Istoria Dobrogei

1. 1H. 1920. No.
ARHIVA DOBROGEI
REVISTA PENTRU CERCETAREA Si STUDIEREA
PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA
SUB D-LUI
CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR
MEMBRU CORISFONDEN1' AL
TIPOGRAFIA REGALE, F.
19, STRADA 19
1920.
www.dacoromanica.ro

2. CUPRINSUL
AL P. Arbore, Lipovenilor Dobrogea.
W. Knochtel, de
Din istoria Strliveebe.
Pisciculfor. peseuitul In Dobrogea.
Dibliografie: V. din Callatis (C.M.); Analele Dobrogei (C.M.)
Dare de
Redactia autorilor libertatea, ei singuri
de exprimate articolele ce
revistl.
www.dacoromanica.ro

3. Lipovenilor RuOor
din Dobrogea
populatiunile cari etnografic al
brogei, interesant, rasa slava grupul
care regiuniie gurile ale
marilor lagune lacuri - mai ales in
judetul Tulcea - uncle locuri paduroaso sau malul Dunarii.
simt Ucrainieni, Malo-Rusi sau pe
cand Lipovenii sunt Rusi-Mari, cum se
mai - din regiunile sau din alte parti ale
interioare.
priveste vechimea in nici un caz nu pot fi
ca o vremea primelor Penin-
sula- Balcanica, numai refugiate la gurile
Dunarii alte ale Dobrogei vremuri mai recente, cari
nu mai departe de veacul al XVII-lea.
*
Liporenii, sau Raseolnicil datoresc individuali-
de ceilalti asezarile singuratice
in diferite parti ale Europei rasaritene, unor mis-
caracter cari au avut Rusia earn pe la
locul veacului al XVII-lea.
Nicon in mitropolitan Rusiei, ca
al Dionisiu de Troita - 1654 - a duca la bun
cari le sfinte
textul care fusese de acest din urmit
tropolit.
liturgige de ritual, prin manuscrise
din cauza lipsei tiparului, ajunseser o de gre-
www.dacoromanica.ro

4. lui, le socotea acum drept adevarate nos-
chimbat a textelor sfinte.
Nicon de eclesiastici, reforma,
se spiritul credinta
popor, care privea profonare religiunei.
ignorant, o parte din religioase,
le considerate sfinte, tentativa a in-
Oren o itidraznealu de neertat impotriva spiritului
nesc al religiunei. executarea ritualului, greselile stre-
curate aceste carti, hisasi altor sacramente
era eu rit al ortodoxiei. Astfel
obiceiuri acum lucruri sfinte, nu voiau
barba, faceau degete in trei, li-
turghia «prosphire» nu voiau citeascit
numele ci
Ineheierile sinodului din care cautat sa pozitiune
impotriva unor astfel rutaciri ale
privinta urniatoarele puncte, sit le primeasea acei cari
abatusera de la ele 1) Sa se fara nici o bise-
rasaritene apostolice a lui Cristos ; 2) primeasea sa
intrebuinteze din uou traduse, indreptate binecuviintatc
sinod ; 3) Sa shubol adaugirea
tul» : 4) sa pronunte ori adaugirea
tie D-zeule» ; sa faca semnul erucii en degete
toti ortodoxii Orient ; 6) sa pronunte lui Isus
la i la adunare Isuse Cristoase Dumnezeul
nostru, ; 7) sa punu prescuri eu patru
tremitati 8) sa pastreze or(induiala manastireasca
sfintilor Apostoli sfintilor Parinti ; 9) pastorii
combinând ca formeze
anagramele IS. XS.
Neprimind aceste puncte impuse de sinod,
bune vechile religiunii despiirtit de grupul orto-
rusesti, consideradu-se numai ei adevarati credinciosi
rovieti»; nastere secta vechilor
1) Rainbaud, de la Rusie, Paris 1878 pg. ;
Lipocenismul, 1871 pg. ;
Entstehen und die der in
www.dacoromanica.ro

5. Din pricina acestei creindu-H-se o de
suferit in Rusia, o parte din ei n'au mai putut hotarele
acestui stat fost nevoiti caute adApost in parte.
mai nici o ierarhie
de la care sa-si preotii, unii din
ramas preoti, au
de mireni dintre mai
credincioi cari ajungeau credintei. s'a
secta wpopista sau care nu admite
ci se
se pot face
au perdut, moarte, preotii cu cari fugiseru,
sa la toti preotii condam-
pentru diferite fapte nelegiuite.
care-I indeplineau fata
acestia prin care curata ere-
niconiane, ei ca adevärati tfansformati
in adeviiratci dogme, Incredintându-le astfel conducerea su-
bor. au format secta popistd san care
are tonte tainele afara de hirotonic, pe nu
mite confesiunea; mireni
cari au voit pastreze format-o ide-
ile
Dintre nepopiti, cari nu dect :
botezul comuniciitura, unii casatoria ca indeplinita
intre o alta formalitate re-
sau civilrt, o considera ca un act religios
sa fie desfacut.
Pe cale s'a ca
chiar sa proscrie asatoria, prediand un comunism
barbati de unde a rezultat injghebarea seopirnor.
Arehiv oester. Bd. LXXXI Wien 1S96 pg. 237,
305, editic separatii); Goehlert, Die der Bu-
kowina in Sitzuugsberichte der philosophisch-hist. der K. der.
Wiss. Band (1863) Wien pag. ; I. Polek' Die Lippowaner-Colwrien in
der Bukwrina Mitheilungen der K. Königl. Geographischen in
Wien 1885 XXVIII (der neuren Folge XVIII) pg. 301 ;
Melchisedec 31.
www.dacoromanica.ro

6. 4
Anticrist
s'a sperau ca el arzndu-se
de vii primind astfol sau china-
rile foamei, mijloace cari sa mai
cerurilor dorita
Incerdindu-se sa adevarata
intat impotriva mijloacele, ermite lipsit
adeseori. i-a facia pe unii dintr'insii
cap sa se in alto
credem se vor fi in Dobrogea, ca in sudul
Basarabiei, apoi s'an stramutat in Bucovina.
Dobrogea nu avem cari sa ne confirme
provincie, mai de
Dintre grupe din
osebite timpul nu vedere
religios, ci molt din cauza drepturilor a politice:
simpli aici printre loeuitori ai
turcese de privilegii
baza imor anumite militare, par sa fi
zat in pricina religioase se
lipoveni, ceilalti dupa nu-
mele vechitdui stabilit da-
torita altor cauze cari nu le 1).
Dupd simplii rascolnici venit Dobrogea
timpul lui Petra eel sigur nu se
spune, marturiile o asemenea afirmatiune
Se pare totusi ca pe cari in
aiitoria lui din in Sarachioi, de o
zeci case, 3). Satul Sarachioi sigur Sarichioiul
de asezat pe Razim, Boscovich
asezat malul unui brat Dunarii care era
foarte 'mare dar care
') Melchisedec, pg.
2) Ed. les du Galatz
Joseph en pa. 101.
4) Bratul acesta care este vorba, fi la-
cul pe care calatori socoteau ca un al Duniirii
www.dacoromanica.ro

7. Nu spune precis, din lipsa sigure,
ce la veacului al XVIII, in satul
sau alte din delta Dunarii, - de urma
ar fi vechia» -, era for-
din sau din Malo-Rusi sau Ucrainieni
acei cari pe basarabean, in se
se ocupau prepararea pentru
veneau negustori din Lodomeria,
Moldova
printre Lipovenii in aceste
ale gurilor prins propaganda un ofiter aus-
trine care i-a se mute de aici in anumite
teritorii din Austria ; propagandA a pe Zaporogi,
mai departe.
In anul 1789 ce au obtinut din lui
Envnberg, guvernatorul austriac din Cernauti, au inceput sa se
Lipovenii gurile in cele sate din Bucovina
locuesc astazi 3).
La inceputul veacului al XIX, Lipovenii
cele mai principale pescarii de la gurile 4)
fusescra foarte bine primiti de catre Poaita otomana
refugiul acest cauza indurate
mai ales timpul ('aterinci II. De mai
departe vrasmasi de moarte ai
impotriva 5). S'a din partea lui
o din Nekrasovti
se viirsa in el de era un brat al
Erliia Celebi, jumiitatea veacului al XVII, vorbind de satul Cara-
barman, pe lacului Razim, asemenea e un
brat al cf. P. Arbore, Contribujiuni la Tureilor
Dobroyea, Dobrogei An. II (1919) p. 221. Tradueerca
ciintoriei Evllia Celdbi tot pg. 139-140.
N. Docan, austriaee pe in Analele
XXXVI sect. istorice pg.
2) Ibidem 1. pg.
I. Die in der Bukowina pag. Vine.
Die Lippowaner in der pg. 479.
4) Condratovici. Kiew 1882. pg.
5) Lejean, der in Petermann's
lungen pag. 31.
www.dacoromanica.ro

