2. SIMPOZIONUL NATIONAL YO
•
Bistrita '98
•
in organizarea Federatiei Rom~lne de aldituit din Vasile Durdeu /Y05BLA (arbitru
Radioamatorism (secretar: Vasi le Ciobani~al principal), Dan SabauIY05DGE, Jula Gheorghe}
Y03APG) ~i a Comisiei Jude!ene de Y03RO, Sergiu lonescu/Y09AZD ~i Adrian Tari!a I
Radioamatorism Bistri!a - Nasaud (secretar: Adrian Y08AXN a stabilit urmatoarele rezultate la cele
MiholcalY05BAH) s-au desfa~urat la Bistri!a, pe doua ramuri:
data de 29 august 1998, cea de-a XIX-a edi!ie a RAMURA A (Aparatura ~i anexe pentru
Simpozionului National al radioamatorilor din !ara trafic radio in domeniuf undelor scurte):
noastra. ~i Campionatul Na!ional de crea!ie tehnica. Locul I - Transceiver 3,SMHz ~j 7MHz •
Ploaia cazuta in prima parte a zilei a afectat Anderco AdrianIY050EE . campion n a~ional;
Inlr·o foarte mica masura moralul participantilor. Locul II - Transceiver 3,5MHz - Gaspar
Sus~inerea referatelor din cadrul ArpadIY05CYG ~i Adrian Munteanul Y050 BL;
Simpozionului YO s-a desfasurat in sala Cerculu; Locul III - Transce ive r QRP "Tom is" -
Militar Bistrila (unde a avut lac ~i taldocul organizat Cuibu~ losifl Y05AT
ad-hoc si, in finalul zilei, masa festiva l. iar RAMURA B (Aparatura ~ i anexe pentru
expunerea lucrarilor practice pentru Concursul de trafic radio in VHF/USF/SHF):
creatie tehnica a avut lac la sediul Clubului Sportiv Locull- Transverter 144/1296 MHz - Folea
Municipal Bistrita. loanIY05TE - campion national;
Prezena radioamatorilor la aces! simpozion Locull]- Transceiver FM 10GHz -Andru~ca
a fast masiva (peste 150 de participanti), din toate loanlY09BMB;
districtele ~arjj , cele mai bine reprezentate fiind Y05 Loculll l - Receptor RGA- Adrian Munteanul
~i Y08, datarita probabil ~i apropierii geografice de Y050BL ~i Gaspar Arpadl YOSCYG.
locul desfa~urarii actiunii. eele mai valoroase dintre lucrarile
in cadrul Simpozion ului s-au prezentat, prezentate in cadrul Campionatului Nalional de
pentru inceput, cateva aspecte privind istoria crea,ie al radioamatorilor YO vor fi publicate In
radioamatorismului bistri!ean, s-au acordat cupe revista TEHNIUM, incepand cu numarul viitor.
~i diplome pentru rezultatele deosebite oblinute de 0 intalnire placuta a radioamatorilor din YO,
unii radioamatori. unde s-a facut schimb de piese ~j scheme
Dintre celemai interesantereferateelectronice.deinforma!ii privind traficul radio, s-au
sus!inute notam: aflat nouta!i referitoare la echipamentele sau
- Transceiver 10GHz cu dioda impatt - sistemele de radiocomunicaiii , ori pur ~ i simplu ,
Andru~ca loanlY09MB; s-au depanat amintiri.
- Antena verticalS. 5A1B pentru 144MHz - Men!ionam ca fa!a de precedentele editH
Dan AiroaieilYOBROO; ale simpozionului cantitatea, dar ~i ca litatea
- Noutali in lucrul cu reflexii pe urme de lucrarilor prezentate a crescut, dandu-ne speran!a
meteori!i - loan FolealY05TE; pentru anii care yin ca pasiunea radioamatorilor
- Re!eaua de urgen!a ~i contribupa pentru construc!iile electronice nu va disparea, in
radioamatorilor Ja dezvoltarea acesteia - Toader duda patrunderii masive pe pia!a a echipamentelor
MariusIY07BBE. de trafic industriaIe, superperformante.
La Tnceputul mesei festive s-au acordat Locul de desfa~ura re al edi!iei urmatoare a
unele premii radioamatorilor cu rezultate deosebite Simpozionului YO a fost stabilit in ora~ul Baia Mare,
sau ... lungi stagii de activitate. unde sper sa ne intalnim in numar cat mai mare.
1n privin~a lucrarilor prezentate in cadrul
Campionatului Na!ional de crea!ie tehnica, juriul gerban Naicul Y03SB
Redactor ~ef : ing. 9ERBAN NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile po~ta l e din lara ~i prin
filialele RODIPET SA, revista fjgurand la pozi!ia 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate : apari!ie tunara .
P re~ abonament : 6000 lei/numar de revista..
• Materialele Tn vederea publicarii 5e trimit recomandat pe adresa: Bucureli>ti. OP 42, CP B8.
Le a~teptam cu deosebit interes. Eventual, men!iona!i ~i un numar de telefon la care pute!i fi contactati.
• Articolele nepublicate nu se restituie.
•
3. AUDIO o
CIRCUITE INTEGRATE R.F.T. PREAMPLIFICATOARE DE
AUDIOFRECVENTA (I)
,
o
8
ing. Aurelian Mateescu
Vorn prezenta circuite le
integrate specializate pentru semnal
audio de nivel mic produse de fostul
grup est german RFT. Acestea sunt
inca foarte raspandite la noi in tara.
Primu l circuit integral este
A202D, avand urmatoarele functiuni:
- amplificator liniar de zgomot mic
pentru microfon;
- amplificator pentru inregistrare Tn
aparatura de clasa medie (cu ?i fara
reglaj automat al nivelului);
- ampiificator de redare pentru cap
magnetic.
Circuitul integral are realizate pe cip
Irei elemente distincte:
- un preamplificator liniar de zgomot
mic;
- un preamplificator pentru
inregistrare;
+Uo
- un etaj pentru controlul automat al
nivelului de inregistrare (ALC).
Circuitul este incapsu lat in
capsula de plastic cu 16 pini (OIL 16),
avand urmatoarea semnificatie:
-1 - intrare preamplificator liniar;
-2 - emitorul primului tranzistor;
-3 pin pentru masa
preampiificatorului;
-4 - ie~ire preamplificator;
-5 - masa preamplificator ~i circuit
ALe;
-6 - ie~ire circuit ALC;
-7 - intrare inversoare amplificator
inregistrare;
-8 - intrare neinversoare amplificator
inregistrare;
-9 - ie~ire amplificator inregistrare;
-10 - masa amplificatorinregistrare
~icircuit ALC;
INO-5-oo-....::1O~C~F_-2!f"-A-:-::20~~=6D-:-11:-_ _ ....,~4:~=
+ 1()JF -=:=-
+ l00uF
K
220
Figura 1
+ Uo
2 A202D 3 560K + 33K
<:~;~~.:F____-1r-~iU
I6L-~4~___.-.-~4'j)~
~-._-oOill
20 -:- +-3,9~ l()(')o.,f 5,6n
F
_
24K
100
Figura 2
120
+Uo"'9V
I~F
~ I ~
-11 conexiune pentru
condensatorul de integrare;
-12 - conexiune pentru circuitul de
corectie RC;
-13 - intrare circuitALC;
-14 intrare circuitALC;
- 15 ali mentare amplificator
inregistrare ~i circuitALC;
-16 alimentare preamplificator liniar.
Caracteristici teh nice
tensiunea de alimentare
recomandata este V=5-.;-12V;
curentu! uconsumat" de
preamplificatorul liniar, maxim 8mA;
curentul "consumatD de
amplificatorul de inregistrare ~i circuitul
ALC, maxim 16 mA;
- tensiunea maxima de intrare a
preamplificatorului liniar, V=5,DV;
impedanta de intrare a
preamplificatorulu!, Ri=16kQ;
ca~tigu l in tensiune al
preamplificatorului, G=68dB;
- tensiunea de zgomot la intrarea
preamplificatoru lui in banda de
frecven~a f=O,3+15kHz, Uzgl=0,5).lV;
nivel de distorsiuni al
preamplificatorulu i liniar pentru
UIN1=1,2SmV, THD=max 1,2% (tipic
0,35%);
- ca~tigul amplificatoru lui de
inregistrare GAI=min.66d8;
factor de distorsiuni al
amplificatorului de inregistrare in
montaj cu ALC, pentru UINs=100mV,
THD=O,4%;
Acest circuit integrat este utilizat
i n special in casetofoane le ~i
radiocasetofoanele de clasa medie,
dar poate fi utilizat ~i de catre
constructorii amatori.
~ .. tI!I -:$- NOlA: VoIoarea lui Rx stabileste ma~meo costgJu .
82K
Ii,
4'iUF 16 4,~uF 6K8 15 10K 2~
I 4 8 9 14
IN .. A2020 ~
"t fL-
10K r" 3
~-
~
lOOUF .. ~4.7uF
J-0 7 50K 12 11
22K
.
4luF
" 100
5K"
Ai I-
210 100<
22cF'~ 15rf
I 4.7uF ..
'"
51K ,
f';4.7uF
,} ~
Figura J .
TEHNIUM • Nr. 11/1998 1
4. Tn f igurile 1, 2, 3 sunt
prezentate cateva aplica~i simple ale
acestui circuit. Mentionam ca
preamplificatorul liniar, amplificatorul
de inregistrare ~i circuitul ALC sunt
separate, putand fi utilizate inde-
pendent, sau intr-o aplicaie camuna.
Cel de-al doilea circuit prezentat
are codul A1818D:?i este tat un circuit
specializat cu multiple posibilita!i ~i
caracleristici audio de inalta clasa.
Circuitul integral cuprinde pe acela~i
cip mai mulle blocuri func!ianale:
- un prea mplificator pentru
inregistrare/redare (P/R);
- un amplificator pentru inregistrare
:?i monitorizare;
- un circuit de control automat al
nivelului la inregistrare (ALC);
- a sursa interna de alimentare;
- un circuit intern de comutare
(comutator logic controlat extern).
Circuitul este prezentat in
capsula DIL 20,din plastic. Canexiunile
la pini sunt urmatoarele:
-1 - masa;
-2 - comanda pentru cuplare cap
magnetic;
0.7 THO [)I~14
Al818D
THD=f(UI4)
, , ,
0.6 - - - -:- - - - -~ - - - -:- - - - -:- - - - -:- - - - ~ - - --
I , • , ' ,
0.5 - - - - .. - - - - ,- - - - -,- - - - -,- - - - ..,- - - -, - - --
1 1 ' , ' ,
0.4 - - - - ~ - - - -;- - - - -:- - - - -;- - - - -:- - - - ~- - --
1 1 ' "
0.3 - - - - r - - - - ,- - - - - ,- - - - - ,- - - - -,- - - - i - - --
I , ' , ' ,
0.2 - - - -I.. - - - _ .... - - - _;_ - - - _:_ - - - _:- - - - -1 - - - -
f---~'!=t'=t'::;;
'~'d
O.~~-:- - ---'- ----- --..,-----,- --- UI4(mV]
50 100 150 200 250 300 350
Figura 4
A18180
0.7 THO n910
THD...f{U9.IOI
, , ,
Q6 -------- - ~ --- ---- --~----- ---~- --
, ,
Q5 -------- - ~ ---------, --- ---- - - ~ -- -
, , '
- - - - - ___ _ ,____ ______ 1_- ________, __ _
, ,
0,4
, , '
0.3 ---------... ---------,---------;-- -
, , ,
0.2 _________:- _ ____ ____'________ _ J __ _
O.l~~--- ---:- ----- ----:- ----~ ----
, '
o 0,50 1.00
Figura 5
1.50
-3 comanda comutator
inregistrarelredare;
-4 - intrare circuit ALC;
-5 - intrare cuplaj circuit ALC;
-6 - constanta de limp a circuilului
ALe;
-7- constanta de limp a indicatorului
de nive1;
-8 - ie:?ire indicator de nivel;
-9 - ie:?ire amplificator monitor-
redare;
-10 - ie~ire amplificator inregistrare;
-11 - cuplare amplificator monitor;
Your Internet Business Solution
-12 - intrare amplificator monilor:
-13 - alimentare plus;
jt "
Dnter'~x~r
~
E-mail
WcbTalk
Numai prin noi aveti acces la
,
1
nternet din toata tara , cu viteza
,
maxima si costuri minime!
InterComp
Tel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191
Email: office@starnets.ro
http://www.starnets.ro
2
III
Netscape
RealA udio
~
TeinctlFT P
<
ft'
~
H OT JAVA
-14 - ie~ire preamplificalor:
-15 - cuplare pream plificator
inregistrare (intrare inversoare);
-16 - intrare preamplificator
inregistrare (intrare neinversoare);
-17 - intrare preamplificator redare
(intrare neinversoare);
-18 inlrare inversoare
preamplificator redare;
-19 - coleclorul tranzistoarelor din
etajul de intrare;
-20 - comanda sursa interna de
alimentare.
Caracteristici tehnic e
principale
- domeniul tensiunilor de alimentare
recomandat: Ua=3,5+18V;
putere disipata tolala:
Plot=650mW;
- tensiunea pentru ac~i o n a rea
comutatoruluiinregistrare/redare este:
- U3max=Ua;
- inregislrare U3$O,3Ua
- redare U:Q:O,7Ua;
- distorsiunile amplificatorului de
inregistrare THD=O,06% (tipic);
TEHNIUM • Nr. 11/1998
•
5. .;
AUDIO
- distorsiunile amplificatorului de
redare THO =O,05(tipic);
- distorsiunile amplificatorul ui
monitor THD=O,07%(tipic):
- tensiunea de referinta a sursei
interne (pin 20) U2o=2,89V;
- tensiunea de ie:;;ire a preampli-
ficatorului in conditiile: U17=SmV ?i
U3=Ua±O,3V, U16=SmV :;;i U3=O este
U14 =492mV(tipic): U14max=700mV;
- tensiunea efectiva la ie9irea
amplificatofu lui monitor (pentru
U12=100mV): Ugef=1,01V;
Circuitul integratA18180 paate
reglajul de volum ~i corectia de ton
pentru frecventele inalte ~i joase.
Montajul asigura pertormante foarte
bune, care se incadreaza in normele
Hi-Fi.
T
n figura 7 este prezentat un
preamplificatorde cap magnetic utilizat
la redarea inregistrarilor magnetice
-
luF , ~
20 1 3 13 12
4,~UF
16
.. +
dispunand de corectia de tip NAB.
Performan~ele montajului sunt foarte
bune. Se recomanda utilizarea unor
componente sortate ~i de foarte buna
calitate.
