SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  28
MĂSURAREA ELECTRICĂ A MĂRIMILOR
           MECANICE




  1. Traductoare pentru mărimi mecanice
1.1. Traductoare rezistive pentru mărimi mecanice
          Traductoarele rezistive sunt utilizate în măsurarea:
• deplasărilor,
• nivelurilor,
• deformaţiilor,
• forţelor şi cuplurilor de forţe,
• presiuni şi
• vibraţii.
          Principiul lor de funcţionare se bazează pe modificarea unuia din
parametrii ce compun rezistenţa electrică, de către mărimea măsurată.
                    l
           R = ρ⋅
                    S
 - traductoare cu modificarea rezistivităţii materialului: termorezistive,
 fotorezistive, modificarea rezistivităţii şi presiunea, cu umiditatea, cu câmpul
 magnetic etc.
 - traductoare ce utilizează modificarea lungimii conductorului:
 potenţiometrice, rezistive cu contacte, tensometrice etc.
 - traductoare ce utilizează modificarea secţiunii conductorului.
a) Traductoare piezorezistive
          Sunt bazate pe modificarea rezistivităţii unui conductor cu presiunea
datorată modificării reţelei cristaline. Pentru variaţii nu prea mari de presiune,
rezistivitatea variază liniar cu presiunea.
          ρ = ρ0 ( 1 + β ⋅ ∆p )
ρ0 - rezistivitatea la 1 atm.
ρ - rezistivitatea la presiunea p.
          Deoarece rezistivitatea este sensibil influenţată şI de modificarea
temperaturii, se utilizează manganina, care are β=2,3.10-6 atm-1, şi este cea mai
stabilă la modificarea temperaturii. Se alege ρ0 =100Ω la 1 atm.
          Aceste traductoare au ca avantaje:
          - sunt simple,
          - robuste,
          - au histerezis neglijabil şi
          - timp de răspuns mic,
          Dezavantaje:
          - dificultăţi la trecerile prin pereţii recipientului sub presiune, din cauza
materialelor izolante utilizate la aceste treceri.
          Traductoarele piezorezistive măsoară presiuni mari: 10 3-105 bari.
b) Traductoare potenţiometrice.

          ▲Au ca parte esenţială rezistenţa variabilă a cărui cursor se
deplasează sub acţionarea mărimii neelectrice de măsurat.
          ▲Deplasarea poate fi după forma geometrică a rezistorului, liniară
sau circulară.
          ▲ Modificarea lungimii firului rezistiv cuprins între unul din capete
şi cursor va da o dependenţă a rezistenţei de poziţia cursorului: R=f(x) sau
R=f(α).
          ▲ Dacă firul rezistiv este bobinat uniform legea de variaţie este
liniară:
          R = a ⋅ l = c ⋅ Rt sau: R = a' ⋅ α = c' ⋅Rt

 în care:
            a, a’ - rezistenţe specifice,
            c, c’- constante subunitare, c=x/lmax, c'=α/αmax (0<c<1, 0<c’<1),
            Rt - rezistenţa totală a potenţiometrului.
Fig. 7.1. Traductoare potenţiometrice rezistive
         a) traductor potenţiometric liniar; b) traductor potenţiometric circular
                           c) traductor potenţiometric elicoidal
         Traductoarele rezistive potenţiometrice sunt utilizate la măsurarea
dimensiunilor, deplasărilor, a nivelelor, cu rezoluţii chiar de 0,1 mm sau de 0,2
grade.
         Deoarece firul rezistiv este spiralat pe un suport izolant, trecerea
cursorului de pe o spiră pe alta va produce o variaţie în trepte a rezistenţei
traductorului.
Eroarea de discontinuitate introdusă în acest fel depinde de numărul
de spire totale “n” pe care le conţine rezistorul pe lungimea maximă de deplasare a
cursorului.
                        Rt
           ∆Rd = ±
                        2n
          Eroarea relativă de discontinuitate este:
                   ∆Rd     1
            εd =       =±
                    R     2cn
          Valoarea minimă - la capătul unde c=1; se numeşte factor de treaptă
                    1
            ft =
                   2n
           Factorul de treaptă, în unele aplicaţii trebuie să fie cât mai mic şi atunci
rezistorul se realizează sub formă elicoidală, cursorul rotindu-se mai multe ture pentru a
parcurge integral rezistenţa.
           O variantă simplificată a traductoarelor potenţiometrice o constituie
traductoarele rezistive cu contacte.
           Deplasarea obiectului sau palpatorului închide la distanţe egale sau neegale
contacte electrice care introduc sau scot din circuit valori egale de rezistenţă.
           Ele se utilizează mai ales la controlul dimensiunilor unor piese realizate în
serie, sau la sortarea lor după toleranţe.
c) Traductoare tensometrie rezistive.

         Traductoarele rezistive din această categorie se bazează ca principiu pe
variaţia rezistenţei electrice datorată variaţiei lungimii firului conductor, ca
urmare a alungirii sau contracţiei impuse din exterior, de către piesa pe care este
fixat.
         Variaţie relativ mică a rezistenţei, de ordinul 10 -3-10-4 , poate fi pusă în
evidenţă de o schemă electrică (de obicei punte) ;
         Se poate determina astfel deformaţia (alungirea sau contracţia
specifică) sau mărimea care a produs-o (forţă, presiune).
         După felul materialului rezistiv, se cunosc:
         - traductoare tensometrice cu fir sau folie din metal rezistiv, şi
         - traductoare tensometrice cu semiconductoare.
         Traductoarele tensometrice metalice sunt realizate:
         - sub forma unui fir, sau
         - sub forma unui grilaj, dispus pe un suport izolant .
         Cele cu un simplu fir se utilizează pentru deformaţii pe lungimi mari
(betoane, baraje) sau la temperaturi ridicate (fără suport izolant).
Traductoarele sub formă de grilaj realizate cu fir metalic din materiale
cu variaţie redusă a rezistivităţii cu temperatura şi elasticitate mare (constantan,
manganină, crom-nichel, izoelastic etc.)
         Rezistenţa lor trebuie să fie relativ mare (60 Ω,120 Ω,...600 Ω) de
aceea firul este de lungimi l > 10cm şi cu d < 0,1 mm.
         Lipirea pe suportul izolant de hârtie se face cu adezivi speciali,
spiralarea permiţând realizarea unor suprafeţe mici de aşezare




