gramatica

1. 0
Gabriela Iosif
Cuvintele vrăjite
Culegere de exerciţii
de limba şi literatura română
Clasa a IV-a
sem. I

2. 1
Gabriela Iosif
EXERCIŢII DE LIMBA
ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Clasa a IV-a

3. 2

4. 3
Cuvânt înainte
Am realizat această culegere mai ales cu gândul la elevii mei de azi. Nu i-am uitat nici pe cei
de ieri care mi-au dirijat percepţia modului în care vârsta poate accepta sau nu un anume mod de
lucru. Am avut şi eu de învăţat de la ei nu numai ei de la mine. Sper ca în continuare lucrurile să se
petreacă la fel, să reuşim să lucrăm împreună şi să putem spune că timpul a trecut peste sufletele şi
minţile noastre cu folos.
Exerciţiile propuse în culegere urmăresc desfăşurarea lecţiilor din manualul de limba română,
clasa a IV-a, autori Tudora Piţilă şi Cleopatra Mihăilescu, Editura Aramis, 2006. Culegerile de ieri
şi de azi folosite pentru limba română mi-au fost de ajutor.
Dacă învăţătura se aşterne în minţile noastre precum cărămizile la o zidire, doresc să cred că
această carte va fi o bucăţică din zidul care va fi cândva mintea unor oameni învăţaţi şi inteligenţi.
Învăţătoare, Iosif Gabriela
Şcoala cu clasele I-VIII “Episcop Dionisie Romano”, Buzău, 2010.

5. 4

6. 5
Deşteaptă-te, române!
de Andrei Mureşanu
1. Răspunde la întrebări:
●Ce fel de soartă doresc românii să-şi croiască?
●Care sunt eroii pe care românii îi cinstesc şi-i respectă
pentru faptele lor de vitejie?
●Cine sunt strănepoţii acestor eroi?
●Cum trebuie să ne apărăm ţara?
2. Realizaţi corespondenţa între cuvintele ce acelaşi
sens:
acum nicicând
niciodată despoţi
tirani imediat
fală victorios
măreţe mândrie
triumfător impunătoare
3. Alegeţi din coloana alăturată cuvintele cu sens opus:
acum prieteni
cruzi moarte
duşmani ruşine
fală niciodată
viaţă şopteşte
strigă blânzi
4. Alcătuiţi un text scurt folosind expresiile: „somnul cel de moarte”, „croieşte-ţi altă soartă”,
„triumfător în lupte”, ...măreţe umbre: Mihai, Ştefan, Corvine”, „cu braţele armate” „Viaţă-n
libertate, ori moarte...” .
5. Autodictare : strofa a treia.

7. 6
Unitatea 1 SUNĂ CLOPOŢELUL
Nenea directorul
după George Şovu
1. Însemnaţi cu ■ răspunsurile corecte:
Acţiunea se petrece: □ în curtea şcolii
□ lângă una dintre ferestrele culoarului
□ la grădiniţă
Copilul plângea pentru că: □ l-a certat directorul
□ nu-i plăcea şcoala
□ nu cunoştea pe nimeni la şcoală
Personajele lecturii sunt: □ Ionuţ Popa
□ directorul şcolii
□ copiii din şcoală
□ învăţătoarea clasei I
□ mama copilului
2. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele cu acelaşi înţeles (extrase din text):
Pe partea de jos a ferestrei (...............................) înflorise o muşcată roşie ca focul.
Avea la gât un şirag de pietre semipreţioase albe, sidefate (...................................).
La capătul holului (.............................) plângea un băieţel.
La laboratorul de Ştiinţele naturii a zărit (..............................) un vultur, un porc mistreţ, un acvariu,
o căprioară şi multe păsărele.
3. Exprimaţi-vă părerea:
De ce credeţi că domnul Alexandru Mocanu se prezintă ca fiind „nenea directorul”?
Orientaţi-vă după următoarele răspunsuri:
○Directorul a înţeles că aşa ştia el de acasă că trebuia să se adreseze persoanelor mai în vârstă.
○Era politicos pentru că folosea formula de politeţe „matale” în locul celei întrebuinţate în şcoală
pentru „dumneata”.
○”Nene, dar matale cine sunteţi?” este o exprimare politicoasă.
Reţineţi!
Textul „Nenea directorul” de George Şovu este un text narativ.
Naraţiunea (povestirea) prezintă întâmplările într-o anumită ordine.
Naratorul (povestitorul) prezintă cum „nenea directorul” află că băieţelului nu-i place la şcoală şi,
înţelegând că el se comportă astfel pentru că nu ştia pe nimeni şi nici nu ştia ce este o şcoală, îi
prezintă câteva din lucrurile deosebite pe care i le poate oferi aceasta. Când constată cât de
frumoasă era învăţătoarea lui este fericit că poate ocupa locul gol păstrat pentru el.
4. Povestiţi în scris textul „Nenea directorul” folosindu-vă de ideile principale.