8. 6
din Dobrogea care sa fie organizatii cea
pentru a mai succes ;
aceasta n'a rensit 1). In schimbul sprijinului ce
dea pentru apararea Lipovenii an obtinut concesiunea
a unor teritorii seama o
autonomie.
Patrunznd Zaporogii-Cazaci in Dobrogea
privilegii, a Lipoveni Zaporogi, care
a administratiunea mute pe Starovietii-rascoinici,
mai vechi, in Asia prin imprejurimile Samson-
Kazacli, districtul Bolat Maniyas 2).
Cei au luptat Impotriva Lipovenilor nu tot
viet:, cum a crede unii autori, ci Zaporogi 3).
In proectul care generalul
Nicolae I 1826, impotriva Turcilor, se
trimiterea se arda marele sat
se distrnga fari de o
se adapostesc Rusii cei mai
ai Turcilor
rizboaie. adau0 in 1808, acest sat
avea mai mult de 4).
') Condratovici pg.
2) Condiatovici e. pg. 39.
Cei cari sustin o asemenea piirere simt: Engelhard, e. pg. ; Leon
de Rosy, Les Paris 1882 pg. 122; Lejan,
der (P. M. 1861) pg. 36.
4) III Supt. I pg. 68: On doit aussi envoyer des forces
pour ineendier un grand village nommé et sans pitié en
les habitants. Ce sont les Nekrasowtsy, nos ennemis les
et les plus cruels. fournissent aux Cosaques fort
dangereux pour les En 1808, ce arait plus 3000 habitants. -
Asupra importantei acestui sat se pot
toarele informatiuni: K. F. Peters, Bericht eine
der Dobroudscha 1864 pg. 8: Von luragebilden
habe ich zahlreichen eines grauen thonigen Kara-
(schwarze-Berge) am Dunavez, ron dein einst
Dorfe glichen Namens, jetzt eine Gruppe von Erdhalen Nogaischer und Krimseher
Tartaren. Ammonites biblicatus und andere Plamilaten gefunden.
nous venons faire mention, la distance de trois
verstes du Danube est situi le village de jadis par des
krasowtsi, qui l'ont abandonné et l'endroit ne sert aujourd'hui d'asile
www.dacoromanica.ro

9. mai in aceste se
ca de episcopal Melchisedec, ce explica
numirea marelui lac Razim numele unui vestit rebel
care al XVII avea o banda
de arata ca un jefuitor al na-
vilor ce strabateau Marea-Neagra, locurile de i
in prin stufariile acestui lac.
ramasiti astazi, putea cons-
titui dovada asupra ale Lipovenilor
in regiunea aceasta ape jurul marilor lagune a gurilor
Dunarii
Venirea Cazacilor Zaporojeni In Dobrogea
de a stapiThirea gurile determinat
aceste doua populatiune care s'a in
cele din urma eu alungarea Lipovenilor din deltei mai
centru se pen-
Sariehioi cari insa Lipovenii n'au
fi
Acestor lupte datoreste Lipovenilor din regiunea
spre s'an Slava
tarmul aptis lacidui Razim, care o de
Zaporogi 2).
* *
quelques moldaves redactate 1830 vederea
de otoman, Rusia
de tratatul separat relativ la
Principatele Moldovei Valahiei armate de cercetare
asupra de la
1903 pg. 3 .
pus In localitatea Lodonarici, pe
harta lui Pietro Vesconte din 1318, cam la punct
in
(Pauly-Wissowa) 1331-1432.1
se i Noricum pe Lind,
a;ezari ca localitatca Dobrogea, care fi o
pe urma vechilor slave de Cor-
L«inarum 2691
1) pg. P. Licherdopol, in
1900 pg.
2) Condratovki t. e. pg. 33.
www.dacoromanica.ro

10. 8
sau Haholii asezat Dobrogea-
Zaporogilor de la gurile Niprului de catre--
Techdia 1).
1596 in patru
unii locuiau sub neat(irnatul Nalevajko Volhinia, altii sub Maf-
fus la pustilan Lituania, al grup sub Loboda
Sask rttzboiau in inima in al
patrulea Zaporogii pAziau insulile Niprului
Orisewoski, ca totii o
lonilor a Unirei
Deprinsi in pustii, caracterul
din particularit unor astfel locuitori. In
hoardele ei aflascra
de eel mai potrivit impotriva acestor hoti pustiu, cazhnd
ici, colo groaza
nuturile in 1602 ataca Basarabia ;
1603
Zaporojcnilor s'a desfiintat, unii din ei au
ramas Rusia formand armata
Nipru jos - zburat peste
Duniire»-, asezat regiunea gurilor aprobarea
guvernului turcese.
Alte mai vechi n'avem despre istoria acestor din
Dobrogea la 1828, povestirea
Anania Ivanorici singurul care trecutul dupa
Condratovici in parte istoria Cazacilor
Zaporogilor s'a facut treptat in mai multor
Conventiunea din Constantinopol data de 10
Martie 1799, constatil Cazaci Zaporogi marelui
fluvin, e vorba Zaporogi din
partea Turciei Rusia, ar voi sa se
Th. Condratovici pag ; Th. Volkov,
Dobroudji (La pgehe ukrainienne pg. 1.
Engel der Ukraine und der pg. ; Hans
zur des 1888 pg. 68-70.
3) Engel, pag. ; N. Geschiehte des rumänischen
; Gesch. des Reiches IV pg. 500.
www.dacoromanica.ro

11. 9
contrar vor trebui retrasi de la mai
interiorul 1).
Prin anul 1785, in urma propaganda pe care a
acestea Redange printre Lipoveni, se pare Zaporogii
Dobrogea ar fi fost pentru o emigrare Austria.
prezentatA comandantului Baedeus din
aratat dorinta ar voi se mute de la gurile in
tria; se spunea cifra de 2000 familii 2).
stfel asezat in Banat. Cei cari s'a stabilit acest
anume Baci, in 1785, erau Lipoveni
Cazaci Zaporoji 3).
la In Binat o secia la gurile n'a
existat, ci au trait toatä delta in mod
limanurilor basarabenc, jurul noel, a Letii, avân-
centrul lu pe care Condratovici nu
identifice pe harta 4), dar care gura bratului Sf.
Ghcorghe, ce odinioari se numia Bogaz sau Hidrelias
Bogaz 5), de la care numele satului de astazi
Gheorghe, pe care populatiunea
se aflau prin aceste se vede din descrierile lui Redange
care vorbind despre wzat pe Chilia ca era
locuit numai de Cazaci lauter Kosaken» 6).
ce fost izgoniti din Banat-din ce motive nu
organizati Dobrogean Seimenii-
-Silistra locuind saricacioase,
au stat in 1812. Prezenta aici a pricinuit
multe neajunsuri satelor din de peste
Dunare.
D. A. Sturza, la
vol. pg. 153 No. 34.
2) N. Docan, Explora(iuni pe An. t-XXXVI
582 rapoartele aflate Arhiva rizboiului - Hofkriegsrath - sub
Th. Condratovici, e. pg. 23 spune Ghendliovici, un ofiter
evaluiazii Binat la 8000 de oameni.
Freiherr Czoernig: der
Wien 1855 vol. II III 1857 vol. I. Vol. III cap. pg. 148 unde
aratii de asemcnea ei erau in de 8000.
4) Condratovici, pg. 26.
5) N. pg. 677.
Ibidem pg.
www.dacoromanica.ro