                     Fig. 7.2. Traductoare tensometrice rezistive
                  a) cu fir rezistiv; b) cu folie; c) rozetă tensometrică
Datorită tehnologiei mai productive traductoarele tensometrice cu folie
tind să înlocuiască pe cele cu fir metalic.
          Materialul rezistiv este depus pe suportul izolant în strat subţire
(2+20µm) iar decuparea grilajelor se face prin mijloace fotochimice.
          Ele rezultă mai mici, mai uniforme, pot fi aplicate mai uşor şi disipă
mai bine căldura produsă de curentul de măsurare datorită contactului mai bun
cu piesa.
          Traductoarele tensometrice rezistive cu semiconductor au apărut în anii
din urmă, şi ele utilizează ca element rezistiv sensibil siliciu sau germaniu.
          Ele sunt mult mai sensibile la deformaţie (de 20÷60 ori) decât cele cu
rezistenţe metalice dar au caracteristică mai neliniară şi sunt mai scumpe.
          Pot fi făcute de dimensiuni foarte mici.
          În general dimensiunile traductoarelor tensometrice rezistive sunt
cuprinse între 2÷5 mm ca lăţime şi 5÷150 mm ca lungime.
          Fabricantul traductoarelor tensometrice mai indică temperatura
maximă de lucru şi cu ce adezivi trebuie lipite pe piesă.
          Se folosesc pentru temperaturi până la 150 °C adezivi cu răşini
epoxidice, până la 200 °C, răşini fenolice, şi până la 400 °C , adezivi ceramici.
Caracteristicile traductoarelor tensometrice rezistive sunt:
         1) Sensibilitatea la deformaţie.
         Se determină din relaţia cunoscută a rezistenţei unui fir de lungime l şi
secţiune A.             l
                R=ρ
                        A
prin logaritmare şi diferenţiere rezultă:
                                         dR dρ dl dA
    ln R = ln ρ + ln l + ln A               =   + +
                                          R   ρ  l  A
                dA       dl                          dR             dl dρ
 Deoarece:         = −2µ              rezultă:          = ( 1 + 2µ ) +
                 A        l                           R             l  ρ
              dρ    dV     dl dA            dl
   în care:      =c    = c +  = c( 1 − 2µ )
              ρ     V      l   A             l
   c - constantă dependentă de materialul folosit,
   µ - coeficientul lui Poisson;
   rezultă:
                dR                            dl
                   = [ 1 + 2µ + c( 1 − 2µ ) ]
                 R                             l
Trecând diferenţele la variaţii fine şi ţinând cont că prin definiţie:
                ∆R ∆R
             S= R = R
                ∆l  ε
                 l
se obţine:      S = 1 + 2µ + c( 1 − 2µ )
         Pentru constantan, materialul cel mai utilizat, C = 1,13, µ = 0,3 şi
rezultă S=2,052, valoare care se poate verifica şi experimental.
         Deoarece prin spiralare, mici porţiuni ale firului sunt aşezate
transversal pe efort, sensibilitatea reală a unui lot de traductoare este diferită de
cea calculată pentru firul drept; ea se determină experimental prin sondaj.

         2) Rezistenţa electrică a traductoarelor;
         are valoarea nominală de obicei normalizată la valori de:
          60 Ω; 120 Ω; 240 Ω; 300 Ω; 360 Ω; 500 Ω,
         La rezistenţe de valori mari, firul are diametre de 0,01÷0,03 mm.
         Plaja de variaţie a rezistenţei traductorului poate fi de ±5%.
3) Valorile limită ale deformaţiei
ce pot fi măsurate cu traductoarele tensometrice depind de proprietăţile elastice
ale materialului rezistiv dar ele nu depăşesc de obicei εmax=10-3.
          Conform legii lui Hooke efortul unitar în oţel corespunzător acestei
deformaţii ar fi:
                σ = ε ⋅ E = 5 ⋅ 10 −3 ⋅ 2 ⋅ 1011 = 109 N / m 2
mult mai mari decât eforturile uzuale în domeniul de elasticitate, întâlnite în
practică.
          4) Domeniul de frecvenţă în regim dinamic.
          Frecvenţa vibraţiilor la care poate fi utilizat un traductor tensometric
este limitată doar de viteza de propagare a undelor elastice în interiorul
traductorului.
          Se recomandă ca lungimea de undă a vibraţiilor să fie de cel puţin 10
ori mai mare ca lungimea părţii active a traductorului.
Exemplu: traductorul tensometric din constantan
 v = 7000 m/s, cu L= 10÷20 mm permite măsurarea unor vibraţii cu λ=0,1÷0,2 m
corespunzator unor frecvenţe de lucru de 35÷70 kHz.
          Domeniile de utilizare ale traductoarelor tensometrice sunt foarte
variate: deformaţii, eforturi, forţe, presiuni, acceleraţii, vibraţii, momente de
torsiune etc.
1.2.Traductoare inductive pentru mărimi mecanice
          Traductoarele inductive îşi bazează funcţionarea pe proprietatea că
variaţia mărimii de măsurat produce o variaţie a inductanţei traductorului.
          Inductivitatea proprie sau mutuală depinde de geometria traductorului
şi de permeabilitatea circuitului său magnetic, mărimea de măsurat trebuie să
modifice unul din aceşti parametri.
          Traductoarele inductive cu modificarea geometriei bobinei sunt de
mai multe tipuri:
          - cu o inductivitate,
          - cu două inductivităţi cuplate diferenţial
          - cu trei inductivităţi tip transformator
          a) Traductor inductiv cu armătură mobilă sau cu miez mobil.
          Au în comun faptul că modificarea inductivităţii unei bobine este
realizată prin modificarea reluctanţei circuitului magnetic.
          În cazul traductorului cu armătură mobilă circuitul magnetic este în
formă de U sau E, armătura mobilă fiind situată la o distanţă δ, care constituie
întrefierul.
          Neglijându-se fluxul de scăpări, reluctanţa circuitului magnetic
depinde de întrefierul δ după relaţia:
l      2δ
    ℜm =             +
           µ fe µ 0 A µ 0 A0

l - lungimea medie a liniilor de câmp prin fier,
A - secţiunea echivalentă a fierului;
A0- secţiunea întrefierului, µ0 - permeabilitatea vidului,
µfe - permeabilitatea relativă a materialului magnetic.

Dacă se ia constructiv A=A0 rezultă inductanţa bobinei traductorului:
         N2       µ0N 2 A
    L=        =
         ℜ m l / µ fe + 2δ




Fig. 3.3. Traductor inductiv cu armătură mobilă.
Acest tip de traductoare se utilizează la măsurarea deplasărilor mici
0÷5 mm şi este robust şi simplu de conectat lucrând chiar la frecvenţa de 50 Hz
a reţelei.

        Pentru deplasări mai mari 0÷100 mm sau uneori chiar până la 1000
mm se pretează bine traductorul inductiv cu miez mobil.
        Legea de variaţie este aproximativ exponenţială:
                              − kx
          L = ( Lmax − L0   )e l     + L0




                  Fig. 3.4. Traductor inductiv cu miez mobil.
Dependenţa L=f(x) este neliniară dar ea se poate liniariza:
         - dacă se distribuie neuniform spirele şi
         - dacă miezul feromagnetic din interior se saturează.
         Ca şi traductorul inductiv cu armătură mobilă se poate alimenta cu o
tensiune alternativă cu f=50Hz, măsurându-se curentul I=f(x).
         Traductorul inductiv cu miez mobil este robust, simplu de utilizat şi de
aceea este destul de răspândit la măsurarea deplasărilor mari.
b) Traductorul inductiv cu bobine diferenţiale.
         Este mult mai sensibil decât tipurile aneterioare, este format din două
bobine identice, alăturate, în care se poate deplasa axial un miez feromagnetic
de lungime egală cu cea a unei bobine.
         Prin deplasarea miezului într-un sens, bobina în care pătrunde miezul
îşi va mări inductanţa, în timp ce cealaltă şi-o va micşora.
         Conectate într-o schemă de punte împreună cu două rezistenţe egale
R, deplasarea miezului va produce dezechilibrul punţii:

                    R       Z2 
            ∆U = U       −         
                    R + R Z1 + Z 2 
                                   
Dacă bobinele au rezistenţe neglijabile:
    Z1 = jω( L1 + M ) ; Z 2 = jω( L2 + M )

ecuaţia devine:
           U    L1 − L2
      ∆U =
           2 L1 + L2 + M

                                             Deoarece ∆U îşi schimbă faza
                                   la deplasarea miezului în stânga sau în
                                   dreapta poziţiei de echilibru, cu un
                                   redresor sensibil la fază se poate
                                   detecta şi sensul deplasării.
                                             Intervalul deplasărilor la care
                                   se utilizează acest tip de traductor este
                                   0÷100 mm.