8. 7
Cartea. Rolul ilustraţiilor
1. Justificaţi rolul pe care îl au fiecare din părţile componente ale unei cărţi: copertele
(materialul din care este realizat, titlul, autorul, editura, imaginile care însoţesc titlul) , sumarul,
interiorul (paginile, filele, mărimea literelor pentru titlu şi pentru texte, aşezarea în pagină a textelor
etc).
2. Alegeţi o carte şi descrieţi-i alcătuirea şi aspectul.
3. Comparaţi o carte de literatură şi un manual de matematică. Prin ce se aseamănă, prin ce se
deosebesc? Ilustraţiile sunt necesare? De ce?
4. Precizaţi din ce fel de cărţi au fost extrase ilustraţiile:
............................... ............................... ............................... ...............................
5. Descoperiţi familia cuvintelor:
Ex: carte: cărticică, cărticea ,cărţulie, cărţişoară, cărţoi
literă:.............................................................................................................................................
a citi: ..........................................................................................................................................
tipar: ............................................................................................................................................
6. Realizaţi un desen pentru o lectură citită de voi:

9. 8
Cuvântul. Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit (omonime)
Reţineţi! : În limba română unele cuvinte au aceeaşi formă dar sens diferit. Aceste cuvinte se
mai numesc omonime.
1. Se dau cuvintele: broască, toc, mare, cot, leu, sare. Alcătuieşte câte două enunţuri cu
sensurile diferite ale cuvintelor.
2. Descoperiţi şi subliniaţi omonimele din enunţurile de mai jos:
Mama a cumpărat alt lac de unghii.
În lac înotau tot felul de peşti.
Sacul este gol, nu mai e nimic în el.
A înscris un gol în ultimul minut al partidei.
Nucul îşi înfige adânc rădăcinile în sol.
Acum cântă nota sol.
3. Foloseşte imaginile pentru a descoperi omonime, după model:
4. Descoperiţi sensurile cuvintelor subliniate şi precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt
exprimate.:
Am mânact o roşie. ...................................................................................................................
Am ales bluza roşie. ....................................................................................................................
Vreau să mănânc un corn cu lapte. .............................................................................................
Berbecul a rupt un corn în luptă. ................................................................................................
Dacă numeri foile de plăcintă îţi piere pofta de mâncare. ...........................................................
Nu mai rupe foile caietului! ........................................................................................................
5. Dictare:
La nea Ion în curte e un strat subţire de nea. Fata lui sare coarda, nevasta pune sare în mâncare.
Pe bluza roşie are desenată o roşie. Vor face casa lună până la răsărit de lună.
Subliniaţi omonimele. Precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate.

