3. ogazdă generaasă a
Institutii cu portile mereu des-
chise pentru UnIre generaţie,
printr-un amplu program de ectl-
'1ll1'i1i In care accentul este pus
cele cu caracter tehnlco-
'~.,~~;:i;C8sele de culturii din
~ 8U un profil bine de-
de culturA li secto-
CapitalA se poate
acest sens cu exlsten-
8 singurului radloclub
ILI; .C In actlvitlltlle obiş-
B
de culturA.
I .Teh·
cite-
mal numAr!: punte pentru măsu
rari In radiofrecven1l1, radiore-
ceptor de trafic In unde ultra-
scurte, frecven1metru digital, un-
dametru cu absorbtie. diverse aiI-
mentaloare cu energie electric!
pentru aparatura electronica, un
sistem de comanda de la dis-
tanţa li antenelor rotatlve In
doua planuri. Dealtfel, palma-
resul tinerilor din Radioclubul
ICTehnium» mal cuprinde 8 tl-
lIuri de campioni nationali ,1
Internationali In traficul de radio--
amatori, doi dintre ei devenind
mae,trl al sportuluI. Nu este
lipsit de semnificatie nici faptul
cA la concursul republican de
creatie tehnle! au fost cucerite
1 premII şi titluri nationale. Dln~
colo de valentele educative ale
practicarII radloamatorismulul,
sport cu traditII Incontestabile
In tara noastrA, gama actlvlta·
ţUor radloclubulul mal cuprinde
cursuri de iniţiere ,1 cursuri
depanare radlo-TV, sustlnute
de speclali,tl cu experienţă. A-
ceste cursuri, frecventate anual
de multi tineri muncitori absol-
venti al IIcaelor de specialitate,
studenti, s-au dovedit a fi deo-
sebit de utile pentru cei care,
dorind sA pAtrunda In tainele
radioului, au InvAtat sa proiec-
teze, sa construiascA ,i s! expe-
rimenteze aparatura proprie, de-
venind In productie raţlonaliza
torl, Inovatori şi chiar Inventa-
torI.
Animatorii Intregii activit!ţi
la Radloclubul Y03KWH sInt
Trifu Dumltrescu Y03BAL, Pu-
lu Cuzneţov Y03AO, Petre En-
drejevskl Y03CTW.
Un alt centru de mere Interes
pentru tinerII care trec pragul
casei de culturA din strada sla-
tlneanu se dovedeşte a ti cine-
clubul «Ecran-util., Intrat re-
cent In cel de-al II-lea an de
activitate.
Indrumat de cineaşti cu expe-
rienţă ca Lucian Bratu, An-
dre Bleler, AI.cu Croltoru
şi de un animator pasionat al
domeniului ca Peul Meniu, CI-
neclubul «Ecran-utll. numara
printre trofeele sale zeci de dl-
4. !tinerilor
plome, premII, cucerite alrt In
competitII destinate clneamato-
rllor, cit şi In cele profesioniste,
nationale ,1 Internationale.
Este luflciant sa amintim aici
dlplomale acordate la fiecare
editie a Festivalului national
.Clntarea RomAniei., premiile
obtlnute In cadrul concur.urllor
dotate cu Cupa d. cristal de
cAtre Paul Mantu ,1 Mulele.
George.cu, distinctIIle acor-
date de prestigioase JurII In-
ternationale la Praga aau Colm-
bre (Portugalia). In pretent,
a'IA In cur. de realltare 11 peli-
cula cuprinzind toate genurile:
tUm artistic, dOCumentar, ani-
matie, protectia muncII, repor-
laJ. Cele peste 100 de titluri pro-
duse pInA acum de membrII clne-
clubului .8 constituie lntr-o Im-
presionantA «carte de viritA»
(CONTINUARE IN PAG. 30)
,
9
5. 1nfilntat In anul 1955. din
initiativa unui grup de pro-
fesori entuziaşti de la Insti-
tutul politehnic d'n Iaşi , In
frunte cu academicianul
CRISTOFOR SIMIO·
NESCU şi cu profesorul
universitar emerit ION CU-
RIEVICI, Muzeul politeh-
nic a fost definit şi conceput
ca un mijloc de instruire ş
educare III tinerei generatii,
In vederea cunoaşterii celor
mal veloroase cuceriri ale
ştlintel şi tehnicii mondiale
şi nationale, precum şi li
formArII unei pregAtiri şco
lare care sA contribuie la
orientarea cAtre profesii din
domeniul tehnic.
Initial, muzeul a fost pro-
Iectat ca o unitete cu profil
multiplu, de unde şi numele
de «politehnic», urmind a se
organiza dupA sectia Ener-
getica, sectiile Telecomu-
nicaţII, Petrol, cArbun••
gaze, fier, 'ontl. oţel etc.,
In funcţie de colecţiile ce se
vor forma şi de spaţiul ce
ya fi pus la dispozitie.
Spaţ.ul dastlnat MuzeulUI poli·
tehnic, compus d.n doul! men stii.
de la parterul PalatuluI CullulI'
d.n l aş', nu a permll pilntru inceput
decil organ'zar. unei singure sec-
Iii. S-a dat pnontate sectoei Ene...
getlca. CI care s-a maugurat mu-
zeul, la 1 mart,e 1961, deoarece In
cedrul a('asteia sint implicate pro-
blemo de bazA ale fizlc,i (mf'Canlcll,
cAldu rA, electrlcl!8te, structura ma-
tenei etc,), care sint do mere uti-
litate pentru InvAtAmIntul scolar
ŞI tiri de care nu pot fi Intelese
10
-----------.,...----'-
alte dO'lleOil a~ lehniCIi IfI I JS
energetica eslll un dom'u al
dezvolttlrll economice pe urt' • (1
pus In contInua.. un mare al (e'nl
In Iara noastrl.
Prezentarea mIjloacelor do pro-
ducere si utIlizare a lormelOf dIl
en8l1l1e In evolutia 101' 'slonea IW'
plan mondial, cu impllcalil COlt!
punzfltoare pe plan national. ltill
or08nl zaii pe sectoare lomoll('...
energia hldraulkl, energl8 ooll,m:'
energia solara, energia miHl'plol.
energia termicA, energII! olertn{,
... Orche.tron cu cilindru
cu , tlfturi ,1 .... in.tru-
m . nt. d . parcUII. (.n...
, itul ••colulul XIX).
ŞI e081'1I1l atom.ca
la heeare SKt s 'lt p' se In
pvident6 pflnc,palp!p reall1ari in
domenoul energellc don 11'8 ooas-
hA şi contributIile se~atlllior ro-
miini.
In general, materIalul tomple-
mf'tntar, cu rol deosebI' !Il mUleete
lehnlce (modelele, machf'tale ŞI
6. [EnTRU DE EDUlAIIE
ATlnERElliEnERATl1
dispozitivele experimentale), este
In stare de tuneţionere, reuşind sA
red8!l prlllclpiui de lucru al diferi-
telor tipuri de motoare SIIU maşini
cuprinse In tematicA.
Grafica muzeului este executat!
Intr-o manierA estetica şi modernA,
sistem modul, pentru II permite
oricind modificAri sau adAugirI.
Aceesta se desfAşoarA pe douA
registre suprapuse: In partea inle-
riollra sint Ilustrllle momentele Im-
portante din evolulia energetlcil
pe plan mondial, cu implicaţiile 5818
pe plan naţlollel referitoare la sec·
torul respectiv, iar In registrul su-
perior sint prezentate prin panouri
monumentele mari rSlllizArl moder-
ne ele tehnicII energetice romA-
naşti In aceiaşi sector.
Dintre exponatele mei valorOBse
remarch cele trei maşini electrice
de la vech811. universltete leşeani!
(Sflrllitul secolului XIX), motorul
cu reaclie RD-l0 A de la avionul
de şcoaii! IAK-17, motorul cu plston
In dublii st811. K-14, care a funcţio
nat pe avionul romi!nesc IAR-IlO,
....... Automat muzical cu
~Vlorl ,1 plan (1120).
o valoroasA coiecţle de motoare
cu plston de diferite tipuri, precum
$i colecţia de moloare electrice,
prezentate In evoluţie.
După organizarea secţiei Ene.....
getlca, activitatea desfii$urată de
speclall$tii muzeului S-5. canallzat
pe de o parte spre orgllnlzarM ac-
liunllor cu publicul. Iar pe de alti!
parte pe linia ImbOjiitlrli, conaer-
vArII $1 cercetiiril ca eclll1or. In ve-
derea pregAtirli ellor upozllii de
bazA.
Astfel, In paralel cu sporirea co-
lecllitor de energetlcii şi telecomu-
nleaţll. a-a creat o coleclle de apa-
rate pentru lnreglstraree fi redaree
sunelulul, care a permiS organiza-
rea, In 1966, a unei e~pozilU deve-
nite definitiva $1 cara clln primele
zile s-5. bucurat de aprecierile pu-
bl!culul viZitator.
Interesul I faţA de
aceastA
re de
;
orga i
orchestronul
_ aparate cu pe
discuri perforate slm-
lonlonul):
_ aparate cu Inregistrare pe car-
tela 'II benzi perforate (planul me-
canic, planol, orchestron);
- aparate cu Inregistrare direc-
tA: mecanic! (fonogra!, gramofon
IIi patefon); magneticA (magneto-
fon, casetofon); optic! (aparate cu
inregistrare-redare pe pellculi! fo-
tografle!).
11
-
7. Planoll cu peda acţlo- Â.
Ind o planlni Bllithn.
lr,ltul ..colulul XIX).
Dlnlr. exponatele mal Ylloro.
menllonam: . Imfonlonul cu tIei
discuri cu redare .lmultan, cu-
tiile muzicale tip orchestra, colec-
Iia de planol. (plana automata),
automatul cu vlorl ,1 plan, colectia
de lanogra'a şi pataloane, loale
datfnd de la .nr,ilul secolului al
XIX-IMI .au 'capului ..colulul XX.
Atfi din InlormaţUIe oficiale pe
care le detinem, eli ,1 din ImpresIIle
comunicate de numero_1 oaspeti
Itralnl ellfe au Itltat ,,,pOlitia
reiese ca aceasta .. aiiA printr.
pullnele din lume. Dupl cum ..
,tie, muzee celebr. de Instrumente
muzicale ...flA In multe 0111 ale
lumII, In.A colecţII dezvoltale pe o
asemenea tematicA .. Intllne.c
mal rit (Pllja, Pa,ll, Berlin, Syd-
ney. V.O., a).
Avind In vedere cerlnlale mu-
leului de lip nou - dinamic - din
zilele noaslre, relevAm de la Ince-
put el mentinerea la ti a temallcl-
lor celor doua secţii a constituit
o preocupare permanentA a .pe-
ciaJi,tilor muz8l.llul de-e lungul anI-
....A.tfel, la lecţia Energetica vin
In sprijinul ace.tel Idei Innoirl'-
temal,ce, realizate In tril etape, cu
lIrlvlre la prezentarea In -mUZetr1!I
unor contrlbu1!i rom!ne,ti In acest
domeniu (cele ale 11,11 DIMITRIE
,
------------------------~----~------------- -
Simfonlon cu c•••ornic
' Itel dl.curi cu 'Mar. ~
.imutt.nI (.,it .ec~
lulul XIX).
LEONIOA, CONRAD HAAS,
HERMAN OBERTH, GEORGE
CONSTANTINESCU, HENRI
COANOl, ŞTEFAN PROCo-
PIU, ALEXAN DRU PROCA etc.)
ca relultat al recon.lderarll unor
realitAţI i.torlce In ţara noastr!.
Ichlmbllr. In douA rinduri a hartii
energetice a Rom!nlll Introdu-
cer. primei eaelenlzari a omului.
TotodatA, pentru a pune la curent
vizitatorul cu cele mal remarcabile
noutAţi energetice din ,tiinţa ,1
tehnica mondiali ,i national! .-8
Initiat o elpozitle volanta, care se
schimb! trlmeatrlal aau de cite
ori este cazul.
In acelatl timp, prin ghidajele
obişnuite (pentru grupurile de Iu-
rişti) sau cele speciale (ghideje-
lec1ii), pentru elevi şi Itudentl, vI-
zliilorli ITnt In lormlţl la zi cu da-
tele necesare privind tematlclle pre-
zentate In elpoziţlile ele beza. To-
tuşi la aec1ia Energetica a-au Im-
pus unele modernlzatl sau modifl-
c4'1. cate .u 1051: ~te de ritmul
lmpetuoa da dezvoltare a tehnicii
Tn general ....numite creatii tehnice
pe plen mondial, figurata prin gra-
ficI,--Care ICI.m m ani reprezentau
performante deosebite, a.tazl .Int
realiz!ri oblş nulle.
De asemenea, şi pe plan Intern,
reaUzarlle moderne, lIultrate atunci
In muzeu, nu mal 11nt cele mal
elocvente.
Un asemen. mUllU care si
prq~!nte voiulle şi probl m la de
baza ale unul domeniu atit de mo-
dern 81 tehnlcU VIII II dloleblt de
util pentru ora,ul no.tru, conIti-
tutnd un mijloc: Important de i n;'
fiere.a tineretului, In Ipeclal, care
man,fesUi un mare Inter. faţa de
------
.,
8. d8noltar••leelronlcN ce lUi la
baII telecomunicaţIIlor.
Prezentarea tehnlcN In cadrul
muzeului ...... 'ace cu ajutorul
uponatelor orIginal., machetelor
,1 modelalor dupa anumite apa-
rate latorlce, car. vor II In general
In s'ere da functionare, precum ,1
cu ajutorul graficII (de..n. tehnica,
fotocopli, diapozitive, stampe, te.te
dezvoltate).
Din tematica 88cţlel de teleco-
municatii mentionAm aici do., ca-
pltol.l. mari ,1 anume: t.legr.fle,
telefonia, radlolahnlca, televlzlu-
n. şi tehtcomunicatiile prin ••t.
1111.
In acest muzeu vor putee fi atu-
dlete ,1 admirata apere de tel.
gralle, lel.'mprimaloa,. .. centrale
'eI8!ra'lc8, tel.f08ne central.
Iei. onice, o frumoasA tolecţl. ele
aparata o. radio, de la cale mal
vechi pina la cele utlUzate 1116zl,
generatoare de Inalta frecvenţa fo-
101lte la vechile atalU de emiile
din tara noastra fi televizoare, re-
prezentind momente Importante din
evolutia. acestOt aparate. In tele-
viziune, detl este un domeniu et
de nou, timpul a decis deja loarta
unorJnltalatli dlp't., ..erlnd u·Je
In rindul momentelor cheie din
Istoria tshnlcll, a.. cum este cazul
c.lul d.·al doilea car de reportaj
TV utilizat In tara noa.trA Iau al
unpla din prlm.1e InatalatU d. tale-
cinema car. II afli In patrimoniul
muzsului. AC.ltee vor fi cu atit
mal Int.falllnta cu cit vor fl puse
In functiune, blneln1el. In masura
In care vor plrmlte pl.I. de care
vom dispune.
Ar fi Interesant ca In viitor 16 se
oloanlzeza ti al sectII de muzeu,
a.. cum s-a preconizat la Inflln-
tar••a. dar ecest lucru nu alte
poalbll deoarec. nu ••lstA nld
patrimoniu nici spatiu de des-.
fII,urare. Singura axpozltls per-
ma'lentA care II VII mal put. or·
ganiza Intr·un viitor mal Indepar-
tat ,1 pentru care axl.ta dala un
numit Important de aparate valo-
roase .... Tehnica fotogr.flcl
cinematograflci.
Daca pIna eld au fost expuse
puncte da vedere ala .peciall.tulul
d. muzeu In legatura cu activitatea
,1 rolul Muzeului politehnic, cre-
dem ca este InterHan! sa privim
muzeul' cauza ti prin prisma vid-
tatorulul care a luat contact cu e.-
pozitiile de b.za ale acestuia.
In Umili una! anch.te palhosocio-
logic. s-a remarcat proc.ntul ridi-
cat da -'evi (35) ,1 muncitori (18)
car. viziteaza muzeul, fapt CI do-
vede,ta ca acelta .... util In acti-
Fonoo,at patant Editori
~117).
vltatea de documentare a tln.r.tu-
lui ,i deci ra.punda .copulul p.n-
Iru care a fost creat.
Semnificativa, de asemenea, OI
apar. cifra care aratA ca aproa~
50/0 din 1011,11 m.dlu (052) de vizi-
tatorlluatl In studIu nu alnt la prIma
vizitA a muzeulu~ d la a doua sau
la a treia, unU dlntAl a! manllonlnd
vizitarea de Ş-l0 orI.
Folosind opiniile rezultate din
aCllt Itudlu, muz.uI ,i.. ImbogA-
tit activitatea cu noi ,1 interesanta
forme de activitatI cultural-eduCl!-
tivI, din care vom nomil'l8l1za doar
pe Clle mal ImportantI.
