1. Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 – „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie: 2.1. „Tranziţie de la şcoală la viaţa activă”
Titlul proiectului: Student azi! Profesionist maine! - Imbunătăţirea procesului de inserţie pe
piaţa muncii a studenţilor din domeniile tehnic / economic / medical veterinar (IMPULS)
Codul proiectului: POSDRU/160/2.1./S/139928
RAPORT DE PRACTICĂ
Student practicant
GRAMA SILVIU NICOLAE
2015
Investeşte în oameni !

2. FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 – „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie: 2.1. „Tranziţie de la şcoală la viaţa activă”
Titlul proiectului: Student azi! Profesionist maine! - Imbunătăţirea procesului de inserţie pe
piaţa muncii a studenţilor din domeniile tehnic / economic / medical veterinar (IMPULS)
Codul proiectului: POSDRU/160/2.1./S/139928
RAPORT DE PRACTICA
Student practicant : GRAMA SILVIU NICOLAE
Semnatura …………………………
Universitatea Politehnica Bucure tiș
Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice
Specializarea Ingineria Produselor Alimentare
2015

3. CUPRINS
Sectiunea A – Informaţii privind unitatea parteneră de practică:
1. Date de identificare ale unităţii..................................................................2
2. Poziţionarea geografică............................................................................2
3. Scurtă descriere a companiei, număr de angajaţi.........................................2
4. Domeniul de activitate.............................................................................3
5. Poziţionare în piaţă; principali clienţi şi furnizori..........................................4
6. Structura organizatorică ........................................................................4
7. Perspective de angajare ........................................................................5
Sectiunea B – Informaţii privind activitatile prestate de către
student
8. Durata perioadei de practică....................................................................5
9. Descrierea departamentelor în care şi-a desfăşurat activitatea.....................6
10. Descrierea activitatilor efectuate de către student in domeniul programului de
studii........................................................................................................18
Sectiunea C – Informatii privind abilitatile personale
11. Gradul de integrare/acceptare în echipa de lucru.......................................18
12. Competenţele şi abilităţile dobândite în perioada de practică.......................18
13. Colaborarea cu tutorele reprezentant al societatii......................................19

4. 1. Date de identificare ale unităţii
Sucursala Ursus Breweries Buzau
Str. Transilvaniei nr. 311, Cod 5100, Buzau, Jud. Buzau
Director executiv: Harabagiu Sorin
Tel.: +40238.41.39.62/3
Fax: +40238.71.09.17
2. Poziţionarea geografică
Fabrica este situată în zona periferică a ora ului Buzău, la 100ș km
de Bucure tiș , în sud-estul României.
3. Scurtă descriere a companiei, număr de angajaţi
Ursus Breweries, parte a grupului SABMiller PLC, este unul dintre cei mai
mari producatori de bere din Romania. Breweries denota statutul international al
companiei ca parte a unuia dintre cei mai mari producatori de bere din lume,
SABMiller. Istoria SABMiller in Romania incepe din anul 1996 cand South African
Breweries a achizitionat Vulturul Brasov. Un an mai tarziu, South African Breweries
cumpara Pitber Pitesti si URSUS S.A Cluj-Napoca. In anul 2001, URSUS S.A
cumpara pachetul majoritar de actiuni al Bere Timisoreana S.A., inclusiv fabrica din
Buzau.
Fabrica de bere din Buzau detine un numar de aprox. 300 de angajati. Ursus
Breweries are o capacitate totală de peste 6,8 milioane hectolitri bere i pesteș
1.500 angaja i.ț
Viziunea, misiunea si valorile URSUS:
Viziune:
Sa fim cea mai admirata companie din industria berii din Romania
Lider in valoare
Partener preferat

5. Angajator preferat
Misiune: Le insuflam oamenilor bucuria de a bea o bere buna, petrecand
timp impreuna.
Valori:
Initiativa: Gandim si actionam cu simt de raspundere
Creativitate: Suntem curiosi si creativi
Curaj: Gandim si facem lucruri marete
Echipa: Uniti ca apa, maltul si hameiul
Agilitate: Suntem sprinteni ca berea proaspat turnata-n pahar
Focus: Mergem pana la capat in bataliile care conteaza
4. Domeniul de activitate
Fabrica isi desfasoara activitatea in productia si comercializarea de bere.
Ursus Breweries are un portofoliu diversificat de marci internationale si
romanesti: Peroni Nastro Azzurro, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft (MGD,
Grolsch, Ursus, Redd`s, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Azuga.
5. Poziţionare în piaţă; principali clienţi şi furnizori