Bibliografie
RFT - CI pentru bunuri electronice
de larg consum, editia 1990.
lOOK ± 220uF
lOY
+Uo=6V
.7uF- .. 0
'001(
$'-
10
fi utilizat pentru scopul pentru care a
fost creat (casetofoane). sau in alte IN
montaje in care sunt utilizate numai
unele etaje componente ale circuitului. 51 ;:;----
Cele dous. amplificatoare de
zgomot mic :;;i distorsiuni reduse pe
care Ie con~ine circuitul integrat pot fi
utilizate independent sau simultan,
oferind posibilitgqi apropiate de
binecunoscutele ~M381, I3M387,
T
n figurile 4 ~i 5 sunt prezentate
curbele care determina coeficientul de
distorsiuni la ie~irea celordoua circulte
preamplificatoare , i n functie de
tensiunea de iesire.
in figura' 6 este prezentat un
etaj preamplificator care ~sigura
luF
luF
INlo-j;.,-'-"1H
Hi 14
10K
390 7K5
10t.E~ IK8-;-
I
10nF
-
l uF
•
20 I 3
l uF A181BD
IN, 16
•
220pF -=!=-
15 14
10K
390 7K5
1K8
J
10nF
TEHNIUM. Nr. 11/1998
+
12 11
300K
12 11
300K
-!*'4,7UF
15 14 11 mEBlE
10K lOOK
~,3nF ~.3nF
10K
2K2 ~ Log.
-I"4,7uF lK VOWM
~~ 6K8j 4,~uF
3<3 .. 101( 10K
+ "
3~~F
, - T---o +UO.. 12V
13
+ 22C.JF
l6V
4.7uF
"
33~F
lOOK
BASS
~>--t'!llO-~-'l
'UIf----oourl
39K 470K
4.7uF
6,8nF
15K
Un
,--r-----o+Uo.. 12V
13
39K
• 4.7uF
15K
Un
10
22C.JF
l6V
470K
6.8nF
4.7uF
'U oOUTR
10K
Figura 6
,1
.1 =75us..2120Hz
.2 .3
.2 ..3180us=50Hz
.3~318us - 300Hz
Figura 7
3
OUT
6. 7
~C2 0
0
INPUT 14
0 0
21
0 0
28
CQ-YO
AMPLIFICATOR LlNIAR CU GRILA LA MASA
IOn'
l OnF
ing. Filip V. AurelN04NQ
CW1000W,
RTTY650W;
- impedanta de ie~ire: 50-75Q (filtru
nl;
- impedan!a de intrare: aproximativ
70n;
,1 SRFF - game de frecventa: 3,5; 7; 14; 21,
lDnF 28 MHz;
I a a I ...r::-1 ~ - Necesar de putere de la re!ea:
L
____o=j--- l -::;:- maX.1250W.
1 __ ~B.l-L _______ J.§J..:2__ ..!
Figura 10
1. Consideralii generale
Odata cu intrarea in vigoare a
noului regulament pentru
Radiocomunicaiile de amatori, staiile
de clasa I pot utiliza puleri sporite in
trafic. Amplificatorul prezentat i n
continuare corespunde acestor
cerinte.
, Tn condiiile in care utilizatorul
dispune de un exdtator (transceiver)
cu a putere de ie:';)ire in domeniul de
50·;,·BDW, amplificatorul de putere
prezentat devine un echipament uti! in
lan!ul emisieirecepie asigurand a
amplificare in putere de 5-6 ori.
Pentru utihzare in amplificator
s·au ales patru tuburi 811A (triode cu
factor de amplificare mare). Alegerea
acestora s-a facut din urmatoarele
considerente:
a) tuburile 811A inca se mai gasesc
:';)i se pot procura la preuri rezonabile
(0 bucata 811A costa 7,5$ SUA
comparativ cu a bucata 3-500Z care
costa 98$ SUA);
b) La a tensiune anodica relativ
redusa (150DV), prin conectarea a
patru tuburi in paralel, se obine un
impuls mare de curent :';)i deci putere
sporita;
c) Funcioneaza satisfacator in
toate benzile de unde scurte
(capacitatile dintre electrozi au valori
mid :';)i chiar foarte mici);
22CNca
SOH7 1
utilizat 9i inca utilizeaza aceste tuburi
in amplificatoare de putere. A9
mentiona firma VECTRONICS care a
lansat pe piala un amplificator cu
4*81 1A in anu11993;
f) In condi!iile unei realizari ingrijite
9i atente, amp lificatorul nu
autooscileaza 9i ca atare nu este
necesara neutrodinarea.
Ca schema s·a abordat so!u!ia
cu exdtaie in catod (cu grila la masa)
datorita disponibilitaii unui exdtatorcu
a putere de ie9ire in domeniul a 50-
80W, precum 9i datorita tuturor
avantajelor pe care aceasta
configuratie Ie prezinta 9i pe care nu
Ie mai menionez.
Realizat corect, ingrijit 9i cu
materiale de buna caritate
ampJificatorul prezentat asigura
urmatoarele performane:
- puterea de excitatie: 50-75W
(functie de frecvena);
. eutere inp~t: SSB 1000W ~EP;
_ W!F
Circuit ocordat 1
0 inlTore
I
2.Prezentarea schemei
amplificatorul ui
2.1. Circuitul de intrare
Impedan!a de inlrare a patru
tuburi 811A conectate Tn paralel esle
de circa 75Q. Aces! lucru simplifica
cuplarea amplificatorului cu excitatorul.
in sensuI ca legatura dintre cele doua
componente se poate realiza cu ~n
cablu coaxial corespunzator, fara a fi
necesare in configura!ia
amplificatorului circuite speciale de
adaptare.
Avand in vedere 0 serie de
constata ri experimentale privind
func!ionarea amplificatorului in regim
liniar (fi gura 1) se recomanda
utilizarea unor drcuite de adaptare,
comutabile pentru fiecare banda.
Acestea accentueaza inertia
electromagnetica globala, asigurand
refacerea semnalului la ie9ire cu
distorsiuni de linia ritate minime .
Oesigur ca aceasta solutie complica
schema 9i cre9te costul, dar efectul
obtinut justifica efortul.
Schema completa a circuitelor
de intrare cu toate datele de realizare
practica este prezentata in figura 1a.
A
..
B
Fora circUIt ocordat 10 Intmre
d) Patru tuburi 811A conectate in
paralel realizeaza 0 impedan!a de
intrare de circa 75Q :';)i deci cuplarea
amplificatorului cu excitatorul se
simplifica;
e) 0 serie de firme care produc
echipamente pentru radioamatori au
NOTA:Semnolele 5-0U oscilogroHollo iesireo amplihcotorului.
Figura 1
4 TEHNIUM • Nr. 11/1998
7. CQ-YO
I
!l
+
" .. -
,
0 0
, 0 0
, , 0
, 0 0
,
•
TEHNIUM. Nr. 11/1998
Informatiite referitoare la bobinele L1 Nota: 1. Toate carcasele au $ ext.
~i capacitatile C1, C2 sunt prezentate 1Omm ~i lungimea 35mm, fiind
in tabelul1 alaturat. Comutatorul KB1 prevazute cu miez de ferita;
estecompusdindoigaletiacincipozi!ii 2. Toate bobinele L1 se
N
Q fiecare. Poate fi utilizat ~i un singur realizeaza din conductor izolat cu
~ galet dublu. email.cu $ 1mm.
.Q>
~
ON
~"
Nil
N
Tabelul1
banda C1 C2
MHz DF DF
3.5 820 820
7 420 420
14 220 220
21 150 150
28 100 100
Impedanta de intrare se calcu!eaza
dupa formula Zi=(Zs+Ri)/(1+11)=
(12400+35500)/(1 +160)=297n, unde:
Zi - este impedanta de intrare
cu grila la masa;
Zs - este impedana de sarcina;
Ri - este rezistenta interna;
11 - este factorul de amplificare.
Din motive de stabilitate am
adoptat soluia ca acest comutator
KB2 sa fie independent de comutatorul
KB1 (comutare benzi in filtru l de
ie~ire) . in acest mod mai apare un
buton in plus pe panou, darconstruc!ia
mecaniell in ansamblu se simplifica.
Desigur ell eei doi comutatori (KB1 ~i
KB 2) pot fi ~i coaxiali (cu
monocomanda).
intregul ansamblu cuprinzand
bobine, condensatori, comutator (KB1)
este realizat in1r-o incinta metalica
inchisa, din care ies cele doua cable
coaxiale de conexiune ~ i axu l
comutatorului. Incinta este prevazuta
cu orificii corespunzatoare pentru
manevrarea din exterior a miezurilor
bobinelor L1.
4x811A
L1 Observatii
nr.SD
16 sp. langa sp
9 sp. langa sp
7 sp. langa sp
5 sp. langa sp
4 distantat
2.2 Circuitul de negativare,
masurarea curentului anodic ~i de
grila
Reg imul de func!ionare al
tuburilor este in clasa AB2. Punctul de
functionare in regim static se alege
astfel incat tensiunea de negativare sa
fie mai mica decat tensiunea de taiere,
iar excitatia sa fie mai mare decat
tensiunea'de negativare. in acest fel,
pentru anumite perioade de timp grila
de comanda devine pozitiva, fapt ce
conduce la aparitia unui curent in
circuitul grila-catod.
Pentru triodele cu factor mare
de amplificare ce funcioneaza in clasa
AB2, regimulliniar de func!ionare este
asigurat daca raportul intre cUfentul
anodic ~i curentul de grila are valoarea
5:1.
Pentru monitorizarea continua
a curentului de grila, in schema din
figura 2 se utilizeaza indicatorul IG.
Monitorizarea curentului anodic se
realizeaza cu un indicator comutabil
prin KM, care poate masura ~i
tensiunea anodica ~i puterea relativa
2nF 3KV L3 L4
~I--~~-r~~~~--r-~=
SIlFA
14().jH
+HV
CP
350pf
CA 2:<4SOo'
,
, -
( ,
~ •• _._. ___ _ _ J
,-----------------------------------------------
o
OK Cr
20...
..l50pf
I
SOOpf
MS
68K 1mH ~
2K 2K2
POWER<>7-c:f-<>!
o
~ ---- ---------- ------------------- -- --- . -- ....-.,
Figura 3
5
8. INPUT R
, ,
"
"
"
"
"
""
"
"
R
~~
OP S11!Y
i
0
-----
vOXJPlT KOP I
INPUT
-
MAN
de ie~ire. S-a adoptat aeeasta solu~ie
de masurare a curen~ilor din motive de
stabilitate. Astfel, indicatoarele
montate pe panou nu au conexiuni de
RF, iar grilele tuburilor se conecteaza
la masa direct la soclu.
Aducerea tuburilorin clasaAB2
se realizeaza prin tensiunea de
negativare asigurata de dioda Zener.
Trecerea din starea de receptie in
starea de emisie se realizeaza cu
RELN, care 1n starea de receptie
conecteaza in serie cu tuburile 0
rezistena de 10kO/20W.
Aducerea tuburilor 1n regimul de
funcionare liniar se realizeaza prin
acordul filtrului de ie9ire ~i dozarea
excitaiei, urmarind curentul anodic ~i
curentul de grila. Tn momentul in care
raportul acestor curenti este de 5:1
semnalul de la ie~ire este la fel de bun
PA.
R
,-------''-0 :,
r "
+12V
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
': ~El3
OUTPUT
+ 12V
CQ-YO
are 5 pozitii, corespunzatoare
celor cinci benzi, cu un
mecanism de sacadare cu
dublu arc ~i cama cu profil,
asigurand 0 stabilitate buna
pentru fiecare pozi!ie.
Presiunea pe contact se
realizeaza cu doua arcuri
------'L-;;;""'"~
. ..J~+12V
..~
0
echidistante fa~ de punctul de
contact, iar suprafa!a de
contact pentru fiecare pozi!ie
este de circa 6mm2
. (Utilizat
intr-un circuit de curent
continuu, KB2 poate "rupe" fara
probleme curenti de pan§. la
10A). Izola!ia esle din caUt.
Cele daus, bobine L3!?i L4 se
realizeaza potrivit detaliilor din
figura 3. Ele se monteaza cu
axele perpendiculare ~j de
asemenea maniera incat
conexiunile la comutator sa fie
la ora actuala fiind eel mai mull folosit
la asemenea gen de amplificatoare.
Filtrul a fost dimensionat pentru
cazul concret de utilizare in
amplificator, realizarea lui nepunand
probleme deosebite. Cei doi
condensatori variabili sunt
componentele de baza ale filtrului,
valorile ~i caracteristicile lor trebuind
respectate pentru ca performanta
filtrului de ie9ire sa fie asigurata.
Cp are valoarea de 350pF ~i 0
distan!a intre placi de minimum 1mm.
Trebuie sa fie realizat cu izola~ie de
catitate ~i contactete rotoruJui asigurate
suplimentar cu 0 spirala . 1ntreg
ansamblul trebuie sa fie rigid, fara
jocuri mecanice ~i deformari care pot
apare ta actionare (rotire).
cat mai scurte. Pentru conexiuni s-au
utilizat conducton din cupru neizolat cu
¢2mm ~i platbanda din cupru cu
dimensiunile 1,2x4,5.
Filtrul 1! este montat intr-o
incinta complet ecranata din tabla de
fier, intrarile ~i ie~irile din aceasta
incinta facandu-se cu cablu coaxial.
in structura filtrului 1! au mai
fost prevazute 0 prelevare de semnal
de ie~ire pentru monitorizarea calita~ii
semnalului (MS) precum ~i 0 prelevare
de semnal pentru monitorizarea puterii
relative de ie~ire.
Nota:
1. SRFA - este carcasa ceramica, Q
10mm, 130 spire $ O,Bmm;
2. L3 - bobinaj in aer, $40mm,
lungime 40mm, conductor ¢2mm;
3. L4 - 14 spire, lungime 60mm,
carcasa $60mm, conductor $ 1,5mm.
Condensatorul Ca este un
condensator de tip "recep!ie" din
receptoarele mai vechi, dublu ~j cu 0
cu eel de la intrare. Prize la: spira 2 pentru 21MHz, spira
Date de catalog 5 pentru 14MHz, spira 8 pentru 7 MHz.
"U,-
,-'I,:-=:::;Uii-',:::"TI'==%R,-,-"i'P'-"'
-'P"""'
-'--C:"--S"""-C"'",",-"C~~
-~C~,",
-""'
f~
--' 2.4. Comanda E/R cu semnalizarile
V A V mA kQ W W mAN pF pF pF MHz aferente
I-S
;',-'3-:4<-""50"0'-"1,"75:'-';:'2","4-4;;5,-~,ii7;"5-""S"0"':;4",5~i5,"9--:0",77-'
5"',S""'3"0-"'--1 Comutarea EJR se realizeaza
'---- - - -- -- - - -- - - - - - - - - --------' cu trei relee separate care sunt
Nota
1. SRFF - este ban~ de ferita 9
10mm, 2x42 spire cu ¢1,4mm CuEm;
2. DZ - dioda Zener4 ,7V/50W;
3. Rs se dimensioneaza pentru
IA=1000mA;
4. IG se dimensioneaza pentru
200mA
5. Condi~ia de liniaritate IAlIG=5/1;
IG;tO; UG>UGT; U- >UG.
2.3 Filtrul de ie~ire
Filtrul de ie~ire este de tip 1[,
6
capacitate de minimum 2·450pF.
Cerintele formulate pentru Cp trebuie
asigurate pe cat posibil ~i pentru Ca.
Capacitatea lui nu esle suficienta
pentru banda de 3,5MHz, astfel inca!
in aceasta banda, in paralei cu Ca se
mai conecteaza prin intermediu l
comutatorului de game un condensator
suplimentar de 500pF. (S-a folosit un
condensator cu mieliia 0 tensiune de
'kV).