Muzeul a organizat unele e.po-
dlU t.mporar. Ia ledlu sau ltln.
rante ca: C..,tenaNI t.l.fan'e',
DouA d.c..,11 de ..... cosmlcl,
Radioul la a ..... IIIlve,..,.,
Din I,torl. tehnicII fot!)llrefice
cinematografice etc. In secţia
ln.rgatlca .-au deafa,urat num.
roa.. seri mUleala sub forml da
ciclu din care mentionam citava
teme: Probl.matlca zborurUor
cOlmlca. Einstein r.'etlvit~
te.. Problema civilizatiilor ex-
tratarestra, ContrlbUI'a aviaţiei
romlna,tI la dezvol.,.. IIVI~
tiai mondlat., Da la plia el.ctrlcl
'r. ma..r la.., etc., 'er la lectia
nragiatra, .. rad..... lunetu-
11,11 s..u organizat seri mureale-
audltll muzicale pe tema efi: Voci
celebr. de estiii ,1 de altlelatl,
medalloane muzicale Ludwlg ven
8_thoven, Edvatd Grieg, Jo-
hann.aSrahma, Wolfgeng Ama-
deui Mor.an, cleiul Mom.nte din
latoria muzicII cl..lce elc, Ta-
bloul actlvlt/llllOl' culturale a loet
completat de e.puneri cu proiecţII,
simpozioane, lectll-model In mu-
zeu, filme documente,. etc.
Referitor la modul de organizare
a lecllel En.rgetica In afara de
aprecieri, vizitatorII lantrenati In
studiul mentionat) au precizat In
mod constant ca leclla .uf.ra din
ceUle ejlomerarll de exponate (Ip-
tiu Ineu iei.nt) 01 necesitA o oare-
cars actualizate a tematlcil. Aceste
concluzII au lolt In p.rfectA con-
cordanta cu parerile lpeclall,tilor
muzeului care au depui toata efor-
turile pentru a face din Muzeul
politehnic din la,1 un mijloc oe
propaganda ,1 mal utM 'n veder.
r.
regatlril profesionale a tlneretu-
1,11 ,1 a rldlclrll nivelului da culturi
tehnica generela a publicului vizi-
tator,
Ing_ EUGENIA URBEBCU.
13
9. trei decenii In urmA
I se produceau p.
...elc cu bulA de Irometrc, ni·
Iru produce aer, aparate pen.
aparate _ ,rea gazelor. mulaJc.
$1 Instrumente mod
:I~I~tl~hdnOJogie. el! şi ca dl::~~
13 ecursul anilor produc-
~U_Ae'~o:r~~f~at, .dlversificin-
InvăIAmlnt mod~Sltitldor. unUI
cordat la nevoile ro
t
puter,n1c ta-
lAzi, lnlrtprinder~ O::Oid'IC;:.AS-
a ajuns _ a..dC81t
al unei txf:~:IPa~J produdhor
de InvAlimlnl :: I It cu mijloace
modeme II lZale cu ulilaJe
d .11 • concepute in ccncor-
ant'cu cermlele Ithnol
dldacuce actuale I ogllior
tehmc _' a parametri
IribulI~~:n~~~Clla rldlCall, con·
manenl de - procesul per-
1'minlului pe~C;llOnare a Invi-
T
romanesc.
n prezent aici se ,.
produse d' rea luază
nlor de . cs~uu~~e tuturor tipu-
• ,,5111U1
1I de invatAmfnt
Incep nd de la orAd . '
nlnd cu Inv'I'''' _Inl,IC şi letml-
P
_ minIU SUI·
nnlce aceste prod nor.
truse compl use se numlră
exe pentru expenenle
de fizd, chimir. biologie truse:
~ntru ,matematiCI., apara;urA şi
casOOl de laborator de uz
nerlll, echipamente tehnice aud!:
~~~:Ie, planşe şi hirll in relief
Je, preparate nucroscoplcc'
mtru:uum In masa plasticA '
Printre prtnclpalele atribu~ ale
•
•
. .....,
.....
•
mijloacelor de invllll.mint reali·
~II~ ~n n~man1 mArirea fiabdi-
, eslgn modern o c
~eplle tehnologicA su,rioară ono
btatlv De d ' ca-
şi fap;ul camn e menţionat este
d o mare parte dm pro-
ucia lntrepnndcrii _Didactica
este destmlltj IIceelor industriale
...
-..
•
.-
'.1
.... ,.,...t-------~~?
_
..
-
ALIMENTATOR
EXP PENTRU
DE ELEOTR~~:m~
14:----=---~-
10. I
BALANTA
SCOLARA
ce au o pondere Însemnata in
sistemul de pregAtire a tmerei
generaţii.
S-au asimilat In prodUCţie noi
module, care imbogllcsc ~ria
mijloacelor de tniAţAmînt desti-
nate studiuluI fizicii. pentru lu-
crări demonstrative concepute
pentru l1llIi multe grupe de elevI.
Printre acestea se numără modu-
lui cu componente pentru studIul
radiullilor mfraroşu şi ultravIo-
lete. radiOmetruJ cu substan1e
lununescenle, eleclro!ICopul, mo-
dului peluru lIudlUJ fizicii nu-
cleure ce lire printre conlponcnh:
comeru Wilson cu surSll de ta-
dillţli. delectorul cu conlOI Gei-
ler, ecrane de alummiu. plumb ,i
pohstlrcn. precum $1 o sursa de
radla~ C1 . fOI pentru studIul
·fiZICII 1-8 'leah:1lI1 un KI de ma·
cheIe pentru retroproiector pen-
tru Ilustrarea Ilpunlor de mo-
toare cu ardere IntemA. Printre
cele mai nOI produse destmate:
iiCohlor se: numără un voit metru
electronIC (10 Hz- I Mllz;
~ mV 100 mV 100 V
300 V), °sursA de Jbasa tensiune
(O 18 V:3A; O : VO.8 A'
2V 10 A). un mclloscop tranzis-
tonz:lI (20 Hz 2 MHz cu Iffi'
pedanla de intrare 10 Mit
50 pfl. un spectroscop didactic
(25- ·300 mm) eu eertln de pro-
Iecţie 40 120 cm. un mulu-
ohmc:tru cu 8 (tame (4 c.c. O IV;
O 10 V 0-30 V; 0-300 V ~I
4 c.a. O- 2 V: O 10 V 0·-30 V
ŞI 0- 300 V). un speclrorOlomt-
tru (400 800 mm) cu prismă şi
monofa.scicuJ. linie cu perna. dt
atr Pnntre alte mIjloace de in-
vaţaminL de astA datA k$tlnatt
~I cirCUitulUi comercial. se: nu-
mărII truse:lt ,TInArul rlZlCian
In douA variante pentru 51 de
txpenenle de mc:canică şi pentru
.2 de experienle de tlectricit3te.
un metronom cI«tronic tiP Kit
}I o balanţa demonlabllA (90 mII.-
100 g). Aceste produse. rtahzate
in 1982 In numAr de peSte II 000
de bucl1li, vor fi diruwte fi prin
magazinele de specialitate,
Tinerii constructon amatori,
cel Interesall pentru uularta labo-
ratoarelor propni pot bendicm
TOAR
----------------------_.oor_
de produsele tntrepriilderii 101-
dactica» ale drcl reaJilli.ri, piese
componente, tru'('. uparate de
masura $1 control. con~lItule:e)[ce·
lente elemente pentru autodotare.
cu I TEANI
11. BREVIAR
D.S.I.M.
Marele avInt pa car. 1·. luat In ţara noutrl. ml,car•• de
InvenţII ,1 InovaţII, faptul ci o m.... parte dintr. animatorii
acesteia .Int tineri muncitori, tehnicieni, mal,trl, .p.cI.II,tl,
mal puţin familiarizaţi cu ,.,lllaţle .p.clnci, cu normei. ,1
preclzlrlle privind .-.dactaruinvenţlllor. publlclm o .elecţla
da mahlrlala menite 1'.prIJln apllcar•• In producţie. celor
mal ....Ioro... Idei, apte .1 .. constituie In brevet. ,1 certifi-
cat. de Invenţie.
•
18
INDRUMA PENTRU
INTOCMIREA DESCIUI!IULOR
DE INVI!NTII
D.sc:rlerea In....nţ'.' trebuie d
red_ In mod du ,1 prKl. IOIII'~
tehnici fi contribuţia or11lnall adul!
d, ....tor 1, toIuţ1ona,... problemei
tehnic. propus., deUmltlnd ac_d.
contribuţiI In raport QI nadlul tu-
noscut al t41hnlcil din do~nlul de
aplica,.. I In....llţ/eI.
Textul daer'erU Invlnţll' cu-
prinde urmltoarel. capite ca,.. ..
••pun luee..lv, Tn ordln.a Indicati
mal Ioa, fi.... a 1. ieri. d.numlr..
capitolului rupKtlv :
1. Titlul Inv.nţl.1
- Con,ln. o formular, ci..... ,1
concilia plObm.1 pa car. o r.ml....
Inv.n,l. fi.... dlvulalru -oluţl.1 t-
nlu car. constitui. ln.uşi obiectul
Inv.nll.I,
- Tr.bul.1I fI.ld.ntlc cu ul din
urar.. d. b,......t.
1. Pn.z.ntar.. ~m.1 AU pro-
blam.1 '' areo rezolvlln.,.nţl..
CU praelu,... dom.nlulul t.hnlc
la c....... ref.rI
- Constituie prima rrall • de..
erleril ti poate .v.. urmltOllr. (or-
mulare: elnvenţl... rereri la In
aparat (dlapoddv, Inltalaţl..
proc:edeu, metodl etc.) d..tlnat
(utilizat) IL•••
- Aceastl frul reproduce In
prima la parte titlul Invenlle1
1. Prlzlnta,... atadlulul cu-
noscut al t.hnlcll, 'n problelnll
care face obiectul Invenţlel, cu
'Inţlonar_ de:u.vantajor .0-
luţlllor cunoaeut.
- Se prezlntl, pe rind, Tn mod
luccint, firi a fac. ap.1 1, des.n•
•xpllcatlv., :1011,11111. cele mal apro-
piate de obiectul Inv.nll.1 ura au
Icelq:l !COP, cu Indlcara IHintN fI._
a,.. dintre ac..tu a deuvannj.lor.
- Se recomandl a prez.ntarea
fledrel -011,1,11 tehnlu cunoSCUti II
Inceap.l OI Iormulare.: .in aeopul. ..
esta CunOKut un aparat (proc.
deu, IMtala~ metodl etc.). -
12. dupl an s. expun. pe .eurt toluţi.
,1 dezavantajul te le sr•.
-In cnul In care sint cunoscut.
mii mult. toluţil t.hnlc., acestea SI
.numeri ca mal sus, Indlc1ndu...
totod.do mlterillul documentadolo-
slt_titlullrtlcolulul, revista. numlr
br.vet. ţara care 1-1 ICOrdlt .tc.•
In.erl Intre parltlte~• .
4. Pr.zenta,..' principiali ,..
n.rall) a Mluţl. tehnlm a in-
.enţlel. cu indica... mlJloac:eor
ce .limlnl d......nt:aJ.I. _Iu-
(lIIor cunOfCUte
_ Inv.nţl. SI .xpune utf.1 Incit
Il se Inţ.lup. probl.ma tehnld fi
tolutl. t.hnlcl noul.
_ Soluţii tehnici noui .. prulntl
In un. nu mal multe frau. Ilri •
flC. r.f.rlr.l. d...n•• punlndu-J.ln
.vld.nfl el.m.nt.'. noI.
- In ClJ.ul Invenţlllor complexe
(proced.u ~ Instal.ţl., metodl ,1
ap.rat .tc.) SI prnlntl Intn proc.
d.ul AU m.toda. apoIlnstallţl•• ap'-
ratul .tc.
_ Ca redac:tlrtl, SI poate utillu
formularei dIn rtlv.ndldrl. ari •
se Indica ,1 rtlplrtlle.
_ Nu •• VOt m.ntlona ...ntal'
obtinut. prin aplica..... Invenţl.1.
S. Prezentar.... pe ICUn, • fI-
,urllor .aplicatlv. (d...~e A
Intoc:meK sepan.t, Iar In tJextul
cklCrlerli A upliclAmnlflcaţla
fl,urllor conţinute)
_ Prtlllntarll fl,urilor SI fate
In.lnt.. dIKrl.rU.x.mplulul d. r..-
IInr• .
.. PAll.nt:ar. unu1a AU me'
multor uempl. de ..-lIza,.. a
Invenţiei
_ De.crl.r...x.mplulul de rllU-
ure Intep•• dupl cu, cu prezentarII
dlspotltlvulul (.p.ratulul. Imtal.,I.I)
In It.re statld. dupa car. SI Indici
modul d. aplicare aau de funCţlon.re.
_ In callul procedeelor SI .num.ri
fn.l. (op.ratlunlle), Indlclr•• suc-
ce.lunllor ,1 I re,lmurllor d. lucru
(temp.raturl. preslun••tc.) p.nt'
real.u..... riedrel fue.
_ Ood ....mplul de real.ure SI
...pun. cu r.ferire II des.n., In t ...t
se Introduc reperel. corespund-
toar. fledrul .Iement: Introducere.
reper.lor In text f~. In ordl.,...
cresdtolre I numerelor.
_ Pentru. u,ur. Introduce.... re-
perelor In ordinea creKlto.re, ••
rlcom.ndl ca Ile II fl. Introduu
IntII In tUt apoi transpuse In de-
sene, pe muur-a ap.rltill lor In text.
Detallll. de forml al. reperelor
... vor nota cu ••b.c..... 1., .ubansam·
bluril. cu A. 8, C...
_ ~ o Invenţie compl.xl se pre-
tind intii procedlul (metoda). Iar in
continu..... ap;an.tul. IMt:lI..~I...tc.
_ Se pot pretenta ,1 explla.tii teo-
retice, ...:wltat. obţinut. iaU alte
pretluri care ufjnul Inţelq.,..
toluţlel t.hnlce.
7. PAlI:.nta.......ntaJ.lor ,.
lI:ultate din .pllcarea Invenţiei
_ Se recomandl urmltot,r... for-
mula...: « lnVlnţ prezintA urml-
toaAI. • ••ntaJe:».
1. Redac:ta.... re..ndlcirllor
- Daci Inv.nţla se ref.rI 1. o
m.todl sau un proced.u ,i parat,
Instalaţie .tc.• revendiclrU. Aferi-
tot,re .. aparat IaU Inltalaţll vor fi
distincte dl cele d. m.todl sau
proced.u.
_ Cind Inv.nţla pretind un carac-
ter mal complex. o serie d••Iem.nte
pot fi d.tvOltate In rev.ndlclri se-
cund......
- O ...vendlca... cuprind.:
.) un preambul care conţin. titlul
Inv.nţl.1 ,1 .lem.ntel. t.hnlc. al.
Invenţiei care ,. plrte din stadiul
CUllOKUt al tehnicII ,1
b) o a doua parte In care 1 pred·
tem el.m.ntel. noi lle Invenţiei.
C.I. douli plrtl (. ,1 b) .Int 1',lt.
prin .xpresll «caracterlzat(l) prin
ac:_ cl...)
-In cupriMUI ~endlclrllor. pen-
tN ufurarea Inţe:I.rll, repe....1e
.I.mentllor ... Introduc Intre paran·
tu• .
fNTOCMIREA
REZUMATULUI
_ R.zumatul con,lna .lemlnt.1e
principale ala Invlnţl.l, redactar.
lui cuprintlod urmlto.....I.: dome-
niul din care face Plrte Invlnţla ,1
probl.ml pe car. o rewlvl : Indica-
r. poslbllltlţllor de apUca... sau
utillure, prlncipaliii a..ntaj•.
_ Con,lnutul retumatulul poata
avu. c.1 mult ,SO d. cuvInte.
_In CIlullnv.n,lIlor din dom.nlul
chimIei. daci est. neees. ... va
India ,1 formull chimiei te arac·
terlteul cel mii bln. Invantll.
INTOCMIREA DESENELOR
_ Des.nul orl,lnal (ale) se .xe-
cuti pe format A4 (297 x 110 mm-
In mod exeep,lon..1 formlt Al-
420 297 mm), in tu, nqru, tI
respecur... normelor d. repru.n-
t.,e st./tdardlut•.
- O ~~:;:~~~~~:=
_ Titlul con,lne ,1 tolUll. in-
vlnţiei.
_ TItlul conţine .numit. d.numlrl
com.rc:lale etc.
_ ~ stldlul cu_cut II tehnicii
... -prevntl numai dezavantaj.l. 110-
lu,l1lor cunoacute ,i nu solutiile
In.,,1.
_ in pretentarea princlpl.1i NI
Indld numll lVlntaj. ,1 nu toluţl.
t.hnlcl noul cu c... te are • mii
caracteristic.