6. Principalii ofertantanti de bere de pe piata romaneasca sunt Brau Union,
Ursus Breweries, InBev, United Romanian Breweries (URB), European Drinks si
Romaqua Group.
Ursus Breweries S.A. este unul dintre cei mai mari producatori de bere din
Romania. Compania detine in acest moment 4 fabrici de bere cu o capacitate care
depaseste 3.5 milioane de hectolitri de bere. Compania isi desfasoara activitatea in
Bucuresti, Buzau, Cluj-Napoca, Timisoara si Brasov.
Principalii clienti sunt marile lanturi de magazine din intreaga tara, precum si
hoteluri, restaurante, cafenele.
Principalii furnizori sunt reprezentat de DISTRIB EXPERT SRL BUZAU,
ROMCARBON (furnizarea de materiale metalo-chimice), KHS (producator german de
sisteme de imbuteliat si packaging), Buhler (cel mai important producator german
de utilaje din industria alimentara).
6. Structura organizatorică
Organizarea şi funcţionarea firmei este orientată spre realizarea obiectivelor
sale, în sensul că fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie să
corespundă unor cerinţe clar definite, rezultate din obiectivele acesteia.
Structura organizatorică a firmei reprezintă ansamblul persoanelor şi
subdiviziunilor organizatorice în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor
previzionate.
Principalele departamente din cadrul unită ii sunt: FABRICARE, PACKAGING,ț
INGINERIE, ADMINISTRATIV i DEPOZIT.ș
7. Perspective de angajare (departamente în care există poziţii
disponibile)
În prezent, angajatorul desfă oară un program ini iat cu training (intership)ș ț
pe o perioada de 60 de zile. După perioada respectivă, dacă studen ii reu esc săț ș

7. treacă testul, vor deveni stagiari pe o perioadă de 2 ani, timp în care acestia sunt
obligati să pregătească un proiect cu privire la o anumită temă i să promovezeș
examenul IBD (Institute Of Brewing and Distilling), examen ce permite mobilitatea
angaja ilor în mai multe fabrici din grupul SABMiller. Recrutarea se face din 2 în 2ț
ani sau în func ie de locurile care rămân neocupate.ț
8. Durata perioadei de practică
Am efectuat stagiul de practică în perioada 01.07.2015 – 14.08.2015 (4
săptămâni), câte 6 ore/zi, totalizând un număr de 198 ore de activitate practică
efectivă.
9. Descrierea detaliată a departamentelor în care şi-a desfăşurat
activitatea.
Principalele departamente din cadrul unită ii sunt: FABRICARE, PACKAGING,ț
INGINERIE, ADMINISTRATIV i DEPOZIT.ș

8. In departamentul de FABRICARE, MATERIILE PRIME (apa, malt din
orz,hamei, malai) sunt utilizate in scopul FABRICARII MUSTULUI DULCE (au loc
procese de macinare a maltului, plamadire macinis, filtrarea plamezii, fierberea
mustului cu adaos de hamei si racirea mustului). Apoi are loc FERMENTAREA
MUSTULUI, ceea ce presupune insamantare cu drojdie, fermentare, recoltarea
drojdiei si racirea berii. Acest proces este urmat de MATURAREA BERII tinere
(mentinere sub 0°C pentru un anumit timp- intre 6 si 15 zile). Ultimul proces din
fabricarea propriu-zisa este FILTRAREA BERII (limpezirea berii) si se realizeaza in
filtrele cu lumanari. Inainte de filtrare, la berea aromatizata, se adauga sirop de
zahat si diverse arome.
Fabricarea mustului de bere cuprinde procesele:

9. Mărunţire (macinare) a materiei prime, respectiv a malţului şi cerealelor
nemalţificate. Pentru măcinarea malţului, denumită şi şrotuire, se folosesc,de
preferinţă, mori cu valţuri (macinare uscata sau umeda) sau ciocanele (macinare
fina).
Plămădire şi zaharificare pentru obtinerea mustului de malt
Sistem moara-cazan plamadire
1 0 2 9 - e
1 9 . 1 0 . 0 5
M a s h
M a lt
M o h n o p u m p
M a s h - h o p p e r
le v e l- c o n t r o l
C r u s h in g r o lle r
F e e d r o lle r
S t e e p in g
c o n d it io n in g
c h u t e
2 8 0 r p m