Comutatorul de game (KB2)
montate in locuri diferite. S-a adoptat
aceasta solu,ie din motive de
stabilitate. Starea normala a releelor
este starea de uReceptie
K
• 1n aceasta
stare amplificatorul este ooolit ~i antena
se conecteaza prin releele REL3 ~i
REL 1 la intrarea excitatoru lui
(Transceiver), ca in figura 4.
in starea de receptie releul
REL2 conecteaza in sene cu tuburile
o rezisten~a de 10kQ/20W, care
blocheaza tuburile. La trecerea pe
TEHNIUM. Nr. 1111998
9. CQ-YO
"
.~ .
t- 1 " "
~ ~ ~ f2
SWl 235
"
, , , , .-
THV 1.5A
225 , 180K ... ,*,~OOUF
, ' 450V
K, , ' 2W
220 , '
, ' 12xF1l2
215 ' ' I 25QV 12xlOnl'/100OV
, ' 180K L!! F-~OOUF
450V
, 12x220KQ/1W 2W
"
~~ ~ " H- 180K ... ~~OOUF
I ~' ~,
2W 450V
~~OOUF
I "
, , , .- ~OK L!! 450V
+---~f-:=-=-------<>~Tm
j
235
225
22
215
TF
12V ~.
_ 'L.
3PM
-r-_----l
~ f-----,-------o +12V
UI ~~geOOuF '---_,-...J ~_I
1OOnF
- -? -1 r GND
7812
-- -- -----
, .
: lOnFI
,
L ___ _
F1
8A
, ,
, ,
, ,
, ,
FR
-------,
~ ~
::rl OnF: "?
,
---- ~
1--2~::o1
50Hz
emisie aceasta rezisten~a este
scurtcircuitata, astfel inca! tuburi!e sunt
aduse in clasa AB2_
Releul REL 1 este un releu
obi~nuit cu alimentare la 12Vcc, cu
minimum doua contacte comutatoare.
Releul REL3 este un releu
capsulat, care pentru montare necesita
un soclu octal. Incinla in care sunt
contactele ~i bobina este metalica 9i
se conecteazi3 Ja masa. Contactele
acestui releu sunt dimensionate la SAJ
contact, iar izolatia trebuie sa fie de
foarte buna calilale. Penlru siguran!a
sporila in functionare s-au coneclal
daua cantacte in paraJel. Tensiunea de
alimentare a bobinei este de 12Vcc.
Releul REL2 poate fi identic cU
REL1, sau aprapiat ca performan~e.
Pentru comanda E/R sun!
utilizale doua camutatoare (Kop ~i Kmod)
- figura 4.
Kop aduce amplificatorul in
starea de OPERARE sau STAND-BY
(a~leptare). in starea OPERARE
releele sunt actionale si amplificatorul
paale primi se";'nalla i~lrare. in starea
de STAND -BY releele nu sunt
TEHNIUM • Nr. 11/1998
n '" n
Figura 5
0
000
~ffi)
[J
00
0 L
'" tr
0
@f'8"~
e
,--- -
1HV
8G CA
'---- - CP
, "2
METER
L j
n n
'-rr '-rr
U M, M2 U U
10
1111 I~O
10
0 1
0
~ER I 10 10 PlAT
E ,-
o SAND
L.
~Q 0 0 0
L.
MODE SAND
POWER LOAD
10 10
Figura 6
aC!ionate, amplificatoruJ fiind ocolit ~i
ca atare aflatin starea de recep~ie (sau
QRP).
Kmad selecteaza modul de
operare (MANUAL sau VOX/PTT).
Toate pozi~iile celordoua comutatoare
sunt semnalizate prin LED-uri. De
asemenea, este semnalizata ~i starea
amplificatorului (R sau E) prin contactul
releului REL 1.
Bobinele re!eelor sunt
prevazute cu diode de prolectie ~i
diminuarea ine'1iei de comulatie.
Sursa de alimentare a releelor
7
10. este in amplificator, comanda VOXJ
PTT din exterior asigurand inchiderea
circuitului de comanda la masa.
2.5 Sursa de atimentare
§ I"
"
•
Sursa de alimentare asigura
tensiunile necesare func!ionarii
amplificatofuluL Este plasata in
aceea~i incinta cu amplificatorul, fiind
.- ~
H~' , ,~ .
,0", ,
•
s
"
H-----;.
' Mc'-II-I~'
~
~
0
"
,
~
"
"
•
e~
,
I"
, .
,
II' I
, '
, ,
'. ,
0
G
0
5i N
• I"
,
,
___ .J
-------,
~
",
0 0.,
• •
~
"
• "
~ s I: •
~
•
•
HI>
II- '!!
~"
_ N
I"
,
.,
~ :::::::::::::
o
•
I"
CQ·YO
dimensionala cu un coeficienl mare de
siguran!a ~i strict pentru cerin!ele
amplificatorului deseris. Este aproape
in totalitate ecranata, din motive de
r~
~
• •
•
• ~
!~ .~~ ~~ ~~
""
h ~~ ~~ ~~
~ ....•.•' .........'
o
Hio· gL--------h---4
~ ""O;!O ", 0 g;:o ::'::
!.. _ !:'i,
"'----.--- :
,------ -- - --- - -- -'
~ ~
• . • .
~
------ ~
----- -
~
I"
I"
8
~ .
~ }
;;;
~o
•
• e
~
~
II' a:::
" ---
: "IH
,
,
,
:"IH
, -- _.'
TEHNIUM. Nr. 11/1998
•
11. •
CQ-YO
stabililate.
Elementele de baza ale sursei
sunt eele douil transformatoare TF ~i
THV.
TF asigura tensiunea
necesara alimentarii fIIamentelor
luburilor (6,3V la 16A) ~i tensiunea de
12V necesarapentru comanda releelor
ElK
THV asigura tensiunea
anodica a tuburilor (150DV la 1A).
Ambele transformatoare au fos!
prev8zule in primar cu patru prize din
5 in 5 V, in scopul realizarii unui reglaj
fin al tensiunii din secundar. Astfel
pentru TF se alege priza pentru care
la bornele de filament ale tuburilor (Ia
soclu) se masoara 6,3V. in acest fel
se peate compensa caderea de
tensiune pe soclul de RF mantal in
circuitul de indilzire, precum ~i
caderea pe rezisten!a inlerna a
transformatorului (cand funcioneaza
in sarcina). Pentru THV se alege priza
corespunzaloare astrel ca in sarcina
pe anodul luburilor sa existe circa
14S0V. Masurarea se efectueaza la
capatul rece al !?ocului de
radiofrecven!a din anod.
Puntea de inalta tensiune nu
pune probleme deosebile. S-au utilizat
3 diode F112 pe ramura, din molive de
siguran!a. Tn!regul ansamblu al pun!ii
se realizeaza pe circuit imprimal, cu
mentiunea ca distanta dintre
. .
componente sa fie suficienta din
considerente de izola!ie!?i ventila!ie.
Pentru filtraj s-au folosit
condensatori electrolitici conec!ati Tn
serie, astfel ca se obline 0 capacitate
totala de 50llF la 1800V, care esle
suficienta.
Pe ie::;irea de inalta tensiune
s-a prevazuto siguranta fuzibila (1 ,SA).
Rezisten!ele conectate Tn paralel pe
condensatorii electrolitici la valoarea
indicata Tn figura 5 trebuie sa aiba
minimumSW.
Conectarea la relea a sursei
seface printr-un filtru de re!ea. Acesta
este recomandat pentru diminuarea
Ni.
Detalii constructive:
1.THV se realizeaza pe un miez de
45 cm~;
2. TF se realizeaza pe un miez de
20cm2
• Infa::;urarea secundara se
bobineaza cu doi conductori ~ 1,2
simultan. Priza se scoate la 1/2 din
numarul de spire;
3. L1, L2 se realizeaza pe bara de
TEHNIUM • Nr_ 1111998
ferita cu 910mm. Bobinajul are doi
conductori q,1 mm::;i cuprinde 42 spire.
4. SW1 !?i SW2 se realizeaza cu
case pe carcasa transformatoarelor;
S. La borna ~METER· se masoara
tensiunea anodica;
6. Kp - este TntrerupAtor de retea
8N250V.
Observalie: Nu a fast necesare
o ma.sura speciala pentru limitarea
curentului de pornire la inchiderea lui
Kp.
2.6 Punere la punct !?i reglaje
Punerea la punc! !?i reglajele
amplificatorului in vederea punerii in
func!iune reprezinta 0 etapa
importanta pentru ob!inerea
performan!ei maxime. Aceasta etapa
trebule tratata cu mulla aten!ie !?i
seriozitate pentru ca un amplificatorde
calitate care func!ioneaza liniar
reprezinta cartea de vizita a unei
emisiuni SSB. Se poate afirma ca 0
emisiune SSB se apreciaza dupa
ceea ce se aude::;i mai ales dupa ceea
ce "nu se aude8
•
Punerea la punct se T
ncepe cu
verificarea conexiunilor din punct de
vedere al corecti!udinii. Apoi se
conecteaza sursa de alimentare::;i se
verifica tensiunile. Tensiunea anodics
in gol trebuie sa fie aproximativ 1S50V.
Se introduc tuburile Tn soduri ::;i
se alimenteaza numai filamentele. Se
regleaza prizele, ded primarulTF pana
cand la sodulluburilor se ob!ine 6,3V.
Se verifica camanda trecerii E/R cu
semnalizarile aferente, comanda
ven!ilatorului !?i aclionarea E/R din
priza VQXlPTT.
In continuare, fara a aplica
tensiunea anodica. se conecteaza la
intrarea amplificatorului, printr-un
SWR-metru, excitatorul. Se regleaza
un semnal cu nivelul de 10% fata de
eel nominal ::;i se aqioneatil pe fiecare
gama miezul bobinelor L1 astfel incat
SWR-ul sa indice minim pe pozi!ia
reflectat. Reglajul se faee in mijlocul
fiecarei benzi.
Se aplica tensiunea anodica la
tuburi ~j se trece pe pozi!ia OP-MAN
fara a avea aplicata excita~ia. in
aceasta situa~ie se parcurge fiecare
banda ~j se rotesc cele doua
condensatoare variabile din filtrul de
ie::;ire. Pe fiecare banda !?i pe toata
cursa celor doua condensatoare nu
trebuie sa apara curent de grila (sau
anodic).
Acest lucru semnifica faptul ca
amplificatorul nu aulooscileaza. Daca
sunt prezente autooscila!ii, se adauga
2-3 spire la soclurile din anozii tuburilor.
Tn cazul in care sotutia nu este eficace
amplificatorul trebuie neutrodinat.
In continuare se conecteaza la
ie!?ire 0 sarcina artificiala ::;i la intrare
excitatia. Se cre::;te excita!ia pana la
50% din nominal, realizandu-se
acordul filtrului de ie::;ire. Urmare a
acordului trebuie ca Tntre curentul
anodic !?i eel de grila sa se obtina un
raport S: 1. Procedura se repeta la
sarcina nominala ~i pentru fiecare
banda. Tn cazul in care raportul nu se
realizeaza. trebuie refacut acordul
filtrului de iesire si/sau modificat nivelul
de excitalie: Tn ~azul in care raportul
nu poate fi oblinut, trebule modificate
prizele din bobina filtrului de ie::;ire.
Ob!inerea raportutui asigura
func!ionarea tuburilor in regim liniar,
iar calitatea semnalului de ie::;ire este
la fel de buna ca a semnalului de
intrare.
3. Detalii constructive
In figura 6 se prezinta una
dintre solutiile posibile pentru
organizarea panoului frontal al
amplificatorului !?i amptasarea
componentelor pe !?asiu.
Panoul frontal cuprinde !oate
comenziJe, indicatoarele ::;i
semnalizarile aferente functionarii
amplificatorului. De asemenea. s-au
prevazut !?i doua manere laterale
pentru manipulare u~oara.
Panoul frontal a fast vopsit cu 0
culoare gri mediu, iar inscriptionarile
s-au realizal cu tu::; pentru desen !?i
apoi s-a pulverizat lac incolor.
Tn spate Ie incintei sunt
prevazute mufele de intrare ::;i ie::;ire,
siguran!ere ::;i conectorul pentru
comanda VOXIPTT.
SasiuJ este solidar cu panour
frontal '::;i rigidizat prin suporJ:i laterali
de acesta.
Sursa de alimentare este
montata in partea stanga a incinlei, iar
tuburile !?i filtrul de ie::;ire in dreapta.
Sunt prevazute ecrane pentru sursa,
tuburi ::;i fittrul de ie~ire.
Cele doua transforrnatoare sunt
prevazute cu capace metalice peste
cele doua taturi ale carcasei.
Condensatoarele de filtraj
reprezinta un ansamblu separal ::;i se
monteaza deasupra !?asiului. De
asemenea, cere doua punti redresoare
- continuare in pagina 17 -
9
12. ~ VIDEO-T_V.
FUNCTIONAREA ~I DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (X)
ing. :;>erban Naicu
ing. Florin Gruia
- urmare din nr.trecut-
Echipam entul necesar
reglajului blocului de frecventa
intermediara conste. din:
- osciloscop, banda minima de
frecventa 10MHz;
- generator de semnal, tip vabler
(vobuloscop), cu markeri;
- milivoltmetru audio;
- sursa reglabila de curent continuu,
O
+12V;
- sursa stabilizata de c.c. de 12V;
Se realizeaza un cap de proba
pentru generatorul de semnal ca in
figura 3.
Valoarea condensatorului C
este stabilita in func!ie de natura
reglajului: pentru cazurile Aea va fi de
100pF, iar pentru cazurile B de 1pF.
Pre pa rarea dinaintea
operatHlor de reglare
1. Se scoate blocul TUNER/IF
din aparat prin indepartarea ~uruburilor
~i a conectorilor respectivi;
2. Se alimenteaza blocul cu
tensiune de la sursa fixa de c.c.,
aplicand pinului 1 al conectorului CN4
12V, iar masa mnd conectata la pinu!
2 allui CN4;
3. Se aplica la coneetoruJ CN1:
· Ia pinul 1: 12V cand recep~ionam
81;
·Ia pinul 2: 12V cand recep~ionam
8 III;
• la pinul 3: 12V cand recep~ionam
8 U;
. la pinul4: masa.
Restul pinilor pana la numaru!
10 nu au semnifica~ie. Conectoarele
CN2 ~i CN3 nu sunt conectate.
A . Reglarea eireuitului
aeord at pe freeventa purtatoare
video 38,9MHz (T3·llD)
- Se conecteaza p roba A
(C=1000pF) a generatorului la pinul 9
de intrare al circuitului integrat IC1. Se
regleaza nivelul semnalului injeetat in
>--- --<>
38,9 Hz
Figura 4
10
a!?a fel inca! pe ecranul osciloscopului
coneetat la punctul de test TP2 sa nu
se observe distorsionarea semnalului;
- Se conecteaza sursa de
alimentare reglabila la punctul TP1
(AGC) 91 se regleaza tensiunea,
incepand de la valoarea zero, pana
cand in punetul de test TP2 se ob~ine
tensiunea de 1Vw;
- Se regleaza miezul bobinei T3
pana cand nivelul markeruluifreeventei
38,9MHz devine maxim.