 Fig. 3.5. Traductor inductiv
 cu bobine diferenţiale
c) Traductor inductiv tip transformator diferenţial

         Traductorul de tip transformator diferenţial este compus dintr-o bobină
primară şi două secundare aşezate simetric faţă de primar şi conectate în
opoziţie astfel că: . U 2 = U 2 − U 2
                              '     "



           Primarul se alimentează la o tensiune sinusoidală U 1, iar miezul
feromagnetic aşezat în interiorul primarului va determina:
         '     "
       U 2 = U 2 deci: U 2 = 0
                                            Dacă miezul se deplasează spre
                                   stânga creşte inductivitatea mutuală cu
                                   secundarul din stânga şi creşte U'2 , în timp ce
                                   U"2 scade, astfel că la ieşire U2 ≠0.
                                            Faza tensiunii U2 poate indica şi
                                   sensul deplasării. Funcţia U2 =f(x) este liniară
                                   şi traductorul este foarte sensibil, măsurând
                                   deplasări de la ±1 µm până la ±400 µm la
 Fig. 3.6. Traductor inductiv tip
                                   micrometre, sau deplasări de ±10 mm.
    transformator diferenţial
c) traductorul tip inductosin.
         Este un transformator fără miez magnetic, funcţionând pe baza legii
inducţiei având două înfăşurători primare plane, executate sub formă de circuit
imprimat pe placa ce constituie partea mobilă a traductorului.
         Înfăşurarea fixă este dispusă pe toată lungimea cursei şi constituie
bobina secundară executată tot sub formă plată pe un cablaj imprimat.
         Dacă pasul înfăşurării secundare este p, înfăşurările primare având
acelaşi pas, sunt decalate între ele cu p/4.
         Întrefierul între cele două înfăşurări este foarte mic (δ=0,1±0,2 mm) şi
menţinut constant pe toată cursa.




                         Fig. 3.7. Traductor tip inductosin.
Inductivităţile mutuale între înfăşurările primare şi cea secundară variază cu
deplasarea x după o lege sinusoidală de forma : M sin 2 π x
                                                           2p
          Infăşurărilor primare li se aplică tensiuni sinusoidale de aceeaşi frecvenţă
(5÷10 kHz) dar defazate între ele cu 90 grade.
          Tensiunea indusă de cele două înfăşurări primare în cea secundară va fi suma a
două tensiuni.
         Dacă u1 = U sin ωt iar u2 = U cos ωt atunci tensiunea u3 indusă va avea
expresia:
                 1                     x 1                    x
          u3 =     U sin ωt ⋅ cos 2 π   − U cos ωt ⋅ sin 2 π
                 k                    2p k                   2p
                 1                x
          u3 =     U sin ωt − 2 π 
                 k               2 p

          Se observă că faza tensiunii u3 va fi dependentă liniar de deplasarea
 x, de aceea regimul se numeşte cu modulaţie de fază.
          Se mai utilizează frecvent şi variante cu modulaţie în amplitudine,
 când cele două tensiuni sunt în fază dar au amplitudinea modulată respectiv
 cosinusoidal cu deplasarea x.
1                   x           x  1                  x           x
   u3 =     U sin ωt ⋅ cos 2 π 0 sin 2 π    − U sin ωt ⋅ sin 2 π 0 cos 2 π
          k                   2p         2p k                   2p         2p
          1             π           
   u3 =     U sin ωt sin ( x − x 0 )
          k             p           

În aceste relaţii:
          k - raportul de transformare,
          x0- poziţie impusă (dorită),
          x - poziţia reală.
          Măsurarea poziţiei are loc la trecerea prin zero a tensiunii u 3.
          Traductoarele tip inductosin pot fi realizate şi rotative şi ele sunt
foarte utilizate în:
          - poziţionarea sculelor la maşinile unelte automate,
          - la microscoape în coordonate, memorii pe discuri, telescoape,
          - aplicaţii militare în domeniul rachetelor, artileriei etc,
          Realizeaza precizii de ±1 µm pe deplasări de 250 ÷ 2000 mm.
          Se utilizează tensiuni u1 şi u2 de 0,5 + 2V la frecvenţe de 5÷10 kHz
rezultând o tensiune indusă u3 = 5mV÷1V.
          Consumul de putere nu depăşeşte 0,5 ÷ 2W.
a) Traductoare cu variaţia permeabilităţi magnetice.
         Utilizează fenomenul magnetoelastic de variaţie a permeabilităţii unor
materiale magnetice la aplicarea unui efort mecanic.
         Se utilizează aliaje de fier şi nichel (cu 80% Ni) care au proprietatea de
a-şi modifica sensibil ciclurile de histerezis şi deci permeabilitatea magnetică în
stare tensionată, între anumite limite de efort, variaţia permeabilităţii cu efortul
fiind aproximativ liniară.




               Fig. 3.8. Traductoare inductive tip presductor.
          În cazul presductorului de tip transformator, alimentarea primarului
 cu tensiunea alternativă u1 nu induce în secundar tensiune u2 in lipsa efortului.
          La aplicarea unei forţe, circuitul magnetic devine anizotrop, liniile
 de flux ale primarului se deformează şi apare în secundar o tensiune indusă
 proporţională cu efortul aplicat.
1.3. Traductoare capacitive pentru mărimi mecanice.
         Traductoarele capacitive fac parte din grupa traductoarelor
parametrice.      Ele convertesc mărimea mecanică într-o variaţie de capacitate.
         Rezistenţa echivalentă pierderilor în dielectric, la majoritatea
traductoarelor capacitive este neglijabilă comparativ cu reactanţa, ele se vor
considera în general condensatoare ideale.
         După felul armăturilor ele pot fi condensatoare plane sau cilindrice.
         La condensatorul plan formula capacităţii este:
                                     ε 0ε r A
                               C=
                                        d
         εr - permitivitatea dierlectricului dintrearmături;
         ε0 - permitivitatea aerului;
         A - aria suprafeţei armăturilor aflate faţă în faţă;
         d - distanţa dintre armături.
         La condensatorul cilindric, formula capacităţii are expresia:
                                    2 πε 0 ε r h
                              C=
                                    ln D / d
          h - înălţimea de suprapunere a celor doi cilindri,
          D - diametru armăturii exterioare,
          d - diametrul armăturii interioare.
Pentru realizarea traductoarelor capacitive, mărimea mecanică trebuie să
modifice unul din parametrii ce intră în relaţia capacităţii:
          - distanţa dintre armăturii,
          - suprafaţa aflată faţă în faţă sau
          - permitivitatea relativă εr.
Printre traductoarele capacitive ce au ca mod de funcţionare modificarea
distanţei dintre armături, cele mai utilizate sunt descrise în continuare.