10. Filtrarea plamezii zaharificate pentru separarea mustului de substanţele
insolubile ( borhotul).
Filtrarea se face prin: prin straturi filtrante artificiale (pânze filtrante,
membrane filtrante- filtru Meura) sau prin strat filtrant natural din borhot
Filtrarea plamezii se realizeaza cu Filtrul Huppmann care are urmatoarele
principii de separare:
 Coaja boabelor are rolul de pat filtrant
 Patul filtrant este sustinut de site
 Mustul concentrat se extrage primul, urmat de apele de epuizare care
spala extractul ramas in borhot
 Debitul de filtrare a mustului este controlat pentru a se maximiza
claritatea mustului si cantitatea de extract recuperata

11. Filtru Huppmann
Fierberea mustului cu hamei
Fierberea mustului diluat, rezultat din amestecarea primului must cu apele de
spălare a borhotului (denumit şi must la cazanul plin), are următoarele scopuri:
 extracţia şi transformarea substanţelor amare, de aromă şi polifenolice din
hamei;
 definitivarea compoziţiei chimice a mustului prin inactivarea enzimelor
 sterilizarea mustului;
 evaporarea surplusului de apă şi atingerea concentraţiei în extract a
mustului, specifică sortimentului de bere produs;
 formarea de substanţe reducătoare şi de culoare;
 eliminarea unor substanţe cu sulf;
 coagularea unor substanţe cu azot şi a complexelor proteine-polifenoli şi
intensificarea stabilizării naturale a viitoarei beri.
 substanţele amare şi uleiurile volatile din hamei conferă berii gust amar şi
aroma specifică
Cazan cu schimbator exterior

12. Separarea trubului la cald (limpezirea mustului fiert)
Mustul fiert cu hamei conţine în suspensie şi precipitatele formate în timpul
fierberii mustului, numite trubul la cald sau trubul grosier.
Trubul la cald se poate separa prin:
 Separare hidrodinamică (în Whirlpool)
 sedimentare,
 centrifugare,
 filtrare
Separarea hidrodinamică în Whirlpool sau Rotapool este destinat
eliminării trubului din must prin decantare centrifugală cu jet tangenţial.
Răcirea mustului fiert

13. La răcirea mustului sub 60 ºC, acesta începe să se tulbure datorită formării
unor precipitate fine care constituie trubul la rece sau trubul fin.
Răcirea mustului sub 30ºC şi până la 0ºC conduce la creşterea cantităţii de
trub la rece. La 0ºC cantitatea de trub la rece variază între 15 şi 30 g/hl, ceea ce
reprezintă 15 – 35% din cantitatea de trub la cald.
Trubul la rece trebuie bine îndepărtat pentru o bună filtrabilitate şi
fermentare a mustului.
El se separă mai greu decât trubul la cald, particulele având dimensiuni de
0,5 – 1,0 m.
Separarea trubului la rece se face prin diferite metode care diferă între ele
prin procentul de îndepărtare a trubului la rece.
Răcitorul cu o singură zonă realizează răcirea cu apă glacială de 1–2 ºC,
care se încălzeşte prin răcirea mustului la 85 – 88 ºC în timp ce temperatura
mustului scade la 6…8 ºC
Parametrii mustului:
Absorbanta – reprezinta fractiunea din cantitatea de lumina care a fost
absorbita (sau transmisa) in functie de lungimea de unda.
Spectrofotometru – aparat de masura a absorbantei.
Grade Plato – cantitatea de substanta uscata exprimata in grame / 100 g
solutie.