12. 10
Intre altele, ei pusera In mod samavolnic,
limitrofe sate, din ele,
proprietari pe taranilor români pagubind
boeri Unii dintr trecând Dunarea
se dedeau la jafuri prAdau satele, s'au
1803, satul Alte ori impedecau slujitorii
ca Dunarii sa caute «Htrele»
aceasta s'a facut din partea
1803, catre comandantul 1).
au parte in ruo-turc din
au fost adusi in cetatea Rusciucului ; vre-o 2300
prizonieri fost restituiti Turcilor.
dratovici ca se alimentat de
fugara din Moldova Valahia, care supusa la o
1) A. Ureche, vol. XI pg. 109 : Cartea ce s'a
Cotovein, comandantul Zaporojenilor Rusi: Dumneta al
Zaporojenilor bindle iti la facem
scire, aici la Domnia-Noastrii jalbc locuitorii
dinprejurul tarii din jud. Ialornita plasa cari din inceputul
s'au hranit pestelui de a
care acel ce s'a din inceput s'au apucat
estimp de au cheltuelile pentru pestelui, iar
de au
au coprins toate grlele, jefuir leasa striand toate inehisorile
izgonind ci se scum Zapoyojeni acum
la ridicarea pestclui; deosebit de
boerii ce sunt acelor asemenea la Dom-
nia-Mea, pentru Zaporojeni, dreptatea a fi opriti de a-si
bidtilor sale slobozeniile pentru i la
Ispravnicii judetului de la ceilalti slujbasi din ne-au
venit ne soda nu numai le-au coprins
pre locuitori de dreptul bor. ci unii
dintre Zaporojeni, la zi acestei luni, noaptea esit
au un sat anume Pdrfani mai pe un Mincu locuitorul GO
cu mdrunlaele ce le area in cask pre un Marin
20, sulita din care este aproape dea
1803 Main 10).
Ibidem vol. XI pg. 570, gheneralul
ce inteacest timp este huzmetul prost, de se mai mult
apoi
pe a in caute ce au din
unii din zece . . . . (1811 August 23).
www.dacoromanica.ro

13. se facea voit se intoarca Rusia, ci a trecut
Duniirea aläturandu-se Zaporojenilor.
Indeletnicindu-se mai mult pescaria, acestia
väzut la o vreme sa-si caute favorabile pentru o
atunci indreptat catre gu-
rile Chiar de aici, ieseau
-100 in delta la pescu it, i ales in gura
conflict Nekrasovtii-Lipoveni delta
Dunarii.
ca se aseze in delta Dunarii, s'an orga-
nizat o parte ei in doua cari coborandu-se pe Dunar in
jos, in gura bratului Chilia, la De aici
bärcilc mare au intrat Portita Razim,
directiunea spre Sarichioi, care Lipovenii
ca sa apere ;
aceasta localitate Zaporogii indreptat Tulcea au
macelarit ingrozitor pe Lipoveni.
1812 s'a restul Zaporogilor din
mute en tot la gurile Esind Sei-
meni ajuns la Isacea, undo
i-a surprins o iarna Dunarii, silindu-i sa stea
primavara anului 1813, spre gura
SE. Gheorghe, uncle stabilit
«kosul» Aceasta mutare delta s'a facut sub conducerea lui
Nepierzänd din vedere scopul Dunavatul, care
prezenth mai multe mai mari faptul, aici
pentru agricultura, de care absoluta
tróbuinta, precum se folosi de bogate
pentru vite, - celelalte sate precum Catärletul, Ivancea
Gorgova favorabile numai penuru pescuit, având
timp Dunärea, Mama apropiere, ei au continuat
hartuiasca Lipovenii Nekrasovti din
când s'au väzut sa päraseascä satul se retragä
Razim, formând cele doua sate pe
Slava
parte din ei au emigrat Asia In Poate tot sa
fi asezat Lipovenii satul Tatarila, la sud de Silistra,
www.dacoromanica.ro

14. 12
1). aici organizati secie, iau parte la
facerea unor la Constantihopol, in de 600 in-
divizi chiar potolirea pentru eliberare
din 1821, care se pare, dupa ce se pastreazit
ctintecele populare, cit participat
impotriva faptului ca sa lupte
contra crestinilor :
Pentru e bine, dragi sub Numai e
ne batem la credinta.
Dar pentru e bine, numai pentru una nu e bine, frate
frate se bate. (Ost.
Din aceasta cauza ajar un nurnar de 600 Zaporogi,
barci, au in Rusia sub conducerea arhimandritnlui
timpul razboiului Grecii s'au spre Odesa.
Cazacii Zaporogi din Dobrogea au luat parte in lupta
Missolonghi la revolutiunii din Moldova
- fost chiar - undo au o
bisericesti un clopot pentru biserica din
pe urma jafurilor facute pe acolo 2). de inceperea razboiului
din 1828-29 Gencralul care pe timp
vernator Ismailului, printeo scrisoare trimisa
Austriac sa atraga pe Zaporogi de
Gladhi fusese ales atunci ca de o sciziunc care
se produsese
Condratovici, e; Gr. Antipa, pesenitul in
pag. '744.
2) Pen prezenta in Moldova: XVI pag. 1048:
Dans les dcrniers jours de Mai la garnison cette capitale et de
Moldavie était encore il est vrai de cinq Turcs d'Europe et de mille
de ceux qu'on appelle mais la tranquillité n'y était
peu rétablie, depuis l'arrivée des deux nouveaux chefs des Ianissaires. (1822
Tunic 15).
pag. : «La plupart des assissins sont des Cosaques
viens, qui font partie de garnison et dont on &sire vivement le &part»
25).
Ibidem pag. 1063 : J'ai honneur d'informer Votre Excellence du &part
des Cosaques-Zaporoviens qui faisaient partie de la garnison de Bnkarest. Ce-
corps d'environ mille on donze cents hommes quitté cette ville
«Le pacha vient de demander mille piastres
divan pour la des Zaporoviens et des
www.dacoromanica.ro

15. I
Vizirtdui ca sa-i 13.000 de
boiul acesta, Gladki adusese Silistra 2.000, el en 5.000
la Ismail.
Dupa ei fi dat un ajutor(?) cam de
regimente 1).
zaporoja se sfarama.
2.000 de fost Silistra, razboiu n'an
fost lasati sa f neze la Dunarii aceia
organiAatiunea ei s'an raspandit prin
jurul gurilor marii, ramAnând Mci s'au
adaugat de ale nou in Dobrogea,
mai eu seama dupa in Rusia, incepusera a fi
armata regulata a
*
Organizatinnea a Cazacilor gurile Dunarii se
numi secia, un caracter foarte sever,
jurnatate femeile nu sa aiba
2).
1) Engelhardt, sur les Danube pag. Con-
dratovici, Moltke, Russes Turquic
1829 pag. 67: Les Cosaques habitaient le pays autour
du bas Danube; de et avaient jour la
un et utile dans tontes les les Russes;
sous la ottoman du premier rang, dc pacha
deux Toutefois ils avaient continué pratiquer la religion grecque et
parler lanque et ils embrassZ,rent le parti de leurs anciens
L'hetman Gladky et toute la tribu avec le 27
declaration la Russie eirconstance et qu'il
fallait attribuer anx efforts intelligents du Général gouverneur
ville, qui avait gagner cette peuplade par relations amicales ;
E. Ritter, Beyebenheiten in der aus
1833 1839 Berlin pag, 163: «Die Cosaken welche auf
diesen Boden wohnten sind zu den Russen ;
C. Allard, Mission dans Dobrondscha pag.
C. Allard, La Orientale pag. 172;
2) Engelhardt pag. 37: Les leur
sation militaire tandisque les Cosaques qui les avaient suivis s'établissaient
des villages, eux restaient retranchés dans un camp appelé ou dont
était interdit aux femmes, et o regnait souverain l'hetman
par leurs suffrages. Comme les lois de l'ordre n'imposaient aucun ceux
membres qui voulaient marier quittaient le et allaient habiter
villages. Toutefois temps de guerre ils étaient susceptibles de rappel
www.dacoromanica.ro

16. 14
se putch fi chsatorit.
Secia formata din 35 dupa celoi
Pe hinga se mai un pisar, un asaul un
sau dragoman (translator). aceste se alegeau
la Octombrie, la 1).
Ficcare curen alcgea vatamanul curenesc, care era
reprezentantul administrativ, punctul de vedere eco-
nomic juca rolul adevArat
Sarbhtorirea in care alegerea sau a
acestui comandant, se cu deosebita ceremonie ca
Nipru, adunându-se Zaporogii de pretutindeni pentru aceasta,
dealmintrelrei se aflau in timp al anului pe la zavodu-
rile pescuit, ca nu deck
foarte cari nu se mai puteau
sau
Zaporogii de la Dunare un steag ci numai un
turcese.
curen lui,
postav en alba stele. La moartea
cazac acest fata curenului in de
militar pentru defunct.
caz de razboiu pohod- aceasta organizatiune
meter mai aspru. Atunci dintre
mai priceputi in cc
bune gospodarii.
expeditiunile mai lungi luau i
Mai trziu in secia zaporoja dobrogeanii se introduse obiceiul,
ea sa se rascumpere indatorirea de a parte expo-
putându-se face, plath, substituirea ; mai
se practice
ivite Cazaci se rezolvau inaintea
nului; abaterile grave catre sau
de rhzboiu, era foarte gray,
astki zi mod deosebit
sus, atunci biserieei acel sat, se face o
petrecere de religioase, cari 2-3 zile,
pentru se fac preggtiri de de
din
www.dacoromanica.ro