B. Reg larea eireuitului de
rejeetie pentru purtatoarea de sunet
(T2-S.TRAP)
Se folose9te montajul de la
punetul A. Se regleaza din bobina T2
minimul frecventei de 33,4 MHz -
purtatoarea de sune!.
E. Reg lajul cireuitului de
control automat al freeventei (AFC
COIL· T4)
Osciloscopul se mum la pinul24
allui IC1 (pe unde se livreaza in mod
normal tensiunea de control automat
al frecven!ei AFC).
Se pune comutatorul AFC SW
pe pozi!ia ON, iar nivelul generatorului
se regleaza la 8,5mV. Se regleaza
nivelul excursiei in a~a fel incat eurba
in US" care apare sa fie vizibila pe
ecranul osci!oscopului (figura 4). Se
regleaza lensiunea de AGC in a9a fel
incat sa nu tie distorsionata. Din
bobina T4-AFC se regleaza acordul p
38,9 MHz astfel incat nivelul sa devina
6,QV, ca in fi9ura 4 .
h
Coblu
coruOOl
Gen.
:
mmmmmm-Eb
: C.l
, I T c"'""de
: 15 : I1p Clocodl
, .
~--E~~~::-I~-------~
Figura 3 moxScm
C. Reglajul bobinei filtrului
cu unda acustica de suprafa~a
(SAW-COIL·T1 )
De data aceasta se conecteaz8
proba B (C=1 pF) la punetul de test
care este accesibil la blocul TUNER,
in interiorul aeestuia. Se refolosesc
nivelurile ~i polarizarile ca in cazul A.
Se regleaza miezul bobinei T1
pana cand markerul freeventei de
34,47 MHz devine maxim. (Curba are
forma de elopot).
D. Reglajul bobinei de
freeven~a intermediara din TUNER
- (IF-COIL)
Se folose~te conectarea de la
punctul anterior (Ia punetul de test
intern al TUNER-ulul). Nivelurile 9i
polarizarile sunt aceleasi.
Se regleaza bobi na de
frecven~a intermediara din interiorul
TUNER-ului in a!?a fel incal nivelul
frecventei de 37,5M Hz sa devina
maxima.
F. Reglajul controlului
automat al amplificarii (AGC)
Se aplica un semn~1 de bar
color la intrarea in TUNER, avand grija
ca acordul TUNERULUIsa se faea pe
acel canal, de preferin~ in banda U.
Se conecteaza osciloscopul la
ie9irea de frecven~a intermediara din
TUNER.
Se regleaza cu ajutorul lui R11
nivelul maxim al semnalului de IF.
Se revine cu reglajul in a~a fel
incat nivelul pe ie9ire sa scada cu
10dB tala de eel citit anterior.
G . Reglajul nivelului de
culoare (COLOR LEVEL)
Se mutA osciloscopul la ie9irea
din placa, TP3.
Se aplica bare color (semnal
video color standard) pe canalul TV
folosil la pu nctuJ F. Se pune
comutatorul AFC SW pe pozi~ia ON.
Se regleaza din R39 raportul
dintre cele doua amplitudini, ca in
TEHNIUM • Nr. 11/1998
13. VIDEO-T.V.
figura 5, incat acesta sa devina
a:b=1 :0,45.
H. Nivelul semnalului de
audio-AUDIO LEVEL
Se coneeteaza milivoltmetrul
audio la punetul de test TP4.
Se apliea semnal RF, ca in
cazurile preeedente E ~i G, la intrarea
TUNER-ului, avand insa ~i modulaie
de semnal audio de 1kHz.
Se regleaza nivelul audio din
R44 in a~a fel incat milivoltmetrul sa
indice 0,44V (-14d8S).
b c
Figura 5
1. Prima metoda de
conversie a sunetului (Montarea
unui convertor de sunet)
Tn cazul celui mai raspfmdit
convertor de sunet, eel de tip aditiv,
se va conecta pinul de intrare/ie~ire
din conector la circuitul pinului 20 al
lui IC1. Alimentarea convertorului cu
tensiune se va face de la pinulde +12V
al TUNER-ului (MB IN).
Se schimba filtrul cu unda de
suprafa~a SAW-1 cu altul avand
caracteristicile pentru standardul D, K
(fostul OIRT). Tn aeest caz SAW-ul are
forma rotunda, iarcele mai raspandite
D, K au forma reetilinie. Pentru
edificare prezentam un exemplu de
caracteristica de transfer a unui filtru
SAW (figura 6), avand palierul pentru
purtatoarea de sunet mai lat, in a~a fel
incat este utilizabil atat pentru norma
B, G cat ~i pentru norma D, K.
Dupa verificarea bunei
funcionan a convertorului, prin apariVa
sunetului pe norma D, K (de 6,5MHz)
se procedeaza la "finisarea" acordului
oscilatorului de 1MHz de pe convertor.
Se mic~oreaza semnalul de
intrare, eventual al unui post TV pana
la aparitia fasaitului pe sunet. in acest
moment se intelVine asupra miezului
bobinei oscilatorului de 1MHz pans la
obtinerea unui maxim de volum ~i
claritate ale sunetului.
11. A doua metoda de
TEHNIUM • Nr. 1111998
conversie a sunetului (Adaugarea
normei de sunet D, K)
Dupa prealabila schimbare a
filtrului cu unda de suprafaa, se
monteaza in paralel cu filtre le
ceramice CF1 ~i CF2 filtre ceramice
avand frecventa centrala de 6,SMHz
(se lipesc pin cu pin impreuna cu cele
orginale).
Aceastfi metadfi nu se paate
apliea in cazul videorecorderelor care
au doar un filtru ceramic in circuitul de
intrare, in circuitul detectorului avand
bobine.
Caracteristici ale filtrelor
ceramice
Prezentam in contin uare
(tabelul 1)cu tiUu informativ cateva
caracteristici ale unor filtre ceramice:
Atenuarea de insertie este
Tabelul1
Filtre Banda la
ceramice -3d8(kHz)
LT5,5M ±8S
LT6,5M ±95
maxim 6dB . Impedanta de intrarel
iesire este de S10Q.
. in tabelul 2 prezentam
carateristicile catolVa filtre ceramice
"trapa~ utilizate pentru purtaloarea de
sunet.
In figura 7 exemplifica.m cu
Tabelul2
CE
.. )
variante mai rare, canalul 3 sau 4,
comutabil) pe care se moduleaza fie
imaginea ~i sunetul obpnute de
videocasetofon de pe caseta video, fie
imaginea !?i sunetu! ob!inute din
demodulatorul de 1+5 (imagine +sunet)
al receptorului propriu al VCR-uluL
Pentru u~urinta acord~rii
televizorului pe purtatoarea generala
de videocaselofon exista a facilitate
suplimentara, constand in generarea
unor bare verticale albe/negre. Aces!
lucru se face cu ajutorul unui comutator
cu doua. pazi!ii ~TEST ON/OFF~. Tot
din aces! bloc se trimite semnaluJ de
RF clilre receptorul propriu (TUNER)
al videocasetofonului, in vederea
obtinerii programelor TV dOfile.
Aces! bloc esle vulnerabil din
pune! de vedere al primului tranzistor,
care, de~i esle in general protejat
Banda la
-20d8(kHz)
550
600
contra strapungerii, e posibil sa se
defecteze Gonciunea BE).
De asemenea, datorita
imbatranirii, primul tranzistor poate
deveni zgomotos, ducand la 0 reeepie
puricoasa. 0 alta deficienta, intalnita
in special la VCR-urile vechi, consta
in oxidarea conlaclelor atenuatorului
Filtre cera- Atenuarea la frec- Banda la 20dB
mice trapa venta centrala (dB)
XT4,S+6,SMA -22
XT4,5+6,5M8 -30
inca un etaj de frecventa
intermediara care utilizeaza
circuitul integrat: LA7S30N.
La acesta se va
conecta convertorul de sunet la
capatul rezistentei R911dinspre
filtrul ceramic FL903.
CONVERTORUL DE
RF ~i BOOSTERUL DE 2
MIXARE
in cadrul acestui bloc 5e 3
realizeaza urmatoarele
functiuni:
• se introduce i n 4
videoeasetofon semnalul din
antena TV prin mufa ~ANT.JN~, 5
pentru a se obtine receppa
programelor de televiziune;
Arnpltludlne
a
- -- -
a
a
a
a
a
IAI
1'1 ,
(kHz) min
±17
60
CC' ccc
"!"'''! "!C!"!
-~~ •••
~~~ ~ ~ ~
.. - -~" - -- -
"
, , , ,
"
, , , ,
"
, , , ,
, , , , ,
, , , , ,
, , , , ,
, , , , ,
, ,
, , , , ,
, , , , ,
, , , , ,
, , , , ,
, , , , III
"
, , , ,
"
, , , , I'UI
"
, , , , II ' (MHZ]
• Se creeaza in 26 27 29 31 33 36 37 39 41 43 46
videocasetofon 0 purtatoare de Alenuoreo fe loll~o In (dB) penlru IlIIrul ceromlC
semnal TV cu sunet, de obieei de lip K1960M (produi Slemen5 Molu5hllo Companant,).
pe canalul 36 (sau, in unele Figura 6
11
15. ,
I
•
VIDEO-T.V. ================== OJ
de intrare dinspre antena, ce are ralul
de a mjc~ora de 10 ari semnalele prea
puternice. El are douil pozi~ji. 1/1 sau
1/10. Datorita sulfurarij argintului de pe
contactele comutatorului, el nefiind
actionat cu anii, imaginea pe pozitia
1/1 va fi mai instabila ~i zgomotoasa
dedit pe pozitia 1/10.
Tn cadrul mixerului 5e amesteca
semnalul video!?i eel de audio modulat
in frecvenl03 cu purtatoarea canalului
36.
Exemplu: Modelul JVC HR·
D180E/EG/EK (figura 8)
Semnalul din antena intra prin
boma ANT IN. Filtrele construite cu
C5 1+C53. L51 -:-L53 ~i L63. C84
limiteaza domeniul in frecventa de
lucru. Comutatorul SW2 este
atenuatorul1/1 !?i 1/10 de mic90rare a
nivelului semnalelor prea puternice.
Oioda 051 are rolul de a proteja
impotriva supratensiunilor accidentale
jonctiunea BE a tranzistorului 01.
Babina de sarcina L55 este
cuplata la baza tranzistoruJui 03 care
alimenteaza mufa de ie~ire de RF
catre TV (cuplaj la priza mediana) Pe
celalalt capat al bobinei se culege
semnal de RF de intrare !?i este trimis
prin R72, C70 catre baza tranzistorului
02 al carui scop este sa alimenteze
TUNERUL (VTR OUT).
Oscilatarul de ultra inalta
frecventa este realizat cu tranzistorul
04. Modulatia se realizeaza cu ajutorul
transformatorului T2 al carui secundar
alimenteaza linia L4 cuplata cu linia
oscilatorului L2, iar primarul este
parcurs de modula!ie (prin diodele
modulatoare D2 ~i 03). Frecven!a de
oscila!ie se poate regia in jurullui C36
cu ajutorul trimerului CT1. Modula!ia
este creata de integratul specializat
IC1 . Pe pinul 4 se aduce semnalul de
AUDIO IN, iar pe pinul 2 semnalul
VIDEO IN. Circuitu l integrat IC1
genereaza barele de TEST alb/negru
prin actionarea comutatorului SW1.
Frecventa purtatoare de sunet de 5,5
MHz este gene rata cu ajuto rul
transformatorului T1 (oscilatorul intre
pinii 6 ~i 7). Modulatia iese prin pinull
~i se aplica modulatorului.
Semnalul modulat cu audio ~i
video al canaluluii 36 ob!inut este
aplicat circuituJuide ie~ire TV OUT prin
intermediul grupului C7, R16, R18,
L58, C6B, C69.
Un all defect frecvent care
TEHNIUM • Nr. 11/1998
apare fa aceste blocuri este
decositorirea contactului central al
mufelor de antena, in special a mufei
ANT IN, datorita scoaterii si introducerii
repetate si excentrice a ~ufei tata. in
"
0 _
•
! ' !
, , ,
..
",
...r
'IHI
-
..;.
aces! caz trebuie destacut din circuitul
imprimat intregul bloc, indepartat
ecranul dinspre lipituri ~i refacute
lipiturile mufelor.
~ sffk$ituf seriafufui -
,j,
o c
.1,
-
"
"
,
• •
Figura 8 I !
13
16. ,
CATALOG
IT] APLICATIl ALE CIRCUITULUIINTEGRAT ~E565
Aurelian Uiziiroiu
ing. Ciitiilin Liiziiroiu
Ci rcuitul in tegral I3E S65
predus la IPR$ SANEASA este
compalibil func~jonal ~i terminal la
terminal cu LM565 (National
Semiconductor):;;1 NE565 (Signetics).
j3E565 este un circuil integral monolilic
care constituie a buda cu carafe pe
faza. Circuitele integrate mentionale
mal sus sun! cunoscule ~j sub
denumirea de PLL, de la initialele
-v
INmAAE
1
Figura 1
cuvintelor engleze:jiti Phase-Locked
Loop (bucla cu caJare pe faza).
Ini!ial, circuilele PLL au fost
proieclate pentru aplica!ii in sistemele
de comunica~ii 9i in Iransmisia de date.
Dar, dalorila struclurii interne, care
include mai multe etaje func~ionale,
circuitele integrate PLL s-au dovedit
deosebit de utile 9i in multe alte
aplicaii; 0 parte dintre acestea fac
obiectul prezentului material.
Pentru a in!elege mai bine
func~ionarea montajelor ce vor fi
prezentate in continuare, consideram
ca se impune 0 scurta descriere a
circuitului f3E565.
Prezentarea circuitului
integrat I3E565 Circuitul I3E565 este
un PLL de uz general care poate opera
cu semnale a caror frecven!a nu
depage9te 500kHz. Schema bloc.
configura~ia terminalelor (penlru
capsula T0116- 14 terminale), 9i
elementele exterioare indispensabile
pentru funcVonare sunt prezentate in
figura1.
Semnifica~ia func~ionala a
terminaleJoreste urmatoarea:
1 - minusul sursei de alimentare
(sau masa);
14
2,3 - intrari in comparatorul de faza;
4 - le:;;lre OCT;
minusul (masa), la terminalul 1. in
aceasta situatie, terminalele 2 9i 3 se
5 - intrare de referin~a a conecteaza prin rezistoare la un divizor
comparatorului de faza;
6 - tensiunea de referina in c.c.;
7 - le:;;lre de comanda OCT;
8 - rezislorde reglaj al frecvenei fo;
9 - condensator de reglaj al
frecventei fo;
10 - plusul sursei de alimentare;
11 , 12,13,14 - neconectate.
••
+v
Ro
Circuitul se compune d in
unnatoarele etaje func!ionale:
- un oscilator controlat in tensiune
(OCT), foarte stabil 9i cu 0 buna
liniaritate;
- un comparator de faza dublu
echilibrat (CP), care permite 0 buna
suprimare a purt~Hoarei;
- amplificatorulA1, a carui rezisten!tt
de ie9ire R1 impreuna cu
componentele conectate i nlre
tenninalul7 9i masa constituie un filtru
trece-jos (in figura 1 s-a reprezental
cazul cel mai ulilizat, cand Inlre
terminalul7 9i masa se conecteaza un
condensator, Cl).