_ La pret.ntar... exemplelor d.
'PUare: repe''' nu .Int Introduse
In ordine tresclco.re In lIt; II
Indici valorI ,1 dlm.nslunl In unltlţl
d. mlsuri nestaodardlut. aau tipuri
da pl... ,i mlterlale prin d.numlrea
In unltlţi de m1suri n_tandlrdlute
iaU tipuri d. pl... ,1 materi.la prin
d.numlrea lor corn.rdlll; ... Indici
instal.ţla nu conltrucţll ca o Ilmpll
ln,INlre d••Iem.nta sau ples., Ilrl
a Irita Inllnţulr. funcţionaU,
dintre eli: ... Intarca.leul fl,u,; In
cuprinsul textului descrierII.
- La rev.ndldrl .Int m.nţlonlte
numai ..Intaj. ,1 nu toluţla t.hnld
noul ; ... r...ndlcl dlm.nslunt, Ilri
ca acen... ti fie determinata In obp.
ner...fectulul tehnic nou: r..endi-
clrlle d. metodl sau procedeu nu
sInt 'Ipar-atl d. cele referltoa... Ia
In'Ullatle, respectiv aparat atc.: con-
struCţia noul .tc. aritatl ca o In--
,Irulra d. pi_ IaU subansamblurl
firi a ... IriUi l-altura funCţlon.1I
dintre .1.: ... rev.ndlel. unei. tolUlU
constructiv. nu prin aritar•• con-
creti a modulul de rallure. ci prin
trlmlt.re II fllurl (da e.emplu ;
....carac:terlzat prin ac...elMe.
comtltult conform fi,rl! 1,...),
SI revendlel. ,1 alt••I.,.nt. necu-
priM. In d'Krler.1 .x.mpl.lor de
relUure.
_ La fl,uri: .1 pretind linII sau
hqurl dlven cokIrate; des• .,.I. con--
ţin t.lIt., dimen.luni. valori: 1. fl..
care fllurl num.rotarn reperllor
.......Ia d. flecare dltl d. 1. 2....
ANEXE LACU.EREA PENTRU
BREYETUL DE INYENTIE
u cerere. pentru brevetul de In·
....nţl. l' anu:.uI:
.) descrl.r. Inv.nţlei In .....m-
pllre:
b) da.n.1e ...plicatlveln .. elllm-
pl..re:
c) rezumatul descrierII Inventl.l:
d) nod cu referinte blbllo,rafl
In .. 'lIempl.re;
.) declaratia de cHiune a dreptu-
rilor uupra Invenţl.i due o or,a-
nlUlie socialisti din R.S.R.;
f) dovada d. pl..tl a tu.lor:
Il ln,el'l,r. Invantatorilor pri-
vind Implrţirll recomp.n.sel ;
h) date t.hnlce aau economice ob-
ţinut. plnl In pruent.
17
-
13. --------------------
QTC deYO
-
DIPLOME ROMANESTI
Vo .1.0 (VO AII ~istrict.) Oi.
ploma dlstrlct.lor VO
Se acorda pentru legtltun ':u
d,lrictele romAne,tI de la Y02 la
YOI!, r••lilate dupa 1 ..nuarNi 'IM!O,
IIIdel:
CI••• I fi dlstrtcte' 1~f!i3
slalu din fNIC....
dIstrict:
CI•••• II-a II districte: ~4/2
'Iat~ din fiecare
O'stnct:
Clau • III.. 4 districte; )(?II
,t_l1 din fiecarl
d'strlct.
Prtma cllrA 1 refera la radio-
matorll.mpl••aţl In zonele ce HI,
111,.20:. doua -14,11. 21.33.34:
II treie la realul lumll
1B
VO DR (Ye Oanube Rhw
Diploma DunArII
Pnlru 'agMurI In 2 benZI cu 3{2
ta!11 din flec.... tar4 dunAr.ana
(R.FG., AUltr,a. Cenoslovacia, Un-
gSfll, luoo.la~I BulglHla, RomA-
nlll, R.5.S. Mrdo....n.llc6. R.5S.
UcraineanA), anda da 3.5 MHz
fiind obllgator e. piUI Sr'3 legAturi
YO pe efll pu,., J(2 benzi,
3 MHz obligatone. Cifra a do....
.. uIta' la DX-uli. Ura beneUcla-
â de libera alegefe a be,ullor. ln
loa'- cazurile legaturile respectl'e
trebuie sa flloat flcu. cu cel put,
trei Orll. de la Duntre. legltun
valabile dupa 1 ianuarie 1960.
Diploma se mIII eliberellli pentru
leoitur! ClJ 3 din ţirlle de mal sus,
Inclusiy YO, pe 144 MHz.
VO LC (VO Larg. Citi••) D~
DIPLOME
CONFERITE
RADlO-
AMATORILOR
ploma ora,elOl' m....
5fo acoreIA In tr. claM PIIntru
legllurl dupa 1 lanuarte 19ED cu
~2Vl0 din locahtllll!e de mal 10';
Ala~andrla, Arad, BacAu, Bata
Mari, Bldad, BOlo,anl, Bra,oy,
Bn!lli!., Bucure,ll, BuzAu, CAIAra,
Clmplna, Clmpulung, C!uJ.NapO:a,
Con,tanla, CraloYa, Oa''' FAgAra
Foc,anl,Galall. GiurgiU, Hunedo.
ra, la,1. lugoJ, Medgldla. Madla
Gheorghe Gheorghlu-Oej, OradN,
Palro,ani, Pialra Neam, Piteşti,
Plole,tl, Reş'ta. Roman, Ro,iorli
d. Vede, RlmnlQJ Vllc... Sibiu.
Sighetu Marmatiel, Sighişoara. Su·
c.'.. Timişoara, TIrgu Mut.ş,
Turda, Tulcea, Turnu-Sa,..in.
YO 2 x 2 (VO 2 on 2. metlfS)
Diploma c.lor 2 matri pentru
legaturi cu 2 sta,11 YO In banda de
14. 144 MHz. Nu sInt valabile legAturile
la o distanIA sub 25 km sau Inainte
de 1 Ianuarie 1960.
VO 25 M (VO 25-th Meridian)
Diploma meridlanulul 25 pentro
lucrul cu statii din NOrlegla, FIn-
landa, R.S.S. EstonA, R.S.5. L.
tonli, R.S.S. Lltuanianli, R.S.S. el.
10rusA, R.S.S. lkralneanli, RomA-
nia, Bulgaria, Grecia, Libia, Egipt,
Sudan, Republica CentrafrlcanA,
Zalr, Zambia, Zimbabwe, Bolswana,
RepubliCII Sud-Africanli, dupa 1 Ia-
nuarie 1960, 88tfel: clasele 11111111
pentru leglituri cu te{I2IS tlirl,cu-
prinzlnd Intotdeaune VO.
VO 45 P (VO 4S-th Parallel)
Diploma paralelei 45 pentro lu-
crul cu statii din Franta, Italia, Iugo-
slavia, RomAnia, R.S.S. UcraineanA,
R.S.F.S. Rus! (UAS), R.S.S. Ka-
uhA, R.S.S. Uzbec!, China. Mon-
golia, R.S.F.S. Rus! (UA .), Japo-
nia, S.U.A. ~ 7, W ., W O, W 8),
Canada (VE3), S.U.A. (W1), Ca-
nada (VEI ), dupa I ianuarie 1980,
astfel: clasele 1111/111 pentru legA-
turi cu le{1:?J61Arl, cuprinzind Inlol-
deauna VD.
CLASE DE EMISIUNE
Diferitele emisiuni de radioco-
municatII se clasificA dupa urmA-
loarele caracteristici:
,. tipul de modulat al undei
purtatoare principale:
2. tipul de Iransmisle:
3. caracterlstlcl suplimentare.
La punctul 1 distingem:
a) modulatle de amplitudine: se
utilizealA Ilmbolul Ai
b) modulatie de frecven1li (sau
fUA); se utillzeatll Ilmbolul Fi
c) modulatle In Impulsuri; se
ulltlzeatA simbolul P:
Pentro punctul 2 avem:
al absenţa oricArei modulatll des-
tinate sA transmita o Informatie:
simbol;
b) telegrafie IArli modulatle prin-
Ir-o frecventA audlbllA: slmboll
c) telegreflE' l'In manipullue prin
tot sau nimic a uneia sau mal mut-
lor frecvenţe de modulatle audibile,
sau prin manipularea prin lot sau
nimic a unei emisiuni modulale(caz
particular: emisiune modulatA n-
manipulatA): simbol 2
d) lelefonle (Inclusiv radlodlfu-
zlune sonorll): simbol 3
e) lacslmlle (cu modularea unei
purtAtoara principala, lIa dIrect, Ile
printr-o subpurtAtoare modulatA In
Irecventa): simbol 4
Il televiziune (exclusiv Imagi-
nea): simbol 5
g) telegrafie duplex cu patru frec-
vente: simbol 6
h) telegrafia armoniei multlcale:
simbol 7
1) cazuri neprevllzute mal sus:
simbol O
Tot astfel, la punctul 3 exista 51-
tualllle:
a) banda laterala dublA; nu se vli-
umar
Diploma
Uzeaza slmboli
b) banda latefel! unicA;
- unda purtatoare redusA:
simbol Â
- unda purtatoare completa~
simbol H
- undA purtAtoare suprimatA:
simbol J
c) douA benzi latarale Indepen·
dente: simbol 8
d) bendA lateral! rezlduell:
simbol C
1) Impulsuri:
- modulata In amplitudine:
simbol D
- modulata In 16rglme:
simbol E
- modulate In fazA (sau poziţie):
Ilmbo! F
_ modulate prin ImpulSUri codl'
flcale: simbol G
(Dupl TRAFICUL
RADIOAMATORULUI d.
ION MIHAIL IOSIF, Editura
Sport·turl.m, 1972)
,
.
19
15. In precedenta ediţie il Almanahulul «Tehnlum v-am preze ntat. ,ti m_ţi cititori,
citeva d intre principalele act'vltlţl a le Institutului N aţional de Informare , 1 Docu-
mentare. Continul m . cu prile jul acest ei ediţii, sl vi co mpletlm i nformaţiile necesare
pentru utiliJ:area unul Instrument adecvat pentru munca de cercetil.re ,1 proiectare.
pentru tinerII Ino va tor' , 1 inve ntatori.
~I.N.I.D.
la dispoziţia du.
INFORMAREA CUlUN1A
ASUA LUCIA.,mOR NOU
A,.,ARUTE
Informare. retrospectlvi pe bau
d. blbUoerafll ne polle satisfac. In
mbura In cue n. ajuti si r*zolvlm
o temi In IUCN fi nu .aranulad Intot-
deilu~ r'IOutatea Informaţiilor of.rl-
te. Or, In condiţIIle revoluţi ti Itil nţi
flce actulle, ritmul Innolrll cuno,tln-
ţ,lor Hte extrem de rapid, Informa-
ţHle pe ,.re le POledim b. un moment
dat dovedlndu· dauete dupl nu·
mal dţlya .nl. latl de CI specialistul
de utlz.l trebuie II 'nyeţe continuu,
noţlunlla de ,...eleI,r. ,1 I nvlţa,...
p.rm , ,...,..tl deyenlnd obl,nulte in
tllele noastre. A Inţa la nlyalul
specialistului lnseamnl, In primul
rind, a te Informa la:r.1 cu toate nou·
tlţlle aplrute In propriul domanlu
de apaelaUtata. Accalerarea ritmului
de Innoire a cuno,t l nţelor a dedan.
,t Ind explo:r.ll Informaţlonlll,c;a.
racterlutl prin treŞteru exponen·
ţlalla volumului delnformaţU noi pa
unitatea da timp ,1 avind drept con·
seclnţ! numlrul lucrlrllor publicata
prin cart IIM comunicate aceste In-
formaţiI. Numai In domanlul chimiei,
de plldl, ap.r anuii aproape 400 000
de documente de diferite c;atelorll :
d.rţl, oomunldrl, rapoarte de cer·
cetare, .rtlcole de reylne, tea de
doctorat, breyete de InvenţII ett.
Citind 24 de ore pe :r.1, un specialist
In dllmle nu ar putea parcur,e nltl
5% din totalul acestora. EL va fi
obll,at deci si Ieaeze din mIU
documentelor nou publicate pe ace-
lea are II oferi realmente noutlli
relevante, date utile c;are sI_1 oom·
pleteze cuno,tinţele deja dobindite
sau si-I IUlere:r.e Idei noi priylnd
d.ile dl rezolyare I problemelor
spetlflce domeniului $11.1. Pentru a
opera acealtl Sl!!leqle, spedallnul
are nevoie de un Inlitrument adec-
vat, care sI·1 Informeze uupra noilor
''0
apariţII editoriale ,1. In mbura poll-
blluhll. sI·1 ofere. Intr'O forml con·
cld, toate Informaţiile necesare se-
lecţieI.
Aplrute In ultima iumltate de
secol, unltlţlll Ipeclallute de Infor-
mare ,1 documentare au fost create
tocmai in scopul alaborirll ,1 dlfu-
urII unor uemenea Instrumente de
leleclle. obiectul ac;tlvltllii lor fiind
colectaraa. lnallu. 1nmllnlnaraa, l-
Ihirea , 1dlfuar. Informall1lor prl.
vind documantele publicate In dife-
ritele domenii ale ,tiinţei ,1 tehnicII.
Unele dintre ,cate unltlll ,1.1 un
profii multldlsd pllnar, elaborind In·
strumente de Informare In mal multe
discipline ,tUnlm'e (a de plldllnstl.
tutui N.ţlon,t da Informare ,1 Docu-
mentara), altale sint speclliinta In·
tr-un .Inlur domeniu If,U dl.clpllnl
, tllnllfld (a de plldl Oficiul de In·
formarl documantari pentru Indus·
tril constrUCţIIlor de m~lnl). Biblio-
tecile mari. cum lint Blbllotec;a Cen-
trali de StJ.t, Blblloteu Academlll
RepublicII Socialiste Romlnll, biblio-
tecile cent~l. unjyel'1ltJ.re din Bucu·
re,tl , 1 Clui-Napoca,ofert, de ue-
menea, servicII d. Informlre ,1 do-
cumenure deosebit d, utile specia.
lI,tllor din economii na~lonall,
Un ltlţlle de Informare ,1 docu-
mentare oferi Ipeclallftllor urml·
toar,l, tipuri de publlaţU ,i lIrvlcll
de lImnalue blbllolraflel :
t. ReY;lt. d. l uma r.. Atest~
reprezlntl cea 11'1,1 simpli ,1 mal ope-
rativi forml da $lmnalar, blbllolra-
flel a articolelor de reylltJ. constind
In r,producerel.. In limba romlni AU
In limba orllinall, asumarelor revis-
telor , tilnllflce pe mlsuri ce acestea
$Osesc in fondul documentar. Su-
marele sint rupate tematic dupi
profilul reYistelor, datorltl Insi dl·
Yersiti,il lublectelor abordate, d,
obicei, de articolele publicate in
acel~1 numir de reylst~. Irupajul
nu este ~tit de strict ca In cazul ati'
Ioalelor sistematice. Cu toate aces-
tea. prin slmplt parcurlere I '1.111'1
relor respedive, Ip«lalinull,1 poate
forma (dupl titlurile articolelor) o
1mlline ,enlrall uupn noutlţllor
aplrutl In domanlu , 1se poate opri
1, unulllu mal multe articole pe care
poate si le consult. In orl,lnll.
AyalltJ.jul revistelor de sumare
constlln faptul ci u llur1 lnformarel.
uupra Iftlcolelor publlClte Intr-un
domeniu de .pecl,lItate AU altul Bri
ca specialistul si fla obll,,, .1 1011.
cite din blbllotacl revlstale respec'
tlye, economllind utlel atlt propriul
du timp, cit ,1 pe cel II blblJotaca·
rulul. Mal mult, el. asl,uri Informa-
rea la dlstanţJ asupra Irtlcolalor pu·
bllc;ate In reYlltele strlln. abonata
In numll 1- 2 exemplue pe Intra..,a
ţf,ri, Ilralnd udel Intr'O mhurl nell·
mltatl arii beneficiarilor are 11.1
acces la Icana r.ylnl.
2. PublicaţII de tltl...rl ,I.tema.
tlzate t.m atlc:. Sint de fapt colecţII
da r.ferlnţe blbllol nflce Irupllte
tematic ,1 adltate la anumite Inter-
vale de timp In .copul Informlril
'peclall,tllor uupra IPIrI,lIlor de
drţl , 1 articole In diferite discipline
,tllnţlfke . Diferenţa f'll da revluele
de sumar. constl In primul rind
intr·un ,rad de elaborara mal rldklt,
serviciul oferit de ...nltlţile de Infor·
mare ,1 documentare constind In
acest cu nu numll In simpla repro-
ducere a titlurilor documentelor res·
pective. ci, In principal, intr'O ,r...•
pllre tem.tld rezultJ.tl ln urma unei
atente analize a taxtelor acestor d0-
cumente, În concorda nţl cu cerln·
lele Informaţionale ,le beneficiarilor.