14. EBC – European Brewery Convention (Conventia Europeana a industriei
Berii) Unitati de masura standardizate folosite in industria berii din Europa.
Fermentarea mustului de bere.
Prin fermentarea mustului de bere se urmăreşte transformarea în mare parte
a zaharurilor fermentescibile în alcool şi bioxid de carbon. Se formează în acelaşi
timp şi produşi secundari de fermentaţie, care intervin în determinarea însuşirilor
berii.
Tancurile de fermentare
Au forma cilindro-conică (TCC) si raportul între diametru şi înălţimea stratului
de must în partea cilindrică a tancului variază de la 1:1 la 1:5. Gradul de umplere al
TCC este de 75%.
Tancurile prezintă avantajul posibilităţii recuperării bioxidului de carbon şi a
montării în scurt timp. Ele au serpentine interioare pentru răcire, iar în execuţie
modernă, mantale sau buzunare exterioare.
Acestea din urmă permit o curăţire mecanică interioară, fără intervenţia omului,
prin montarea de duze rotative, sau cu jet rotativ. Uneori răcirea se efectuează prin
vaporizare directă de agent frigorific, îmbunătăţindu-se astfel randamentul
energetic. Se confecţionează din tablă de oţel protejată cu masă bituminoasă sau
răşini epoxidice, din oţel inoxidabil sau din tablă de aluminiu.

15. Limpezirea naturala a berii berii depinde de: cantitatea şi proprietăţile
trubului din bere, temperatura şi pH-ul berii, dimensiunile tancului de fermentare,
durata depozitării berii, vâscozitatea berii.
Pentru a elimina cât mai eficient precursorii de trub la rece, este necesară o
depozitare de minimum 7 zile, la temperatura de –1 0C…–2 0C.
Maturarea berii constă în înnobilarea gustului şi aromei berii. Maturarea se
datorează :depunerii drojdiilor şi precipitatelor din bere, antrenării unor compuşi
volatili cu CO2 care se degajă, sinteza unor noi cantităţi de produşi secundari de
fermentaţie şi transformarea unor compuşi cu grad de sensibilitate mai ridicat
(diacetil, aldehide). Berea se consideră matură când conţinutul în diacetil scade sub
0,1 mg/l.
Captarea, recuperarea şi manipularea dioxidului de carbon

16. Dioxidul de carbon rezultat din procesul de fermentare a linurilor închise
poate fi recuperat şi utilizat ca mediu de presiune pentru transvazarea berii în
recipientele de alimentare a liniilor de îmbuteliere, la formarea contrapresiunii şi
pentru impregnarea berii. De asemenea, poate fi purificat şi comprimat în vederea
livrării ca atare în butelii.
În primele 24 de ore ale fermentării primare are loc o degajare lentă de
bioxidul de carbon amestecat cu cantităţi mari de aer şi de subproduse ale
procesului de fermentare ce au un miros neplăcut. În consecinţă nu este indicată
recuperarea acestuia.
Dintre instalaţiile folosite curent pentru purificarea şi comprimarea dioxidului
de carbon sunt: CB , Linde, Mitsubishi, Nuovo Pignone, Huppmanns
Limpezirea berii- Filtrarea
Materialele filtrante folosite în industria berii pot fi cu strat fix sau aluvionare.
Materialele filtrante cu strat fix. Aceste materiale, la rândul lor, se clasifică în:
masă filtrantă, care este un amestec de fibre de bumbac şi 1-2% fibre de
azbest (care îi conferă acţiune absorbantă), îmbibate în apă şi modelate sub formă
de turte (discuri) filtrante. Datorită efectului cancerigen al azbestului, manoperei
mari pentru recondiţionare după filtrare, masa filtrantă este puţin utilizată astăzi.
cartoane filtrante (plăci filtrante), care sunt confecţionate din fibre de
celuloză, cu adaos de circa 2,0% kieselgur. Eficienţa filtrării este dependentă de
structura fibrelor de lemn din care este obţinută celuloza. Sunt utilizate cartoane cu
diferite porozităţi şi cu eficienţe de filtrare diferite.Creşterea fineţii filtrului
micşorează productivitatea acestuia.
membrane filtrante, care sunt confecţionate din poliuretan, poliacrilaţi,
poliamidă, polietilenă, policarbonat, acetat de celuloză. Membranele au pori fini
(0,02 – 1 m) şi pentru a avea rezistenţă sunt aplicate pe suporturi poroase .