Circuitul integrat I3E565 poate
fi alimentat in curent continuu de la 0
sursa sau de la doua surse simetrice.
Tn schema bloc din figura 1 a fost luata
in considerare alimentarea de la doua
surse simelrice. Plusul se conecteaza
la terminalul 10, iar minusul la
terminalul 1. in aces! caz, terminalele
2 9i 3 (intranle comparalorului de faza)
se conecteaza prin rezistoare la masa
(borna comuna a celor doua surse).
Tn cazul alimentarii de la 0
singura sursa, plusul acesteia se
conecteaza la te rminalul 10, iar
care stabile:jile un potential pozitiv fata
de masa, de regula egal cu jumatate
din valoarea tensiunii de alimentare.
Domeniul tensiunilor de
alimentare esle cuprins Inlre 10-:
-24V
(max) pentru surse unice 9i
±5+±12V(max), pentru surse duble.
Pentru 0 tensiune egala cu 12V (sau
±6V), curentul de alimentare esle de
B+12,5mA (max).
Principalii parametri electrici
care caracterizeaza circuitul integral
BE565 sunt urmatorii:
-frecven~a de oscila!ie libera (fo) .
Esle frecven!a semnalului furnizat de
OCT,in absen!a semnalului de intrare.
VaJoarea maxima a frecven1ei
gene rata de OCT poate atinge
500kHz. Frecven!a de oscila!ie libera
se poate calcula cu rela~ia simpla f(Eo11
3,7RoCo;
-coeficientul de temperatura al OCT
indica stabilitatea frecven~ei de la
variaiile de temperatura ale mediului
ambiant. Valoarea tipica este de
200pprnf'C, iar cea maxima este de
500ppml°C. Tn aplica~ii de precizie, in
care acest parametru este important,
este necesar ca ~i componentele Ro,
Co sa fie termostabile , pentru a
conserva coeficientul de temperatura
aIOCT;
-amplitudinea semnalului
triunghiular se masoara la bornele
condensatorului conectat intre
terminalul 9 ~i masa. fn general.
amplitudinea semnalului triunghiular
reprezinta circa 20% din valoarea
totala a tensiunii de alimentare. A9a de
exemplu, pentru 0 tensiune de
alimentare egala cu 12V, sau ±6V,
amplitudinea semnalului triunghiular va
fi de 2,4Vw (±0,4+0,6V);
-a mpl itudinea semnalului
dreptunghiular se masoara la ie~irea
OCT (Ierminalul 4) . Aceasta
amplitudine reprezinta aproximativ
45% din valoarea totala a tensiunii de
alimentare. Pentru 0 tensiune de
alimentare de 12V sau ±6V,
amplitudinea semna lul ui
dreptunghiula r este de 5,4 Vvv
(±O.5+0,7V);
TEHNIUM • Nr. 1111998
'.
,
17. •
CATALOG
+12V
10K 10nF
3"
"IH
NT
14 13 12 11 10 9 8
loF
6 7
-<!- lO.5V
2K2 ~ 10D-1F
1'2
.,
jtftf
.'
6"
10K
- factorul de umplere a semnalului
dreptunghiularvariazc!! intre 40 ~i 60%,
valoarea tipica flind de circa 50%;
amplitudinea semnalului
demodulal se masoara la lerminalul 7,
~i variazc!! intre 200 !;>i 400 mVw
(valoare tipica 300mVw);
- sensibilitatea OCT esle definita ca
variaia pulsa!iei semnalului de la
ie~irea OCT, raportatc!! la varja~ia
tensiunii de intrare;
- sensibilitatea comparatorului de
faza esle data de raportul dintre
varia!ia lensiunii de ie~ire din
comparator (amplificata ~i de A1) ~i
varia!ia de faza a semnalului de intrare
fa!a de semnalul de referin~;
- banda de capturc!! define~te
capacitatea PLL de a se prinde pe 0
frecvenla data. Pentru ca PLL sc!! se
sincronizeze (adica freeven~ de ie~ire
sa tie egala cu cea de intrare), trebuie
ca semnalul de intrare sa aiba 0
amplitudine suficient de mare, jar
frecven!a acestuia sa se afle in
interiorul benzii de captUr8:, eentrata pe
fo;
- banda de urmarire define~te
capacitatea unui PLL calat deja, de a
urmari varia!iile de frecvenc!! ale
semnalului de intrare. Cu alte cuvinte,
odatc!! sincronizat circuitul, frecventa
OCT poate urmari frecventa
semnalului de intrare atat timp cat
frecven!a aeestuia se aM in interiorul
benzii de urmarire. Banda de urmMre
esle eentrata tot pe fo ~i de regufC!!, este
mai mare ca banda de captura.
Parametrii enumera!i mal sus
caracterizeaza func!lonarea circuitului
integrat I3E565, fiind garanta!i de
producc!!tor. Utilizatorul lipsit de
aparatura de laborator poate supune
circuitul integrat unorverificari simple,
care oferc!! insc!! numai 0 informalie
globala asupra func!ionani, fara sa se
TEHNIUM • Nr. 11/1998
Figura 2
asigure ca parametrii se incadreaza
strict in specifica~iile de catalog. Cu
aile cuvinle, verificarea rapid§. a
dreuitului integral ~E565 cu aparate
simple constituie 0 condi!ie necesara
dar nu suficienta. Pentru realizarea
acestui prim pas, se recomanda
induderea circuitului integrat j3E565 in
configura!ia propusa in schema din
figura 2.
Prima verificare vizeaza
masurarea tensiunilor de C.C pe
terminalele 2 ~j 3. Trebuie sa se obtina
jumatate din valoarea tensiunii de
alimentare. in cazul ilustrat in schema
din figura 2 aceasta valoare esle de
6V. Gea de a doua masuratoare se
refera la poten!ialul prezenl pe
terminalul 7, care trebuie sa fie de
a,S8Ve, adica aproximativ 10,5V
pentru alimentarea circuitului integrat
la 12V.
Aceste doua masuratori care
vizeaza poten~ialele de curent continuu
nu sunt insa suficiente, deoarece
acest circuit, prjn natura sa, esle
destinat fu nc~ionarij dinamice. De
aceea, se recomanda verificarea
prezeniei semnaJului dreptunghiular,
prin care se evideniaza func!ionarea
OCT. Pentru aceasta, se conecteaza
un osciloscop la terminalul 4, iar pe
ecranul osciloscopu lui apare un
semnal dreptunghiular cu frecven~ de
10kHz, axat cum se arata in figura 2.
Existena acestui semnal dreptun-
ghiular este a dovada a funclionarii
OCT ~i a prezenlei semnalului
triunghiular la bomele condensalorului
canecta! la terminalul9.
a ultima verificare consta in
atingerea cu penseta a unuia dintre
terminalele 2 sau 3. Datorita tensiunii
de brum aplicata astfel comparatorului,
semnalul dreptunghiular vizuaHzat pe
ecranul osciJoscopului va fi modulat in
CD
frecven~, modula~e materializata prin
aparitiajitter-ului (imaginea tremura pe
axa orizontala, punctul din stanga
ecranului ramanand fix). Punerea in
eviden!a a modula!iei de frecven!a
indica func!ionarea comparatorului de
faza ~i a intregij bucle.
fn schema din figura 2, ca
deaJtfel in toate aplicaliile tipice
circuitului integral I3E565, poate fi
observat un condensator de 1nF
conectat inlre terminalele 7 ~i 8. Rolul
acestui condensator este aeela de a
realiza 0 reac!ie negativa putemica la
frecven!e inalte, in scopul evilarii
oscila!iiJ
or parazite ale budei de faza.
Am lasal pentru finalul aeeslei
descrieri 0 posibila definilie a circuitelor
PLL, care ar putea sugera ~i unele
aplica!ii,
Vorn presupune pentru inceput
ca frecven!a semnalului aplicat la
intrarea comparatorului ~i frecven!a
semnalului general de OCT sunt foarte
apropiate ca valoare . In aceasta
situa!ie, la ie~irea comparatorului de
faza apare un semnal care include ~i
o componenta de frecven!a egalc!! cu
djferen~ dintre semnalul de intrare ~i
frecven~ semnalului generat de OCT.
Deoarece frecven!a aceslei
componente diferenta este suficient de
mica, esle posibila trecerea ei prin
fillrul trece-jos, farland OCT. Ca
urmare, frecven!a instantanee a OCT
se modifica astfel incat devine egalC!!
cu frecven!a semnalului de intrare. Mai
mult decal Cltal, la variapi ale frecven!ei
semnalului de intrare, prin intermediul
unui circuit de reac!ie care corecleazc!!
permanent faza oscilatorului, frecventa
semnalului de ie!;>ire urmare~te (in
medie), aeeste varia~ii. in aeest caz,
se spune ca circuitul PLL s-a prins,
deci existc!! 0 calare a frecven!ei
semnalului de ie~ire pe cea a
semnalului de intrare.
Acela~i fenomen de urmMre a
frecven!ei semnaluJui de intrare are loe
~i in cazul in care apar varia!ii ale
freeven!ei OCT, produse de modificari
donte sau afeatoare ale parametrilor
circuitului.
PLl
" fo=N*11
Figura 3
15
18. rn
IK
=:=Ji,
,
3Y
,
,
CI2A 1
1
4
!--c-
r-c
L
7400.J:-
Figura 4
Tn concluzie, se paate spune
ca un circuit PLL lucreaz.3 ca un sistem
de control automat al fazei unui
oscilator.
Aplicatii!e tipice ale circuitelor
PLL, care vizeaza sistemele de
comunicatii :;;i transmisii de date. se
pot grupa in doua clase mari:
- cele in care circuitu l PLL
funclioneaza ca demodulator, fiind
utilizat pentru a urmari faza sau
freeven!a semnalului modulat aplieat
la intrare;
+ cele in care semnalul genera! de
OCT urmare9te 0 purtatoare sau un
semnal de sincronizare a caror
frecventfJ vadaza in limp. Tn aces! caz,
func!ionarea circuitelOl PLL este
echivalenta cu cea a unui filtru de
banda ingusta.
in cele ce urmeaza sunt
prezentate cateva aplicatii utile in
practica amatorilor, apJieatii in care se
exploateaza posibilitatile oferite de
circuitul integrat j3E565.
Multi plicator de frecvenFi
Prima ap!icatie prezentata se refera la
posibiJitatea masurarii. rapide a
frecventelor foarte joase, cu maxima
precizie.
Se ?tie ca frecventmetrele
digitate uzuale nu asigura suficienta
precizie la masurarea frecventelor
foarte joase, iar durata dintre doua
afi?8ri consecutive este de 10 sau 100
de secunde (in functie de valorile
standardizate ale bazei de timp eare
controleaza poarta prin care trec
impulsurile ce urmeaza a fi numarate).
Pentru masurarea frecven~elor
foarte joase sunt cunoscute diferite
16
CATALOG
-y +v
50cf , I" SKI ' i=5OcI'
2
I'--
,ji.: ~10::
ell
750 BE565
CP 3 ,
2x.1N4146 750
I' 'J
~ 12nF
+Y
CI2B
14: ~13
~l+=
./ ' . ~f-fi-
~
'"
7400
~
:t:: ""
"""
DFM
±:: """
"""
- 7490
metode, dar ele sunt complexe,
costisitoare ?i imprecise. 0 metoda
simpla, deosebit de accesibila
electroni?tilor amatori , consta in
multiplicarea frecven!ei ce urmeaza a
fi masurata pe un frecventmetru digital.
A~a de exemplu, prjn adoptarea unor
multiplicM de 100 sau 1000, devine
posibiJa masurarea rapida ~i precisa a
frecven~elor foarte joase, pe
frecven~metrele digitale uzuale.
MultipJicarea frecven!ei se
realizeaza prin intermediul circuitelor
PLL, la care se intrerupe conexiunea
dintre OCT ~i CP,inserand intre aceste
blocuri un divizorde frecven!a realizat
cu numaratoare. La ie~irea OCT se
obtine multiplul dorit al frecventei de
intrare. Schema bloc a unui
multiplicator de frecven!a cu circuit PLL
este prezentata in figura 3.
Prin intermediul
multiplicatoarelor de frecventa se
poate masura cu un frecvenmetru
digital obi?nuit, cu precizie deosebita,
frecventa re~elei electrice de c.a., a
bazelor de limp din diverse
programatoare, temporizatoare,
cronometre, osciJoscoape, a frecven~ei
de modulatie a tactului din liniile de
intarziere, a generatoarelor subsonice
din sintetizatoare de sunet, sau a
semnalelor din aparatura medicala.
Masurarea rapida ~i precisa a
frecventelor foarte joase este
importanta ~i in opera!iile de etalonare/
reglare specifice domeniului
orologeriei electronice.
in f igura 4 este prezentata
schema unui multiplieator specializat
pentru masurarea frecventei retelei
CI3
:~
~ ,
• •
~
,
.~ 00
"
""
"
"
L 7490
electrice de c.a. Dupa cum se poat
observa, pe langa CI1 de tip I3E565,
se mai folosesc doua numaratoare CI3
~i CI4 de lip 7490 (de ex. CDB490),
precum ~i doua p0rti din structura Cl2
care poate fi 7400 (CDB400).
Cele doua numaratoare
inseriate realizeaza un factor total de
divizare egal cu 100, ceea ce face ca
frecven!a la ie~irea OCT sa fie de
5000Hz (cand frecventa retelei este
egala cu 50,00Hz). T~ acest fel, 0
modificare a frecven!ei retelei de
numai 0,01 Hz se va traduce prin
modiflcarea cu 1Hz a valorii nominaIe
de 5000Hz, respectiv 4999 sau
5001 Hz. Masurarea cu precizie a
frecventei de 5000Hz se poate face la
intervale de 1 secunda ~i nu de 10 sau
100 secunde, cat ar fi necesar la
masurarea directa a frecven;ei de
50Hz.
in cazul unui frecven!metru
digital uzual, adoptand un interval de
masura egal cu 0 secunda, precizia de
masurare a frecventei de 50Hz ar fi de
2%, adica de 100 ori mai scazuta.
Tn montajul din figura 4, CI1
j)E565 se ahmenteaza de la 0 sursa
dubla cu tensiunea de ±5,6V. Cele trei
circuite TTL, adica C12, CI3 ?i CI4 se
alimenteaza de la plusul aceslei surse,
prin intermediul unei diode 1N4001 .
Dupa cum se !?tie, circuitul
integrat PLL de tip j)E565 are ca
echivalent func~ional CI MOS 4046.
Deoarece acesta din urma este destul
de raspandit, yom prezenta un
mu ltiplicator cu PL L CMOS (de
exemplu MMC4046).
- continuare In numaru{ viitor-
TEHNIUM • Nr. 1111998
•
•
,
•
19. ,
f
,
•
LABORATOR
RADIORECEPTOR MA-MF
REALIZAT CU CIRCUITE INTEGRATE PHILIPS
ing. )ierban Naicu
Dupa ce in numerele
precedente ale revistei am prezentat
a serie de ap l ica~ii cu circuitele
integrate TDA7000 , TDA7010T.