Semnallrlle bibllolrafice dlfuute
prin Intermediul rlYistelor de titluri
,Int in$Oţlte, cel mJ.l adesea, de
Indkl de dulflare zedmall. cu-
ylnte-chele sau alte elemente de
caracterlure care dau o Imlne
complet! uupn conţinutului Infor·
maţlon al luc;rlrlior ciute. De U~
menll. multe dintre Dubllcatlile de
-
16. tltlun .Int insoţlte de indexuri pe
materii ,1 pe auton - instrumente
de repslre - , are ulureul Într.o
mlsurllnsemnatl.electarea openotl
de Ipeclalllt.
1. Re...,.ta d. referate. O se-
IKţie mal rl,urau! a documentelor
,1 un nivel utlsfleltor de informue,
mal al.. pe problem. comune, uo-
elate Iocle eu temi in are dorim al
ne documentlm, pot fi realizate cu
ajutorul revlnelor de referat., are,
In afara referinţei blblloCrafice ,1 a
.I.mentelor de claslflare a docu-
mentuluI, of.rI 'pre con,ultare ,1
un Iun referat asupra JoCestula, In
are elta retumat conţinutul lui In-
formaţlonal, accentulndu-.. in 'pe-
clal elementeie de noutate t.hnleo-
,tllnţlflel Introdu.e de autor.
4. Stlnlell de dlfuulII ..I.c-
ti,. a Informaţiilor pe profll de
be.ficlar (051). Evoluţia t.hnl·
cllor Ipedfic:e de anallu documen-
tari a creat po.lbllltatea automati·
drll rachlrll ,1 selectlrli Informa-
ţiilor documentar a utlUdril alcu-
latorulul ,Iectronlc nu numai In d0-
meniul carcetlrl! blblloCfllflce retro-
,pectlva. dar ,1 In r.allu.... unor
funcţii da ..Iectare a documentelor
are rlIpund cel mal bine cerinţelor
de Informare ale fledrul beneficiar.
Au aplrut anfel ~a·numltele oi..
teme 051», In cadrul diran docu·
mentele nou aplrute, anallute din
punct de ~edere al conţinutului lor
Informaţlonal, ,Int descrise cu aJu-
torul unul IImblJ documentar con·
nnţlonal ,1 .Int apoi comparate de
ditre alculatorulelectronlc cu .pro-
filul Informaţlonala II fledrul ben..
flclar In pane, ducr cu ajutorul
lKelullJl limbaj ,1 InmIJnlnat dl.
nainte In memoria akulatorulul.
Aceste comparaţII le fac pentru fie-
ca,.. refer,n~ blbllocraficl In plne.
cu fI'are profii de beneflclar, la vi_
tau de lucru specifici alculatorulul
electronIc. In funcţia de rll2ultatele
pOtlt,~e JIU IMcatlve ,.. acestor
companţll, referinţele sint expedia-
ti rapid beneficiarilor ale dror
cerln~ de Informare coincid cel m.1
biRt cu conţinutul de Inform.ţll .1
documentelor respective.
Slnemel, DSI Nlpretintl o fermi
luperlaui de lemnalare blbllaCn-
fld, ele realitlnd, pe IInCI s.emnala-
ru propriu·dsl, ,1 selectaru 1Ue-
lor primare de Informare ,1 docu·
mentare etle mal utile 'pKlall,tllor
pe care II deservesc.
SISTEMUL
INfORMTRADUC.EIU
Eue un .I.tem de Inform.re arca-
nlut In conrarmitatt (li H.C.M. nr.
1 0]6/1968 In scopul evltlrll Plnle·
lI,m.lor In domeniul traducerilor.
Funqlonlnd pe Inu E~id.nţel cen·
tnll.u.tI a tnducerllor ,tllnţJflce,
tlhnlte ,1 economice, orcanîutl la
I.N.I.D.. INFORMTRADUCERI sem-
naleul traducerile efectuate s.au În
CU de efectuarl In ţlrlle membri
ale C.A.E.R. din limbi creu I(c.,l-
bile. Pentru tAduceriie efectuate In
ţari, fI,ele d. semnalari cuptlnd
datei, blbJlocrafice d. identlflare a
lucrlrllor tradu.. ,1 unitatea are a
efectuat traduceru. Pute,1 obţIn.
x.rocopll dupl tnducerlle efectuat••
existente In fondul Evldenţ.1 centra'
Uzate a traducerilor ,tllnţiflce. tlh·
nlce ,1 economice, ..mnalat. d.
I,N.I.D., completlnd un formular d.
comandl.
SISTIM CATALOAGE
INDUSTRIALE
Avind In ~edere s.arclnlle actlvitlţll
de Informari ,1 documentaNl, de
relllurl ,1 difuzare In economia na·
ţlonall a Informaţiilor privind pro-
du..l, ,1 tahnoloaille, I.N.I.O. orCI'
nluau .~Idenţa centnlllltl a tata-
1o...lor ,1 prolpectelor romine,tl
,1 nrlln. primIte In ţari, pe baza
drora oferi un ,ervlclu de Infor-
maNi ,1 documentare prin dlfull,...
cGhldulul cumulatlu, cari semn.-
leul, .ub formi de fi.. decupablle,
macerlale ••Inenteln .vldanţa cre.tI
Ghidul este Itructunt pe pirţl,
dupicum urmead: ataioqe de pro-
du•• ,1 tehnoloa:l1 reallute In R.s.R,
cu colabollre. Iitor 11r1 ; tatala.,e
de produse ,1 t.hnoIoC reaUute In
lite ilrl. FI.are .parlţle cuprind.
un Index tematic ,1 un Index alfabetic
al autorilor, lar.1 1]·1.. numlr repre-
zinti un Ind•• cumulatlv anual. Matl·
rlalell semnalati pot fi consultati la
sala d. lecturi a bibliotecII Inltltu-
tulul, Iar la ce~ru beneficiarilor
Int.,...ţl 'e pot efectua .Irocopll
iaU fotocopll ale documentelor ori-
ClRale
BULlTlN OI REfERAT! DIN
LITUATUIII.A $TIINTIFICA $1
TEHNIcA ROMANA
Publicaţie de semnalare, In ţari ,1
peste hotlre. a cetor mal n!preten·
,atlve rea!idrl ale ,tIInţei ,1 tihna-
Ioclel romln-.ti, buletinul cuprlndl,
IlnematlutI pa dlllpline ,1 ramuri
ale economiei naţionale, relumateale
articolelor apirute In rl!'llln. romi-
.,..tI de 'pecialltatl. Pentru faclli.
tarea con1uttlril. fiecare ~olum al
publlaţlel cuprinde ti o li.tI a re-
~lStelor prelucnte, un Index de
autori ,1 un Indell pe 1ublecte. P.
b.za .emn.tlrllor conllnute In bule-
tin, le pot obţine, la cerere. xero-
copII ,le articolelor orlclnall. Bull'
tlnule, neperiodlc ,1 apare In patru
ediţII : romlnl. encleu, fnnced ,1
rusi.
adrese
utile
• Biblioteca Institutului de arhi-
tecturii .Ion MlncuI, str. Biserica
Enel nr. 1-6, aectorul 1, 701l1 -
Bucure,tl, tel. 14 110 06.
• Biblioteca Inatltutulul de mina,
str. Inatltutulul nr, 20, HO-2675,
Patro,anl.
• Biblioteca Inatitutulul egrone-
mic .Ion Ionescu de ., Bradl,
Aleea M. Sadoveanu nr. 3, IS -
eOO. la,1.
• Biblioteca Inltltutulul agron1
mic, Cal.. Aradului nr. 14A, TM-
ltOC1, Tlml,oara.
• Biblioteca Institutului de m.
dlclna ,1 farmacla, BeL or. Petru
Grou nr. 8, aeetorul e, 76241 -
Bucure,tl, tel. 4g 30 30.
• Biblioteca I,tltutulul de mecll-
cina tarmacle, Bd. Plate Liber-
taţU nr. 1, CJ --3400, CluJ-Napoc..
• Biblioteca InsUtutului de mecll-
cint farmac .Prot. dr. Dimitrie
Bagdaae , atr. Unlversltl1l1 nr. te,
IS - e«lO, la,t
• BIblioteca Institutului da medi-
cina, str. 23 Augual nf. 2, TM -
1QO(l, Tlmi,oara.
• Biblioteca Institutului de mecll-
cln6 farmacie, atr. Gh. MarI-
nucu nr, 38, MS - 4300, Tlrgu
Mure,.
• Biblioteca AClldemlei de atudll
economice, Plate Romana nr. 6.
..etorul 1, 70167 - Bucure,tI,
'el. It 03 30; 110610; 11 5Q 110.
• Biblioteca Inatltululul de adu-
ceţla flzlc6 ,1 sport, str. Maior
Constantin Ef'IEI nr. 12, sectorul e,
7Şl02 - Bucura,tl, laI. 31 44 40.
• Biblioteca InstllululUi de Inv-
lamlnl luperior, Call8 MlllrA,..
nr. ISi, ee - S5OO, Becau,
• Biblioteca Inatltutulul de In~6-
IAmlnt superior, str. Victoriei nr. 76,
MM _ 4800, Bala Mare.
• Biblioteca Inatltutulul de InvA·
tamlnt auperlor, BeL V,I, Lenin
nr. 124, CT _ 8700, Con,tanţe.
• Biblioteca Institutului de InvA-
IAmlnt superior, Cal... Armatei
Ro,M nr. 5, 8H - 3700, Orad,..
• BIblioteca Institutului de Inv6-
,amlnt superior, Bei. Gh. oo~ nr.41,
AG - 0300, Piteşti ,
• Biblioteca Institutului da InvA-
IAmlnt superior. alr. Arin! nr. 1,
SV - 5800. Sucea~a.
• Biblioteca Institutului de InvA-
tamInt luperlor, str. N. lorg.. nr.
MS - -43Xl, Tlrgu Mure,.
• Biblioteca InstitutuluI de Ind-
mInt superior, Bd. Victoriei,
nr. 3--5, SB - 2400, SIbiu.
17. o ,ulntJvllntroduc;.,. In
lum.. ,odell.mulul
«Activi..... mod.lIstlci
con_tltul. una dlnt... c.l. mal
.tlel.nl. mijloace d. educa-
ţi. t.hnlcl a tln.r.tulul. Prin
ac.utA activltat., copiii fac
cuna,tln cu lurn•• mat.ria-
1.lor, a Icul.lor, I,i Insu,'le
nenumArati proce•• tehno-
logie.. Mod.l!amul dezvol-
ti manuantat.a, precizia ,1
punctualitate... fant.zia crea-
tivI, activitate. constructivA
devenind astf.l, treptat. o ne.
c.,itat•.
Montar.. ..mifabricat.lor
se poate organiza ,i in cadrul
or.lor d. lucru manual In
cl...I.I·IV.
FI.car. mod.1 al col.cţl.1
nOaltr•••te funcţional. Cu
unei. tipuri pot fi organizat.
22
concursuri pentru copII. Pen-
bu aprljlnlm actlvitiţli mo-
d.lI,tlce .Int ln cura d. apa·
riţi. ,1 .It. mod.l. mai com-
plelt• .•
Cu aceste cuvinte Incepe
atractiva Invitatle a harnlculul
colectiv de oameni al muncii de
la Tntreprlnderea pentru prelu·
crar. lemnului c23 August» din
Tlrgu Mureş, care a realizat o
amplA colectie de aero. auto ,1
navomodele destinate copiilor.
Fiecare constructie contine. aiA·
turl de piesele semifabrlcate,
planul de montare, descrierea
amAnuntit! a modelului şi sfa·
turl pentru utJllzarea acestuia
pentru divertisment sau con·
cursurI. Minlavioane, aeromo-
deie cu praştie, aeromodele de
concurs, aeromodele planor, şa
lupe, navomt;)dele tip katamaran
cu velA, automodele cu motor
electric sint citeva din prOdu-
sele propuse de I.P,L «23 Au-
gust» din Tlrgu Mur8f pentru
dezvoltarea practicArII modella·
mulul de cAtre cel mal tineri
constructorl. Mentionam ca la
aceeaşi Intreprindere ae aflA In
cura de omologare un set de
motoare pentru modellam cu
capacitAti cuprinse Intre 3,5 ,1
25 cml
, Şi acum Iata citeva
dintre modelele fabricata la
Tlrgu Mureş In cadrul unei Inl·
tlatlve care ar trebui salutata cu
mai multa Intelegere ,1simt de
rAspundere de cAtre organele
competente din cadrul Minist8-
rulul Comerţului Interior, care
mal pun Inci destule «bete In
roate» In bunul mers al comer-
cializarII unor produse destinate,
In primul rind, educatiei tehnice
II tinerei generatii. (C.S.)
-
18. 320
,
l' ~
,II Ha
FULGER
; _::_____~P~.:.~$=
TIEAEROMODEL cu
~~
520 ~
FLAMINGO
- -~-
• 340
( ( f ]
MUREŞUl
23
19. Pf'ntru racnetomoden,tll care 'lor
al participe. proba. de machete
(clalele S.S .au 5.7), IncepInd cu
anul 1882, .ubllnlem c8 regula-
mentul F ederaţiei romlne de mod.
1I.m, In concordanta cu noile IndI.-
caţII ale forului Internaţional F.A.I.,
a Introdu. noi cerinta menite al
ridica gradul de competltlYltate al
ace.tel probe.
Modeliatul, pentru a ,u'IIM eu-
tentlcltatea capacitatea de con-
cratlzare a machetel, ti optica noi-
lor cerln,.. va furniza urmltGarale
date minime Oesp racnetll con-
struitI:
_ planul rachetel, cu minimum
10 dlmenllunl 3 .ecţlunl tranlver-
sale;
_ planul machetei la Icara t: 1;
_ planul dlspunetli culorilor ,1
allnmatricullrll-
_ trei fotograW alb-n-oru Slln
culorL
Se Impune ca InformaţIIle .1 fie
luate din surse ollciale ca: reviste,
cArti, note tehnice, proapec_ etc.,
cu trlmlterile de rigoar..
'4
ArJHtrll pot aprecie. pozlt.....~
n-oet.... execuţia mach..I, In
functie de modul cum a•• dotatA
documentatia tshnlcl a machete
O rachetA ce H pret...zA noilor
cerinta regulamenta,. te «AS-
TROBEE-D., pe CIre o prll.antlm
la .cara t :7,1!3.
aA.trob....O' eate o rache
sonde proiectatA de cet,. Aero)at
Gene,.1 Corporallon pentN cer-
cetAri meteorologice ,1 ,Ilinlillce
In regiunea O a Iono.feral de dire
SPACE GENERAL CORPORA-
TION.
Fiacheta e.te capabilA .a ridice
o aparaturi ,tllntlflel de 3,. kg
pIna. 22,7 1Ig. II InAllimi ce '1arlazl
Intltl 145 iim 80 IIm.
Propul,la rachetel .. reaUzeaza
cu combu.tlb~ lolld de tipul
H.T.P.e. (hldrod termlnated poli-
butad1ane) ce dlzvoltA o accaler.
ţie d. 21,8 g chiar din . tart.
Motorul rachetal a lost testat
.tatlc de 5 ori In decembrie 1W.8,
iar la 8 Iunia 11110 !IU lolt raellZl.te
doua lansari In scopuri meteorolo-
gice, avInd aparataiul ,tJlntific asI.-
gurat d. N.A.S.A.
Lanslrile .-aufacut aub un unghi
de 81,8· faţ;!! de orizontalA şi dupa
147 . de zbor racheta a alll'll apo-
geul traleetorlel, Impactul cu Pa-
mtntul r.aUdndu-. dup6 297 s
aASTROBEE-O_, varianta S(N
-002, are o lungIme totala de
.027 mm, dlametrul de 152,7 mm,
desch ld.rea .tablllzatoar.tor
608,7 mm, lunglm811 ogivei de
784,6 mm, lunglmlIlI sectlunJJ tele-
metrlce de 3I:M,8 mm, lungimea ca-
mer. molorulul de 257 mm etc.
Deoareee constructia acestei
Prof_ tDAN N , RADU,
. ublng. LUCIAN NITA
mach•• nu ridici probleme deot..
bite In e••cutar... lan..r.... o
recomandAm lunlorllor ti fetelor la
cla.. 5.7 (machete) ti ••nlorllor
la S.s c S.5 O (mach de aH~
ludlne).
Sugarlm ca oijlve (1) a rachetel,
sellunea telemetrlel (2), cit ,1
mufa (3) al fie ••ecutat. loat.
deodata la alrung, dintr-o .Ingur.
bucata da lemn de tel, conform
formal ,1 cotalor de plan.