17. Materiale filtrante aluvionare. Acestea sunt materiale poroase care se depun
(se aluvionează) pe un suport (cartoane din fibre de celuloză, site metalice,
lumânări). Principalele materiale aluvionare sunt:
kieselgurul (pământ de diatomee), care se utilizează în proporţie de 280
g/hl bere,existând kieselgur fin, mediu, grosier ,
perlita, care este un material de origine vulcanică ce conţine silicat de
aluminiu
Stabilizarea berii.
Berea livrată în consum trebuie să-şi menţină calităţile senzoriale un timp cât
mai îndelungat. Instabilitatea berii în timp se poate datora:
· modificării gradului de dispersie a unor coloizi, creşterii moleculelor de coloizi,
pierderii solubilităţii lor şi apariţiei de suspensii care duc la tulbureala berii;
· multiplicării unor microorganisme de infecţie care, prin produsele de
metabolism, produc tulbureala berii şi modificări nedorite de gust şi miros;
· înrăutăţirii în timp a aromei berii, denumită pierderea stabilităţii aromei sau
„îmbătrânirea berii".
Departamentul PACKAGING are sarcina de a asigura cel mai bun mod de
ambalare al berii. Fie ca vorbim de PET, sticla sau doza, pe toate aceste linii
prioritatea nr.1 este pasteurizarea berii. Urmatoarele procese sunt: ambalarea,
inchidere, etichetarea si ambalarea in ambalaje secundare, realizandu-se, evident,

18. in mod diferit, in functie de ambalaj. Lucrul cel mai fascinant, comun pentru toate
liniile, este ca acest proces este efectuat numai de utilaje automatizate.
Departamentul de INGINERIE are ca scop cu producerea si utilizarea aerului
comprimat, utilizarea glicolului si amoniacului ca agenti de racire, producerea de
abur si a apei de proces.
Departamentul ADMINISTRATIV este un departament suport al organizaţiei,
deoareceactivitatea acestuia constă în a crea şi gestiona fondul de resurse necesar
proiectelor şi activităţilor unei societăţi. Fie că este vorba de suportul logistic sau
material, acest departament are o activitate diversificată, dintre care se pot distinge
următoarele activităţi:
• Prospectarea mediului privat şi instituţional;
• Reprezentarea organizaţiei în raport cu mediul privat şi instituţional;
• Negocierea cu posibilii parteneri ai organizaţiei;
• Organizarea evenimentelor din cadrul unei societăţi;
• Sprinjin în susţinerea activităţilor altor departamente;
• Colaborarea cu alte organizaţii la nivel local şi naţional;
Acest departament este alcatuit din magazia centrala si are ca functie
distributia de materii prime si materiale necesare pentru fabricarea berii. Acest
departament asigura si paza intregii fabrici.
In departamentul DEPOZIT are loc stocarea productiei finite pe o perioada
de 24 h. Se asigura un climat corespunzator, tinandu-se seama de anumiti
parametrii de temperatura, umiditate si sterilitate.
10. Descrierea activitatilor efectuate de către student in domeniul
programului de studii
Pe parcursul perioadei de practica am efectuat mai multe activitati, printre
care:
• vizita la toate punctele de lucru din cadrul departamentelor de
fierbere, fermentare, filtrare si imbuteliere,

19. • vizita in camerele de comanda,
• masurarea gradului de extractie, al pH-ului, al dioxidului de carbon si
oxigen,
• efectuare analizelor microbiologice din probe de apa,
• degustarea mai multor brand-uri de bere in laboratorul de analize
senzoriale.
11. Gradul de integrare/acceptare în echipa de lucru
Integrarea a presupus familiarizarea cu planul de instruire internă,
planificarea activităţilor specifice postului i stabilirea obiectivelor de dezvoltareș
profesională. Am avut o rela ie deschisă cu echipa de lucru, am solicitat i oferitț ș
ajutor i am învă at să fiu motivat i implicat.ș ț ș
12. Competenţele şi abilităţile dobândite în perioada de practică
Pe parcursul acestei perioade am asimilat cuno tin e pentru procesul deș ț
fabricare bere i am reu it să în eleg modul de func ionare al unor utilaje complexeș ș ț ț
precum i al aparaturii de laborator.ș
13. Colaborarea cu tutorele reprezentant al societă iiț
Colaborarea cu tutorele, precum i cu întreg personalul fabricii a decursș
excelent, ace tia dând dovadă deș profesionalism, flexibilitate i o foarte bunăș
comunicare. Au raspuns prompt la toate solicitările sau nelămuririle mele i chiarș
am gasit împreună solu ii pentru diversele probleme ce au apărut pe parcurs.ț