TDA7020T referitoare la reatizarea
unor radioreceptoare (monofonice sau
stereofonice) cu modula!ie in frecven!a
(MF), articolul de fala con!ine
descrierea unui radioreceptor complet
MA·MF. Acesta este realizat, in
principa l, cu circuite le integrate
TEA5591A, TDA7040T ~i TDA7053,
Ii de firma Philips.
'V
CIRCUiT CIRCUiT COCUIT
DE ACORDAJ
....,
ANTENA
Dupa cum se va vedea in cele
ce urmeaza, realizarea practicA a AM-RF~
schemei electronice a acestui FMRFI'VJ
OK""'"
radioreceptor (R.R) este destul de FM~on:-cno
simpl§., iar performan!ele ob~inute cu f-.'U'2~
aces!a remarcabile. fM.lF=
"Inima " acestui montaj 0 FM*,louf1:>.rt
reprezinta circuitul integral TEA5591A A..WMlnc'lCnTor
(varianta imbunatati1a a lui TEA5591) ~~
care este destinat, cu predilec~ie, de GNDFM-lFpaI
catre constructor, utJ lizarii i n FM~or
radioreceploarele portabile, Acesta are Af 0UplIt AN/fM
integrate in structura sa interna toate A.M MI&c~ty oz:::
(~ (~
r, F> IFILTRU I IFILrnU I fllmU I
~
~
!J"H
'r
ICA
Figura 1
''''''
FM ml<ilI orJ:po.I
l.lIT . ~Vd9Co<.ped
FM-I'l ~
~A.O!CIaIO!
IOSClATOR
I !N~?R I
MF
. AMPLIF. MC<EIT At-..u>UF. AMPUF.
RF-MF MF 'fMF F!·MF -
TEA5591A
AMPUF. MIXER I I AMPUF. I I
ITF·MA MA -I fI·MA I I
~ ~
IOSCJ:TOR CIOCUiT 1.6V
AAAlAGCI
-0I.1/1 ,6V
I, II
I I
"'1 ·~M'
11,6'!.
~ xt-0 :J"
'i H
CIlCUIT
ACQROAT
...
ANTENA DE
FEmIA
.... .I OOCUIT
IACORDAI
- urmare din pagina 9 -
sun! realizate pe circuit imprimat ~i
montate in vecinatatea conden·
satoarelor de filtraj. Sub ~asiu s-au
montat filtrul de re~ea ~i componentele
circuitului de intrare. S-a adoptat
solutia ca tot ce este aferenl circuitului
de intrare sa fie plasat sub sasiu, iar
ce este aferent circuitului de'iesire sa
fie plasat deasupra ~asiului. Evident ca
solutia propusa nu este exhaustiva.
. in fjgura 7 este prezentata
TEHNIUM . Nr. 11/1998
FILmu- 1 F<TRU I~
I I
~ TENSJUNI
STABllllATE
c.
schema generala a amplificatorului
liniar cu grila la masa, impreuna cu
toate elemenlele de comanda. ~i cele
de alimenlare.
Bibliografie
1. ARRL fifth edition, 1978, Single
side band for radio amateur;
2.TheARRL hand book for the radio
amateur,lssue for 1976,1978, 1982,
1989;
3. Heath·Oaystrom Company·
1962, Assembly and operation of the
DISCRIMINATOR
~~~~F"NTA
FI-MF
HI
DETECTOR
MA
ALIMENTME I ~ TENSlUNE DE
MA "" ALiMENTAAE
ALIMENTAAE
FI-MF
AliMENTAAE
RF·MF
Figura 2
"varior" linear amplifier model HA-10;
4. Grecescu Mihai, colectiv· Tuburi
electronice, tranzistoare si circuite,
Editura Oidactica ~i PedagoQica, 1975;
5. A.M. Bonci·Bruevici, Falasirea
tuburi lor electron ice in fjzIca
experimentala, Editura Tehnica, 1958;
6. Colectia revistei "Radioamator
YO··. 1990·1992;
7.S.G.8unin, L. L.lai lenca
Spravacinic radioliubitelia carotca-
volnovica, Editura tehnica, Kiev, 1978.
17
20. ~ - -------
_ _ _ _ _ _ _ _ _ 6 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ,
~ ' >
18
-~II~'
"
-~
U
,
,
,
,
,
,
,'
" '
"',
-,,
,
,
,
,
,
,
,
,
"
.',
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
~ I ~..... - .'
"'"
~
HI"
LABORATOR
funcpile unui radioreceptor MA-MF,
incepand de la tuner ~i pana la
demodulator. Schema mai con~ine un
decodor stereofonic, de tip TDA7040T
~i un amplificator stereo de putere. de
tip TDA7053. Pretul de vanzare al celor
trei circuite integrate citate era, in
ordinea enumerata, la data realizarij
articolului, de circa 25000 lei, 15000
lei ~i 20000 lei, insumand deci 0
valoare de 60000 lei, acceptabila.
Radioreceptorul prezenlat are
urrnatoarele date tehnice principale:
- sensibitilate MA: <SIN;
- sensibilitate MF: <2!J.V;
- putere de ie~ire: 2x1W/BQ;
- tensiune de alimentare: 3V~6V;
- curent de repaus: circa 30mA.
Circuitul integral TEA5591A,
receptor radio MAlMF, are 0 capsula
OIL cu 24 pini (de lip SOT234),
prezentata in figura 1 impreuna cu
semnificapa pinilor. Aces! circuit
integrat deriva din TEA 5591 (capsula
OIL cu 20 de pini, tip SOT146).
Varianta modernizata a
circuitului (TEA5591A), avand 4 pini
in plus, contine suplimentar (fala de
TEA5591),
- pini separai de intrare FI, pentru
MA l?i MF;
- etaj FI-MA (pentru selectivilate
distribuita);
- etaj de comanda pentru indicator
cu LED.
Circuitul integrat TEA5591Aare
deosebita caraleristica de a pulea
func~iona (fara scaderea vreunei
performan!e) intr-un domeniu (oarte
larg al tensiunii de alimenta re:
1,8V+15V.
In figura 2 este prezentata
schema bloc a circuitului integrat
TEA5591A, impreuna cu circuitele
exterioare care se conecteaza la pinii
acestuia, in vederea realizarii propriu-
zise a radioreceptorului MA-MF. La
pinul 11 al inlegratului esle livrat
semnalul de audio frecven!.9. de iel?ire
(MA-MF) . La pinul 8 se face
aHmenlarea cu tensiune a CI.
Inlrarile de radiofrecven~ (de
anlena) ale integralului TEA5591A
sunt la pinul 2 pentru modulaia de
frecven!a (FM-RF inpul) ~i respectiv
pinul 1 pentru modula!ia de amplitudine
(AM-RF input).
Schema electronica de principiu
a radioreceptorului stereofonic AM/FM
de 2x1W, pe care 0 propunem, esle
prezentata in figura 3. Din aceasta
TEHNIUM • Nr. 1111998
•
21. LABORATOR===============================
schemfl se observa eel la pinul 2 al
primului CI se conecteaza anlena
pentru UUS (MF) prin intermediul unui
circuit de intrare de banda larga (L1,
C1, C2), iar la pinul 1 anlena pentru
MA, care const§. in inductanta L8 de
pe bara de ferita. in interiorul 'Ct de tip
TEA5591A semnalele de RF primite
de la anlene sunt amplificate in doua
blocuri amplificatoare ~i apai S8 aplicll
etajelor de schimbare a frecven~ei
(mixer sau amestecator) unde aeesle
frecvente se amesteca cu frecventa
furnizalc!l de oscilatoarele locale, care
au nevoie de circuite aeardate externe
(conectate la pinij 22 (pentru oscilatorul
MF) ~i, respectiv, 13 (pentru oscilatorul
MA). .
luiTEA5591Ala masa, deconectandu- FC1.
se astfel afimentarea cu tensiune
(l,6V) in interiorul CI a par1ii de MA a
receplorului radio.
La receptia MA se procedeaza
invers, prin comutataruf Kl punandu-
se fa masa pinuf 5 af lui TEA5591A,
care reprezinla alimenlarea cu
tensiune intema (l,6V) a etajului Fl-
MF.
Pe partea de MA se remarca in
inleriorul CI prezenta circuilului AGC
(Automatic Gain Cantrol) sau RAA
(Reglaj Automat al Amplificarii) prin
care se regleaza amplificarea
semnalului, in functie de marimea
semnalului receppanat de antenit
Condensatarul variabil utilizat
Cel de-al dailea fittru ceramic,
FC2, situal la pinuf 10 al CI (de lip
CDA10,7MC1) se afJa in circuitul de
demodulare MF.
Pe partea de MA fillrul FI situat
la pinii 15, 17 ai CI TEA5591A este
realizat din L2, e9, Cl1, iar cel de-al
doilea filtru FI-MA. de la pinul12, este
compus din L3, C6.
La pinul 7 al CI esle conectata
o diada eleclroluminiscenta (LED), cu
ral de indicator MNMF, notala cu 01.
Semnalul de audiafrecven!a
(demodulal) MAIMF este livrat de
TEA5591A pe pinul 11 9i se apJica prin
grupul C28-R3 la intrarea decodorului
stereafanic realizat cu circuitul integrat
6
8K DEMOO. f1-38KH2 ETAJ DE fr-1 14KHz AMLlFlCAlOR
MPX "NC.
f>- COMPENSARE
f>- OE IESIRE 5
I
114KHz.
~
80K ? f
FlLmu
AM"rsr,C
mECE~
70KHz
?
)Vi OOECTOR
PlOT
i
- TDA7040T
38KHz 114KHz
,-
(0")
4
7
Vp
BLEND
(.AMESTECJ
DETECTOR OSCftATOR
lOG"
DE F/<lA 228KHz
~.
Figura 4
La iel?irea celor doua mixere
rezulta semnalele de frecven!c!t
intermediara (FI) care parcurg filtrete
externe situate intre pinif 20 ~i 18
(pentru MF) ~i respectiv 17 ~i 15
(pentru MA) ai primufui integrat. Apoi
semna!efe de FI sunt ampfificate 9i
demodufate in bfocuf discriminator MF
9i respectiv MA, rezultand la ie9irea
Cf TEA5591A (plnuf 11) semnafefe MAl
MF de joasa frecven!a
(audiorrecven~).
OscHatorul MF dispune, la pinuf
21 al CI, de a conexiune AFC (CAF -
control automat al frecven!ei), care are
nevaie de un candensatar extern
(C13).
Pentru ca la receptia MF sa nu
se auda simuftan 9i semnaleJe MA s-a
prevazut comutataruf K1, prin care
partea de MA se deconecteaza, in
acest caz, prin punerea pinufui 14 af
TEHNIUM • Nr. 1111998
~ I
9
LF OSCA
.l
contine patru sectiuni, dupa cum TDA7040T (pinuf 8). Acest circuit
urmeaza: doua sectiuni pentru MF de integrat esle livrat tat de caire firma
2x20pF (una dintre ele in circuitul Philips intr-o minicapsula de plastic cu
acarda! MF-RF, de la pinuf 24, iar 8 pini (508; SOT96A), fiind destina!
cealalta in circuitul oscilatorului MF, de tehnologiei SMD (Surface Mounting
la pinul22) 9i doua sectiuni pentru MA Devices - montare pe suprafa!a a
de l 40pF 9i respectiv de 82pF (prima dispozitivelor).
in circuitul de intrare acordatcu bobina Schema bloc a CI de tip
L8 de pe antena de ferita 9i cea de-a TDA7040T este redata in figura 4.
doua sectiune in circuitul oscilator MA, 5e poate remarca raplul ca
de la pinul13. acest CI dispune prin intermediul
Dupa cum se poale abserva 9i pinului 7 de 0 conexiune (blend) cu
pe schema, pe fiecare sec!iune a ajutorul careia se poate opta pentru
condensatorului variabil se afla receppa monofonica sau stereofanica
conectat in paralel cate un trimer de (MIS). Pentru receptia monofonica se
5pF+10pF. conecteaza pinul 7 al CI, prin
fn sec!iunea MFa intermediul unui rezistorde 4,7k.Q (sau
radioreceptorului, fittrul FI figural in 5,6k.Q) la plusul sursei de alimentare.
schema bloc intre pinii 20 ~i 18 esle Circuitul decodor stereo Pll de
realizat cu l5 ~i C12, iar cel de-al tip TDA7040T este de tensiune foarte
doilea filtru situat intre pinii 6 9i 4 ai CI scazuta, putandu-se alimenta cu a
este de tip ceramic (SFE 10,7MS2), tensiune continua (Ia pinul4) cuprinsa
19
22. intre 1,BV si BY. Curentul necesar (fa
Vp=3V) este de 3mA. Distorsiunile
armonice totale (THO) sunt de 0,3%,
raportul semnal/zgomot (signa! to
noise) S/(S+N) este de 70dS, iar
factorul de separare intre canale (a)
este de 40dB
Semnalele la ie~irea
decodorului sunt livrate la pinii 6 (left)
- canal stanga :?i respectiv 5 (right) -
dreapta. Aceste semnale se apliea,
prin intermediul condensatoarelor C22
:?i C23 (de 220nF fiecare)
potenliometrului dublu de volum (de
2x22kQ). notat R1 (format din R8 ~i
R9).
Acest potenVometru dublu contine
~i contact pentru porniVoprit (K2) cu
ajutoful cartJia se conecteaza sau se
i ntrerupe sursa de alimentare cu
tensiune.
o parte dintre cele daua
semnale (L, R) furnizate de ie~irea
decodorului stereo sunt culese de pe
cursoarele poteniometrului R1 cu
doua sec~iuni (R9 ~i R8) ~i se aplica la
intrarile amplificatorului de putere
stereofonic (pinii 6 ~i 2) realizat cu
circuitul integra! TOA7053.
Schema bloc a lui TDA7053,
impreuna cu semnificaia pinijor, este
prezentata in figura 5. Acesta este un
amplificator de putere stereo,
funcionand in ciasa B, de 2x1W,
IN1
(INPUT1) ---"+---1+'N
SGND1
(Signal ---''1--1'/1
groundl)
IN2 6
(INPUT2f;-''I--1 +
SGND2, -,7'1---1
(SignQr
grourkl2)
N
2
destinat cu pred ilecie utilizarii in
aparatura audio portabila. Este produs
lot de firma Philips, fiind fivrat in
capsula de plastic cu 16 pini DIL, de
tip SOT38.
Tensiunea de al imentare a
acestui CI (Vp) este tipic de 6V, fiind
admisa totu~i 0 plaja a tensiunilor de
afimentare cuprinsa intre 3V ~i 15V.
Curentul maxim absorbit (Itot) este tipic
de 9mA, putand ajunge pana la maxim
16mA. Puterea de ie~ire (Po) la 0
sarcina de 8 Q ~ i 0 tensiune de
alimentare de 6V este de 1,2W.
Ca~tigul intern de tensiune (Gv) este
cuprins i ntre 38dB ~i 40dB, jar
distorsiunile totale armonice (THD),
pentru Po=0,1W, sunt tipic de 0,2%
(maxim 1%).
Oifuzoarele sunt conectate intre
pinii 16 ~ 13 (R) ~i respectiv 12 ~i 9
(L).