         a) Traductoare plane cu modificarea distanţei dintre armături
         Variaţia capacităţii la un condensator plan când variază distanţa dintre
armături are expresia:
                                            x
                       ∆C = C − C0 = C0
                                          d+x

Se observă că relaţia C = f (x) este neliniară şi poate fi liniarizată doar pe mici
deplasări în general mai mici ca 1mm.
Cele mai utilizate sunt însă traductoarele capacitive diferenţiale care
conectate într-o punte de c.a. în regim neechilibrat, furnizează la ieşire o
tensiune de dezechilibru ce depinde liniar de deplasarea x.




                        Fig. 3.9. Traductor capacitiv diferenţial.

   Relaţiile de dependenţă ale capacităţilor de deplasare sunt:
                  ε 0ε r A       ε ε A
           C1 =            ; C2 = 0 r
                  d−x             d+x
    Cu notaţiile de pe fig. 15.9. c, expresia tensiunii de dezechilibru ∆U
    devine:            x
                  ∆U = U
                           2d
b) Traductoare capacitive care utilizează modificarea suprafeţei armăturilor.
          Cel mai cunoscut din această categorie este traductorul de deplasare
unghiulară, format din mai multe sectoare semicirculare echidistante ce se
rotesc şi pătrund între armături fixe.
          Relaţia capacităţii unui astfel de traductor cu o armătură mobilă şi două
armături fixe are expresia:
               ε 0 ε r πr 2
          C=                (α0 − α )
                 360d
                                                r - raza armăturii mobile,
                                                d - distanţa între armături,
                                                α - unghiul de rotaţie în grade,
                                                α0 - unghiul total în grade

 Fig. 3.10. Traductor capacitive de deplasare
                 unghiulară.
c) Traductoare ce utilizează modificarea permitivităţii relative a
mediului dintre armături.
         Se utilizează sub două variante:
         - introducerea unui material izolant cu εr≠1 între armături, sau
         - modificarea stării fizice a dielectricului care conduce la modificarea
εr cum ar fi: modificarea umidităţii, schimbarea substanţei, etc.
         Traductorul de deplasare liniară spre exemplu utilizează introducerea
unui dielectric între armături.
         Relaţiile de dependenţă ale capacităţii de deplasare dielectricului sunt:
                                                                   ε 0 ε r A1         ε A
                                        C x = C1 + C2 =                            + 0 2
                                                             ε r ( a − b ) + ε 0b       a
                                                       ε 0ε r                 ε c( l − x )
                                         Cx =                          cx + 0
                                               ε r ( a − b ) + ε 0b               a
                                         Cx = k1 x + k 2
                                            Datorita valorilor în general mici ale
    Fig. 7.11. Traductorul capacitiv        traductoarelor, se utilizeaza frecvente
          de deplasare liniară.
                                            de lucru ridicate 400 Hz + 100 kHz
END

Contenu connexe

Tendances

” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.Corinaurcanu1
 
Motivaţia- factor principal al comportamentului profesional
Motivaţia- factor principal al comportamentului profesionalMotivaţia- factor principal al comportamentului profesional
Motivaţia- factor principal al comportamentului profesionaldorinavacari
 
Aptitudinile power point
Aptitudinile power pointAptitudinile power point
Aptitudinile power pointIon Emilia
 
Tipuri de structuri
Tipuri de structuriTipuri de structuri
Tipuri de structurialina costea
 
Abordări trans-, pluri și inter-disciplinare în baza manualului www.literatur...
Abordări trans-, pluri și inter-disciplinare în baza manualului www.literatur...Abordări trans-, pluri și inter-disciplinare în baza manualului www.literatur...
Abordări trans-, pluri și inter-disciplinare în baza manualului www.literatur...Daniela Munca-Aftenev
 
Exerciţii de pregătire
Exerciţii de pregătireExerciţii de pregătire
Exerciţii de pregătireCristina Oţel
 
rezolvarea-conflictelor-prezentare-powerpoint.ppt
rezolvarea-conflictelor-prezentare-powerpoint.pptrezolvarea-conflictelor-prezentare-powerpoint.ppt
rezolvarea-conflictelor-prezentare-powerpoint.pptmadyx1
 
Sectiuni in corpuri geometrice_catinca Alina
Sectiuni in corpuri geometrice_catinca AlinaSectiuni in corpuri geometrice_catinca Alina
Sectiuni in corpuri geometrice_catinca AlinaAlina Catinca
 
Evaluarea performantei
Evaluarea performanteiEvaluarea performantei
Evaluarea performanteiAdina Stanga
 
Ursul pacalit de vulpe povestire dupa imagini
Ursul pacalit de vulpe povestire dupa imaginiUrsul pacalit de vulpe povestire dupa imagini
Ursul pacalit de vulpe povestire dupa imaginiAlina Bandas
 
kinetoterapia-in-afectiunile-cardiovasculare
 kinetoterapia-in-afectiunile-cardiovasculare kinetoterapia-in-afectiunile-cardiovasculare
kinetoterapia-in-afectiunile-cardiovasculareb_raluca25
 
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPointSistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPointOctavian Rusu
 
Obiective operationale
Obiective operationaleObiective operationale
Obiective operationaleeconsiliere
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateabiografiielectronice
 

Tendances (20)

” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
 
Motivaţia- factor principal al comportamentului profesional
Motivaţia- factor principal al comportamentului profesionalMotivaţia- factor principal al comportamentului profesional
Motivaţia- factor principal al comportamentului profesional
 
Celula procariota
Celula procariotaCelula procariota
Celula procariota
 
Aptitudinile power point
Aptitudinile power pointAptitudinile power point
Aptitudinile power point
 
Tipuri de structuri
Tipuri de structuriTipuri de structuri
Tipuri de structuri
 
Botanica
BotanicaBotanica
Botanica
 
Abordări trans-, pluri și inter-disciplinare în baza manualului www.literatur...
Abordări trans-, pluri și inter-disciplinare în baza manualului www.literatur...Abordări trans-, pluri și inter-disciplinare în baza manualului www.literatur...
Abordări trans-, pluri și inter-disciplinare în baza manualului www.literatur...
 