17. 15
obstca Intreaga, ea de o exceptionala sa
fie judecate de Pasa
se alimenta emigranti din
unii ademeneau, peste
Ca preoti ei indican anmnite persoane, pe cari le trimiteau
darul din partea arhireilor
Dispozitivul secei se deosebea de a celorlalte sate
nienc, formata diateo strada,
se o cupola,
se la intrarea sat era impodobita odoare
pe cari le aducean din jafurile ce Moldova, dupa
lui Kolometz.
In se asezari, sate, familiile Za-
porojilor insurati. Aceste se numiau popula-
Ele se gasean sub cosevului secei
uringtoarde: aviind vre-o 80-100 case, limanul
rughiol Krug lica, (acest sat se marea
90 pe nume In
; Cara-Orman coprinzand 40 case,
asezat bratele Sulina ; apoi ca
p cntru gasean Gorger, etc. 1)
.Asupra principal Zaporajilor
uncle marturii de un deosebit intcres:
E. von Ein oaf der
pg. In der Mitte
dehnt sich der schöne und grosse wald n in welchem
zur letzte war, das Saporoger Paradies
! Als im 1829 die Cosaken auswanderten, zum Theil Innere
von Russland, zum Zurück in die Türkei, verödete die Setseha
und an ihrer erhob si3h ein Dorf von 50 Hiiusern mit neuen
bevölkert .
la lucrara lui Sydov constatü sate in regiunea
geaculni, intre bratal Sf. Gheorghe lac Razim.
ca un mare sat. Exista aseminea
Preslava).
Pe acesti Cazaci dfn Caraorman de
zacii Nekrasovi, vorbe.7te despre acel sat ca despre un apar-
acestora din urma (Taibout Marigny, Hydrographie de la Mer-Noire
de la Mer pg. 40: . . . On y voit une.grande fork Kara-
Oarmane (fork noire) de a village consi-
www.dacoromanica.ro

18. 16
Pentru ca in aceste ca se
folosi serviciile guvernul turcese a cAutat le dea deose-
bite Inlesniri. Pentru aceasta s'a cedat o portiune de ce
era Gbeorghe, Razim o linie ce
pornind de la Isaceea prin Poea, pe
Zebilul In se termina limamil Baba-
Condratovici presupune ce
crestea, fixAndu-se In acest cols, pe ce se
o tot mai mare nevoie de ce se formau,
nita acestui Zaporog s'a tot striimutat ce ajuns
fie delimitat de o linie ce merge de la Ghiolul de azi
Limona) dintre Morughiol trecAnd prin
lacul Razim aici Dranov.
de era de care
Mocanilor altor populatitmi In schimbul
care se in vite.
Pe lAngu aeeasta mai din guvernului
cese bani «tain»
Cu timpul Inceput sa formeze sate pe
de 1).
se eu o parte dintre
excclenti cosasi
Nu se vor fi Zaporogii dupu des-
fiintarea Harta cea mare ruseasa satul DunavAt,
ca avAnd 40 case Protocoalele conventiunei din 1830,
pustiu. Amintirea a ramas
in toponimie. de Imprejurimi imi
(lérable chef-lien des Kosalekrasovi soumis la Turquie depuis le de
Catherine II .
Lejean, der europdiselien Tiirkei pg. 31:
porogi formase, sunt acum multi un insula Sf. Gheorghe, la
margina dese Kora-Orman neagri). Aceastii
coloni0ii par se fi risipit imprejurimi.
- Engelhardt, pg. 39 o la Prislav:
Leurs principaux établissements s'elevaient le long de trois branches du
delta danubien. Plusieurs fondées eux existent encore, et l'on a
dans ces derniers temps Prislaw, vers le cours supérieur du Saint-
Georges les fondements de detruit en
') e. pg. 86.
9 C. Allard, pg.
www.dacoromanica.ro

19. 17
de existenta sat cam pe
la Duna' atul de
Cetatea afla la palele dealului Carabair, in marginea
baltii locuitori, - tot
2).
anul 1841 Zaporogii locuiau mare in
privilcgii speciale
peste saint, cereale 3). acei delta a
ca sa
conform conventiunei din 1821, 4). vedem
din jurul anului 5).
izvoarele cari Lipovenii
Rusii din Dobrogea fac deosebire ace,te
populatiune nu putem precis e vorba
unii sau cele ce vor vom pomeni
loe, mimai cronologicii a izvoarelor, pentru a
in mod localitati pe cari ei
ocupat diferite ale Dobrogei.
prezentat guvernului 1846, prin
care arata Lipovenilor din Bucovina, Principatele dunarene
constata ordinari Silistra
din Lipoveni Cazaci se
zicea Zaporojeni,
Turcu. a Rosului i-o belit
lui. stam in Dobrugia par la Sfinti in
far un hir di pai far nici un hir di orz. la drog; ala
iarn tot verdi. nu lama multi, era
era Mocani La Mecin, la di
parali di oaie. Acolo era pi unde trecèm. Ungureanu a vinit din
Visterniann din Visternia Bulgari a vinit di la Nedelii .
(Gh. ani, comuna Gaisanca comuna
Surdila jud. Din textele dialectale culese Dobrogea cari se vor
aparte).
2) R. Nctihammer, Auf 17.
Adalbert (Beschreibung Stromes und
geiner Umgebung von Widin bk zum Meere) 1841 pg.
4) pag.
5) I. Dohroudja pg. 42.
2
www.dacoromanica.ro

20. locuind Dobrogei pronuntat
Lipoveni poste 600 Slara pe
tot 600 intro
cu 500
In interiorul rusesc dupa harta
etnografica lui I. fara a putea face distinctiunea traiau
Malo-rusii sau Ucrainenii, in urmatoarele
Gnidar, la sud de la de
rova, Enibaba la apus de Ciucurova, Enibaba,
rilika Jurilofca), jumatate
populat,iune jumiitate ruA, Gargalik la
sud Macin, Gargalik,
Tiganca, trei o Români,
Rusi Români 2).
lui I. aflau in 9 sate din
Tulcea 250 Lipoveni 787 Cazaci; 11 sate din ca-
zaua Isaccea 163 18 sate din cazaua 93
veni 25 Cazaci; 71 din Babadag 40
117 Cazaci 37 cazalla Constanta 364 Lipoveni, for-
mând un total 747 familii lipovenesti 1092 familii
3).
starowieti 15-20.000
suflete, ca acest nu fi exact
in an se noi. Toata populatiunea
ambele categorii, locuia Imprejurul deltei
lurile satele
Sf. coprinse
de elemente :
Koe,
Iraneha, Kedrilis,
Locuitorii se numai
Melchisedec, pag. 1GG.
2) I. Excursion la (Vezi
harta etnograficii G. Lejean, pag. 30 in
pnil .
I. agricole dans la (tablou
statistic)..
4) Engelhardt, sur les embouchures Danube, pag. 52, nota
www.dacoromanica.ro

