2. Trăim într-un univers de energie cotidiană de
relaţie cu materia. În decursul erelor geologice,
vieţuitoarele acestea pe care le vedem noi astăzi
sunt urmaşi ai animalelor străvechi. Odată cu
pocesele geologice ale scoarţei Pămîntului s-au
produs schimbări şi în evoluţia vieţuitoarelor de la
forme inferioare la forme din ce în ce mai
progresive, pînă la om. De asemenea a evoluat
fiziologia şi anatomia organismelor. Pentru a-şi
susţine corpul , si-au elaborat sisteme rigide ca să
le asigure supravieţuirea în diverse condiţii de viaţă .
• Cum credeţi de care sistem este vorba ?
sisteme de susţinere.
Trecem la cutie cu scoică
3. 1.Ghicim ce este in cutie.
2.Facem corelare dintre obiect şi
temă.
3.Răspundem la cele 3 întrebări
1 Care este sistemul de susţinere la plante
----ţesuturile mecanice ce alcătuiesc tulpina şi rădăcina
2 Dar la naimale care este sistemul de susţinere?
-----SCHELETUL
3 După nivelul de organizare, eficienţă, funcţie, amplasare scheletul se
clasifică în:
----schelet intern şi schelet extern
5. Obiectivele lecției:
Elevul va fi capabil:
O1 - să definească noţiunea de exoschelet, endoschelet, schelet calcaros,
schelet chitinos, năpîrlire.
O2 - să clasifice tipurile de schelet al animalelor,
O3 - să determine adaptările sistemului de susţinere la animalele
acvatice, terestre şi aeriene,
6. Trecem la lucru în grup:
Elevii primesc cîte un poster
Pe fiecare poster este scris cîte un tip de schelet
Si un plic cu imagini de animale
Elevii vor selecta din aceste imagini doar acele animale
cărora le este specific acest tip de schelet.
Argumentaţi alegerea.
Discutăm în baza posterelor, analizăm: m.d.viaţă,
forma corpului,
acoperirea corpului,
tipul scheletului
7. Determinăm cîte tipuri de schelet există,
Cum se numesc ,
Care este definiţia acestor schelete
Analizăm cîteva animale din postere, care sunt în
prezentare cu schelet extern.
10. Scheletul intern(ENDOSCHELET)
- Creşte continuu;
- Creşte odată cu organismul;
- Nu au nevoie denăpîrlire sau de
linii de creştere Broască
şarpe
Porumbel
11. Amfibieni
1. Mediul de viață acvatic
2. Membre cu 5 degete;
3. Membrul posterior alcătuit din 3
segmente: a)coapsă,
b)gambă,
c)labă.
3. Membrul anterior: a)braţ,
b)antebraţ,
c)palmă .
4. Gura largă (pentru a înghiţi pradă mare).
5. Ochi mari pe craniu (p/u a observa
duşmanii şi hrana).
6. Regiunea gîtului (pentru mobilitatea
mai bună a capului)
12. REPTILE
1. Mediul de viață terestru
2. Animale tîrîtoare(corp alungit)
3. Creşterea numărului de vertebre;
4. S-au redus picioarele( muşchi intercostali puternici);
5. Gura se deschide larg, sternul lipseşte
(înghiţind prada foarte mare ea se deplasează fără obstacole, iar
coastele se pot desface uşor).
13. Păsările
1. Mediul de viață aerian,
2. Membrele anterioare s-au transformat în aripi,
3. Oase tubulare(goale înăuntru),
4. S-au redus unele oase ale craniului,
5. maxilarilor, mandibulei,
6. De oasele aripilor sunt fixate aripi adaptate
p/u zbor,
7. Pe craniu în orbitele mari sun amplasați ochii.
14. Ce tip de schelet din cele studiate este
mai evoluat .Argumentaţi răspunsul?
Atenţie! Aveţi la dispoziţie:
1 minut pentru discuţie,
2 minute pentru a face notiţe
3 minute pentru a răspunde un elev din grup.
Din ce cauze au evoluat endoscheletul şi
exoscheletul. Argumentează răspunsul
prin exemple concrete.
Atenţie!Aveţi la dispoziţie:
1 minut pentru discuţie,
2 minute pentru a face notiţe
3 minute pentru a răspunde un elev din grup.
Gr. 1