10. 9
Cuvintele vrăjite
după Pierre Gamarra
1. Alegeţi cu ● răspunsurile corecte:
Întâmplarea se petrece în:
○ curtea şcolii ○ sala de clasă ○ bibliotecă
Acţiunea se petrece:
○ dimineaţa ○ în recreaţie ○ seara ○ după plecarea copiilor
Personajele povestirii sunt:
○ învăţătorul ○ peniţa ○ călimara ○ cărţile din bibliotecă ○ elevii ○ cuvintele
Mesajul care se deprinde din text:
○ Cuvintele sunt importante pentru oameni pentru că ele pot schimba, influenţa evoluţia omenirii.
○ Preşedintele conduce şi organizează un grup, este purtătorul lor de cuvânt.
○ Cuvântul PACE înseamnă condiţia pentru existenţa prieteniei, bunătăţii, afecţiunii, prieteniei,
unirii, unui loc al nostru numit casă.
Reţineţi:
Procedeul artistic prin care se atribuie lucrurilor, unor fiinţe ş.a. (altele decât oameni) însuşiri
omeneşti se numeşte personificare.
Lectura „Cuvintele vrăjite” foloseşte acest procedeu atribuind peniţei, călimării, literelor,
posibilitatea de a gândi, vorbi, de a-şi spune părerea, de a alege, specifice doar comportamentului
omenesc.
2. Daţi exemple de lecturi unde se foloseşte personificarea.
3. Completaţi după model:
CASĂ= ne este drag pentru că semnifică locul unde te simţi cel mai bine
PRIETENIE= .........................................................................................................................................
UNIRE= .................................................................................................................................................
BUNĂTATE= .......................................................................................................................................
MUNCĂ= ..............................................................................................................................................
PACE= ...................................................................................................................................................
4. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaţi sens (sinonime):
duşumea neliniştite
cuvinte omenire
iubire podea
bunătate generozitate
agitate vorbe
lume dragoste
5. Alegeţi perechile de cuvinte cu înţeles opus (antonime):
bunătate dezbinare
prietenie război
unire răutate
pace duşmănie

11. 10
6. Subliniaţi forma corectă:
deodată/ de o dată alee/aleie todeauna/totdeauna
înpreună/împreună hotărâ/hotărî cuvântul/cuvîntul
copertele/coperţile zoologică/zologică unblă/umblă
7. Familia cuvintelor:
prietenie: ...........................................................................................................................................
muncă: ..............................................................................................................................................
frate: .................................................................................................................................................
8. a) Despărţiţi în silabe cuvintele: bibliotecă, preşedinte, învăţător, viscol, când, totdeauna.
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
b) Scrieţi deasupra literelor v (vocală) şi c (consoană).
9. Completaţi în căsuţe semnele de punctuaţie potrivite:
Ce cărţi îţi plac
Îmi plac cărţile de poveşti de poezii cu benzi desenate şi cele cu jocuri
Mie îmi plac cele de aventuri Ce mult îmi doresc ultima carte cu Harry Potter
O am eu Ţi-o împrumut cu plăcere
Mulţumesc
10. Redactaţi un text scurt în care să introduceţi formule de prezentare, de salut, de permisiune
sau de solicitare.
Text model:
La teatru
_Bună ziua!
_Bună ziua !
_Îmi permiteţi să trec? Am bilet pentru locul 54, lângă dumneavoastră.
_Cu plăcere.
_Mulţumesc!
11. Completaţi în paranteze cu (ks) sau cu (gz) în funcţie de cum se pronunţă sunetul „x” în
cuvintele următoare:
exemplu (gz) excursie (................) examen (................)
explicaţie (...................) exerciţiu (.................) taxi (................)

