Marius Herea (www.mariusherea.com) este cel mai mare compozitor contemporan. Este urmasul mostenirii marilor compozitori romani. Filaret Barbu.este unul dintre acestia.

1. FOAIA
12 4 APRILIE 2003
româneascã
FILARET BARBU
(1903–1984)
Decenii de înflorire
a muzicii corale româneºti
muzical-educative. În acest
oraºe oamenii cântând atât
cadru amplu, patru perso-
spre satisfacþia proprie, cât
nalitãþi s-au remarcat în
ºi pentru distracþia auditori-
mod deosebit.
ului. Iar întreaga miºcare
Ioan Vidu (1863,
muzicalã a fost întãritã prin
La rãscrucea veacurilor Casa muzicii din Lugoj
Mânerãu, Arad – 1931, Lu-
niºte focare culturale sub
19–20, în jurul oraºelor goj)
Arad, Lugoj ºi Timiºoara a forma societãþilor filarmoni-
Ucenicul lui Ioan Vidu
Sabin Drãgoi (1894,
început sã se dezvolte o ce, a ºcolilor de muzicã, a Seliºte-Arad – 1968, Bucu-
impetuoasã miºcare muzi- conservatorului din aceste reºti) Mai târziu a adus un serios
Deºi se nãscuse lângã
aport la realizarea unor pa-
Arad, întreaga activitate co-
gini nemuritoare de muzi-
ralã a lui Ioan Vidu se leagã
cã de filme. Dar nici în anii
de oraºul Lugoj, unde se
de maturitate nu i-a slãbit
înfiinþase o serioasã asocia-
talentul organizatoric, ºi ast-
þie coralã, unde îºi va înce-
fel Barbu a ocupat diferite
pe ucenicia ºi tânãrul Filaret
funcþii ministeriale ºi guver-
Barbu. Cãci fãcându-ºi ºco-
namentale în domeniul ar-
lile primare în oraºul natal,
tistic. Iar paralel cu aceastã
tânãrul a fost unul dintre
muncã a depus ºi o asiduã
discipolii cei mai talentaþi ai
activitate editorialã, redac-
maestrului Vidu. Dupã ab-
tând reviste de specialitate,
solvirea ºcolii din oraºul na-
scriind monografii ºi studii
tal, tânãrul ºi-a continut stu-
de muzicologie. Iar pe la
diile muzicale mai întâi la
mijlocul secolului s-a anga-
Caransebeº, iar apoi la
jat la organizarea unor cur-
Viena, urmând între 1922-
suri de perfecþionare, a sus-
1926 cursurile de la Neues
þinut concerte-lecþii ºi emi-
Wiener Konservatorium.
siuni radiofonice. Deºi a fost
Reîntors acasã, la Lugoj a
prin experienþã ºi erudiþie
devenit profesor de muzicã
un exponent strãlucit al
la Liceul „Coriolan Bredi-
ramurei artistice, dirijatul,
ceanu” ºi în 1931 îi urmea-
organizarea ºi îndrumarea
Imagine din camera memorialã a tenorului Traian Grozãvescu ºi a compozitorului zã profesorului Vidu la con- corurilor i-a rãmas activita-
Filaret Barbu, conþinând piese de mobilier, fotografii, partituri ºi obiecte personale care ducerea corului Reuniunii tea de suflet pe care nu a
au aparþinut acestora (primele decenii ale sec. XX) române de muzicã ºi cân- abandonat-o niciodatã.
tãri. În acelaºi timp a fost Nu poate fi încheiatã
Filaret Barbu (1903,
calã. Alãturi de fanfare, ta- oraºe. Cãci acolo nu numai
ales secretar general ºi pre- scurta prezentare fãrã a evi-
rafuri ºi orchestre de came- cã s-a cultivat muzica, ci Lugoj – 1984, Timiºoara) ºedinte al Asociaþiei Coru- denþia ºi merituoasa activi-
Nicolae Ursu (1905,
rã, rând pe rând au luat s-au depus ºi bazele meto- rilor ºi Fanfarelor Române tate întreprinsã în domeni-
naºtere coruri bisericeºti ºi dologice ale acesteia. Mulþi ªanoviþa/Chizãtãu – 1969, din Banat. Încã din acest ul culegerii de folclor. În
laice, coruri mixte ºi bãrbã- muzicieni de mai târziu au Timiºoara) timp s-a impus ca un com- acest sens, viaþa împlinitã a
teºti, prin care s-a dezvoltat ieºit din aceste ºcoli, multe Cu toþii au fost harnici pozitor înzestrat, realizând muzicianului a fost o încu-
o adevãratã miºcare cultu- compoziþii ºi multe ediþii ºi culegãtori de folclor, talen- alãturi de prelucrãri cunos- nunare a talentului ºi a
ralã de masã. Aceste coruri partituri au vãzut lumina ti- taþi întemeietori de coruri ºi cute ºi operete, opere comi- muncii perseverente, care a
au depus o activitate cultu- parului în urma muncii asi- compozitori care au conti- ce, opere populare, muzicã fost fãcutã din inimã ºi cu
ralã multilateralã, la sate ºi due din aceste instituþii nuat tradiþia muzicii popu- de balet ºi vodeviluri, pre- multã adeziune o viaþã în-
cum ºi poeme simfonice.
lare ºi corale. treagã.
Compoziþii, prelucrãri,
culegeri
Deºi a fost multilateralã ºi foarte vastã activitatea lui
Filaret Barbu, ºi posteritatea îl apreciazã ca atare, totuºi
lucrãrile statornice, „de rezistenþã” sunt, numeric, mai
reduse. În cele ce urmeazã, înºirãm câteva dintre capo-
doperele compozitorului:
1924 – Privighetoarea albã (vodevil în 2 acte)
1928 – Lugojana nouã (prelucrãri corale)
1935 – Armonii bãnãþene (operetã în 3 acte)
– Traian Grozãvescu (studiu monografic)
1940 – Florentina (operetã în 2 pãrþi)
1942 – Omul (oratoriu)
– Portativ bãnãþean (culegere de coruri)
1948 – Balada lui Bãlcescu (operã)
1950 – Ana Lugojana (operetã în 3 acte)
1955 – Plutaºul de pe Bistriþa ( operetã în 3 acte)
1958 – Sunã buciumul (cantatã)
1959 – Ãl mai mare om din lume (balet într-un act)
1960 – O nuntã în Þara Oaºului (muzicã de film) Masa de lucru a lui Filaret Barbu