Dupa ac...ta .. '101' faca IneruI-
tiri In pi..a pantN a put••vlden-
tia ImblnlrU. dintre cele trei repera
(1), (2), (3) ,1 capetele ,uruburllor.
C•• doua antene (7) II .,or con-
tecţlolllo din tabll .mIconform
datelor ti formei din plan ,1 .. 'lor
aplica pe .acllunea telemelrlcl.
dlam.tral opus, le lS· da genera
toar.1a pe care S-.aJ ata,. stabl-
llzatoarele, prl.,lnd macheta de
SUI (g).
Deoarece lIabilizatoarele (5) ri-
dlct proble... In exaculat.. lor,
datorita gro.lmil mici a mateflalulul
cft ,1 profilului comple., recoman-
dAnt sa fie lucra. d., lemn ele tel.
Ata,area ..... fac. pr., lipirea
directi OJ aoo pe corpul machetel,
la dl.tanţe ce 'lor forma unghiuri
de W Inlre el..
Pe Imblnarae acestora al corpul
machettti se '101' Irpl cu ago cele opt
ple•• redate la reperul (II).
Dlrectlonalele (8) la racheta ade-
vlirata aluta la ghldar. pe rampa
de lan..re.
Ele se 'lor lucra din tabla, In con-
cordanta cu IndlcaUlie din plan.
Se vor lipi pe corpul racnete! In
doua locuri diametral opuse, astfel
ca sa faca un unghi de 45° OI a..
-
20. bliitatoarele Inveclnate.
Dupa ee partile componente au
fo~ aUlCulllte, la dimensiuni mal
mld cu 0,2-0,4 mm, ee trece la
montarea machetei, atenti fiind la
verticalitatea ti simetria compo-
nentalor al.
S. de apoi un strat de grund,
car. ne parmlta sa Indreptam uneia
neajunau rl constructl.... şi care,prln
,Iefulre, ne 'ilI permite sa flnlsAm
macheta, pregAtlnd-o pentnJ vop-
sire.
•
k
-~
'1
.'
•
•
/ ®
Colorltul H ... e~ecuta conform
Indlcaţlllor din plan.
PentnJ a obline figuri de culoare
cu margini drepte fila dimenslunlla
dorite, se llpa pe pertea nt..
rloara • figurii bandA adez:lvII, cara
dupil Ulca,. se Indeplirteazll u,or.
Cu mara grijii vom trasa, pe
acaaa,1 parte a .corpulul machetai,
cele doua embleme ale firmei Aero-
iat General Corporatlo,, Acest..
vor re.pecta indicaţIIle dete tl plan
referitoare le culori, dlmenllunl ,1
•
•
•
•
.~
= ALI
' -'R9/NTIU
= AURIU
.... ~RI DfSQI/S MAT
... NEGRU MAT
QRIINCHIS IfItT
forml!.
Tnira ere vom scrie cu culoare
ngra ASTROBEE-D - ADD _
010, la cotele Indicate.
De asemen_ vom desena ti
ca doUII elemente ale lui Spac.
Generat Corporation, Intra ltebl-
IItatoare, In puncte decalate la t(K)°.
Dupl dotarea machetel Ct.I motor
,1 mijloc de recuperare, se cen-
treazA stetic ,1 dlnemlc ti apoi se
poate lanse la antrenament con-
curlurl.
• ,
•
•
,
•
•
~
•
,
!ţQ
GRIIl5CM
'U:U INCN
22. Catan ((ar) pu,pa '-:-----f1
Shir ldarg(far)pupo
~nr.,~~~~==~~____==:;~~~
Pic -
Gh;u, ___ -, )~;;;;;~~~;~;;~~~~~ForptO'IO
Cortro gală
IEnp ',rie;;
Brat m,a
VU9iS zrorltor
m
Şco/a g/liuAJi
Sa -----ti-.t~.JI,
-,
8 Ariicu/arie o
•
,
•
.Strai~ să~ţ ii
V.rgă 9a~r
m
Strai foc mic
Vergo trincii
8anpr
DIn';
• , iilig;
Fig.l
[onstrui iun
~ill ®~®rn~[ În stiElă
MultA vreme realizarea n8velor In
611clll a constituit un mister, axpll.
c'ndu-se cu pitici. sau (muguri.
care, udatl, cresc ,i.. Iese nave.
Pentru I!lmurlrea .,nfgmelor, vA prs-
'antAm o navA cu vele construiti!
Inlr-o sticla a,ezatll orizontal.
Nu conteazA nu mIrul de catarge,
ghluri sau alte alemente de supra-
structurI sau greemant, complexi-
talea navei filnd dictatA de CUflljul
constructoruluI. Recomandăm pen·
tru Inceput o nav! cu doua catarge,
ca cea din figUrii 1.
ea Inzestrare materialA: cullt de
cioplit In lemn (pentru corp), bor·
ma,ln! cu spif!lle (O,4{O,5{O,6 etc.)
funcţie de necesit!tl, pensete, 'oar-
fecl.
Dale fiind partlcularltatea con-
slruC1le1 acestui model !JI dlflcul·
I!tlle generate de lucrul In sticl!,
se adopt! o tehnologie specifica,
PlecInd de la desenul de ansam-
blu al navei, se 'ntocmeşte o schit!
cu mlnimul elementelor de gre-
ment (Ia orice acar!, Indicat eala
la scara de lucru), apoi se Incarc!
aceasta schiţA (Ia scara de lucru)
cu elementele de arboradA. Foarte
Important este urmatorul lucru re-
feritor la mllnevrele fixe şi mobile:
se CIIUtA sA se deseneze toate ma-
nevrele fixe si mobile cu care se
echipează nava plecind de la pupa
spre proVII (sau Invers), astfel Incit
sa nu se rldlco creionul de pe hlrtio
(adicA linia sA fie continua, chiar
dllcă trece de rmal multe ori prin
aceiaşi punct). Asta ar fi idOlii.
Ig. MIRCEA KIRIŢESCU
care I
Pentru ';;;.r;,if;;':~
atei este
trece prin O.,i~ii;;~îi
fapt, toatA
unei nave cu
lată orizontal se
sforll •.
O aiiA problemA oste determina-
roa mArlmli navei (scara de lucru).
Pentru aceasta se mAsoara sticla
pe dinauntru, pe diametru, pe care
27
-
23. /VJituro sliclo---'
Fig.2
pic .
Fig. 3
• Fig.6
nod
/
Fig.5
.
se afli IIpltul1I .tlclei (l1 lungul el).
Din aCHsta coU! ...cad circa
10-15 mm (funclie de Iillimea na-
vei, Ilo. 2).
Odatl Itabilltl Icara. tree«l'l la
lucru.
Corpul .. face din tel, plop sau
orice alt lelM cu fibra scurta, care
le poate clopil u,or.
Cetargul vergile aa (IIUZeaZa
din lemn de prun Iau bambul
(funcţie de IcarA). In figura 3 eate
Ilustrat modul In care se flxeazl
vergile de catarg, a.tfeI Tnclt III ••
permitA o mica roti,. a lor ., lurul
punctului da prlndere pantru Intro-
ducarea In aticll.
Manavrele II ax.cull din douil
Ilpuri de ala. cele fixe din aII IUb-
lire maro Inchll, cele mobile din
aII mal .ub1lre bej,.au de o culoara
mal delchlsA daclt cele fixa.
Valele .. axecuta din folll de
TIgari (cea mai indicata) nu alt
material aflat la Indemina care al
lIe subtire opac. Pentru II lugera
umflarealor In ~Int, .elmpragnaazl
cu clei nltro, sau chiar cu apratol,
aracat, dupl care .. modelea,a
.au sa u.uca pe un calapod. Aten-
lle la lipirea lor pe IUPOrt!!
Pentru fbarea cetargulul de
punta .. folo..,te un 1111«1'1 de
artlculatle ca In figura 4, care 16
permita culcar. catargului cltre
pupa. Dupa pozitionarea ,1 fixarea
catargalor .. pun larturlle Incepind
de la prOIIIII dire pupa (flo. 5),
facind nod la ultime gal.tr r.llul
de aţ6 (di circa 3O---S) cm} .. lal6
cltra pro~a. Operallunea le face
pentru !leure catarg lepara! ba-
bord-tribord,
In mod analog II procedeaza cu
contraSCOlele, balanalerele ,1 c.
celelalta mane~re mobile, a~Ind
mereu grlll ca nodul .. ae faci la
cap6tlJI aforii dlnlpre pupa,1ar spre
pro'lll. afoal1l .... Ia.. mal lunga.
Tipul de nod pentru vergl este pr.
zantel In figura G. Executar. lega-
turW .. faoa plecind de la ~rga
Iau ghiul cal mal da IoL
Capate aforllor, avInd mere
grl}il la nu II Incurce, .. leag6 cu
un cap de ala. altfel Incll: III ..
allgure paralelilmui lor, da- O
alunecare relativa Intfll fir.. putfnd
fl tras oricare dintre .re, celelalte
rlmlnlnd fixe. Inalnlll de Introdu-
cerea nevel In Iticla, ... bine 16
.. Incerce functionar. alatemu-
luL Eventual .. poata '01081 IApun
aau talc pentru Imbunat.l1lree alu-
neelrll atei prin orltlcll.
NalIIII fiind gata, trecem la prega-
tirea atlclel Nava .. II1II a..m pa
un pal: de chl cara II1II augera IUpra-
faţa apel Folosind diferita pulberi
(CONTINUARE IN PAG. J2)
-
24. PEnTRU EEREURILE
TEHnIEU-APLIEATIVE
OU DEOOL RE AUTOMATA
SOLUTIE OPTIMA DIN PUNOT
•
DE VEDERE EOONOMIC
ŞI A RODINAMIO
Criza de eombultlbll I determl-
iri. In evlll1le concenlr.rflll .fort~
rUor In vederea glllrll unor 10lUlil
lconomlc.. ACHita crizA este Im.
1111 .. de aerocluburi ti actNitatea
tot ele fOfmafll a pno111or. In dom.
lui planorllmulul lolu. ectue1e
c» ridicare In a. prN1ntA fiece'
cJte un dauvant-':
1.) remorclljulla avion _tao lolu-
tla COf;tlaltoare, daci le are In ..,.
dere conlumul de aproximativ
(1) lIorA şi UZUtII twlonululj
b) remorc.luI .. mosor permite
un cI,tig de Inaktln. IImltat
e) ulllluar.. motoplanorulu1 ci.
,le cu un consum orar de aproltl.
matl.., 12 Variln ura e,te o lolu-
ţtI mai buna dedt primele dou• •
OMorita InlA InclrclrH (greutat_
lupraf ..) mari, calitatile de planor
.Inl dlmlnua'a.
Solutia optimi care .. Impune In
contextul de.etll mei lUi t,..bule
al ..tlsfecl cennte de ordin tehnle
fi economic.. Trebuie r.,n1a1 un
compromts Intre caractetiatlclle
tehnice ti economice, ca,. con_ta
In g6slr. performan1elor necesare
La un col1 minim. Supraestlmar.
performanţelor necare duce la
cresterea elegereti nejustificata
a costului.
Din punct de -..dere economic ..
cere o solll1 cu un col1 sc61ut
de construcţie elploatare.
Caracteristic! de ordin tehnic
necesare si suficiente unul planor
Ing. CALIN GOLDGAN
Ig. PAUL ANTIiMIA
de club 11nt;
- vHez6 minima de zbor elt mal
m1c6;
- vltez6 mlnlm6 de c6dere cTt mal
micA;
- .lguran16 In ellpl
- efleacltate mare a co
_ tlneţe· muim6 rHl6C;
entA (mal mare ca 25):
- greutate mic6 (ofera com
tara bun6 chiar si In curenţi
atabl).
Nu atnt necesare;
- o fln mal mare :J) (nee.
• ....1 doer ti competitiI);
- comportaAl IHln.lla viteze mari
(pe•• aprollmatlv 150 knVh).
Ace_. concluzII IInt tr... In
urma conlultArN articole1Of din r.
ilS
25. 'listele de specizllitat.. Solutia care
satisface In mod optim cerinta
economicA este planorul usor, C1J
motor aux.lllar, care permite deco-
larea autonom.
PreocupAri pentru reall~area
unul astfel de IIparat exista pe plan
mondial, In S.U.A fiind la ora
actualA lansat şi In curs ele desUI-
,urare un concurs de proiectare
,1 construclll.
AnaUlInd diversele conllgura1H
.x.lstente. s-a aluna la conclu~izI
ca o configuratie CANARO- (am-
penal In fata aripii) cu IIWINGLET.
(vezi loto) dlrectlonalla .xtr.mlta-
tea aripii este optima. Ea oferA
urmAtoarele avanta:
_ sigurantA In pilotaj (planorul
nu se angateazl--);
- greutaa micA compactltate
(prin eUmlnarea luz.lalulul poste-
rlOl' loloslrea ampenaJulul por-
tent);
- of.rl soluţie Ideela p.ntru em-
plaaarea ellcll (In partea poste-
rioara a luzeleJulul);
- domeniul d. centraj ~ lerg
decit la varlen claslet
In cadrul preocuplrllor .xlstenta
la I.C.A.-Bra,ov p.ntru r..lizar.
unul ...men81111 aparat, a lost ate-
biUtA, cu metode moderne ele pro-
leclere, conllgurat~ geometrlci. Ee
este rezultetul Imblnarll .lmulArli
eerodlnamlce pe calculator CIJ opti-
mizarea numericA. Simularea nro-
dlnamlcl calculeazl distribuţia de
101'8 pe suprafat.1e portanteţlnlnd
cont de Interterenţeleaerodlnamlce
dintre ele. Optimlzar.. numericI
glse,te variabilele geometrice care
a actlvitAlii de la _Ecran-utiIJ,
unde totdeauna se gasesc spa-
tiu, timp şi pasiune pentru pro-
pagarea culturii cinematogra-
fice prin vizionAri, lntllniri cu
regizori, scenaflştl, critici elc.
Complementar acestor activi-
tAti se desfăşoarA şi munca
celor mal talentall fotografi, care
realizeazA anual apreciate e.-
pozilll.
Gama actiunilor gAzduite de
':asa de culturi e sectorului 1
nu se rezum! la cercurile men-
Il0nale. Tot aici tinerii se pot
califica urmind cursurile cercu-
rilor de desen tehnic şi proiec-
tare Industriala, susţinute de
specialişti din productie, pot
participa la cercul turistic «Ad-
min, care are la activ eltcursii
cicloturistice, coboffri cu bărd
3 0
asigura maxlmul unei func1H obiec-
tiv alese cu tisfacerea restrlc1U1or
Impuse. Func1ia obiectiv aleasA a
lom viteza medie de drum, cel mal
edificator Indicator de perlormantA
al unul planor.
Caracteristicile gwmetrlce pen·
tru varianta optlmizab!l sint urml!!l-
toarele:
- gr....tat. gol G(kgf) - 13)
_ suprafaţA totata (m1) _ g,13
- anvergura aripii bII (m) - 10
- anvergura ampenaJulul, b _
_ 5.08 10
- IncArcare C{S (kgl/m') _ 24.t
(cu pilot de go kg).
Perlormanle estlmate (pilot
go kg).
_ finele maximl - 28
_ vilez6 mlnlml de zbo, (kmJh-
.
_ vltez6 mlnlm6 de cAd.re
(m/s _ 0,87
_ putere maximA motor (CP) -
·18
_ vitezl as.censionalii mulml
(mJs) - 3
_ consum orar combustibil
(~orA) _ 5-8.
Se constata el se poate obtine o
construc1ie u,oarA cu perfolmanţe
de planor bun. ,1 CIJ un consum de
combustibil IedUl, cu elte cuvinte,
un compromis tehnlco--economlc
optim.
- Une'. _ raportUl dintr. por-
tanii rerlat.nla a.rodlnamlcL
• -anvalare _ f.nom.n a.ro-
dinamic p.rlcuto.. cau..a multor
accid.nte In a,I_,I•.
pe rlurile tArii etc., se pot In-
scrie la cursurl de dactilografie,
design.
Conduse cu competen1A şI
dAruire de cAtre tovarAşa dlrec·
toare Maria George.cu, actl·
vltAtlle Casei de cultură a sec·
torulul 1 din Bucureşti se re-
marc! prin caracterul formativ
şi totodata apllcatlv al maJori.
tatii cercurilor cu program per·
manent Munca radioamalorilor
şi dneclubişWor, autentice «ve-
dete» In cel mai bun sens al
cuvintului, reprezinta un 8ltem-
plu capabil de emulatie şi pen-
tru alte instltul!1 de acelaşi gen,
interesate mal degraba In obti-
nerea unor venituri substan-
tiale şi mai putin in diversifica-
rea actiunilor de educatie teh-
nică a tinerei generatII.