21. 19
masura Sate le de malul lia, faa
Ismailului prin ingrijirea cultura fruc-
telor. Kara-Orman satele de varsarea se
mare numar vite, avAnd pentru aceasta in
gatele pAduri stejari Cara-Orman
Allard, in 1864, precizeaza asezArile Lipovenilor in
Jarilofea, (distr. Macin),
sud in Worinca Silistra), adau-
Mnga noi elemente delta prin
Despre ca peine si entre Hirsova et
Matchin quelques miserables villages Cosaques s'apmoivent
et la»
La Peters Lipoveni care avea mai
300 3), satul la sud de
grosses russisches so viel ich einiger Minuten be-
merken konnte, exclusiv lipovanischer Fischerdorf», Malo-
rusii ortodocsi afara de Tulcea o parte
a satelor acest din urma sat foarte renumit
pentru pescariile de prepararea - apoi in
alte de la care odinioara fuse,e
se mai aflau Inca in regiunea padurilor, in numai ei
in vreo de case, ca vreo
familii fusesera friunoase sate
rusesti, din pricina emigrarilor, timpul
din urma datorita variatelor de aveau
racter amcstecat 4).
Rusii urmau ca dupa Greci Bulgari,
Skopciii Sabotnicii cifra 200 5).
Nu ne asupra cifre precise care ne
exact, dupa 1877-78, in-.
anterioare acestui timp an la an
autor autor, cele multe ori ni se statistice
Ibidem pag. 61.
2) e, La pag.
K. F. Grundlinien der
50.
4) Ibidem pag 52.
5) Ibidem pag. 50, nota 2.
www.dacoromanica.ro

22. 20
ele elementul tot-
In 1859 da 50.000 pentru Cazacii Zaporojeni
din Dobrogea, ca e
ani un alt ne da cifra 9.000 < la
2) de care numar se apropie ii
cam la 10.000 3).
Sax, Lipovenilor
- la colonisti,
-in 1876- se scoboara pentru Cazaci 9.000. 4)
In alta parte Ubicini un Tatarii Romnii
din Dobrogea, ca ating numarul 80.402.
Dupa Lipovenii vr'o 1330
Dunarii in 1876
1878 o alta o
Slavi Tatari» numar 1000-1200
lungul Dunarii de la la 7).
Baronul 1879, da pentru lipo-
vanrt-rusa amanunte dupa districte,
in tabloul urmator
E. Poujade, ,Se et dc la vie
militaire religieuse en Paris 1839, pag. 260.
2) Ad. Joanne, llin-raire et 1. Orient.
Paris 1861, pag. 313.
Ed. flit-is/on de la d'Europe in
Bulletin de la Societé de Geographic, Paris VI série, Tom. pag.
327-328.
C. Sax, den Ori-
Ostasien Bericht herausgegeb durch
1873 pg. 7;
A. et Pavet Conrteilc.
pg. 17-18.
5) A. Ubicini, Ottoman, sa
in (journal hebdomadaire) 1877 pg. 109.
6) der pg. un se in-
Messembrie (pg. 320).
7) Ernest Dottain, La de in
Revue de Geographic 1878 pg. 97.
8) Baron d'Hogguer, sur (son actuel.
ressourees, et sou avrenir) 1879.
www.dacoromanica.ro

23. 21
IZILOR
Tuice
298
1.012 4.073
280
376 1.126
lina
. 5.736
pa se
la capi de al la 1597 al Malocanilor
114, fiind Rusi 469, Lipoveni 292;
Tulcea Lipoveni 70, Malocani 2;
Macin 70, Lipoveni 192 ; 156, Lipo-
Neni 822 ; 342, Lipoveni 17.
Dupa 1879
erau plasa 176 familii 950 Lipoveni;
281 Lipoveni ; 277 Sulina
618 Lipoveni; 35 familii Rusi 43 Lipoveni ;
93 familii orasul Rusii Lipo-
800 case 1).
In 1882 al Lipovenilor
16336 pentru Tulcea 332 2).
Rusii se aflau in felul
Cineurova 28, 23, 14, rusa 10,
Ortachioi 52, Bestepe 11, 16, Cataloi 7, Frecatei
4, 25, 140, Meidanchioi 2, Niculitel 1, Par-
30, Sarighiol 24, Sarinasnf 8, Tclita 138,
bancea ( 115, 4, 46,
Chilia-Veche 220, 53, Satu-Nou 74, Sulina
Total 1.186.
Lipovenii se 38,
Jurilofca 260, Sarichmi 457, Slava rusa 195, Mahmudia 49,
Balabancea 227, Pisica 2, Chilia-Veche 47, Sfistofca 94, Sf. Gheorghe
2, 2. Total 1.373.
1) Luca 1onec,cu, Dare de preientala ju-
pp. 26 24.
) ici
brow 1882 pg. 27.
www.dacoromanica.ro

24. 22
Din punt de vedere al ni-i
tablou L. Judetul Tulcea :
Lipoveni Lipoveni
P o p o i Bezpopovi
Noi Noi Noi
Plasa 176 15 1.104 15 402
» 209 59 480 8 - 3
758 97 353 24 1 --
69 2 70 11
647 66 299 112 11
. . . 2.613 400 2.311 55 585 34
se jud. in 502
in jud. Tulcea 15.282, Lipovenii 1601 pentru jud. Constanta
13.734 pentru jud. alcAtuind un total general 31.119
din arata pe astfel :
: urbani 279, rurali 2070, total 2349 ; jud. Tulcea : urbani
10.550, rurali 22.960, total 35.510; urbani 10.829,
rurali 25.030, total 35.859, reprezentAnd un procent
se aflau grupati felul urmator : Constanta 211,
Cernavoda 22, 7, Mangalia 17, Megidia 22. Ostrov
treg jud. Constanta 279.
Tulcea 5.621, Babadag 132, Chilia-Veche 1994, Isaccea 807,
919, 17, Sulina 1069. Jud. 10.550
Dobrogea intreaga 10.829 2).
O statistic populatiiunei din Dobrogea Cadrilater sau
Noua pe locuind :
Constanta . . . .
sate . . . .
279
2.070
Total... 2.349
Tulcea 10.550
sate 22.960
. 33.510
Total general.. . 35.859
1.238
Durostor 873
Total. . . 2.111 3)
total general
') C. D. Pariano, Dobrogea
2) I. La populrdion de la Dobrogea,
1-er Jaarier La Dobrogea roumaine pg. 92-94.
3) S. Mehedin(i, asupra in Convorbiri Literare An. LI
(1919) No. pag. 79.
www.dacoromanica.ro

25. In Durostor ei se aflau, in 1914, locuind in Comuna
Aidemir, in de 780 1).
* * *
intra mai precise asupra felului de
trai - ceia ce va forma unui capitol special -
aceste se ocupa general pesciiria, care este
letnicirea de predilectiune, chiar a acelora cari nu locuesc pe
apelor cum e cazul Lipovenilor de la Slava Slava
CerchezeascA, cari in anumite epoce ale anului se
uneltele pescariei la Razim chiar la Mare.
sate de Lipoveni sunt
apropierea apelor, datorita inclinarei cari o au pentru acest fel
de De petrece cea
mare parte a anuhii mai mult apa, la pescAric,
femeile cari Ingrijesc de toate cele ale
In de pescArie mai ocupa agricultura, iar
Lipovenii cunoscuti deosebire niste cosasi excelenti;
din piidurilor buni apicultori, acci
de pe se disting ca buni ca
buni dulgheri.
se deosebese o regnlaritate
prin o impunatoare ordine in constructi-
gospodariilor, ce le i face se de
locuite Rusi chiar ale natiuni conlocuitoare
Dobrogea.
ALEXANDRU P.
la
1) I. N. Expunerea judefului 1914.
www.dacoromanica.ro

26. TEZAURUL DELA SULUC
(JUD. TULCEA)
publicatii Const. Moisil
Comisiunii Istorice 1911 p. 125
relateaza mic
in localitatea din muntii Macinului.
Sub muntii
earacteristie
co Dobrogea Dunarii
cursul principal dealul de 364
tutun, la lui Regia Statului.
Locul s'a ga.it a Su-
luculni, numit Aci
jurat nu din o parte
chiar din de stAnci, inconjoara
mimai printr'o sparturil
daca Macin nu putem
fi un platou.
platou o paune bun
adapost pentru oi. Urme vad
jur locului s'a gasit afla
curi mari acoperite iarba in pozi-
tinni, dupa au ciizut din
nicairi urma mormfint.
fost la lumina o pro-
dupa spusa martorilor oculari, cu destalenirii
tului tutunului. in
proaspat, a
www.dacoromanica.ro

27. de pgmânt, se poate conchide a riimas acolo neatins ingro-
parea lui png momentul deseoperirii, mai bine de 16
cum aratá profesorul descope-
ritorului - obiectele tezaurului erau vas de mare
doi pumni piimânt; ele au fost date
National de din Aceste erau:
capul i de aur; lung de 40 cm., rupt
in un un o mai
multe fragmente dintr'o podoaba; doi drugi de aur, infine
monete aur (Fig.
Fig. 1.
Lantul e format globule de in parti
unite intre ele prin subtiri; la un capat lui se afla un
celalalt o spre a se putea de 8 cm.,
este un capat, are o traversa forma de
forma arc, incrustat
cele fragmente podoaba au orna-
www.dacoromanica.ro