12. 11
Factori care pot îngreuna comunicarea
2. Să ne amintim!
Vorbitor (emiţător) mesaj Ascultător (receptor)
2. Cum comunicăm?
O folosind cuvintele (comunicare verbală)
O folosind mimica şi gesturile, simbolurile şi tonalitatea vocii (comunicare nonverbală)
3. Joc (pe grupe):
Fiecare grupă va alege o propoziţie care să poată fi descifrată prin gesturi şi mimică. Un
reprezentant din grupa cealaltă va trebui să o interpreteze. A treia grupă va ghici mesajul. Jocul se
va repeta în aşa fel încât fiecare grupă să treacă prin toate etapele (mesaj, emiţător, receptor).
4. Numiţi factorii care împiedică înţelegerea mesajului:
pronunţia incorectă
• Degeaba îl strigi, are căştile la urechi!
•Alo, nu te aud, sunt pe stradă şi e gălăgie!
•Am răguşit şi nu pot vorbi mai tare! zgomotul sau pronunţie foarte înceată
•L(R)ică nu ştia să zică
L(R)âu, l(r)ăţuşcă, l(r)ămul(r)ică... factori care împiedică
auzul (surditate, căşti...)
Reţineţi!
Pentru ca mesajul să fie recepţionat corect, trebuie să fie rostit clar, corect, cu intonaţia
corespunzătoare mesajului transmis. Tonul coborât al vocii, pronunţia incorectă, neatenţia etc. sunt
factori care îngreunează comunicarea.
5. Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii enunţiative, interogative, exclamative şi
citiţi-le corespunzător semnelor de punctuaţie folosite.
Exemplu: _Pe cer zbura un cârd de berze. (p. enunţiativă)
_Pe cer zbura un cârd de berze? (p. interogativă)
_Pe cer zbura un cârd de berze! (p. exclamativă)
Nişte omuleţi ieşeau pe gaura cheii bibliotecii.
Săreau pe duşumea.
_Când copiii ne vor stâlci, îl trimitem la domnul învăţător.
6. Joc. Telefonul fără fir
Elevii clasei se vor aşeza în şir. Primul elev spune un cuvânt, o expresie, o propoziţie la urechea
colegului de alături care o va transmite următorului. La final, ultimul elev spune cu voce tare ce a
înţeles şi se va discuta modificarea mesajului iniţial.

13. 12
Planul iniţial al compunerii
1. Să ne amintim:
Compunerea este ...........................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Părţile unei compuneri sunt: .....................................................................................................
Introducerea prezintă: ...................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
În cuprins se scriu .......................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Încheierea poate să conţină: .........................................................................................................
..............................................................................................................................................................
2. Aşezaţi în ordine etapele de realizare ale unei compuneri:
....... dezvoltarea fiecărei idei din planul iniţial
....... stabilirea ideilor principale
....... stabilirea titlului
3. Citiţi compunerea alăturată şi stabiliţi părţile compunerii folosind modelul din manual.
.....................................
......................................
......................................

14. 13
Mi s-a terminat caietul
după Mircea Sântimbreanu
1. Taie răspunsurile greşite:
Întâmplarea se petrece: O acasă
O la şcoală
O în clasă
Personajele întâmplării sunt: O băiatul
O autorul
O foile caietului
O învăţătorul
Foile erau folosite pentru: O desenarea bicicletelor
O construirea avioanelor
O bileţele
O unele teme (scrise însă cu greşeli şi rupte cu multă uşurinţă)
4. Cuvinte cu acelaşi sens (sinonime):
mirare a se termina
molima hobby
a se isprăvi uimire
pasiune boală
duzină informaţie
mesaj doisprezece
a pieri plafon
tavan viciu
nărav a dispărea
3. Cuvinte cu sens opus (antonime):
a ateriza neîndoite
îndoite a ieşi
a se ivi a decola
a intra a dispărea
a rupe a veni
a pleca a lipi
4. Spuneţi-vă părerea:
Trebuie condamnat băiatul pentru pasiunea lui pentru desen? Ce sfat i-aţi da? Ce trebuie el să facă?
5. Băiatul este numit „stăpân” de către autor. De ce credeţi că a folosit această ironie?
 face tot ce vrea cu caietele lui
 nu i-a păsat că acel caiet a costat banii munciţi ai părinţilor
 are drept de „viaţă şi de moarte” asupra caietelor
 nu i-a păsat că acel caiet s-a terminat în două zile
6. Ce procedeu artistic a folosit autorul având în vedere că foile au însuşiri omeneşti?
7. Găsiţi un alt final pentru această povestire în care băiatul să înţeleagă cu ce a greşit ( de ex.
faţă de caietele sale, de părinţii săi, de cei care au făcut caietele dar şi faţă de pomii tăiaţi pentru
fabricarea hârtiei).