Apreclatel. colecţii ale Editurii
4lAlbatros. _ Cristal, lye....m,
Slnt....-Lyc.um, Mic••nclelo-
pedl. p.ntru tineret _ atesta
IneA o dat6 perseverenţa unui hal-
nlc colectiv de editori. In Irunt. cu
distinsul anlmltOl' al educaUeI ti·
nerel gen.raţll, scriitorul Mircea
SIntimbre.nu, In ceea ce prlve,t.
propagerea volumelor destlntll.
con8tru~toril0f ematorl.
Printre titlurile ce vor reprezenta
premlerele edllorlale ale sfirsitulUI
acestuI an ,1 ale anului viilor mao-
lionl!m clteve p.ntru cititorii nOfln:
O. Ia .Iechostatlclla motorul
lonle (autori: Radu Cramariuc
In Edltul'1I t.tllllcl VI aplr. in
Coleqla Radlotele~!'liune» volu·
mul Recepţia TV - Intrebi ,1
rllpun'url, s.mnat Oe MIre:. ,1
Mucenic 81,01u.
AutorII. avind o boJatl p.-
rien~ profesionatl fI didactid. i
propun .d rlspund:i la cite~1 dintre
numereuele Int~blrl puse de du.
-
26. PRODUETIA EDITORIALĂ
, PEnTRU TinERET
,1 VI~iI Spulb...): prezlntt aspec-
tele unui domeniu al ştiil cu un
numar mar. de apllcalil practice.
Pornind de le pre18nlllfea teoretlc6
II fenomenelor electrostatlce, sini
descrise amAnuntit o serie de apll-
ceţil e~lrem de actuale, cum ar fi
generatoarele electrostatic., ace..
ler.toarele directe de particule, mo-
toere lonlca etc. Un volum care 1'11
Interesa. fllra 'ndolala, mulţi dintre
constructorU amatori ••te ,1 cel
••mnatde Vlo,.1 Rlducu_Auto-
dotlri gOlpodire,ti din met..
,Ia'e ,scup.rabU. Autorul pr.
zlntA o urle de con.truclli da
obiecte caf' te pot .xecuta din
deşeuri ,1 materiale recuperabile
prin apar.liI Ilmpl. Adrellndu-88
totodata şi Imaginaţiei cititorului,
volumul lug.r••zl Ingenioase lu-
crAri din sirmA, bar. metalice, tablA,
lemn, 'extUa, mase plastice. O bo-
gati liulUal1e (116 figuri) ce !nso-
,e,le lellul prezlnlA. cu multe de-
talii, tehnologie operaliunllor rete-
rltoare la conltruclUIe propuse.
AdreseI! hobl,tllor, cercurilor de
elevi, lucrar. lui Vloral Rlducu
cuprinde ti o Ieria de afaturi bine-
venite penll! cel ce doresc 111-,1
organizeze ,1 11-,1 dotele un ate-
Ihll' propriu.
un urc larl de amatori al unei re--
up~iI dt calltlta In teltv'zlune. Inl
clt.va dintre luStea: C, sint nor-
m.l. de televiziune ,1 prin c. diferi
.1.1 C, dnt .;stemele de ttl,vlzlunt
In culoriI C. modificlrl trabul. fI-
cut. unul receptor TV pentru a fi
transformat d. p. o nonnl p. alul
C. se Inţelelt prin IJomotul recep-
torului ,1 cum limiteau. poslbllldi-
lIe receplell Care sint principalii
Pforametri electrici al receptorului I
Cum poate fi Imbunltlitl rlUp!a
TV la mar' dlltanţll C••st. recep'
ţla prin sateliti Ce nout!,1 sint In
domeniul recepţiei TVl
Un titlu .xtrem de util este. de
uemenea. Circuite inte.....t. ana-
101iee. Analiza fi ,Intul, pr~
blame r••olvate semnat de Gray
P. II Mayer R. G.
ReaJll.IIti d. penonalltlţl recu-
noscute In domeniu. profeJOri la
Universitatea Berkeley, Caforn'a.
S.U.A.• lucrarea se constituie ca un
Un epreciat colaborat al revistei
Tahnlum, chlmlstul D... 1. Sara-
cu .... fi prezent In librarii cu volu-
mul Praparatl Ilngu ce II adre-
aeazl tinerilor care doreac tA cu-
noascA aplicaliile chimiei In do-
menII practice ti lotodata a6 pre-
pare reţete prezentate. Concepu-
ti pentru un nivel mediu de cu-
no,tlnle, lucrar. cuprInde reţete
$1 alaturi de preparare pentru cer-
nelurl, adezivi, materiala de deve-
lopare lotoclnematograflci, ICOa-
ta,ea petelor, tu,url, tacurl, mor-
ta,., zugrlvell, spoi', t1mplarle,
prelucrarea auprafelelor metalice,
reallnr. de automodele. O Icurtil
deacrlere a materialelor F uaten-
Iilelor necelare laboratorulul cam-
pleteatt volumul.
Amlhament. tehnica, volum
realizat de un alt colaborator al
revistei noastra, G.D, Opra.cu,
II adreseazl tinerilor conltructori
amatori dornici ..a reallzaze mon-
taje electronic. F dlv.. obiecte
pantl! divertllmenL 011'1 cuprinsul
lucrariI semnelam: mlnleutometi-
zari surpriza. Jocuri electronice,
fotografil trucate, ali,oare dina-
mice, construclll realizabile cu ple-
n romanesti ti materia almple
aliate la Indemina hobl,Wor.
Volumul CAutind ,..Iul,semnat
volum de ,..!erlnţJ. pentru .puia·
Ir,tll din ctrcttare, prolectart
utlUure. circuitelor Inte,rate
Sint pruenut••Iementele da cir-
cuit rellllbJlt In tehnici monolitica.
circuitele tipic. cara se IntIlnesc In
circuitele intqratt analo,lc. mo_
d.rn.. Pentru prima dati Icestea
sint prezentat. lelate d. circuit.
Itetlv. in frtev.nţl ti d. Z(0mot•.
Lucrarea elt. bolat completati cu
.xemple ,i probl.me. Un colectiv
d. spedalltti romlnl .. completat
ediţia orliinali rezolvind ..proxlma-
tiv 200 de problem., venind astfel
In Intimplnar.. celor te doresc si-ti
Insuleuel tehnldl. de prolectllra.
d. ana!itl ,1 sinteti cu drcult. inle-
,rate analollce.
Lucrarea Tehnica 5Onorizirii
pentru amatori, de CllIbay O;a-
niel, prezlntl In primul rInd apl'
raturi IpecUlci tehnicii lunelulul.
aparaturi de larli utiliDlre (nepro-
fesionlll), principiile de funqlonlfe
de Edmond Nlcolau, reprezinta o
I Ulta de pasionsn. eseuri In care
autorul explollaz6 intr-o mame'6
accesibil! mari teme ale micro·
,1 macrocosmoaulul: creaţra arti-
ficial! In laborator, mecanismele
cerebrale, raporturile ,!Hnl'lltera-
turt etc.
Din apaclacolul matematicii
(autor: Gheorghe Plun) contine
o atractiv! prezentare a matema-
IIcli necantltatlve, a unor Idei şi
razultate de mare valoare cullurala.
c. Iirgesc con,lderabil orizontul
Intelectual al cltitorulul Printre ca-
pitolele volumului II numarl: Des-
pre limitele matemallcll, Oelpra
adev!rul '~devlIIrurllor evldent8ll,
Teoria catastrofelor, Intre entuzl-
allll ,1 contestare, Gramallca cre-
ierului, Ce pot ,1 ce nu pot fac,
algoritmII, MatematicA şi crlpt~
blf1logle.
In prol,amul EditurII .AlbatrOI»
aa atll, o traducere: Conatruc,iI
- lupta impotriva graylta,l_ de
Ma,1o SalvadGt'i, profuOl' la UnI-
v,r,ital_ Cc.lumb~ din New York.
Autorul, reputat specialist In con-
strucliile urbane, loloslnd numeroa~
.. exemple din lalorla arhitecturii,
eJpllca principalele fenomeM din
acest pasionant domeniu al civl·
Ilzallei umane, precum şi calltllliile
materialelor de con.truclle clasice
,1 moderne.
II utlllure ale acesteia.
btlnderea II dlv.rslflcar.. apa·
raturl! modern. au atras dupl line
.porlr.. nu mirului aparatelor HI-fl
,1 ItlflOfonlc•.
evident. In cadrul unei dl1l, nu
exlltl polibl1lut.. tratiril modulul
d. utlUDlre ,1 d••xploata a tuturor
miiloacelor electroacultlce exlst.n-
t•. Din mulţimea diferitelor tipuri
Icceslbil. in anII '80, autorul (cu-
noscut speclalrn II autor al un.1
Slrll d. clrţl d. Ia... a.c:ca pentru
radloamatori) a selectat cel. mal
reprttentatlv., p.ntru a pretenu
noţiuni de utlllUrt li manipulare.
P. ba.u experlenlt! practica, se
poate anrma ci este suncl.nt! cu-
nollterea, de .:Itra amator NU pro·
fellonlst, a patru-c!nd tipuri de apa-
rat. din tadrul un.1 cltelorll, pentru
CI, In cel mii scurt timp, si paatl fi
insu,lte noi cutlO1'tinţ. despre alte
tipuri de aparate.
31
27. (URMARI DIN PA. ~
un dHuant, .. coIorMZ6 chtiul
(chit obi,nuit pentru geamuri).
Apoi cu o .palulA (care .,. un ylrf
drept altul curb) 88 II cu partile
dreapll chit .. pu~ ti Itlelt
(chltul a fost fleut mici bllu1Jl car,
sA Intr. pe gitui sticlel),Aten111 la
murd6rlr. peretllort Dupa ce ....
PUI o cantitate necesari de chit,
ac••ta .. pralMZl cu PII_ curba
••patulel; cu K'. o«Zle .. f.:
,i valurile.
1 corpul nav. tr.bula p'1lzut
un bolt ca,.. .. fI.eza mei bine
nava In chit
Sp,. d,ebire de ne. con-
atrulVi In IJtIcIi tu Vi '1ertletll, Clrt
.....mbla In atlela, ., cazul de
'ati. new Hte. completl ••,6.
Pentru II Introduce nlY .. culci
cetlirg. Ip,. pur- (n.... VII
Introduce ., lUI ... Iot)/__ v...glle
ghlurUa .. aduc cit mei pata'
r.nalbll cu catllrg.... Se ve acorde
oertl mar. atentie II 'lele.
Se a.-za .tk:1a In pozijll vertl.
cala. Se !ne.. Introduc.... navei
prin ghul .tleIeL DupA int1'od~
r. el completA ... acorda med·
mum cit atentie pentru mlar.
pendulAr11 modeMl.d. De ItHmtfl..
al nu IIlIngi ..up'. marii..
DupA cobor9r.. plnl d~1
pozttlel deflnlth..... va tac. n...,..
r. o p.ull. ApoI cu for1e proe..
pet., calm ti Incet. .. IncUna sticle,
altfel Indt modtlul .. atIngi chltul
dIntr-o dat.
Adu .tlcla 1. orizontal, QJ °
1111 .. pozlţlone.d se pr8IlZ1
nava.
Acum InClipe (dupa c1tw timp,
ca al .. u.uca chltul ~ ne.. al flt
bin. flotl) tr..uI aiorlior. Mare
.t.n1 lalncurC8tul fl,..iQr. ~ tceld
caz, QJ mult calm... fh,..,. fir.
In pozlţ. dati ti ..cauti de.curca-
r. celor buciuc.... Dupa ridica-
r. c.targiNof, tinInd bine de fir.,
•• a'.njnd vefgile lIalel..
In pozitie final funcţie de P051-
bUitl1l, fira .. lipesc QJ o picA-
tura de ciel In u.ltirre gauri, NU
s. Vltntl cu un Inel de bomprtl.
a,aLIOGItAFIll
t, _Mod.tern, film
2. dlodalbau h• .n.., :z, 1t'1111;
7/1.,.
,. A. 'an, M. ••,....ţl _DIc.
tlon., da marina.. 1 militari,
.m.
4. L hntoro: .al Mod,lI' ....
vale.. teL Ho. .lIa
_. 1111.
~~._ .. _.-
3 12
r
umar
..
28. ~~~~~'~J:;;,;~::~:; d.
I rindul
I I110r ce
le creeazA In . lablUrea de legAturi fe oamenII
de diferite prolesll şi 'Iirste, In ve Icuhuea unei
mari ClnUt,,1 de InformatiI.
Fiecare radioamator ah In primul rma con·
structor de echipament radloelectronlc, recepta.
re-emltAtoare, surse de energie, anlene etc., In
felul acesta cApAtind cunOfllnl1 teoretice ,1 de-
prinderi practice, elemente de mar. Importanţa
In pregatirea profeslonalll ti tinerilor. cu ajutorul
aparatelor conslrulte se stabilesc legAturi _
acele minunate 050-u,I - , momente de reala
~, IndfeptAllt6 aBIlsfacle.
Capitolul care urmeaza 8S18 aicaluii dlllll'O
SUlUl de articole ce conlln schemele ŞI datele
constructl.... ale unor aperate simple sau mai
complexe, continind in special componente Ind!·
gene, dar toate avind performanţele tehnice
Impuse cerlnlelor actualului trafic ela radloama-
tarI.
33
29. I AsearA, la un ceas destul de
N Hrziu, ne-am adunat citiva intelec-
tualiia prof.sorul ,1 prl.tenul no.-
M Iru Ionel Slmlonelcu, avind Intre
E noi ,i pe B rAtescu-Volneştl, care,
M de,1 oaspe de d.parte, e soeotlt
O tot leş.an, In Inl.lesul cel bun
R nobil al cuvintuluI. Ne-am adunat
I ca sA ascultAm un haul-parl.ur,
A un Instrument ultramodern dll ra-
M dlofonle, Instalat lntr-o frumoaal
pipait ladite mllterloasa dutlndu-I
anume inel., butoni ,1 Inchel.tuti.
Dintr'odatA In cornetul mort, vopsit
lacult, parcepurlm o voce vie.
O voce car. sUlplna melodlol ,i
dulce romanla reg.lul din Thule.
O cintaln ac.lea,1 clipa, o 10pranA,
In actu al doilea In Fault, la opera
din Vlana. Ş I noI o auzeam la la,l,
In Sa,lrla-Intr-un decor din vre-
mN cind nu erau Inca inventate nlel
drumurll. d. fier.
Aceutli a doua impresIa, lovI-
tura acelui glas care venea de la
o 0)1e de kilometri, prietenos, cald
apropia!, a fost mal prelunga,
mal Itarultoare ,1 mal adinci decit
Inl1la.
REPRODUCERI DUPA,
REVISTA RADIO -ROMÂN
odaie nationalA, conservatoare, v.-
che ,1 patrlarhalA- amintind vr.
murlle bunlcelor noaltre, a crlnc--
IInelor, a dro,telor, cu reoare de
Viena ,1 cu patru cal Inelnta,l, a
lurugiilor ,1 sluJitorilor In costum.
albaneza, a lenei ,1 taclalelor orien-
tale, a mulicellui Barbu ,1 a celar
dlntllu vallurl revoluţionare. Con-
trutul!ntre decor ,1 Inltrumentul
ac.1a simplu ,1 Itrllnlu a pu. In
mine cea dlntllu ImpunsAtura de ac
ager: un Iei d. nedumerire. Dom-
nul locotenent Zapan, Ipeclaliit
!n asem.n.a dr6cArll, a Intors pu-
linA vreme spre noi muca lui de
zimbet ,1 tAcere, atit cit l-a trebuit
Tr.bule la mlirturlHSC ci eram
nou la cea dlnt1lu audltla. N'a,1
putea d IAmur.lc pentru c. n-am
avUI curiozitatea IA mA Ingrama-
desc In primele momente la cele
dlntllu damonstralJl radlolonlce.
Stiam ,tilntiflce,t. despre c.-i '101-
ba ,1 aveam convIngerea cA tr.buie
IA aştept perfecllonar.a aparate-
lor. Ce poate ali fie mal mult-Imi
spuneam - dectl un telefon IAIA
Radio•
51
literatii
•
o Int.r.....ntl e.r.r. d.
autorlzatl.
Cel mal neaoş dintre prozatorII
generaţiei noaslre, dl. Mihail Sado-
veanu, elte un pallonat amator ra-
diofonlst dovadA cele douA arti-
cole ale sale, reprodu.. ,1 de
«Redlo RomAn., dupa revlela lite-
rarA «Lumea•.
Cererea de aulorlzatle edresalA
de Domnia-Sa Direcţiei generele
P.T.T. etlr,e,le glumeţ cam cu
urmAtoarele cuvinte:
.NAdAJdulasc cA,ln calitalN mea
de membru al Academiei RomAne,
vA lunI destul d. cunoscut ca sA
fiu scutit de certificatul de bunA
purtar.....