28. 26
mente, constan din trei de
Hnii forma de bordurei.
Din informatiile profesornlui Moisil des-
mai sus forman mimai o a preso-
punere s'a confirmat in multa vreme, iesit
iveala restul se va arata mai
spmie ca restul cari compun nu
statulni, ele se in
Declaratia ca vasul de metal «mare doi pumni»
care se gasean obiectele de fi avut s'a
confirmat caci vasul de forma unni glob, compus din
doua una mai mare alta mai mica, dupa se
vede din 2. mare are diametrul bazei 105
mm.; de 78 mm.; greutatea este 281 gr. Cea
este a se in cea mare a forma imprenna
glob, care a fost era coaja
Fig. 2.
pornirc de euriozitate din
sa fundul emisferei perforrindu-1
totul. a avut probabil urmiwe
desfacerea color Orti ale vasului.
Vasul este din argint bun, dar fin ; este
turnatorie, ci o cazangiu,
eiocanul, se ponte
suprafata lui facute primitive. Ele snot artistice
de un stil deosebit, care nu este nici roman. Peste tot
seamanil mai molt un prodns metalurgic
www.dacoromanica.ro

29. popor la care nu arta antica. Originea i-am
putea-o in Rusia, in regiunea Caucazului, patria mine
nude apoi aceasta s'a
la de jos.
Pc emisfera cea mare ornamentele constau din doua britie
verticale, la margine intre
eu dalta. Deasupra din in sunt sgpate
centrele indicate prin de jur-
marginite de in de
Printre aceste rotunde sunt medalioane oetogonale
nervri terminate o
Cam in este decomta emisfera ce mica, dar
cutia este 2).
In afara de obiectele enumerate profesorul Moisil, vasul
acesta dotta o bros alte doua monete
Una bratari este formata dintr'o ovala,
inegala. Ea 186 gr. are diametral 61-76
mm. Este luerata ciocanul din nur fin lipsita de
(Fig. 3).
Fig. 3.
A este din tot firr, dar are la un capat
la o pentru a se jur-imprejural
se o de in forma
Greutatea este de de 136 gr. diametral 62-87. mm.
www.dacoromanica.ro

30. 28
aceste s'aa mai gasit in vas o
diametru 20 mm. Ea este formata din
globule, intro care patru fire de filigran, de se-
dispuse geometrice care o
de al patrulea la distante egale. Alte patru
globule de
cele doua monete de imprratului
amintite -de profcsorul Moisil, s'ar mai fi aflat in acest vas
doua de ele n'am putut aleevA ca
eran prevazute toarte, pentru a fi ca 1).
Din faptul ca monetele de sunt numar uncle
perforate altele toartrt, se deduce ca aceste piese
circulau in timpul fost tezaurul, ci piistrate
ca giuvaericale. De imperiale se
ea
Capul de face parte, probabil, tot diittr'o
care era ca prezervativ contra diferitelor
contra farmecelor diochiului, o superstitie in
antichitate roman, care se i astazi cre-
dinta poporului româncsc. cc se capului,
ca acest object era
care a fost tezaurul se
cu cutitudine. de monetele materialul mai
bun pentru acest scop, deduce cele gasite tezaur,
ca a fost ingropat timpul Imparatului (253-268) sau
dupa moartea
De motivele au contribuit ingroparea tezaurelor
stint foarte deosebite, razboinice de
regula principalc, cari determinat proprietari
la adapost.
Astfel au fost provocate de catre Goti, atunci
au emigrat din Marea Neagra. Numai
268 a trecut convoi de luptatori,
a pe copii sclavi, au invadat Mocsia.
in adica ani lui Gallienus,
1) D. Moisit a le acum In prin intermediul D-lui
D. G. lonesen, administratorul peseriilor Statului din Sunt
tilianus Gallienus, prima are a e Le-a
No. 2, pag. 14.
www.dacoromanica.ro

31. i-a fost posibil vitcazului Claudius II, supranumit
barbari la 50.000 au fost
au fost decimati prin foame frig.
Probabil an
tezaurului sa-I mai avut sa
bucure de a cazut el victima razboaelor.
Presupunerea profesorulni obiectele tezaur
sant gateli - - dintr'un nu corespunde
undo fost nici sunt din ce se gasese
epoca Imparatilor romani.
Mai usor s'ar tezaurul face parte
fart mare din cauza la lmpartirea lui, uncle
au fost rupte
DIN ISTORIA
- FRAGMENTE -
OPUL ATIUNEA STRÄVECHE
Ori se Dobrogei,
asupra in acestui
a fost formata in
Este ca nici odata dobrogeaa n'a adapostit
un singar ci tot istoriei traind
felurite cari mai multe ori
rasa, nici ca cultura.
nu mai ca in acestni
etnic a existat popor, superior de
sau prin numar eulEura, prin dcscendenta lui
intrerupta din acestui tinut.
pentru ne putca da mod exact de
tuatia in oricare epoca trecutul
a-i paten istoria, sa
popearele cc ei timpurile
1. Locuitorii de
Cei vechi locuitori ai Dobrogei, cunoscuti istorie, sunt
ramura marelui popor al Tracilor. Ei sunt amin-
pentru prima oara la 450 d.-Cr.),
www.dacoromanica.ro

32. lui Darius,
in anul 513 in. d. Herodot considera
pe Geti ca mai viteji mai drepti dintrc Traci» spune
mimai ei au sa se armatei Darius.
De sigur vecbimea in Dobrogea este malt mai
mare. Cercetarilc cc s'an
Balcanice, au dovedit o straveche din
acest fapt ne sustinem, au-
tohton Balcani, cum Dacii sunt poporul
intro i Carpati nordici. De Getii
eran pe care scriitorii greci au
romani Da3i.
Pe gasim Dobrogea in tot antiehitatii. Seriitorii
mcntioneaza intre Dunare, Balcani
veacul Ill-lea d. Cr., când se po-
acest
Ca vechi europene, organizatia de
trib, cunoatem dobrogeni. Astfel
sudul dealungul coastelor la Man-
galia, locuia tribul 2) In regiunea capului Caliacra
noastem acest cap se numia
antichitate 3) Dobrogea de prin vecina-
satului Pantelimonul-de-sus (vechiul
Bessi, un alt trib 4)
Din informatiile ce avem asupra Getii
un popor asezat, a era agricultura
vitelor. Ei locuiau sate, dar eran destui in
le-au Grecii pe coasta Marii. cootactul
Getii au avut sa cunoasca cultura
mai ales desvolte un din ce mai Rezultatul
a fost, de la un timp tot prisosul de era spre
cari importante centre comerciale. In
acestor Greci pe
de utilitate de podoaba, diferite feluri de moncte. In
Herodot, cartes IV, 93.
2) Ptolemeus III. 10, 4.
Suidas la Zalmosis.
4) C. I. L. 14214, Cf. Anal.
Acad. XXXVI
www.dacoromanica.ro

33. monete ale marilor orase din din din
Asia, care dobrogeni de transit. Apoi
montele ale dobrogene Istros, (Caransuf), Cal-
(Mangalia), (Constanta), Dionysopolis (Balcic).
Cu fratii din Getii dobrogeni au fost tot-
deauna legaturi ; in multe rnduri ei fost chiar
de stat, ca
cazul bine cunoscut, in timpul lui Burebista ei
parte din regatul Dacilor. (pe la 50 in d. Cr.)
Urme cultura dela Getii dobrogeni nu se cunose de
putine, s'a importanta ce
eran inferioare din vedere romane.
De alta parte acum s'an facut mai
din Dobrogea, se putean gasi de
incidental descoperit preistorice,
monete barbare uncle de de cult de prove-
nienta. Getii dobrogeni, cari trace.
se va putea da sapaturilor o mai
mare, daca in mod special cultura
vor iveala, sigur, lueruri interesante, cari vor
Getilor -dobrogeni.
2. greci.
Inca din veacul VII-lea d. Cr. sa se aseze
pe GetiIor dobrogeni pe colo-
veniti.din diferite parti lumii
sit observinn ca coloniile grecesti
s'an stabilit la Mare cele favorabile pentru
era sa
bazinul Dunitrii de diferitele centre comerciale din
Grecia Asia singura colonie
interiorul Dobrogei; aceasta a fost ostrovul din fata
Cernavodei. De este mai prin
veacul in. d. Cr.- a avnt un rol comercial
Caras, intro Mare.
mai vechi in Dobrogea fost
asezat sudic al numit de greci
Bratul (actualul canal (Regele Carol I), ce so des-
face din Gheorgbe). Ruinele acestui
www.dacoromanica.ro