15. 14
8. Aşezaţi ideile principale în ordinea corectă:
 Foile neîndoite îl roagă pe autor să le scrie povestea.
 Băiatul constată că i s-a terminat caietul.
 Bicicletele desenate pe foi s-au întors.
 Aeromodelele au aterizat pe caietul din care au plecat.
 Foile din coşul de hârtie se plâng de năravul stăpânului.
9. Delimitaţi fragmentele (de la.... până la....) corespunzătoare ideilor principale.
10. Povestiţi oral şi scris lectura „Mi s-a terminat caietul” de Mircea Sântimbreanu.
11. Imaginaţi un dialog scurt între elev şi învăţător. Folosiţi semnele de punctuaţie învăţate.
12. Redactaţi un bilet unui elev care rupe foile din caiet. Daţi-i sfaturi acestui elev.
Citiţi biletele în faţa colegilor şi discutaţi-le.
Să exersăm:
1. Despărţiţi în silabe cuvintele: caietul, băiatului, aeromodele, aproape, dumneavoastră
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
2. Marchează cu o linie vocalele şi cu două consoanele din textul următor:
„Noi ne-am desprins singure. Aşa se întâmplă într-un caiet cu file rupte. Folosiţi-ne dumneavoastră.
Scrieţi despre năravul acestui şcolar. Caietul acesta s-a terminat tot. Măcar să se termine cu folos”
(Mircea Sântimbreanu- „Mi s-a terminat caietul”)
3. Observă cuvintele prinse în cuplaj, explică-le înţelesul şi alcătuieşte propoziţii cu fiecare.
Alege variantele cu care se pot confunda ultimele situaţii.
aliniat destins a proveni numerar
alineat distins a preveni numeral
caro harpă fisă acces
.............. ................. .............. .............
4. Taie forma incorectă:
Mi s-a teminat caietul! Aşa se întâmplă întrun caiet cu file rupte.
sa într-un
Noi neam desprins singure. Avioanele s-au întors pe aerodrom.
ne-am sau

17. 16
RECAPITULARE
1. Realizaţi corespondenţa între mesajul textelor şi imagini:
„Somnoroase păsărele „Se-mbulzesc la şcoli grămadă.
Pe la cuiburi se adună, Mândri, sprinteni şi vioi,
Se ascund în rămurele- Rând pe rând ca la paradă,
Noapte bună!” Câte unul, câte doi,
(„Somnoroase păsărele”- Mihai Eminescu) Vrând să intre toţi mai iute.
Sunt la poartă vreo cinci sute...”
(„Şcoala”-Tudor Arghezi)
2. Formulează câte două enunţuri în care cuvintele păr, sare, mititei, tobă, roşie să aibă
înţelesuri diferite.
3. Explicaţi cauzele care împiedică înţelegerea mesajului:
a) _ Alo! Alo! Vă rog să sunaţi un pic mai târziu că acum exersează frate-meu la tobă!
b) _ Ce mai e nou la voi pe deal?
_ Ce spui?
_ La voi pe deal....
_ Degeaba strigi. E prea departe. Mai bine sună-mă la telefon.
c) Eu sunt român iar Giovani italian. Greu ne-am înţeles şi doar din semne.
4. Completaţi □cu semnele de punctuaţie potrivite:
□Bună ziua□
□Bine aţi venit□
□Aveţi cartea □Amintiri din copilărie□ de Ion Creangă□
□Costă 12 lei□
□Poftiţi banii□
□Mulţumesc□ Lectură plăcută□
□Mulţumesc şi eu □ Bună ziua□
5. Indicaţi din ce parte a compunerii se potrivesc enunţurile:
Era o zi frumoasă de toamnă. Soarele strălucea printre frunzele ruginii. Ionel porni spre şcoală.
6. Ordonaţi enunţurile pentru a obţine planul iniţial al unei compuneri:
........ A respectat reţeta din cartea de bucate.
........ Mama a fost foarte mândră de fata ei.
........ Ana a vrut să-i facă mamei o surpriză.
Alcătuiţi o scurtă compunere după acest plan.