Referat Mecanica
Referat MecanicaReferat Mecanica
Referat Mecanica
 
Sinteze de-bac
Sinteze de-bacSinteze de-bac
Sinteze de-bac
 
Exerciţii de pregătire
Exerciţii de pregătireExerciţii de pregătire
Exerciţii de pregătire
 
Calciul
CalciulCalciul
Calciul
 
rezolvarea-conflictelor-prezentare-powerpoint.ppt
rezolvarea-conflictelor-prezentare-powerpoint.pptrezolvarea-conflictelor-prezentare-powerpoint.ppt
rezolvarea-conflictelor-prezentare-powerpoint.ppt
 
Sectiuni in corpuri geometrice_catinca Alina
Sectiuni in corpuri geometrice_catinca AlinaSectiuni in corpuri geometrice_catinca Alina
Sectiuni in corpuri geometrice_catinca Alina
 
Evaluarea performantei
Evaluarea performanteiEvaluarea performantei
Evaluarea performantei
 
Ursul pacalit de vulpe povestire dupa imagini
Ursul pacalit de vulpe povestire dupa imaginiUrsul pacalit de vulpe povestire dupa imagini
Ursul pacalit de vulpe povestire dupa imagini
 
kinetoterapia-in-afectiunile-cardiovasculare
 kinetoterapia-in-afectiunile-cardiovasculare kinetoterapia-in-afectiunile-cardiovasculare
kinetoterapia-in-afectiunile-cardiovasculare
 
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPointSistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
 
Obiective operationale
Obiective operationaleObiective operationale
Obiective operationale
 
Comunicarea
ComunicareaComunicarea
Comunicarea
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitatea
 

En vedette

En vedette (8)

Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3
 
Marimi termice
Marimi termiceMarimi termice
Marimi termice
 
Masurari dimensionale
Masurari dimensionaleMasurari dimensionale
Masurari dimensionale
 
Fizicapowerpoint 120308024615-phpapp01
Fizicapowerpoint 120308024615-phpapp01Fizicapowerpoint 120308024615-phpapp01
Fizicapowerpoint 120308024615-phpapp01
 
Pulsul arterial
Pulsul arterialPulsul arterial
Pulsul arterial
 
Cn3 sensors and transducers-12
Cn3 sensors and transducers-12Cn3 sensors and transducers-12
Cn3 sensors and transducers-12
 
Curs biochimie
Curs biochimieCurs biochimie
Curs biochimie
 
instrumentation-lecture-3
instrumentation-lecture-3instrumentation-lecture-3
instrumentation-lecture-3
 

Similaire à Marimi mecanice 1

Senzori noi
Senzori noiSenzori noi
Senzori noigelu2001
 
Condensatorul Prezentare Powerpoint
Condensatorul Prezentare PowerpointCondensatorul Prezentare Powerpoint
Condensatorul Prezentare PowerpointDombici Serban
 
Revista Tehnium 71_11
Revista Tehnium 71_11Revista Tehnium 71_11
Revista Tehnium 71_11mircea7
 
Curs electrician 1
Curs electrician 1Curs electrician 1
Curs electrician 1Ionel Visan
 
Proprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelorProprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelorneculaitarabuta
 
Traductoare
TraductoareTraductoare
Traductoarescarba1
 
Condensatorul electric
Condensatorul electricCondensatorul electric
Condensatorul electricgotthardbeata
 
Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04mircea7
 
Marimi mecanice 2
Marimi mecanice 2Marimi mecanice 2
Marimi mecanice 2gelu2001
 
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstone
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstoneMăsurări de rezistente cu puntea wheatstone
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstoneneculaitarabuta
 
Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06mircea7
 
MOSFET2.pdf
MOSFET2.pdfMOSFET2.pdf
MOSFET2.pdfivan ion
 
MOSFET.pdf
MOSFET.pdfMOSFET.pdf
MOSFET.pdfivan ion
 
Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11mircea7
 
Revista Tehnium 71_10
Revista Tehnium 71_10Revista Tehnium 71_10
Revista Tehnium 71_10mircea7
 

Similaire à Marimi mecanice 1 (20)

Prezentare electotehnica emaia 2
Prezentare electotehnica emaia 2Prezentare electotehnica emaia 2
Prezentare electotehnica emaia 2
 
Senzori noi
Senzori noiSenzori noi
Senzori noi
 
Condensatorul Prezentare Powerpoint
Condensatorul Prezentare PowerpointCondensatorul Prezentare Powerpoint
Condensatorul Prezentare Powerpoint
 
Revista Tehnium 71_11
Revista Tehnium 71_11Revista Tehnium 71_11
Revista Tehnium 71_11
 
Curs electrician 1
Curs electrician 1Curs electrician 1
Curs electrician 1
 
Proprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelorProprietăţile conductoare ale materialelor
Proprietăţile conductoare ale materialelor
 
Traductoare
TraductoareTraductoare
Traductoare
 
Condensatorul electric
Condensatorul electricCondensatorul electric
Condensatorul electric
 
Traductoare de deplasare
Traductoare de deplasareTraductoare de deplasare
Traductoare de deplasare
 
Traductoare de deplasare
Traductoare de deplasareTraductoare de deplasare
Traductoare de deplasare
 
Traductoare de deplasare
Traductoare de deplasareTraductoare de deplasare
Traductoare de deplasare
 
Curs practic
Curs practicCurs practic
Curs practic
 
Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04Revista Tehnium 73_04
Revista Tehnium 73_04
 
Marimi mecanice 2
Marimi mecanice 2Marimi mecanice 2
Marimi mecanice 2
 
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstone
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstoneMăsurări de rezistente cu puntea wheatstone
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstone
 
Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06
 
MOSFET2.pdf
MOSFET2.pdfMOSFET2.pdf
MOSFET2.pdf
 
MOSFET.pdf
MOSFET.pdfMOSFET.pdf
MOSFET.pdf
 
Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11
 
Revista Tehnium 71_10
Revista Tehnium 71_10Revista Tehnium 71_10
Revista Tehnium 71_10
 