34
al ne rAlpundA la salutAri: apoi a
P05T RElEPTOR
lU DOuI lAmPI
Un foarte bun şi foaMe selectiv
aparat receptor tşi poate construi
fiecare amator, urmlnd schema
de maj JO Ea reprezÎnll un
montaj cu douA llmp~ dintre
care una In Inalll rrccvcnll cu
rezonanţ.l, iar a doua detectoare
cu reacţie, reacţia. cltenindu-5e
pe circuitul de rezoDan1 ceea
ce are ca efect o mî,care a radia-
liilor antenei.
Montlijul de [ali este cel mai
simplu montaj cu rczonantl. po-
Prof, 8, P R OOA N .
T,rd.
sed! multe calill~ de sensibili-
tate şi selcctivitatc, permite au-
diţii bune, chiar şi pe antene im-
provizate.
Piesele necesare :
tn afarl de zestrea necesari
oricArui aparat. avem nevoie de :
I condensator vatiabil CI -
- .500-IOOOcm ;
1 condensator variabil Cl -
- 500-750 cm ;
1 condensator ru: C, - 250 an ;
1condensator fix Col - 1 000 an;
-
30. ·IrmA, tulburat necontenit de un.
deie parazitar. ale atmOlfere!? Sa
I,m deci rabdAtori ,1 ....şteptAm
ullHnul cuvint, ca,. nu poate a6
Intirzie.
In cUpa In! efnd pentru prima
Gala fenomenul !II-a produs, Jud..
cltlle anterioare au cazul ca fluturii
de hirtie. Nu mi-au mal SpUI ,1 nu
mi-am mOI explicat nimic. Cu toate
emmkurl1. paraziţilor. ain rlilmas
atent numai asupra cherMrlf car.
mi .. adr.s.. Armonia ,1 sImfonia
moale ti orche.t~ .-.u Izolat In
ureeh.. mea ,1 .Imulta • luclt In
mine con,tllnţa minunII. Ven.. Ia
lull.tul meu un ;1•• de departe 0
adla'. de Instrumanta- glas viu ,1
palplW.nl ,1 In_lrument. Inlulle1/te
da oameni vU. Nu-! matlnArla gra-
mofonulul. nu lunt umbra'- ,In..
matogretulul- ci. vlbrarN ~1t1,
• contact direct cu omul, frat.
meu din departare.
Deci • suprimat spatiul. Da' a-
eealta. numai o formul6 da flzlc6,
patru cuvinte Indlf,renle PU IO unul
dupa altul, Eu auzeam vaurlll lui
Goethe, muzica lui Gounod O
I condensator fix C~. 2000cm
I ~rie dc selfuri de 35,75 ~t 100
~plrc ;
el'mLRle de 30 O,
O r,,'tMcnţA de 2 - ~ n
.1onflul se va face respectînd
indicaţiile dale pinA acum In re--
vlSlA, cu pnlejuJ descrieri. d.fC'ri·
Ielor pru;turi.
RC'U/IlJU/: aprindem Ilmpile, cu·
'loc. cald6 ,1 vibrantA de f1fTl8l.
C6 nu e,te 'Pl11u decft pentru ne.
,Iilnţa ,1 mlrglnlt.. noa.tr., pare
evident. ca fi timpul VI fi fIInd o
conven11e, Iar' poat•. C. poata
nolln,lne d. Ia Incaputul plrln1110r
celor de demult ,1 pln6 la cel din
urme din ...lItorul con....nllonal nu
,Intern docft o unde ori un fjor din
marele tot - lar.,1 de ce nu a-ar
pulea? O, nu ,tim nimic, II 16um
toate aceat. propozi111 ....n., Nu
,Int decit cuvinte, deci con....n1U.
lucrul de clplt,le .raci .uzeam
fauat la opera din VI.na, ŞI.,la·'
numai o mici, o foarta mieii parte
din ce.a poem.ud, rem.rci clnev•.
Oe,lgur, S'.r put.. auzi lot ca·1
.unet. ŞI daci undelo ac..te. Irec
In ,pa.IJllnflnll- atunc.. ce auzim
noi acum .unl In va,nlclei nu ..
atinge niciodata. Nu .. vor ating.
nlel Le,urlle noastre. ŞI nici ima-
ginile noaatre: curind vom avel
Jlngl aparatul radiofonic ,1 .par.·
tul car. u ne Int'll,ez. Imaginile
fi mlfcarea. Lucrul e realizat In
laborator, MIIne II vom avea Inaln-
lea nOllllr6 In acea$tI oPale. ŞI
plilm bobinele Ll şi R, pinA la
Iimlla de acro~j. Lulm o poziţie
pentru C. ~ cAutAm cu el ploi.
gAsim un pOlt,
RezultaTI'. Pe o IIntenA de 15 m
lungime am obinul urmAtoarele
rezultate: Budapesta. Viena, Ro-
ma, Berlin, Milano, Moscova.
Toulou,c, P.r;! etc.. (oarle pu-
ternic in cascl.
Imaginile, ca ,1 lunetele, sint tot
n.murltoara. In raport tJ Infinilul in
timp $I-n spallu. Atuncea ce·; mu-
ritor din noi? Slmţirea pe care o
Incarc ascuhlrICI glasul depart!rll?
Ceea ca numim .uflet? Asta u fie
Iredtor - cind calelahe l uni
etarne?
Nu cugetam ,1 nu simţeam numai
IIIla.
Ma gindeam la p!rintil mal care
n-au cunoscUI radio'onla, La bu-
nicII mai care n..u cunoscUI aero-
pianuL La a'tU mal delemuh care
n·au cunoaclll aburul. ŞI la allll,
pe acara timpului noatru omenaac,
cara-au tolt IIIracl si pro$tl, pin!
la cel dlnt~ dl,. peşteri cara nu
,tiau lIecretul focului.
Unul In ,veacuri a daacoperh fta·
c!re vie, mlnun. ,1 Dumnezeu,
Altul a descoperit pirghia: ahul
pul...ea aburulul. Alţii au zburat.
Al1l1 s urprlnd talnelt tenomenalor
electrica, tn faţa nOaltra, In viitor,
alnt de do.coperlt .ha mlstere-
care acum a1nt pentru noi noapte ,1
.Uncl. Nollintern .tralnl ,1 departe
da ele- dar ele e~1116.
Ascultam ultime accenta ala
malodlal, In freamatul orchestret
n..v.am In tata m. nici ImaglnUe
definita ale actorilor, nici scena,
nici convenllonalul multiplu al tea·
trului, nici publicul. Muzica mI
purta Ind6r!1 In le(18nd!, apre un
Fauat ,-o Margarat! a trecutului
•..11, da,1 aunt fantezie, mei pIIni
de simpatie ,1 de umanitate, Ac.la
cu demonul lutlatulut lor erau ade.
varul In virfUlaa aceleiaşi puteri pe
care o avaa cutia comandatA da
Iocotenantul Iapan, In ...Irtutea ace-
luiafl ml.ter . acelela,1 logice.
Acellea erau numai gindurile ,r
..ntlmantare primare pe cafe le
putaam dlllufi oarecum la aupra·
tata In mine. Sub ale erau Inlll rad!·
clnl nenumarata, nadesluflte fi ob·
scure, pe care It percepem ca pe-o
lumin6 dincolo de plc16, ca pe-o
chrTIara pa care n'o aod urechile,
'mi nOlam cu grija In memorie ,i
data acestei ....1 tiri pereche:
8 Martie 192e - ca ,1 cum acellte
alte trei cuvinte ar avaa vraun scop,
o norml ori o legatur6 cu Imanlul
proleu care ne prezinta numai una
din formal..! Infinite.
MIH A IL S ADOVEANU
35
31. -
F
RECEPTOll uf
Din materiale recuperate, radioamalorul polite CuEm 0,15, Iar ~ ara 35 de splra CuEm 0,25.
s6·,1 construiasca un radioreceptor util In traficul Transformaloarele Tr, ,1 Trl proYÎn tot de la apa-
din benzile Inferioare (In special) M ,1 7 MHz In rate vechI.
modurile CoN ,1 AS. Cel care dor.se sa le construiascA vor proceda
Acest simplu radioreceptor este de tipul cu reac- astfel: tnmsformatorul Tr, ar. un miez de .. cm'. In
tie, deosebit de ..laCIN .enslbil, In componenta primar boblnlndu-ael600cIe splra CuEm 0,15,lor In
sa elementul principal fiind un tub trlod6-tetrodii de secundar 110 de splre CuEm 0,6. Trsnlformalorul
tipul ECl 8:2. Partea !flodA lucreaza ca detector cu Tr, are un miez cu ,eqlunlNl. de 5 cm', 10 primar
reactie, iar partea tetrodl ca l!IIu1plificator de audlo- se boblneaz! 2200 de splre CuEm 0,15, 181' In secun-
fracventA. Circuitul de Intrere pentru 1 MHz este dar 1 780 de splre CuEm 0,2 (pantru 160 V) şi 10 de
conS1rult pe o carcasA cu miez de feritA (carcasA splre CuEm 0,8.
cu dlametrul de 8 mm). Pe aceasta carca se bobl- Dupll reallzara ee cupleaz! tenalunea ,1 se face
neaz! 12 splre din CuEm 0,8, splrA lingA splrl, s- acordul circuitului de Intrars.
centa fiind L1; la 2 mm le extremllltile 11,11 ~ se Se verifica Inln daca alaiul IntrA In reacţie prin
boblneaz! clle 4 splre din Cu Em 0,2 (lot splrl lingA rOlirN polentlomelrulul p. Daca elalul nu Inlrl In
splrl). Una din ecesle boblne formeul cuplajul cu reaclle, se InverseazA capelele boblnel 4.
antena (~i' Iar cealaltl formeul elemenlul de De remarcal ci la acest receptor pra~ul ,1 nivelul
reaqle (4 . reacllel se stabilesc din pOlenllometrul l ' Iar nivelul
Pentru gama de 3.5 MHz boblnalela se fac In a- audltlel din potenllometrut Pl'
cMafi simetrie. numai cA LI ,1 li au cite 12 splr. Y 03CO
5,f
' 5O'V:l5D'
, I-!i ' H
~ 22Qkn.
~:
Ill?o
'00
;: lQQko. 'O
1OOA/2W
KQ 'O
'/
'l
of Tr.l
LJ /: t- 5100.
---- /...
IIE
,,' ---- ,
--- ~
'ţ//
,
1 ..~J ~
100
,
T
L, ,
n .f
6~
,
~ 50 47pf
P,
~,''''' 210 lSOV
n ]0
. .51,,,
~. ~ ~ j m8,
nDulati •
I.p.r.s. PARAMETRUL
Tensiunea de str!pun,ere colector-bad (Vc. o)
I.P.R.S.·Bln.... produc. band,toate aplball Tensiunea de slrApunaere colector-emltor{VCEO
d. m.dl. put... cu .tructurl de fabricaţie proprl..
Cureqt continuu maxim 11'1 colector (1 el
R..IIIII, familiilor BD Z3S--ZJ7 (npn) ti BD 2M-
231 (pnp), ,...,.,ctlv BD 4SS--44t (npn) ,1 BD 434--4Cl
Puterea dlslpaUl. maximA {Tcllp.ulll = 25°C)
(pnp), ,.pr.rlntl ° importanti '_1_ tehnolo-
gieI, c... Incunun.ul un progr.m d. d.zvoHar. Tensiunea de saturaţie maximA (V CE 'lIt)
. mplu. - laIC=lA:
Ea constlln ,...lil._ regiunii bu prin c,.,t..
f_ unui . trat epltaxial. ..u,lnd un control mai
-JaIC = 2A :
precis al dopalulul Al groeimlL C.. mallmportafttl Factorul de amplificare In curent continuu
c.r..::t.rl.tlei ..t. Ind obţin.,.. unei bu. cu un minim (hPEl
numlr foarte mic de d.fecte ale r.'eI cri.taline, -lalc:::lA:
c.... c. reduc...mnHlcatlv pOllMtllitatea aparlti.1 - Ia IC= 2 A:
sblpung.rUor locallla'., conferind ° robu.'.ţe
deo•• bita 1
••t,lpung.,.. ••cundara. Frecvenţ. de tranziţie minimA In MH:l (f r)
3B
32. SO 233
BQ 234
45V
45V
2 A
W
o.,l
,
T, ' Il,C,
2
,
CBM,
3
IIrlTRARE
.n.n.n. VCDB4'2'E
11
CBB, Q
5
CDe
qH
Q 6
•
de obicei, un capitol deosebit In teoria cir·
cultelor.
In cele ce urme.zil se prezinta un model
simplu de filtru digital ce poale realiza o se·
para.... unor banzi sau frecvenţe dorite.
FTJ Circuitul poate fi folosit C4I filtru Irece-J08,
trece-sus sau trece·bllndA. Schema electric!
se da In figura al6turat6. Celula de bata este
constituita dlntr·un circuit basculant mono-
stabIl ti un circuli basculanl bratablt tip D.
SI'
Trebuie menllonat faplul eli semnalul de
1.,1.....te Bub forma unei trepte de tenlhm.
~ loglct, Una dintre IntrArile circuitului bas-
culant monostabll ,1 Intrarea de tact a circui-
tului basculan! bistabil sint legete ImpreunA
la Inlrlrea MIrului. Fiecare Impuls losit pro-
voacA trecerea monoltllbllulul CBMI In Ila-
rell logicA «It penlru o perlOlldA de timp
preitabiiit (1; - R,C,). Acala,1 semnal per-
mita basculerea circuitului besculanl blsta-
bll CBBt. Dar Itar... le,lr~ O este.determl-
FTS nalA de Itaraa Intr6rll tip O In momentul
basculArll. OllcA perlOllda Irecvlnţel de Inlra-
re esta mal scurta decll timpul de bascularl
a circuitului basculant monostabll, la Intrerea
O va fi prezentat un nivel logic .b, lortlnd
le,irea O I circuitului bllculant blstabll sA
Pentru separerea frecvenlelor se folo•••e,
de obicei, trei tipuri de filtre: filtr. pallve
(Re, le, RL. RLC), filtre active (Re) NU
fltlr. digitale. Dacii primele doiJol categorII sint
In general cunoscute ,1 folollta In practica
radloamlllo,UOf, ultima categorie formead,
rlmln!i In starea logica .1 •. Olcl perlollda
frecvenţei de Intrlre devin. mal mIII' decit
timpul ele baaculare a circuitului basculant
(CONTIN UARE IN PG. 44)
fiLTRU
DIUITAL
Ing. ANCR IAN N ICOLAE
BO 235 BO 237 BO 433 BO 43:l BD 437 BO 439 BD 441
BO 236 BO 238 BO 434 BO 436 BO 438 BO 440 80442
60V 80V 22V 32V 45V 60V 80V
'O V 80 V 22V
. 32V V 60V 80 V
2 A 2 A .A • A • A • A 'A
W W 36W 36W 36W 36W J6W
0,6 V 0.6 V
0,5 V O,:l V 0,6 V O~ V o~ V
.0 .0 JO
3 3 , , , , ,
37
33. -
u
c.. ,,,
, [ii' . 9~ eLI I ).~
' Cl ,
' ~
~
T
, , C11O In~ I() K
: ti u
itto I~~
,
;,,:i ':,hl''':''''
..,,,
:i-'
C21 el]
~~
,
II t~ ,.,..llnf
.
-..;..: ~ ~ TI
','
~~n ( A '
'
,,,
~r'
i u
• r's ~5Kn
'' 'o,
,
,
,ro ~:~
,
r-
.
'
~7 .
-~
,m ,
.~
x-
... .,
-It
..
,. 'P
... , ~_.;t-
. .
• .'
,
, , cu
'
,.
, 000. n
,.,
RICIPTOR SSI
IN IIIZIU
3,5 si 7
I
. tnllf.ucarca Lt an: 2 1?lre. ~ 7 .pire.
. • iar L, 7 ~·pire. Sirma ~ mietunlt: sinI
pmilan: cu cele men!lonate mat .u$.
AmplljkalonJ k ItF. EtIc reahta!
• cu traJ11$tgoreJe T Tl şi TJ. Amph·
.licl semnalul de tadlofrccven1 cules
de la i~ltea FTU. Sarcma eta.tulw
tSle formali dIn «le doul mi~ere.
Cuplljul It realiuad prm mler·
ijltdiul t~n.dormatorului Trl
Inll·
'''!farca L. oonllne 10 .plre. Iar LIO
.•2 10 .pir!!- Rcz.uhlte bune III: oblll!
folosind mletun toroldale de feriti.
Daci ou. It poate utiliza uo miez
ÎIQ1.lI.r c:el()( folOliU! In liI(rcle de
A!'Iar!ul pre7.cntat pcrmllc recep-
ţionarea emIsiunilor SSB ti CW din
benllJe de 305 ti 7 MHz. SellJ,b,hlatea
.0e:5luil! este, mIU buni de 1 ~V.
k:pindnd In mare mlsurl de caii-
tatea.execuţiei montajului şi. pieselor
ulihute.