34. astazi pe in apropierea Cara-
masuf. Coloni§tii ce stabilit crau din prin
activitatea ce au scurt din
Istros un important centru comercial la Marea-NeagrA.
Mai jos veniti tot din au intemeiat
trziu Tomis, actuala). Acesta n'a un
avânt mai mare la inceputul crWine, a
orasele de «stng» al Mitrii dat
titlul de «metropola Pontului».
Spre sud un numar de din Heraclea-Pon-
bazele orasuhil (Mangalia de astNzi), care ve-
al al d. Cr. a mare
In mai la sud, teritorul Balcicului, au infiintat
din amestecati», oraul Krwwi
Mai acest Callatis, acolo unde este Ca-
ast4zi, se din Mesembria zidira ora-
Negustori harnici, Grecii dobrogeni au progresat
repede au devenit puternice bogate. De
parte contact permanent cu mari grecesti, s'au
putut tine curent progresul cultural, astfel din acest
punct vedere, o superioritate asupra Getilor. In
oraselor grecesti din Dobrogea s'au numeroase variate
monumente de cari ne putinta patrundem
secretelc vietii publice familiare ne la grad
progres intelectual putut ridica.
Ca orasele din Grecia ele dat o
dar ajuns nici o organi-
zatie mai de stat. mult s'an unit in asociatii,
fost in timpul imperiului roman uninnea celor cinci : Istros,
Callatis, Odessos, la care
s' pe Dionysopolis s'a format
Din cauza neputintei de da o organizatie de stat,
dobrogeni au trebuit recunoasca suprematia altor state din ve-
1) Pick, Die Nordgriechenlands 1 p. urm. V.
In Rom. XXXVIII. Pentra din Dobrogea
pe opera lui Pick I 2, Gerusia din
Anal. Acad. Rom. XXXIX Weiss, Die in Sarajevo 1911.
www.dacoromanica.ro

35. 33
cinittate, cum a fost regatul macedonean, diferitele faze, re-
Burebista, cazut definitiv stápAnirea
Romanilor, .cu cucerirea Dobrogei de legiunile romane.
Este greu de precizat intensitatea influentei culturale a
cilor dobrogeni asupra altor popoare de Judecilnd
urmelor de cultura greacá, pare
a fi fost foarte Monumentele culturii numai
interiorul in vecinatate. Chiar
tele n'au circulat pe coasta De asemenea se
un proces de desnationalizare a Getilor sub influenta
chiar trziu men-
aláturea de Greci, Geti popor distinct.
3. Sei(ii.
De In imperiului roman Dobrogea numele
minor, totusi Scitii nu vechi,
de sa-i poatá imprumuta caracterul
propriu.
Cu ajutorul izvoarelor de cari dispunem astrizi, putem
fixa aproximatie data stabilit Scitii Dobrogea.
Herodot, care a trAit la 450 d. Cr. nu Seiti
Ormul drept scriitor ce-i mentioneazá.
aceste este geograful Demetrios Callatis (pe la 200
d. Cr.) 1) urmare aceste date urmeaza fi trecut un
de sudul in Dobrogea. Pe lui Filip II al
Macedonici (359-330 este amintit un rege teas, care s'a luptat
Macedonenii, Tribalii orwl Byzant.
acest rege nu Rusia, ci peste din
Dobrogea. imigrarea dobrogeni s'ar putea pune ceva
Filip in prima jumatate a veacului al 2)
De geografuI Strabo despre o imigrare
Sciti in Dobrogea, dar urmárile ei, sustine ca din
cauza acestei náváliri parásit Ora. 3)
Dovada cea mai buna contra ne-o scriitorii
antici, cari regiunca de Dobrogea.
Geograful Skymnus 200) ca
l) 755. Cf. Weiss, o. p. 23.
2) Weiss, o. p. 24.
3) VII 4, 5.
3
www.dacoromanica.ro

36. 34
regiunea Dionysopolis vecingtatea Crobizilor. 1) Ovid
de Geti. 2)
In Plinius in ca Skymnus, ziand
tot cursul Zyras (Batovska) este ocupat de Sciti. 3) Zyras
dintre dealurile curge mai spre nord, apoi
spre est undo se varsa in mare.
toate aceste regiunea ocupatii de
Dobrogei, ce se Constanta Balcic.
aceastit regiune singurele cunoscute
acum dobrogeni. monetele bronz ale
gilor» Canites, Tanusa, Acrosas, Charaspes Ele
Callatis, Dionysopolis par a fi din
veacul in. Cr. 4)
de intindere a regiunii ocupate de
numarul dobrogeni nu putea fi de
justifice de minor pentru Do-
brogea. De vretnea lui Strabo, apare pentru
ora aceasta numire, Scitii dobrogeni fi fost foarte
ca numar, de nu mai sunt mentionati de
scriitor antic vorbeste Dobrogea. De sigur
contopit masa poporului geto-roman, iar numele de minor
trebue considerat ca o geografica.
Ca popor de stepii, duceau o viata mai no-
constituiau din de
trai. In special suferit foarte mult din cauza bor.
obi§nuite subterane,
din puncte vedere
al culturii, in stepele Rusiei in Dobrogea.
De aceca foarte probabil ei sant sub numirea
de Strabo Ptolemeus ca locuind in Do-
brtgea, alaturea de mai sus.
Pe la veaculni d. Cr. apare la
narea de jos un popor : fac o mare navalire in
Grecia Tracia, Balcanilor un regat eu ca-
1) nun.
) I, Gi ; 47, etc.
4) la a
Anal. Acad. Rom. XXXVIII.
www.dacoromanica.ro

37. 35
pitala se afirma daca Celtii s'ait
in In caz singurele urme celtice sunt
mele Arrubium Noviodunum. pro-
aceste mimiri de celtica provin trupele
auxiliare galice, pe cari Romanii le-au trimis mai Dobrogea.1)
Regatul a fost de durata
200 Peninsula-BalcanicA.
acest timp Dobrogea are ocazie cunoasca un
popor, pe Bastarni, cari se stabilese in Basarabia, de acolo
tree o parte in Dunurii se pe grindurile de
atunci. erau mai ridicate mai intinse astazi, lipsiau de-
aluvionare, ce in cursul veacurilor albia Dunarii.
acestora au deajuns pe Getii pe Grecii
dobrogeni. ele nu de ca inaintarea romana,
ce amenintiltoare de regiunile jos.
(Va CONST.
PESCUITUL
IN DOBROGEA
Din cele mai vechi timpuri pescuitul a fost o
foarte potrivita castigarea sunt popoarele
cari nu fi contribuit perfectionarea instrumen-
telor mijloacelor de a mai mare
cantitiiti mai considerabile,
Popoarelc asezate in apropierea fluviilor sau pe coastde
ajuns sa creeze o industrie pescariei, intro-
cele mai ingenioase metode pregatirea
varen aceste preparate un export
Studiul pescuitului pentru etnografi un interes deo-
sebit, din formele instrumentelor de pescuit, din
intrebuintate pentru vanatul acestui animal, din
credintele pescarilor, se pot scoate informatii
resante privire la legaturile dintre popoare la influentele
exercitat uncle asnpra altora.
Weiss, p. 34.
www.dacoromanica.ro