Marimi mecanice 1

  • 1. MĂSURAREA ELECTRICĂ A MĂRIMILOR MECANICE 1. Traductoare pentru mărimi mecanice
  • 2. 1.1. Traductoare rezistive pentru mărimi mecanice Traductoarele rezistive sunt utilizate în măsurarea: • deplasărilor, • nivelurilor, • deformaţiilor, • forţelor şi cuplurilor de forţe, • presiuni şi • vibraţii. Principiul lor de funcţionare se bazează pe modificarea unuia din parametrii ce compun rezistenţa electrică, de către mărimea măsurată. l R = ρ⋅ S - traductoare cu modificarea rezistivităţii materialului: termorezistive, fotorezistive, modificarea rezistivităţii şi presiunea, cu umiditatea, cu câmpul magnetic etc. - traductoare ce utilizează modificarea lungimii conductorului: potenţiometrice, rezistive cu contacte, tensometrice etc. - traductoare ce utilizează modificarea secţiunii conductorului.
  • 3. a) Traductoare piezorezistive Sunt bazate pe modificarea rezistivităţii unui conductor cu presiunea datorată modificării reţelei cristaline. Pentru variaţii nu prea mari de presiune, rezistivitatea variază liniar cu presiunea. ρ = ρ0 ( 1 + β ⋅ ∆p ) ρ0 - rezistivitatea la 1 atm. ρ - rezistivitatea la presiunea p. Deoarece rezistivitatea este sensibil influenţată şI de modificarea temperaturii, se utilizează manganina, care are β=2,3.10-6 atm-1, şi este cea mai stabilă la modificarea temperaturii. Se alege ρ0 =100Ω la 1 atm. Aceste traductoare au ca avantaje: - sunt simple, - robuste, - au histerezis neglijabil şi - timp de răspuns mic, Dezavantaje: - dificultăţi la trecerile prin pereţii recipientului sub presiune, din cauza materialelor izolante utilizate la aceste treceri. Traductoarele piezorezistive măsoară presiuni mari: 10 3-105 bari.
  • 4. b) Traductoare potenţiometrice. ▲Au ca parte esenţială rezistenţa variabilă a cărui cursor se deplasează sub acţionarea mărimii neelectrice de măsurat. ▲Deplasarea poate fi după forma geometrică a rezistorului, liniară sau circulară. ▲ Modificarea lungimii firului rezistiv cuprins între unul din capete şi cursor va da o dependenţă a rezistenţei de poziţia cursorului: R=f(x) sau R=f(α). ▲ Dacă firul rezistiv este bobinat uniform legea de variaţie este liniară: R = a ⋅ l = c ⋅ Rt sau: R = a' ⋅ α = c' ⋅Rt în care: a, a’ - rezistenţe specifice, c, c’- constante subunitare, c=x/lmax, c'=α/αmax (0<c<1, 0<c’<1), Rt - rezistenţa totală a potenţiometrului.
  • 5. Fig. 7.1. Traductoare potenţiometrice rezistive a) traductor potenţiometric liniar; b) traductor potenţiometric circular c) traductor potenţiometric elicoidal Traductoarele rezistive potenţiometrice sunt utilizate la măsurarea dimensiunilor, deplasărilor, a nivelelor, cu rezoluţii chiar de 0,1 mm sau de 0,2 grade. Deoarece firul rezistiv este spiralat pe un suport izolant, trecerea cursorului de pe o spiră pe alta va produce o variaţie în trepte a rezistenţei traductorului.
  • 6. Eroarea de discontinuitate introdusă în acest fel depinde de numărul de spire totale “n” pe care le conţine rezistorul pe lungimea maximă de deplasare a cursorului. Rt ∆Rd = ± 2n Eroarea relativă de discontinuitate este: ∆Rd 1 εd = =± R 2cn Valoarea minimă - la capătul unde c=1; se numeşte factor de treaptă 1 ft = 2n Factorul de treaptă, în unele aplicaţii trebuie să fie cât mai mic şi atunci rezistorul se realizează sub formă elicoidală, cursorul rotindu-se mai multe ture pentru a parcurge integral rezistenţa. O variantă simplificată a traductoarelor potenţiometrice o constituie traductoarele rezistive cu contacte. Deplasarea obiectului sau palpatorului închide la distanţe egale sau neegale contacte electrice care introduc sau scot din circuit valori egale de rezistenţă. Ele se utilizează mai ales la controlul dimensiunilor unor piese realizate în serie, sau la sortarea lor după toleranţe.
  • 7. c) Traductoare tensometrie rezistive. Traductoarele rezistive din această categorie se bazează ca principiu pe variaţia rezistenţei electrice datorată variaţiei lungimii firului conductor, ca urmare a alungirii sau contracţiei impuse din exterior, de către piesa pe care este fixat. Variaţie relativ mică a rezistenţei, de ordinul 10 -3-10-4 , poate fi pusă în evidenţă de o schemă electrică (de obicei punte) ; Se poate determina astfel deformaţia (alungirea sau contracţia specifică) sau mărimea care a produs-o (forţă, presiune). După felul materialului rezistiv, se cunosc: - traductoare tensometrice cu fir sau folie din metal rezistiv, şi - traductoare tensometrice cu semiconductoare. Traductoarele tensometrice metalice sunt realizate: - sub forma unui fir, sau - sub forma unui grilaj, dispus pe un suport izolant . Cele cu un simplu fir se utilizează pentru deformaţii pe lungimi mari (betoane, baraje) sau la temperaturi ridicate (fără suport izolant).
  • 8. Traductoarele sub formă de grilaj realizate cu fir metalic din materiale cu variaţie redusă a rezistivităţii cu temperatura şi elasticitate mare (constantan, manganină, crom-nichel, izoelastic etc.) Rezistenţa lor trebuie să fie relativ mare (60 Ω,120 Ω,...600 Ω) de aceea firul este de lungimi l > 10cm şi cu d < 0,1 mm. Lipirea pe suportul izolant de hârtie se face cu adezivi speciali, spiralarea permiţând realizarea unor suprafeţe mici de aşezare Fig. 7.2. Traductoare tensometrice rezistive a) cu fir rezistiv; b) cu folie; c) rozetă tensometrică
  • 9. Datorită tehnologiei mai productive traductoarele tensometrice cu folie tind să înlocuiască pe cele cu fir metalic. Materialul rezistiv este depus pe suportul izolant în strat subţire (2+20µm) iar decuparea grilajelor se face prin mijloace fotochimice. Ele rezultă mai mici, mai uniforme, pot fi aplicate mai uşor şi disipă mai bine căldura produsă de curentul de măsurare datorită contactului mai bun cu piesa. Traductoarele tensometrice rezistive cu semiconductor au apărut în anii din urmă, şi ele utilizează ca element rezistiv sensibil siliciu sau germaniu. Ele sunt mult mai sensibile la deformaţie (de 20÷60 ori) decât cele cu rezistenţe metalice dar au caracteristică mai neliniară şi sunt mai scumpe. Pot fi făcute de dimensiuni foarte mici. În general dimensiunile traductoarelor tensometrice rezistive sunt cuprinse între 2÷5 mm ca lăţime şi 5÷150 mm ca lungime. Fabricantul traductoarelor tensometrice mai indică temperatura maximă de lucru şi cu ce adezivi trebuie lipite pe piesă. Se folosesc pentru temperaturi până la 150 °C adezivi cu răşini epoxidice, până la 200 °C, răşini fenolice, şi până la 400 °C , adezivi ceramici.