Atenuarea benzii laterale ntdorilC
ie efectueazA prin metoda dubII mo-
dulare ŞI dtfazarc RLC şi vuia:zj Intre
3Op4SdB.
In compunerea U«Plorului intri
urm'toarele tllJc: filtrele Irec:e·bandl
amplific.torul de radiof~nA (TI'
T2' TJ~ dout mbere echihbralC
(D, ...D.~ oscllllorul variabil (T.
scpuloruJ (T~ dduorul de radio-
rrCClen1. defazorul de ludlofrecven-
Il. filtrul treec-jOi acti' (PA 741l
ampliliCitorul de p'lterc (TBA 790 K~
sursa de .limentare.
F«IIOIIaTf!. Semnalul proveOLI din
Inlelll trece prin IiItrul trece-bl.ndI.
~ IjunF la mIrarea ImpblicltorulUi
de radiorr~enţ4. DupA ce eslt am-
Ing. N . ANDRI~N
pUlicat se .plicl mbterului prin Inlet- intra(e. .
mediul tranformatorului Tr,. Tol O.JCdalo,1 ....clt.r·Tesl..... real)-
,,0 eslt conectat şi VFo.ul Semn.luI· zat tu un 11A.m110! de tipul BC107
audio retult.' la ieşirea cni~erului (TII~ Pentru a a~ea ° .stabilitate
IrCClC prin comutatorul Kl ii 'JunF maximl ,i o radlal'e par.zill mmlma.
la derazorul de .udlofreevenl'; mal ' •ooiv:lentorul C. le ,erlneazl Intr-o
departe. prin FTJ (jJA 741~ ajun. cutie met~icl. Codenlltoare1c C,•.•
II mtrlrea amphlicatoruiui lin~ prin C._ I()( li alese astfel Incit eJll)U;
intermediul clruia le .dus la ni- °buni compensare teuniei. Bobinele
velul netCllr aud.iei tn difu~or. L $Î L se realize17J pe mi~turi
PARŢI COMPONENTE.
DESCR L
ERE
Filtrul rrcce-band4 Arc doui SC9
liuni Penlru 3,.5- 3,8 MHz ... pre-
vizut un fillru II (L,.•L,~ Toale bo-
biM!e le realtlClZl pe miezuri tip
oal1 folosite In ~Ie de free~enJl
intermedi.rl ale radioreccptoarelar
industriale. Tnllşurarea LI contine
3 spLre, l.:z are II 'Pirt, L, 8 spire,
L.. 9 .pin: şi L, 10 spire. Sirma rol~
,iti eS!e din CuEm 00.14 ..0.25 mm.
Pentru banda de 7 MHzlC comull K,.
similare oelor folOille In liltrele de
mtrarţ. Inllşurarea L. , are 10 'pire,
Iar L,. are 7 sp,rc:. Socul S, contJne
JO spin: din CuEm .., 0.2 mm, bob..
nate pe °rezistenţA de 0..5 W/ I Ma
SepaTlllo,1 este realizat tu tranli..
torul T,. Trlodormllorul Trl z
construieŞIl: pe un mia umllar w
Tr,. Tnll,urlrile LI' fi Lu sinI
Identice Si QOnin c te 20 5p,re dlfl
Cu'Em.0.12 - 0,1.5 mm.
Rt(eauu de de/alarr RF esll: de
tipul Re şi oonl,ne potenliometrul
sem.reglabil R,) .şi condcnsalorul
Cz,.
38
,
34. -----------------------------------------------.-----
-
'H6~n
. . M'A 'N l ..
A l'!iOk m,' ,,, Rll 60 n s
'O~ CI' ±
fl' 'C12 ''1'' . ~~ n
P[IG
~'O 4 ~ 1.3 • ,~
. 1. l~ l'';'A
S~;/ G
:
, [ RII
.
'D
. ,~ ~
'M · ~~ ' ~t '
jjl: ,' '' r,~ ~~f lR IlElEA
.
.. G,'~F
' If~
!ilA ~A 'A
.
:,f
UOOpf
'
t.,.
.. (,
.... . 1
.
1~ K,' . ' .,
c~ ~~,.,. ,,,
11410pF ......
•
.
MfJr,trtlt 11nl de liP comulalor in·
MARI DESCOPERIRI,
vcrsor cu Iranlronnalor dlrerel1lal.
Un miler contine potetl;(lneltul R,
dlodelc DI6i D. fi iafl,urare. llc AI
MARI DESCOPERITORI
dOliu m.xer ettc format din paten·
lometruJ R... dlodcle OJ ti O) fi ,
ooblna L,g.
(187ef Dalmi«~ GermanIa:
RI'/UN(I a/' qf!tJfa Alo este de: Datele atr fOII extra din '10-
tipul Rle De la Itllre8 miltereor lumul OUID-HI80, Cauciucul .Intetle (laN) Bou·
IeI11nalui IUdlO -.,unat .. douA ceJu.1r Acemena (1838) 0.1')'- An- • eh.rdli - F,.nţ: •
defuOl.rt' Ta T podiL Botlna L'l ga: CAluloidul (1118Ş) P.rA. _
are o inductanll de 100 mH, illl L,~ Acumulatorul· electric flB8O) Anglia: raaJlur Induatrlall
400 mH. Daci !le utilu.eazt nlle~un ~ PI.n!; _ Fra n ţa: (181K1) fratII Hy.tt - S,U,A.:
cu inductanll specificA de 400 nH!spl, . Aer (danlhl'llea , 1«10) G.J1- Clclotronul (1i34) L.twrlnce
numarul de §p!re te urmllorul Iti' - ItaUa; compozitia (1710) -S.U,A,; ' . '
I.ll -25O+250 de 'plre. L.~mt t..polw - Franta; - Cr.rul electronic (1;:n)
+ SOO de Iptre. ambele bobmatc al
Aluminiu (procuI de ob1i· Bulll - S.U.A,;
rit din CuEm 1 0.1-0.12 mm. nare. t8M)o.rHif - Frenta; Dle_ (motorul , t893) OI.
Filll'Ul lrl',t-j14 ette o eelull de . Ane. lezl. (1799) o.wy- An- . - Germania;
filtru Ilcth·. ElIte realizat cu amplifica· g lla~ Dinamita (186el Nobll- Sue-
torul operaţional iiI; 141. Banda ~~es-
AKantorul (1852) 00.._ dia;
tuil. este de: 2,110 H~ (-3d'8). Amphr~
S,U.A,; Electronul (1881) Helmholtz-
-
car. lcestUJ,l ntt de 30 118,. Atomul, teorie (1803) 0.11011 Germania: .
Amplifiratll.1 aud,ll. Pentru limpli-- - Anglia. (18511) Canmzz.lO_ Fotonul (1Il00) PI.ncA- Ger-
ficarea Chemo I·a utilizat car.,ul.;. , Italia; ' lr'Ucturl (1811) Ruthtlf- mania: .
intcar.tI T8A 790 K. Semn.lu, fur- ford - AnglJa, (1813) 8ohr- FrIna cu aer comprimat (1868)
ni7.at de amphfieatorul PA 141 e5.e
Danemarca: WNllnflhouse- S,U,A~ cu dJac
lu.rlCient pentru a 6. preluat de etajul Alrec11a unl....raaIA (1881) (11102) unch.,t«_ Anglia:
final $I1dUl la OIvelul ludiţici Inlt-un N_1Dn - Anglia; Glrocompa.ul (till) S,*ry
dlruzor de 2,,) WI'I -Bn Dtn re-
Bachellm (Hlelll) Ba...,.nd- ·- S.U.A,;
llsten,.. RI' It POlte modifica amrh· Belgia: Glroscopul (1852) Fouc'ult-
ricaret.. Condentorul Cn rcah...·.IIă
Baromelrul (143) Torrlc.ll/- f'ran1a:
o limitare a benzii. redate.
s_ al a1u'~lIla trebuie
halla; Imprlmarflll t~gratlc6 (1436)
fumiUzc o ten~itlnc de cea 11 ,ce. Becul cu gaz (18155) Bunan GutMWfJ1 - ermanla:
StabiJiUlftll acesteia se polll~ fc...IiF.1 -Germania; Induc,. magnetlcl (1831) F.
cu un element $CTIe an: si disil'~1I; Calculul dlferenllal (1fi6i'Jl raday - Anglia '
puterea muimi ncocsarl, Poak j, 'Leibn/tz _ Germania: (1665) Klne1oacopul (1887) EdiKXt-
folosil 'nnl.i,loruJ 8D 23S ctrulIl I ''
. Newton - Anglla; S,U.A,;
va ptC'edea un radiator $11.1 un Uan- Carburalorul
'
ben~lnA
zi510r 2NJOS5. •
.39
35. A. NEORESCU, 'w03C..IL
TransccÎverul descris tn rindurile de mai jos are la bazi principiul conveniei directe (sincro-
dinei~ Personal utiliza acest transceiver şi fi recomand cu toati tncrederea tuturor radioamatorilor
incepAtori care iubesc QRP-ul.
Principalii parametri ai transcciverului sint: sensibilitatea I /-IV; scJectivitatcQ mai bunII
de 2,7 kHz; tipul emisiunii - telegrafic nemodulată., BL D; P,., _ S w.
Dupl cum reiee ,i din schemi,
llemn.lul de radiofrecvcnlA provenit
din anlenl caII: introdus cu ,,;ulorul
polcnţiometrului de seMÎbilit,le de
1(X)n Intr-un filtru trece-bandA oe
arc ca piese principale bobinele L,
şi l.1 ACC!llta se lcordead IIdupl
ure:hc» penlru o ICnsibililatc mui-
mi la miJlocul benzii de Iclc8f,rte
$1 al cclei de Ox. OaLele bobinele.'
.tnt urmAtoarele: L,' conţine 40 de
spire 0 0.3.5 mm. iar ~ bie bobinca:.:l
peste L,I şi are !5 spire 0.35 mm.
L~. _ L, a. iar LJb _ L, b. Carutele:
sint de 8 mm diametru. cu miez de
fcrocart Urmead In continuare mi-
lcrul echilibrat activ, pentru re«pţia
crnisiunilot tclcll'lfict, BLO ,i BLU.
EI efll: realizat cu tranzistoarele T,
~ T1 de tipul BF 254. cu raceori cp~
de amplificare. Din semircll.bilul P,
se stabileşte polarizarea buclor pen-
Iru o sensibilitate madml ~ IIl
zaom()( propriu minim, iar dm Pl
te cpliz.eazl Intr~ Orealte milU....
tranzi.toartle..
In continuare urmtui transforma-
torul Circ injectcad semnalul de
joad rrecvcnl mtrulul de Klec1iv~
tatc. Acest transrormator poate Il
orice driver cu lCCiunca Intre 0.5 şi
3 cmz. Filtrul de şele:tivitltc ette
compus dintr-o inductanA de 180 mH
doul condenfltoare de 33 nF 11
unul de 330 nF ce u1aurt o trecere
1 semnalului plnl la 2 700 H:r. Dupt
aCI:$! filtru urmeazA preampbficatorul
de joasA rrcaenl pentru c!şti tare
o amplificare foarte mare In tensiune.
fiind realizat cu T) Ji T... SC 107,
BC 111, SC 173~
Otcilatorul tTlmsceiverului Cltc de
tipul Collplts. Tranzistoarele rololl!.e
In oscilator şi repetorul pe emitor
sInt BF 245, cu factorul de amplifi-
care de circa 30. tn caz ci In oscil.tor
se VII folOli un ah tip de traruistor.
se VII schimba reritlorul de 100 kf!
din bl1.A cu altA valoare adecvatA,
aleasa de 11$11 naturA Incit osdlatoruJ
si nu genereze armonia suplrttoare.
ETAJUL FINAL sAF SRF
2
t
Lţji?'iT,;t-------:~Tor5
40
-
36. I EŞIRE FINAL
l
~
T, =TZ=TS=T6Tg' BF254
T:T4'T7 - T8= BC107 -109 SAU BC171 - .....
2 N1B93,2N3866 ,ETC. CI
1
37. !kmnalul de RF elite aplicat unUI
rcpetOf pe emllor care are rolul
de a pA$ITa O sarciJ:d constanti ta io-
}irCll lui.
Cele trei ooodrosatoare fixe din
~;Uil o:lhllorului vor li de bun!
caJuate, de preferin!l cu IllrOne~
pentru II preintimpina inSlabititaltL
Condensatorul variabil este de tipul
celor folosite la radiofcceptoarcle
«Oberon)l iaU «Mamaia.. (se:ţiuoC8
pentru UUS~ Bobina L, se va realiza
pc: o carca.sl de medie frecventA de
10.7 MHz. Se elim1t1l condenaatorul
de 50 pF al acesteia PIt bobincam
31 de ,pile 0.15 mm. Am ales acest
tip de carcasl deoarea: bobina oscila--
{orolui trebuie !!il (le cit mai bine
ecran.1l de filtrul de intrare. Cu capa-
citllic dale tn lChemA se acoperi
p[ajI 3,5 -4 MHz. Modulalorul «hi-
Iibral ClIC clasic. singurele rca1.,;e
fiind ll,iultareu lui CI ti Pf pentru
Il suprima purtAtoarea, suprtmare 1.'
poate varia Inlre 30 fi 60 da Diode!..'
vor fi de tipul EFD (cII mai epk OI
P4!amctri~
In continuare urmeali doul etaje
amplil'icatoare de RF cu tranzi.tO-
rele T, (BF254) şi T (2NI893~
Torul de la intrltN lui f, va oonline
20 de 'pirc In primar şi 5 spire tn
w:undar, cu .Irml CuEm 0.35 mrri
Curentul de replUli Il lui T, VI li
:111,13 10 mA. Iar al lui TII la 20 mA
dm IljUllarea corespunz.ltoare a re-
ustoarclor din baZc. Bobina 1.. le
realb:ca1J pe o earcullo tu ... 8 mm.
tu miez de fcrocart şi conţine 40 de
spin In primlll' ti 8 .pirc In lecundar,
cu slrm! CuEm 0.35 mm. Torul din
colei:torul lui Tac conţine acelqi
numlr de spire ca fi oei de la modu-
lator,
Preamplificatorul de microfon nu
necesitA mei un fel de regII), el fiiM
prevbul cu filtre audio ce laii !11
treaci un spectru cUprlmlntre 300 l-h
şi 2 700 H... Microronul va fi dinamic.
Manipularea lelegrallct le race In
3
220V ....
puntlul KEY.
Pc torul de la mixcrul echilibrat
(dm, emLtoare1e. I~ T, II TII Vlt li
rea.htat un bobtnlJ tnfilar, cu .irmi
de OJ~ mm. Se ~ acorda o griji.
deosebitA realizlrit primarulul
Tre:eraL de la rect'pl;e la cmWe le
race cu ajutorul unui comutator (t
buni calitate pentru a evita pierderile
de RF
AmplilicatoTui final Clle conceput
a lucra tu tranLiltoarele TI L de tipul
2N1893, cu radiatOl: fi TIJ de tiJ'lUl
74T2, 2N3)75 etc. Torul 4 conţine
2() de ,pirc tn primar ti 3 IpiU In
secundar cu sfrmA CuEm Q,4 mm.
iar torul 5 an: 12 spire In rrimar ti
3 .pirc In JeCUndar cu slrml CuEm
0..5 mm. letirel. tOTului .5 esle calculall
pentru o .ntenj Lolli Wire, acordalA
In 80 m printr-un transmatch. Tn
carol folOiirii .ltui lip de antenl8t va
ucalcula K'CUndarui tOTulUI ,.
Curentul de rcpllua al lui TI L II
li de 40 mA. iar al hu TL1 de 100 mA
t'S'2N 3QS5MONTAl
T14 se 107
42
PcnonaJ am utiliZ4l tn final tranzis-
lorul 74TI ti am rost nevoit d reduc
rCZÎJlenta de pola.ritnnl de 470 n
p' Ia 3)0 n
Toate fOCurile notate CI SRF V('l'
li realizate pe inele de rcritf bobiulod
pe Intreal3 circumferinA cftc 2() do
.pin: CuEm fi 0,4 mm. Acest tip de
ctJ,j preuntl un mare. avmntaj. p
anume acela el nici unu.! din circuite
nu trebuie acordat cu CI1paei (l~ tau
filtru II-
TranlCCiverul It VI! alimcnta din-
Ir-o IUrd bine filtrlltl, capabili II
debltele 12 V/IA. Eu am utiliu.t
rcdresotul duie din IlIUI'II 3, CItii
dA rezultate excelenle.
Relliu.t dupA cele UpUIC anttrioT.
acest tip de traDsceivtr orctl QSO-uri
tn condiţii excelente
Conslructoril pot lua leJCIllira cu
lutorul articolului la adresa; A. Ne-
grescu. P.O. Box 19-30, cod 745.50.
Bucurt1li.
12V