Tn vederea evitarii problemelor
de oscifaie care pot sa apa ra,
recomandam sa se respeete i n
execu!ie cat mai fidel posibil desenul
cablajului imprimat propus in figura 6:
(a) - partea placata ~i (b) - partea
plantata. Problemele conexiuni!or de
masa sun! rezolvate prin crearea unor
puncte neutre.
Montajul se afimenteaza de la
o sursa de tensiune continua (baterie)
de6V.
>-~..j.!.
16
Q.. (+IOUTIA
(CXJTPUT 1 posillve)
14 GND1
(power groundl)
_
<>-IpS_VD
(supply vottoge)
>-1-iI""
'- (.)OUTl 8
(CXJTPUT 1 negative)
>-<-iI"12,- (·)0UT28
(OUTPUT 2 neog~ve)
10 GND2
(power grour.d2)
>-.--+''--1
+1
01l12A
OUTPUT 2 positive)
(not connected)
Figura 5
20
LABORATOR
Reglaje
Se pun to~i condensatorij
sem ireg labifi (trimeri) pe pozitia
cen!rala (mijlocie).
Maiintai se eupleaza un semnal
de 468kHz modulat MA, furnizat de un
generator de radiofrecvena prin
intermediul catorva spire pe antena de
ferita ~i se regleaza miezurife bobinelor
L2 ~i L3 (F!-MA) pentru ob!inerea unui
nivel maxim al semnalului audio de
ie~tre.
Urmeaza reglarea frecven!ei
oscilatorului AM , generalorul fiind
acordat la 520kHz, iar condensatorul
variabil la capacitatea maxima . Se
regleaza miezul bobinei L4 pentru
ob!inerea ampfitudinii ffiaxime a
semnalului de i e~ire . Pentru
efectuarea reglaju lui la capatul
superior al benzii se acordeaza
generatorul de semnal pe 1600kHz. Se
trece condensatorul variabif pe
valoa rea minima, iar trimerul din
circuitul oscilatoru lui se regleaza
pentru obtinerea semnalului maxim de
j e~ire. Apoi se trece din nou
generatorul pe 520kHz !iii se regleaza
L4. Oupa cateva reglaje succesive (in
numar de 4-5), respectiv bobina L4 la
520kHz ~i trimerul la 1500kHz, se va
gasi 0 poziie optima , care se
pastreaza.
T
nacela!iii mod se face reglajul
circuitelor de antena, fa frecven!e date
de generator de 600kHz !iii 1500kHz.
Se va gasi pozi!ia optima a bobinajului
pe bara de ferita.
ReglajuJ p~lf~ii de MF a
radioreceptorului se face similar.
Acordarea partii de Fl-MF
necesita un semnal de 10,7M Hz,
modulat in frecven!a, de valoare
seazuts (ca!iva mifivol!i) conectat la
intrarea de antena . 5e regleaza miezul
bobinei L5 pentru ob!inerea unui minim
de zgomot la ie!iiirea de AF.
Reglarea oscilatorului MF se
face la frecven!a minima a benzii de
87,5MHz din L6, in vederea ob!inerii
unui sunet de calitate optima la ie!iiire.
La capatul superior al benzi i MF
(108MHz) regfajul se face din trimer.
Cele doua reglaje se efeetueaza
succesiv de cateva ori (intrucat ele se
intercondi!ioneazs), pans [a ob!inerea
unui rezultat bun. Se poate continua
apoi acordul pentru frecven!e
apropiate (de exemplu, 88,5 MHz ~i
107MHz).
Ultimul reglaj se face pentru
TEHNIUM • Nr. 1111998
23. "
LABORATOR
oscilatorul comandat in tensiune (VCO)
din decodorul stereo (circuitul integrat
TDA7040T). Pentru aceasta 5e
Gonecteaza la masS. pinul 8 al
integratu lui (intra rea). apoi 5e
monteaza un rezister de 5,6kQ intre
pinul 7 ~i plusul sursei de alimentare.
Se urmare~te cu ajutorul unui
frecventmetru ca la pinul 7 al CI sa se
masoare valoarea de 19kHz (cu 0
tolerant§. de ±1DOHz) ajustata cu
ajutorul semireglabilului R7 (100kQ).
Pentru cei care nu poseda un
generator de radiofrecventa se pot
efectua reglajele?i "Ia u{eche~, evident
cu un grad mai ridicat de imprecizie,
""0 "
felito ~ ~
CB~~ w
000
=
0 0
w
o 0 ~ 0 0
C8
o 0 W
=
o 0
o-e;?<'
TEHNIUM • Nr. 11/1998
la cele doua capete de banda (superior
~i inferior) in timpul receptionarii unui
post de radiodifuziune.
Cere opt bobine uti!izate au
urmatoarele date constructive:
-L1=O,12!J.H; 4,5 spire cu diametrul
conductorului de CuEm de O,Bmm,
diametruI 4,5mm;
-L2=frecventa centrala 46BkHZ,L1-3=
665!J.H; nl-2 = 14 spire; n2-3=132 spire;
n4-6 = 7 spire cu conductor CuEm de
O,07mm, Cl-3=1BOpF;
-L3=frecventa centrala 468kHz,L1-3=
665!J.H; nl-2 = 33 spire; n2-3=133 spire;
n4-6 ::: 7 spire cu conductor CuEm de
0,07mm, Cl-3=180pF;
Figura 6a
CI2
" ClO 1
000
I
c" C0[Cj CJgg~ll
j . 0 0
&op =co
<>-----<>
c:::?C16
OC6 P
cn
[Cj"
Fel
c@goC6
10001
C2 ~ eo,
=C3 CA 1"12
CI = D1cCP c:c::::P
['0
0
=
0 0
" C2B
: ~ __ Mosa
_ __ ______ Introre
Figura 6b
-L4=L1-3=270!J.H;n1-J = 86 spire;I14-6=
4 spire, cu conductor Cu-Em de
O,07mm;
-Ls=frecventa central§.1 O,7MHz;m·3
= 11 spire; n4-6 =2 spire cu conductor
CuEm de 0,07mm, C2.3=82pF;
• L6=0,04!J.H; 1,5 spire;
• L7=0,006!J.H; 2,5 spire;
- La=bara de ferit§. 10x60mm; L1-2=
625!J.H; nl -2 = 105 spire; nJ..4=10a spire
cu conductor CuEm de 0, 1m,
Bibliografie
1. Data Book - Semiconductors
for Radio and Audio System, Philips,
Book Ica1b, 1992;
2. Elektor nr.243, martie 1991.
Cifuzoore
R AI!m,
+ - - + - +
ED
mOo~ 0
'Q' (;:"
" - 0 C20
C12 O~" ~"'
D~~~~~~
000 uuuUu
" R3
21
24. ----------- - - - - - -
AUTOMATIZARI
DISPOZITIV DE PROTECTIE LA SUPRATENSIUNI
Cu schema din flgura 1 se
realizeaza 0 protectie la cre9terea
nivelului tensiunii retelei peste
24S+2S0V. Protectia la supratensiune
esle necesara la aparaleie sensibile
la niveluri mari ale tensiunii fetelei cum
sunt receptoareie TV A /N (Ia
televizoarele de fabricatie autohtona
stabilizatorullucreaza pana la valoarea
de 240V, peste aceasta valoare
tensiunea furn izata cre~te
considerabil. puna.nd in perieo) in
,
cal mai bun. Am adopta! genu) de
protectie la cre9terea nivelului tensiunii
dar se poate realiza 9i 0 schema care
sa declangeze mull mai rapid folosind
un sesizor de panta, insa aceasta se
complica putin.
Schema contine un redresor
bialternan!a care iucreaza practic in
gol, un comparator cu histerezis cu rol
de sesizor de nivel, un circuit de
avertizare optica ~i un amplificator de
curent.
Constantin Croif Valentin
Cu ajutorullui IC 1/1, R3, R4
~i R5 s-a realizat un comparator cu
histerezis cu pragurile VPsus=4V ~i
VPjos::OV ~i tensiunile de ie~ire
VOsus=6V respectiv VOjos=:VCEsat+V-
=0,3V (V-=OV).
R ela~ iil e de cal cu i pentru
dimensionare sunt:
VD~=((R4+R5)/(R3+R4+R5»E
Vpsus=Vosus(R5/(R4+RS»
,----------<~--.------<~-----,
R3 se alege !inandu-se cont de
valoarea curentului de saturaie al
tranzistorului final din circuituJ integrat
f3M393N, care este de maximum
20mA.
3.6V
'''"
R5
'"
"
""
6
'" 5
"
"
8
, 0'
""
03
4lqlA157
[)6
""
... l:
,
680
C,"
8M339
Figura 1
special blocul BH a carei reparatie este
foarte costisitoare), unele receptoare
TVC, frigidere sau oricare alt apara!
electrocasnic. AsHel de fenomene
(cre~terea tensiunii retelei) sunt des
intalnite in Romania, mai ales in
zonele rurale ~i cu precadere in timpul
ploilor insotite de descarcan electrice.
Este de dont ca atunci dmd apar astfel
de fenomene sa se intrerupa automat
alimentarea receptoarelor ~i sa se
semnalizeze prezen!a acestu i
fenomen pentru a ~ti momentul cand
pu!em utiliza aparatele fara risc.
Montajul folose9te elemente
semiconductoare de comutatie, cu
scopul de a obpne un limp de raspuns
22
02
'"
'M
K
e,
•
''''''
""
SM393N
Figura 2
Functionare
'"
. 2-
Tensiunea de retea este
preluata prin intermediul divizorului
rezistiv R1 ~i R2. Tensiunea obtinuta
R3>EJlanax=12V/20mA=O,6kQ
Se alege R3 la valoarea de 3kQ,
o valoare prea mare a lui R3, nefiind
indicata deoarece scade raspunsul in
timp.
Atunci cand tensiunea re~elei
depa~e9te 250Vef poten!ialu l pe
intrarea inversoare atinge valoarea de
4V egala cu cea de prag, ie~irea lui IC
1 comuta in starea ~josW, pe R6 ~i pe
jonctiunea 8-E a tranzistorului T se
aplica 0 tensiune de circa O,3V care
blocheaza pe T, in regim normal de
lucru el fiind satura!. Curentul de
colector practic se anuleaza, ia r
contactele reJeului se de schid,
deconectandu-se sarcina.
Oeoarece pragul jos, VPjos es!e
in jur de OV, 0 revenire imediata a
tensiunii retelei in limite normaIe (su
2S0V) nu mai produce 0 revenire a
ie~lrii comparatorului in starea ~sus~ 9i
inchiderea contactelor releului. Este
necesar intreruperea alimentflrii
montajului cu comutatorul K pentru a
repune in func!ionare dispozitivul, sau
acest lucru se face natural ·prin
peR2 e5 te redresata cud iodeIe r~~;;;;;;;;;;;::=?,i;;;;:;;;::---l
01+04 ~i aplicata intredi inversoare a (I p~
lui IC 1/1 . Curentul prin divizoru l TEHNICON
realizat cu R1 ~i R2 este mic, in jur de
0,45mA. Rezistorul R2 se tatoneaza I ~Str. Sil¥estrul; Tel.:2118915;F;u:21t 2~93
astfel incat pe intrarea inversoare a ~.o;;;;;;;;!;§§§§§""~;;;;§""~1
comparatorului IC 1/1 (pin 2) sa avem
un potenpal de circa 3,6V c.c. la
tensiunea refelei de 220Vef. Se tine
cont de faptul ca redresorul
func!ioneaza practic in gol, pentru ca
intrarile comparatoarelor nu absorb
curent, iar C1 se incarca la valoarea
de vari a tensiunii de pe R2.
'Sirene piezoelectrice
pentru alarme auto
(75.000Iei)
'Contacte import pentru
portbagaj, capota
(8.000Iei)
TEHNIUM • NT_ 1111998
•
-
•
25. •
,
AUTOMATIZARI ================
DISPOZITIV DE SEMNALIZARE
A DEScARCARII BATERIEI DE ALIMENTARE
ing. Gheorghe Revenco
Daca se dore=?te semnalizarea
scaderii tensiunii de alimentare a unui
aparst. sub 0 anumita valoare
programata, se poate realiza montajul
din figura, care, in ciuda simplita!ii,
este foarte sigur =?i eficient in
func!ionare.
Dupa cum se vede din schema,
tranzistoarele T1 ~i T2 formeaza un
circuit basculant astabil, la care insa
intrarea in conduc!ie a tranzistorului T1
este determinata de realizarea
condi!iei Ubc=O,7V. Dar tensiunea de
polarizare a bazei tranzistorului T1
rezulta din insumarea, in opozi!ie, a
,",,,",,,,ii de pe dioda Zener, tensiune
conduc!ie), atunci orlce scadere a
tensiunii de alimentare sub aceasta
valoare va face ca astabilul sa inceapa
sa func!ioneze, iar LED·ul din
colectorul tranzistorului T2 va palpfli,
semnalizimd astfel descarcarea
bateriei. Oeci, daca tensiunea bateriei
este in limitele admise, LED·ul va fi
aprins continuu, deoarece T2 este in
conduc!ie, semnalizand functionarea
aparatului, iar daca tensiunea scade
sub valoarea prestabilita, LED·ul va
lumina cu intermitenta, in ritmul
frecven!ei de oseilatie a astabilului.
Pentru realizarea acestui
montaj se pat utiliza practic arice fel
+ 12V
de tranzistoare npn de semnal mic.
Prin inversarea polarita!ilor, montajul
poate fi realizat ~i cu tranzistoare pnp.
9i in privin!a alegerii diodei Zener
lejeritatea este destul de mare, singura
conditie obligatorie fiind ca tensiunea
Zener sa fiecu cel pu!in O,2V mai mica
decat tensiunea de alimentare minima
admisibila . Cu cat insa tensiunea
Zener este mai mare , cu atat
tensiunea de referinta astlel ob!inuta
va fi mai constanta.
Pentru valorile componentelor
din schema , plaja tensiunii de
alimentare in care se paale programa
semnalizarea este de 7+12V.
LED
~
are 0 valoare constanta,
stabilizata, ?i caderea de tensiune
Guleasa de pe cursorul
poten!iometrului P1, care este 0
fraqiune a tensiunii de alimentare,deci
dependenta da varia!ia acesteia. Daca
se regleaza P 1 astfel ca pentru
valoarea inferioara minima admisibila
a tensiunii de alimentare, T1 sa se
me n!ina inca blocat (T2 fHnd in
" 4K7 1OuFIl 6V 15K 330
anularea tensiunii de retea aplicata
divizorului rezistiv R1·R2. tn acest mod
se asigura protec!ia in cazul in care
tensiunea re!elei oscileaza in jurul
valorii de 250V, evitand opririle ~i
pornirile repetate ale receptorului.
Pentru a ~ti cand tensiunea de
este sub 250V s·a previizut un
doilea comparator fara histerezis
realizat cu IC1/2, R7, R8, R9 ~i LED
06 cu rol de semnalizare optica.
LED stins ~ tensiune retea
sub 250V;
LED aprins ~ tensiune retea
peste 250V;
Pragul comparatorului IC 1/2
este identic cu pragul Vpsus al IC1/2.
