A muncit cinci ani printre straini ca sa porneasca o afacere cu albini - publicatie în Economist. Magazin Economic, nr.31 (425), 21 august 2013, pag.7 Publicaţie în cadrul proiectului „Remitențele Dezvoltă Comunitățile în Moldova", implementat de Hilfswerk Austria International prin reprezentanța Hilfswek Austria în Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene. www.migranti.md Opiniile exprimate în acest material nu reflectă necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.

1. €c nomist
magazin economic 21 august 2013 | 7
afaceri
A muncit cinci ani printre
străini ca să pornească
acasă o afacere cu albini
Natalia CIUVAGA
Dacă îl întrebi de ce
s-a apucat de apicultură,
Ştefan o să îţi spună cu
mândrie că el şi fratele său
reprezintă a treia genera-
ţie de apicultori în familie.
Mai mult, tânărul nu este
un agricultor amator,
acesta a studiat la Univer-
sitatea Agrară din capita-
lă, pe care o absolveşte în
2005, după un an petrecut
în Anglia unde îşi desfă-
şoară practica de produ-
cere. Ajuns şomer după
absolvire, Ştefan emigrea-
ză în Marea Britanie şi
se angajează într-o firmă
specializată în producerea
ambalajelor pentru produ-
sele alimentare.
Apicultura, o afacere cu
potenţial pentru Republica
Moldova
Măcinat de dorul
de casă, dar şi plictisit
de monotonia specifică
occidentalilor, Ştefan se
întoarce după cinci ani în
ţară. CV-ul impresionat
i-a convins pe angajatorii
moldoveni să îi trimită
oferte chiar în a doua zi
de căutări, Ştefan însă le
găseşte mai puţin tentan-
te şi hotărăşte să se facă
prisăcar întrucât crede că
apicultura reprezintă o
ramură strategică pentru
economia moldovenească,
în care producţia şi
exporturile cedează pe
an ce trece tot mai mult
teren importurilor şi
consumului.
Experienţa prin care a
trecut în occident îl deter-
mină să se implice în di-
verse proiecte comunitare
care finanţează în special
start-up-urile gasterbaite-
rilor. După ce a terminat
un curs antreprenorial,
organizat de cei de la
ODIMM (Organizaţia
pentru Dezvoltarea Sec-
torului Întreprinderilor
Mici şi Mijlocii), Ştefan îşi
încearcă norocul în cadrul
Proiectului PNAET pe care
îl şi câştigă ulterior. Cu
banii obţinuţi din acest
grant, tânărul antreprenor
procură primii săi stupi.
Hilfswerk Austria
International, un partener
sigur pentru antreprenorii
începători
Această experienţă
îl determină pe Ştefan
să caute noi oportunităţi
de finanţare. El aplică în
scurt timp la Programul
de granturi mici „Remi-
tenţele dezvoltă comu-
nităţile din Moldova”,
implementat de asociaţia
obştească Hilfswerk Aus-
tria International cu su-
portul financiar al Uniunii
Europene. Devenind unul
din cei şapte beneficiari ai
proiectului, Ştefan obţine
un grant în valoare de 15
mii de euro. Cu aceşti bani
el procură un laborator
mobil de extragere a
mierii, cu o productivitate
de 300 kg pe oră. Tânărul
spune că laboratorul mo-
bil îi va permite să strângă
mierea direct de pe deal şi
în timp record. Până acum
el era nevoit să facă sute
de drumuri, deoarece pri-
săcile sale sunt amplasate
la o rază-distanţă de 25 de
km. „Acest laborator uşu-
rează munca apicultorilor
de zeci de ori”, spune tatăl
lui Ştefan.
Ţinteşte extinderea pe tot
lanţul valoric
Deşi refuză categoric
să ne spună ce investiţii a
În timp ce tot mai mulţi moldoveni îşi fac bagajele pentru
Europa, un tânăr din Şoldăneşti refuză, după cinci ani
petrecuţi în Marea Britanie, un post de conducere bine
plătit pentru a reveni în Moldova să se facă apicultor! Este
povestea lui Ştefan Sandic care a reuşit să dezvolte o
afacere apicolă performantă pe bani europeni.
făcut, tânărul prisăcar re-
cunoaşte că banii obţinuţi
din granturi, reprezintă
numai a cincea sau chiar
a şasea partea din inves-
tiţiile făcute de el şi de
asociaţii săi în ultimii ani
de când a pornit afacerea
„Făguraşul de aur”, înre-
gistrată în satul Şipca din
raionul Şoldăneşti. Astăzi,
Ştefan se poate lăuda cu
peste 1000 de stupi, pe
care îi îngrijeşte împre-
ună cu fratele şi câţiva
prieteni, reveniţi şi ei de
curând din străinătate.
Preţurile angro pentru un
kilogram de miere variază
între 28 şi 40 de lei.
Conştient de faptul
un profit mai mare poate
fi obţinut atunci când afa-
cerea cuprinde tot lanţul
valoric, de la construcţia
stupilor şi până la expor-
tarea mierii, Ştefan se
ambiţionează să dezvolte
afaceri pe tot acest lanţ.
La moment, compania pe
care o conduce se află la
etapa finală. În acest sens
ei negociază cu nişte po-
tenţiali investitori despre
procurarea unor linii de
termoformare şi procesare
a mierii, care ulterior este
ambalată şi exportată.
Pentru a dezvolta o aface-
re pe acest lanţ, este nevo-
ie de investiţii de cel puţin
10 mil. de lei. „Noi nu am
ajuns, însă, deocamdată,
până la această etapă”,
spune Ştefan.
Piedicile din calea
succesului
Ca personalitate,
Ştefan este un optimist in-
curabil, iar curajul cu care
abordează realităţile şi
experienţa obţinută în oc-
cident au stat la baza suc-
cesului afacerii sale. De
altfel, acesta nu ascunde
sub preş probleme cu care
s-a confruntat în aceşti
trei ani de activitate şi re-
cunoaşte că a fost nevoie
de multe investiţii şi timp.
„Există numeroase proble-
me la accesarea fondurilor
europene. Prima se referă
la maşinăria birocratică şi
lipsa de responsabilitate a
funcţionarilor publici care
în loc să te susţină, îţi pun
piedici, dar eu nu cedez cu
una cu două!”, ne-a mărtu-
risit tânărul antreprenor.
Ştefan îi sfătuieşte
pe migranţii care vor să
investească acasă să se
documenteze bine şi să fie
extrem de vigilenţi atunci
când aleg genul de activi-
tate şi locul amplasării în-
treprinderii, acestea fiind
de o importanţă strategică
pentru o afacere de succes.