  • 10. Caracteristicile traductoarelor tensometrice rezistive sunt: 1) Sensibilitatea la deformaţie. Se determină din relaţia cunoscută a rezistenţei unui fir de lungime l şi secţiune A. l R=ρ A prin logaritmare şi diferenţiere rezultă: dR dρ dl dA ln R = ln ρ + ln l + ln A = + + R ρ l A dA dl dR dl dρ Deoarece: = −2µ rezultă: = ( 1 + 2µ ) + A l R l ρ dρ dV  dl dA  dl în care: =c = c +  = c( 1 − 2µ ) ρ V  l A l c - constantă dependentă de materialul folosit, µ - coeficientul lui Poisson; rezultă: dR dl = [ 1 + 2µ + c( 1 − 2µ ) ] R l
  • 11. Trecând diferenţele la variaţii fine şi ţinând cont că prin definiţie: ∆R ∆R S= R = R ∆l ε l se obţine: S = 1 + 2µ + c( 1 − 2µ ) Pentru constantan, materialul cel mai utilizat, C = 1,13, µ = 0,3 şi rezultă S=2,052, valoare care se poate verifica şi experimental. Deoarece prin spiralare, mici porţiuni ale firului sunt aşezate transversal pe efort, sensibilitatea reală a unui lot de traductoare este diferită de cea calculată pentru firul drept; ea se determină experimental prin sondaj. 2) Rezistenţa electrică a traductoarelor; are valoarea nominală de obicei normalizată la valori de: 60 Ω; 120 Ω; 240 Ω; 300 Ω; 360 Ω; 500 Ω, La rezistenţe de valori mari, firul are diametre de 0,01÷0,03 mm. Plaja de variaţie a rezistenţei traductorului poate fi de ±5%.
  • 12. 3) Valorile limită ale deformaţiei ce pot fi măsurate cu traductoarele tensometrice depind de proprietăţile elastice ale materialului rezistiv dar ele nu depăşesc de obicei εmax=10-3. Conform legii lui Hooke efortul unitar în oţel corespunzător acestei deformaţii ar fi: σ = ε ⋅ E = 5 ⋅ 10 −3 ⋅ 2 ⋅ 1011 = 109 N / m 2 mult mai mari decât eforturile uzuale în domeniul de elasticitate, întâlnite în practică. 4) Domeniul de frecvenţă în regim dinamic. Frecvenţa vibraţiilor la care poate fi utilizat un traductor tensometric este limitată doar de viteza de propagare a undelor elastice în interiorul traductorului. Se recomandă ca lungimea de undă a vibraţiilor să fie de cel puţin 10 ori mai mare ca lungimea părţii active a traductorului. Exemplu: traductorul tensometric din constantan v = 7000 m/s, cu L= 10÷20 mm permite măsurarea unor vibraţii cu λ=0,1÷0,2 m corespunzator unor frecvenţe de lucru de 35÷70 kHz. Domeniile de utilizare ale traductoarelor tensometrice sunt foarte variate: deformaţii, eforturi, forţe, presiuni, acceleraţii, vibraţii, momente de torsiune etc.
  • 13. 1.2.Traductoare inductive pentru mărimi mecanice Traductoarele inductive îşi bazează funcţionarea pe proprietatea că variaţia mărimii de măsurat produce o variaţie a inductanţei traductorului. Inductivitatea proprie sau mutuală depinde de geometria traductorului şi de permeabilitatea circuitului său magnetic, mărimea de măsurat trebuie să modifice unul din aceşti parametri. Traductoarele inductive cu modificarea geometriei bobinei sunt de mai multe tipuri: - cu o inductivitate, - cu două inductivităţi cuplate diferenţial - cu trei inductivităţi tip transformator a) Traductor inductiv cu armătură mobilă sau cu miez mobil. Au în comun faptul că modificarea inductivităţii unei bobine este realizată prin modificarea reluctanţei circuitului magnetic. În cazul traductorului cu armătură mobilă circuitul magnetic este în formă de U sau E, armătura mobilă fiind situată la o distanţă δ, care constituie întrefierul. Neglijându-se fluxul de scăpări, reluctanţa circuitului magnetic depinde de întrefierul δ după relaţia:
  • 14. l 2δ ℜm = + µ fe µ 0 A µ 0 A0 l - lungimea medie a liniilor de câmp prin fier, A - secţiunea echivalentă a fierului; A0- secţiunea întrefierului, µ0 - permeabilitatea vidului, µfe - permeabilitatea relativă a materialului magnetic. Dacă se ia constructiv A=A0 rezultă inductanţa bobinei traductorului: N2 µ0N 2 A L= = ℜ m l / µ fe + 2δ Fig. 3.3. Traductor inductiv cu armătură mobilă.
  • 15. Acest tip de traductoare se utilizează la măsurarea deplasărilor mici 0÷5 mm şi este robust şi simplu de conectat lucrând chiar la frecvenţa de 50 Hz a reţelei. Pentru deplasări mai mari 0÷100 mm sau uneori chiar până la 1000 mm se pretează bine traductorul inductiv cu miez mobil. Legea de variaţie este aproximativ exponenţială: − kx L = ( Lmax − L0 )e l + L0 Fig. 3.4. Traductor inductiv cu miez mobil.
  • 16. Dependenţa L=f(x) este neliniară dar ea se poate liniariza: - dacă se distribuie neuniform spirele şi - dacă miezul feromagnetic din interior se saturează. Ca şi traductorul inductiv cu armătură mobilă se poate alimenta cu o tensiune alternativă cu f=50Hz, măsurându-se curentul I=f(x). Traductorul inductiv cu miez mobil este robust, simplu de utilizat şi de aceea este destul de răspândit la măsurarea deplasărilor mari. b) Traductorul inductiv cu bobine diferenţiale. Este mult mai sensibil decât tipurile aneterioare, este format din două bobine identice, alăturate, în care se poate deplasa axial un miez feromagnetic de lungime egală cu cea a unei bobine. Prin deplasarea miezului într-un sens, bobina în care pătrunde miezul îşi va mări inductanţa, în timp ce cealaltă şi-o va micşora. Conectate într-o schemă de punte împreună cu două rezistenţe egale R, deplasarea miezului va produce dezechilibrul punţii:  R Z2  ∆U = U  −   R + R Z1 + Z 2   
  • 17. Dacă bobinele au rezistenţe neglijabile: Z1 = jω( L1 + M ) ; Z 2 = jω( L2 + M ) ecuaţia devine: U L1 − L2 ∆U = 2 L1 + L2 + M Deoarece ∆U îşi schimbă faza la deplasarea miezului în stânga sau în dreapta poziţiei de echilibru, cu un redresor sensibil la fază se poate detecta şi sensul deplasării. Intervalul deplasărilor la care se utilizează acest tip de traductor este 0÷100 mm. Fig. 3.5. Traductor inductiv cu bobine diferenţiale
  • 18. c) Traductor inductiv tip transformator diferenţial Traductorul de tip transformator diferenţial este compus dintr-o bobină primară şi două secundare aşezate simetric faţă de primar şi conectate în opoziţie astfel că: . U 2 = U 2 − U 2 ' " Primarul se alimentează la o tensiune sinusoidală U 1, iar miezul feromagnetic aşezat în interiorul primarului va determina: ' " U 2 = U 2 deci: U 2 = 0 Dacă miezul se deplasează spre stânga creşte inductivitatea mutuală cu secundarul din stânga şi creşte U'2 , în timp ce U"2 scade, astfel că la ieşire U2 ≠0. Faza tensiunii U2 poate indica şi sensul deplasării. Funcţia U2 =f(x) este liniară şi traductorul este foarte sensibil, măsurând deplasări de la ±1 µm până la ±400 µm la Fig. 3.6. Traductor inductiv tip micrometre, sau deplasări de ±10 mm. transformator diferenţial