Pe bomele neinverosare ale celar doua
co mparatoare trebuie sa avem
•
Pl6V8Z
Tl
Pl
1K
.
potentiale egale, de 4V:
UPIN3=UPINS=4V
in regim normal de func!ionare
(Urtl!ca<250V) tensiunea pe pinul 2 al
lui IC1 ~M393 N trebuie sa fie sub 4V.
Astfel, ie~irea comparatorului IC1/1 se
afla in starea VOsus, iar Teste saturat.
Rezistorul R6 se tatoneaza in jurul
acestei valori pentru a ob!ine 0
anclan~are ferma a releului. Teste
protejat la supratensiuni de comutatie
cu dioda D5 ~i grupul R10·C2.
in niei un caz nu se vor folosi
diode redresoare din seria 1N400X, ci
numa! diode de comuta!ie, seria
SA15X care au limpi de comutaFe miei
~i tensiuni inverse maxime peste 400V.
De asemenea, tranzistorul T va fi unul
de comuta!ie, de mica putere, de
Figura 3
TEHNIUM • Nr. 11/1998
12 .. lDuFIl6V
preferat 2N2222. Releul trebuie sa
suporte ~j sa intrerupa un curent de
10A la tensiunea de 220Vef. Sobina
releului trebuie sa asigure 0 dedan~are
la un curent in jur de 300+400mA ~i la
tensiunea de 12V.
Prin contactele releului se pot
alimenta mai mul!i consumatori cu
condi!ia sa nu se depa~easca curentul
de rupere al contactelor.
Configura!ia pinilor circuitului
~M393N este prezentata in figura 2.
Tn figura 3 este prezentat
cablajul (V6zut dinspre partea
corodatci) montajului prezentatin acest
material. Cu S1, 82 au fast notate
punctele de conectare ale bobinei
releului. K1, K2 sunt punctele de
conectare pentru contactele releului,
iar A ~i K sunt puncte de conectare
pentru anodul, respectiv catoduJ diodei
. LED.
ObservaW intrerupatorul K ~i
LED·ul se monteaza pe cutia
montajului.
CabJajuJ se retu~eaza in
func~e de dimensiunile releului.
Toate rezistoarele sunt de
O.2SW.
23
26. •
0-1 Lukacs Janos, Covasna
Sunte1i pasionat de electronica ::;;i ~mai
ales de numaratoare". Va bucurati ca am
prezentat cateva tipuri de numaraloare,
dar doriti ~i allele (cu 8 digiji). imi
sugerati, ca "in numerele urmatoare sa
prezentali mai multe numaratoare. nu
numai unulinlr-o revisla~
Judecand la rece, ered ca va
dati 5eama ca acest lucru nu esle
posibiJ. Preferintele eleclronistilor sun!
fcarte diverse'si revista T'EHNIUM
incearca sa Ie satisfaca pe cele mai
multe.
Vom prezenta in continuare, ~i
alte lipuri de numariHoare si
frecventmetre, asa cum ne cereti, dar
gradal i'n limp. . ,
in ceea ce priv89te problema
construirii unor emitatoare in
CB(27MHz), inlrucat lucrurile nu sunt
inca fcarte clare, va sfatuiesc sa va
adresati in scris direct la sursa, forului
care re'glementeaza aceasta activitate,
adica Inspcctoratului General al
Comunicatiilor, Splaiul Independelei,
202A, Bucuresti. '
0-1 S'erban Alexandru, str.
Principatelor Unite, Bucuresti. Ne
intrebati daca exisU'i nu numai caialoage
de circuite integrate de firma ~i cataloage
de echivalente ci ~i cataloage mixte
(care sa con!ina ~i una ri alia).
NOUTATI EDITORIALE
Bineinteles ca exisla, in special
in cazul cataloagelor edilate pe CO-
RaM-uri. Oaca ali "rasfoit" (evident ca
termenul esle impropriu) aslfel de
cataloage pe CD-ROM, ati observat
probabil di circuitele integrate sunl
organizate ~i dupa domeniul de ap1icalie
~i functia pe care 0 indeplinesc, nu
numai alfabetic (a~a cum spuneli
dumneavoastra). Sf cataloagele pe CO-
RaM au un cuprins (cu atat mai necesar
cu cat acestea contin zeci de mii de
pagini de informalie), in care circuitele
integrate pot fi foarte u~or cautate in
functie dedomeniul care ne intereseaza.
Mai 'mult decat atat, pentru selectarea
unui domeniu (aplicatie) care ne
intereseaza se poate introduce (pentru
cautarea care se efectueaza prin
program) nu neaparat denumirea
integratului (pe care se presupune ca nu
o cunoa~lem), dar ~i funqia, domeniul
de interes.
0-1 Sandu Remus, sir.
Buciumului, One~ti Spuneti dvs. : "in
primul rand vreau sa va felicit penlru ca
realizali 0 revista extraordinara~.
, Oupa ce ne sensibiliza1i in
acesl mod (pentru care va multumim!)
cum am putea sa nu va raspundem la
intrebari?
Ne cereli sa publicam
modificarile necesare pentru ca toate
POSTA REDACTIEI
, ,
radioreceptoarele publicate in serial de
revista TEHNIUM sa functioncze nu
numai mono, dar si ste'reo si de
asemenea, in ambeli3 benzi, olin si
CCIR. .
in primul rand vreau sa va spun
ca circuitele integrate de tip TDA7000
~i TDA 701 O
T etc sun! destinate de caire
producator (firma Philips) sa lucreze cu
frecvente RF la inlrare cuprinse in
domeniuI1 ,5MHz+110MHZ, care dupa
cum va dali seama, acopera (cu mull)
ambele norme. Deci. va ramane
dumneavoaslra pl;acerea ca din "jocul"
bobinelor ~i al condensatoarelor sa
acordati receptoarele acolo unde doriti.
, Legat de cealalta problem'a
(mono, stereo) acest lucru nu se poale
schimba. Astfel, TOA7000 si TDA7010T
sunt radioreceploarele'mono (din
fabricatie), complete, incluzand in
structura lor interna toate etajele
necesare pentru a livra la iesire dire
semnal demodulat de audiofrecventa.
Evident ca acestea nu se pot modifiea
pentru a deveni stereofonice. in schimb
TDA7020T, TDA7021T se preteaza la
extinderea posibilitatilor lor (pentru
redare stereo), dar pentru acesl lucru
mai sunt necesare doua elaje ~i anume
un decodor stereo (TDA7040T,
MC1309P etc.) ~i un amplificator de
putere (TDA70S0T). ($.N.)
RECEPTOARE MODERNE PENTRU
TV IN eULORI
Autori:gerban Naicu,
loan Tache
Editura ALL EDUCATIONAL
ofera cititorilor sai 0 monografie intitulata
Fizica dispozitivelor optoelectronice
integrate, de Niculae Puscas. Colectia ELECTRONICA 5i TELECOMUNICATII
Lucrarea prezint~ pe larg atat
rezultatele teoretice, cat ~i cele
experimentaJe recente ale cercetarilor
privind func!ionarea unor dispozitive
optoelectronice, cum ar fi laseri si
ampJificatori laser integrati, modulatori,
convertori, comutatori etc., cu importante
aplicatii in telecomunica!ii prin fibre optice,
transmisii de date, procesare optica a
semnalelor etc.
Lucrarea se adreseaza atat
speciali~tifor in domeniul optoelectronicii
~i al opticii integrate, cat ~i studentilor din
anii 4 ~i 5, celor de la studii aprofundate,
de la facultatile cu profil electronic din
instituteIe politehnice si facultatiJe de
fizica. "
o lucrare de referinla pe care 0
recomandam cititori!or no~tri, optica
integrata, datorita dezvoltarii sale rapide
din ultimii ani, reprezentand astazi un
element de referinta pentru cele mai
avansate tehnologii ale viitorului, T
n
diverse domenii de acUvitate, cum ar fi
telecomunicatiile si transmisiile de date
prin fibre optice. '
24
, , ,
pret: 44,9001ei
data aparitiei: octombrie 1998
ALL Educational
Lucrarea prezinta succesiv etajele companente ale receptoarelor
moderne de tefeviziune in culori, alaturi de 0 descriere generala a
televizorului in culari.
De asemenea, sunt prezentate standardele ~i normele de
televiziune.
Fiecare etaj din receptor este prezentat mai intai din punct de
vedere al functiilor executate ~i apoi sunt descrise scheme moderne de
realizare a acestor blocuri functionale.
S-a acordato atentie speciala evolu!iilor actuale ale receptoarelor
TV color, cu sunet stereofonic, sistemele moderne de comanda ale
circuitelor integrate prin intetiete specializate, precurn ~i decodoare de
teletext.
Grupul Editorial ALL-Serviciul " Cartea prin po!?ta"
Suna~i ~i eomanda,il
lel:01/413, 11,58;01/413.43.21 ;01/413, 18,50;01/413,16,12;
fax:01/413.05.40 - fax Distributie:01/413.03.29
sau serie,i la:
bd.Timisoara nr.58, sector 6, 76548 - Bucuresti CP 12-107
NOI vA ADUCEM CARTtLE ACASAI
TEHNIUM • Nr. 11/1998
'.•
27. •
,
•
TEHNIUM • 11/1998
CUPRINS:
AUDIO
• Circuite integrate R.F.T. preamplificatoare de audiofrecventa (I)
- ing. Aurelian Mateescu.................................................... Pag. 1
CQ-YO
• Amplificator liniar cu grila la masa - ing. Filip V. Aurel....... ......................... Pag. 4
•
VIDEO-T.V.
• Func!ionarea ~ i depanarea videocasetofoanelor (XII)
- ing. gerban Naicu, ing. Florin Gruia................................... Pag.1 0
CATALOG
• Aplica!ii ale circuitului integrat PE565
- Aurelian Lazaroiu, ing. Catalin Uizaroiu.............................Pag.14
LAB0 RATOR
• Radioreceptor MA-MF realizat cu circuite integrate Philips
- in9. Serban Naicu.....____.____.__...__........................................ Pag.17
AUTOMATlzARi
• Dispozitiv de proteqie Ia suprn~nsiuni • Constantin Craif Valentin.............Pag.22
• Dispozitiv de semnaIizare a descarc.arii bateriei de alimentare
. ing Gheorghe Revenco..................................................... Pag.23
Po~ta redacpei ................................................................................ Pag.24
![SIMPOZIONUL NATIONAL YO
•
Bistrita '98
•
in organizarea Federatiei Rom~lne de aldituit din Vasile Durdeu /Y05BLA (arbitru
Radioamatorism (secretar: Vasi le Ciobani~al principal), Dan SabauIY05DGE, Jula Gheorghe}
Y03APG) ~i a Comisiei Jude!ene de Y03RO, Sergiu lonescu/Y09AZD ~i Adrian Tari!a I
Radioamatorism Bistri!a - Nasaud (secretar: Adrian Y08AXN a stabilit urmatoarele rezultate la cele
MiholcalY05BAH) s-au desfa~urat la Bistri!a, pe doua ramuri:
data de 29 august 1998, cea de-a XIX-a edi!ie a RAMURA A (Aparatura ~i anexe pentru
Simpozionului National al radioamatorilor din !ara trafic radio in domeniuf undelor scurte):
noastra. ~i Campionatul Na!ional de crea!ie tehnica. Locul I - Transceiver 3,SMHz ~j 7MHz •
Ploaia cazuta in prima parte a zilei a afectat Anderco AdrianIY050EE . campion n a~ional;
Inlr·o foarte mica masura moralul participantilor. Locul II - Transceiver 3,5MHz - Gaspar
Sus~inerea referatelor din cadrul ArpadIY05CYG ~i Adrian Munteanul Y050 BL;
Simpozionului YO s-a desfasurat in sala Cerculu; Locul III - Transce ive r QRP "Tom is" -
Militar Bistrila (unde a avut lac ~i taldocul organizat Cuibu~ losifl Y05AT
ad-hoc si, in finalul zilei, masa festiva l. iar RAMURA B (Aparatura ~ i anexe pentru
expunerea lucrarilor practice pentru Concursul de trafic radio in VHF/USF/SHF):
creatie tehnica a avut lac la sediul Clubului Sportiv Locull- Transverter 144/1296 MHz - Folea
Municipal Bistrita. loanIY05TE - campion national;
Prezena radioamatorilor la aces! simpozion Locull]- Transceiver FM 10GHz -Andru~ca
a fast masiva (peste 150 de participanti), din toate loanlY09BMB;
districtele ~arjj , cele mai bine reprezentate fiind Y05 Loculll l - Receptor RGA- Adrian Munteanul
~i Y08, datarita probabil ~i apropierii geografice de Y050BL ~i Gaspar Arpadl YOSCYG.
locul desfa~urarii actiunii. eele mai valoroase dintre lucrarile
in cadrul Simpozion ului s-au prezentat, prezentate in cadrul Campionatului Nalional de
pentru inceput, cateva aspecte privind istoria crea,ie al radioamatorilor YO vor fi publicate In
radioamatorismului bistri!ean, s-au acordat cupe revista TEHNIUM, incepand cu numarul viitor.
~i diplome pentru rezultatele deosebite oblinute de 0 intalnire placuta a radioamatorilor din YO,
unii radioamatori. unde s-a facut schimb de piese ~j scheme
Dintre celemai interesantereferateelectronice.deinforma!ii privind traficul radio, s-au
sus!inute notam: aflat nouta!i referitoare la echipamentele sau
- Transceiver 10GHz cu dioda impatt - sistemele de radiocomunicaiii , ori pur ~ i simplu ,
Andru~ca loanlY09MB; s-au depanat amintiri.
- Antena verticalS. 5A1B pentru 144MHz - Men!ionam ca fa!a de precedentele editH
Dan AiroaieilYOBROO; ale simpozionului cantitatea, dar ~i ca litatea
- Noutali in lucrul cu reflexii pe urme de lucrarilor prezentate a crescut, dandu-ne speran!a
meteori!i - loan FolealY05TE; pentru anii care yin ca pasiunea radioamatorilor
- Re!eaua de urgen!a ~i contribupa pentru construc!iile electronice nu va disparea, in
radioamatorilor Ja dezvoltarea acesteia - Toader duda patrunderii masive pe pia!a a echipamentelor
MariusIY07BBE. de trafic industriaIe, superperformante.
La Tnceputul mesei festive s-au acordat Locul de desfa~ura re al edi!iei urmatoare a
unele premii radioamatorilor cu rezultate deosebite Simpozionului YO a fost stabilit in ora~ul Baia Mare,
sau ... lungi stagii de activitate. unde sper sa ne intalnim in numar cat mai mare.
1n privin~a lucrarilor prezentate in cadrul
Campionatului Na!ional de crea!ie tehnica, juriul gerban Naicul Y03SB
Redactor ~ef : ing. 9ERBAN NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile po~ta l e din lara ~i prin
filialele RODIPET SA, revista fjgurand la pozi!ia 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate : apari!ie tunara .
P re~ abonament : 6000 lei/numar de revista..
• Materialele Tn vederea publicarii 5e trimit recomandat pe adresa: Bucureli>ti. OP 42, CP B8.
Le a~teptam cu deosebit interes. Eventual, men!iona!i ~i un numar de telefon la care pute!i fi contactati.
• Articolele nepublicate nu se restituie.
•]()