38. De alta viata pesemilor este totul de a
-plugarllor pastorilor; modul de a lumea este totul
particular ; credintele contin ce
le alte categorii de oameni.
Dobrogea, din parti parte de
Mare, a fost totdeauna un tinut in care viata pescar s'a putut
desvolta in libertatea. Populatiunea autohtoná,
deletnicit din timpuri foarte baltile
pe coastele dar ce s'au stabilit
a o exploatare mai a
In timpul imperiului roman din Dobrogea
export mare de care era favorizat de
scutiri de taxe diferite alte inlesniri.
In evul in timpurile noua pescuitului
exercitat dobrogeni, cari intemeiat la Dunarea de
jos pe Marii-sau mai bine zis, pe lacurilor ce
s'an format pe Dobrogei retragerea
-sate popoare ce s'au stabilit Dobrogea
decursul acestui timp_ Romilni.
Dar odata asezarea Rusilor Lipovenilor delta Du-
- al XVII-lea - români au
fie de noii cari se mai bine
la pescuitul mare monopol pe peseariile din apele
Dobrogei. cu Romnii. de sprijin din
partea administratiei, au sa cedeze mimai dupu ce Do-
brogea a România s'a infiintat directia
riilor statului, condusa de d. Dr. Românii putut
teremil pierdut.
Nu despre reinvierea pescuitului
Dobrogea, fara amintim activitatca ce a
depus-o in acest scop bunul d. D, G-. multa
vreme administrator statului din Tulcea. Cunoscâtor
nu numai al problemelor privitoare dar al et-
nografiei dobrogene al intereselor de acolo, d-sa a
reusit nationalizeze acest români
o situa Ca din pamânt a rasurit colonii pes-
români in puncte ale Deltei-care o
rata ce su de autoritatea regatului
pe lacurilor Zmeica
www.dacoromanica.ro

39. 37
Vechile batrne mime
fie strabatute de eu ; grindurile
coastele stramciau de
nesti ; baltilor se in sunetul doinelor
noastre.
Razboiul pentru intregirea distrus in parte viata
româneasca de caci din cauza dusmane pes-
trebuit parascasca Dobrogea. Dar speram
peste timp situatia se va pcscuitul dobrogean
va trece definitiv in harnicilor
Opera pentru cunoasterea vietii
carilor dobrogeni, a metoaddor ei pentru prinderea,
prepararea conservarea comertuhri peste,
este cartea Gr. Antipa, pescuitul in
de Academia 1916.
lucrare - pagini, numeroase
figuri text 75 nu prezinta numai pentru
ci pentru vor sa sub
aspectul ce da viata Marginindu-ne
capitdele ce Dobrogea, vom gasi in eartea Antipa
numar de dintre cari multe inedite,
toare la etnografia acestui Originea nationalitatea pesca-
asupra diferitele instrumente metode
de pescuit cu numirile istoricul modul de pescarii
locuintele adaposturile, costumul, obieciurile toate
stint descrise multe amanunte eu tot de competinta.
Ne da nu de viata pescarilor
brogeni, dar de reciproce ce exercitat .pescarii
de diferite unii asupra altora. ce este mai intere-
constatam pentru pescarii o vechime mare, ve-
chime de un teren foarte Intins care exercitat
meseria Numirile mai multe
instrumente toponimia bal-
color mai indepartate, confirma vechime extensiune
a in nostru.
Dar d-lui Antipa are interes pentru vor
studieze Dobrogea din de vedere economic.
www.dacoromanica.ro

40. 38
Industria pescariei este una mai rentabile
nwrtul noi, inainte un avant
mare. Modul de organizare a in diferite categorii de
ape ale Dunarii Marii-Negre, precum la care
mare de ani de sunt ele
expuse o botie pe care a contribuit
la organizatie in masura in care a contribuit d. Antipa, le
sMrsit cari de viata la
diferite ape, de conditiile existenta ce le gasese de
gratiunea pcstilor dintre diferitele specii de
ce in apele noastre, vor opera de care vorbinr
extrem de
Situatia a pesearliilor din Dobrogea actual-
mente mult dinainte razboiu.
a contribuit numai la desfiintarea multor de
cari, dar distrugerea instrumentelor de'pescuit.
acum pagubele putnt fi reparate mica
trebuie multe cheltueli ce se va
paten restabill situatia dinaintea
Romaniei-Mari importanta pescariilor dobrogene
devine mai mare. Ele vor trebul alimenteze o populatiune
de doug ori mai De
ganizarea viitoare va trebul aiba in vedere primul
satisfacerea nevoilor interioare ale ieftenirea acestui preti
al doilea rand exportul.
Piscic
www.dacoromanica.ro

41. BIBLIOGRAFIE
Y. Academiei XXXIX.
o de marmora, descoperitä la 1915 in
gaha Callatis), aduce o contributiuni
privire la viata din I d. Cr. Un bogat,
Apollonios, a facut mari lnlesniri finaneiare din care i s'au
cernat o de onoruri la deosebite ce se in vremea
acolo. Intre alte de Apollonios fost intemeierea
a colegiului un fond, din se poatii serba
fiecare an sarbâtoarea peutru Romei al care
acest colegiu. din acest ale Callatienilor gäsim una
pe care autorul o ca pentru
ploaie, la fel eu Proerosiile din grecesti. unei de
de strns legatii de viata agricolä, ar fi o de
pe care agricultura o in neestor
In prima parte a lucriirii sale, o privire istoriei
arma ce
in d. Cr. suferit a decilzat eu total. In tot
veaculni Callatia politice comerciale alte orale
grecesti, dovedeste situatia este relativ prosperl Decadenta
a inceput de când comertul cereale a tot mai malt monopolizat de alte
Chersonesul-Tauric, de de atacurile piratilor in Marea-
au devenit tot mai Cu orasul s'a
sub un centra comercial, de sigur nu ca un stat autonom
grecese, ci un provincial, IV-ha
d, Cr. striiinatatea
C. M.
Revista Culturale Dobrogene. I, 1.
Tinera de
Constanta, primal al in conditiuni se
ea executie tecnicii.
Dintre articole poezii. mentioniim in special pe ale
colaboratori, dnii I. N. Roman C. ; al
d-lui Lazar ovici dezpre exploatarea Constanta
ale Tatarilor
(jud.
D-1 Roman Proecte, gesturi timpul marelui
räzboi bogate planaritor Bulgarilor
de de Dobrogea.
www.dacoromanica.ro

42. 40
Briítescu In «Dobrogea XII: Bergean,
topografia situatia etnograficil a Dobrogei, pe baza
formatiilor date de seriitoarea Ana Comnena de
arab Edrisi (s. XII). Concluziile d-sale rezultatele la care au ajuns
alti istorici nostri: Dobrogea In al XII nu era o tarli pustie, ci o
provincie prosperii imperiului bizantin. Avea mai multe
fiiceau un comert destul activ. Locuitorii acestor mai ales Greci.
site era Tocmai in acest timp Românii dobrogeni
formeze stittulete-voevodate- in Astfel
Silistra voevodatul Vicina a lui ; alt voevodat era
al hi Seslav. Ele sunt organizatiile care se pe veacului
Numele Paristrion» dat Dobrogei un termen militar sau admi-
nistrativ ; de Bergean» este intrebuintat de
Publicarea Dobrogei nu poate ne pentru
culturalii ce vor produce-o acolo, contributiile vor
aduce pentru cunoasterea mai a istoriei etnografiei tinut.
C. M.
DARE DE
Volumul I din Dobrogei, a fost eheltuiala
tipiirirea volumului II (1919) sumele
Banca ; Banca Marmaroseh, Blank & Co. lei 2.000;
Banca ; prin Casa .coalelor, d. C.
tesen, d. C. Hagi-Theodorache, C. 7.163,75.
lei 13.463,75.
cheltuit pentru tipärirea No. extrase lei 2.392 ; No. 2 extrase
lei 2.300 ; No. 3 extrase lei 10.041. Expeditia alte cheltuieli lei
239. Totalul cheltuielilor lei 14.972,15.
minus de lei 1.508,25 se prin celor 75
exemplare revistii, depuse la (6 X 20 lei 1.520).
Exprimilm cälduroase multumiri tuturor institutiu-
nilor persoanelor, cari au binevoit ne
contribuic la cunoasterea la propäsirea culturali a trans-
danubiene.
MOISIL.
www.dacoromanica.ro

43. PUBLICATIILE
Societätii pentru cercetarea studierea Dobrogei
Arbore Al., Din Dobrogei: Asozärile Bulgarilor.
Contributiuni la lor Turcilor In Dobrogea.
Lipovenilor si Dobrogea.
C., Nume vecbi ale Dobrogei: lui Albá.
la 1444. Lupta Varna.
Rrateseu C., Douá ale Negre.
Invazia din lud. Tulcea.
W. Tezaurul de la Suluc Tulcea).
Dobrogef.
Lapta apárarea drepturilor
Proprietatea Dobrogea.
- Propaganda Bulgaria mare Dobrogea .
la Arhiva Dobrogei" de 25 pe
se prin Const.
Str.
www.dacoromanica.ro