  • 19. c) traductorul tip inductosin. Este un transformator fără miez magnetic, funcţionând pe baza legii inducţiei având două înfăşurători primare plane, executate sub formă de circuit imprimat pe placa ce constituie partea mobilă a traductorului. Înfăşurarea fixă este dispusă pe toată lungimea cursei şi constituie bobina secundară executată tot sub formă plată pe un cablaj imprimat. Dacă pasul înfăşurării secundare este p, înfăşurările primare având acelaşi pas, sunt decalate între ele cu p/4. Întrefierul între cele două înfăşurări este foarte mic (δ=0,1±0,2 mm) şi menţinut constant pe toată cursa. Fig. 3.7. Traductor tip inductosin.
  • 20. Inductivităţile mutuale între înfăşurările primare şi cea secundară variază cu deplasarea x după o lege sinusoidală de forma : M sin 2 π x 2p Infăşurărilor primare li se aplică tensiuni sinusoidale de aceeaşi frecvenţă (5÷10 kHz) dar defazate între ele cu 90 grade. Tensiunea indusă de cele două înfăşurări primare în cea secundară va fi suma a două tensiuni. Dacă u1 = U sin ωt iar u2 = U cos ωt atunci tensiunea u3 indusă va avea expresia: 1 x 1 x u3 = U sin ωt ⋅ cos 2 π − U cos ωt ⋅ sin 2 π k 2p k 2p 1  x u3 = U sin ωt − 2 π  k  2 p Se observă că faza tensiunii u3 va fi dependentă liniar de deplasarea x, de aceea regimul se numeşte cu modulaţie de fază. Se mai utilizează frecvent şi variante cu modulaţie în amplitudine, când cele două tensiuni sunt în fază dar au amplitudinea modulată respectiv cosinusoidal cu deplasarea x.
  • 21. 1 x x 1 x x u3 = U sin ωt ⋅ cos 2 π 0 sin 2 π − U sin ωt ⋅ sin 2 π 0 cos 2 π k 2p 2p k 2p 2p 1 π  u3 = U sin ωt sin ( x − x 0 ) k p  În aceste relaţii: k - raportul de transformare, x0- poziţie impusă (dorită), x - poziţia reală. Măsurarea poziţiei are loc la trecerea prin zero a tensiunii u 3. Traductoarele tip inductosin pot fi realizate şi rotative şi ele sunt foarte utilizate în: - poziţionarea sculelor la maşinile unelte automate, - la microscoape în coordonate, memorii pe discuri, telescoape, - aplicaţii militare în domeniul rachetelor, artileriei etc, Realizeaza precizii de ±1 µm pe deplasări de 250 ÷ 2000 mm. Se utilizează tensiuni u1 şi u2 de 0,5 + 2V la frecvenţe de 5÷10 kHz rezultând o tensiune indusă u3 = 5mV÷1V. Consumul de putere nu depăşeşte 0,5 ÷ 2W.
  • 22. a) Traductoare cu variaţia permeabilităţi magnetice. Utilizează fenomenul magnetoelastic de variaţie a permeabilităţii unor materiale magnetice la aplicarea unui efort mecanic. Se utilizează aliaje de fier şi nichel (cu 80% Ni) care au proprietatea de a-şi modifica sensibil ciclurile de histerezis şi deci permeabilitatea magnetică în stare tensionată, între anumite limite de efort, variaţia permeabilităţii cu efortul fiind aproximativ liniară. Fig. 3.8. Traductoare inductive tip presductor. În cazul presductorului de tip transformator, alimentarea primarului cu tensiunea alternativă u1 nu induce în secundar tensiune u2 in lipsa efortului. La aplicarea unei forţe, circuitul magnetic devine anizotrop, liniile de flux ale primarului se deformează şi apare în secundar o tensiune indusă proporţională cu efortul aplicat.
  • 23. 1.3. Traductoare capacitive pentru mărimi mecanice. Traductoarele capacitive fac parte din grupa traductoarelor parametrice. Ele convertesc mărimea mecanică într-o variaţie de capacitate. Rezistenţa echivalentă pierderilor în dielectric, la majoritatea traductoarelor capacitive este neglijabilă comparativ cu reactanţa, ele se vor considera în general condensatoare ideale. După felul armăturilor ele pot fi condensatoare plane sau cilindrice. La condensatorul plan formula capacităţii este: ε 0ε r A C= d εr - permitivitatea dierlectricului dintrearmături; ε0 - permitivitatea aerului; A - aria suprafeţei armăturilor aflate faţă în faţă; d - distanţa dintre armături. La condensatorul cilindric, formula capacităţii are expresia: 2 πε 0 ε r h C= ln D / d h - înălţimea de suprapunere a celor doi cilindri, D - diametru armăturii exterioare, d - diametrul armăturii interioare.
  • 24. Pentru realizarea traductoarelor capacitive, mărimea mecanică trebuie să modifice unul din parametrii ce intră în relaţia capacităţii: - distanţa dintre armăturii, - suprafaţa aflată faţă în faţă sau - permitivitatea relativă εr. Printre traductoarele capacitive ce au ca mod de funcţionare modificarea distanţei dintre armături, cele mai utilizate sunt descrise în continuare. a) Traductoare plane cu modificarea distanţei dintre armături Variaţia capacităţii la un condensator plan când variază distanţa dintre armături are expresia: x ∆C = C − C0 = C0 d+x Se observă că relaţia C = f (x) este neliniară şi poate fi liniarizată doar pe mici deplasări în general mai mici ca 1mm.
  • 25. Cele mai utilizate sunt însă traductoarele capacitive diferenţiale care conectate într-o punte de c.a. în regim neechilibrat, furnizează la ieşire o tensiune de dezechilibru ce depinde liniar de deplasarea x. Fig. 3.9. Traductor capacitiv diferenţial. Relaţiile de dependenţă ale capacităţilor de deplasare sunt: ε 0ε r A ε ε A C1 = ; C2 = 0 r d−x d+x Cu notaţiile de pe fig. 15.9. c, expresia tensiunii de dezechilibru ∆U devine: x ∆U = U 2d
  • 26. b) Traductoare capacitive care utilizează modificarea suprafeţei armăturilor. Cel mai cunoscut din această categorie este traductorul de deplasare unghiulară, format din mai multe sectoare semicirculare echidistante ce se rotesc şi pătrund între armături fixe. Relaţia capacităţii unui astfel de traductor cu o armătură mobilă şi două armături fixe are expresia: ε 0 ε r πr 2 C= (α0 − α ) 360d r - raza armăturii mobile, d - distanţa între armături, α - unghiul de rotaţie în grade, α0 - unghiul total în grade Fig. 3.10. Traductor capacitive de deplasare unghiulară.
  • 27. c) Traductoare ce utilizează modificarea permitivităţii relative a mediului dintre armături. Se utilizează sub două variante: - introducerea unui material izolant cu εr≠1 între armături, sau - modificarea stării fizice a dielectricului care conduce la modificarea εr cum ar fi: modificarea umidităţii, schimbarea substanţei, etc. Traductorul de deplasare liniară spre exemplu utilizează introducerea unui dielectric între armături. Relaţiile de dependenţă ale capacităţii de deplasare dielectricului sunt: ε 0 ε r A1 ε A C x = C1 + C2 = + 0 2 ε r ( a − b ) + ε 0b a ε 0ε r ε c( l − x ) Cx = cx + 0 ε r ( a − b ) + ε 0b a Cx = k1 x + k 2 Datorita valorilor în general mici ale Fig. 7.11. Traductorul capacitiv traductoarelor, se utilizeaza frecvente de deplasare liniară. de lucru ridicate 400 Hz + 100 kHz
  • 28. END