18. 17
Evaluare
1. Alegeţi răspunsul corect:
textul narativ cuvinte cu aceeaşi formă dar cu înţeles diferit
sinonime povestirea unor întâmplări care se desfăşoară într-o anumită ordine
antonime cuvinte cu înţeles opus
omonime cuvinte cu acelaşi înţeles
2. Realizează corespondenţa între ilustraţii şi titlurile textelor:
„Mi s-a terminat caietul” de Mircea Sântimbreanu
„Pinochio” de Carlo Collodi
„Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu
3. Formulează câte două enunţuri în care cuvintele broască, somn, şiret să aibă înţelesuri
diferite:
....................................................................................................................................
broască
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
somn
...................................................................................................................................
....................................................................................................................................
şiret
...................................................................................................................................
4. Explică prin enunţuri care pot fi cauzele neînţelegerii mesajului transmis de persoanele care
dialoghează:
.............................................. ................................................... ....................................................
............................................... .................................................... ....................................................
5. Precizaţi care este partea compunerii reprezentată prin enunţul: „Şi au trăit fericiţi până la
adânci bătrâneţi.”
.......................................................................................................................................................

19. 18
Unitatea 2 A RUGINIT FRUNZA DIN VII...
La Medeleni
după Ionel Teodoreanu
1. Alegeţi cu ■ răspunsurile pe care le consideraţi corespunzătoare mesajului textului:
2. Spuneţi-vă părerea!
Dănuţ a refuzat tovărăşia Monicăi pentru că:
O prezenţa Monicăi îl deranja
O era supărat
O ar fi izbucnit şi el în lacrimi
O voia să mai admire livada încă o dată
O voia să fie singur în natură
3. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele cu acelaşi înţeles (sinonime) din textul „La
Medeleni” de Ionel Teodoreanu:
Dănuţ coborî treptele terasei (...............................) şi porni în paşi înceţi ( ..............................)
spre livadă. Toamna risipea (............................) arome dulci şi amărui, parfumuri (...........................)
stinse. Vântul bătea uşor (..................) pe mirişte şi în grădini. Monica se pitise (.............................)
după trunchiul unui măr domnesc. Crengile se aplecau (.........................................) ca cerceii cu
grele pietre preţioase ( .......................................). „Ce iute (..................................) a trecut vacanţa!”
se gândea el. Monica apăru (....................................) în spatele (................................) băncii. Îi puse
(...........................) pelerina pe umeri ca să nu răcească.
4. Completaţi cuvintele cu sens opus (antonimele) cuvintelor date:
coborî- ................................... măriţi- ...................................
împrăştia- .............................. grele- .....................................
stinse- ................................... repede- .................................
deasupra- .............................. îndărătul- ..............................
5. Delimitaţi textul în fragmente după ideile-titlu de mai jos:
●Dănuţ ,singur, în livadă (de la............................................. până la ............................................ )
●Venirea toamnei (de la ....................................................până la ................................................. )
●Gândurile lui Dănuţ (de la .................................................până la ................................................)
●Gestul Monicăi ( de la .....................................................până la ................................................. )
6. Citiţi şi alegeţi titlurile operelor literare legate de toamnă cunoscute de voi (nu uitaţi de
ghilimele!):
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Acţiunea se desfăşoară:
□ la Medeleni
□ pe domeniul familiei Deleanu
□ la Bucureşti
Acţiunea se petrece:
□ la începutul verii
□ la începutul toamnei
□ la sfârşitul toamnei
Dănuţ este supărat pentru că:
□ pleacă departe de familie
□ s-a terminat vacanţa
□ pleacă la Bucureşti

20. 19
7. Alcătuiţi ideile sub formă de propoziţii.
8. Povestiţi oral, apoi în scris fiecare idee principală. Nu uitaţi să folosiţi alineatul când treceţi
la povestirea unei idei noi!
Reţineţi!
Punctele de suspensie (......) marchează pauzele lungi în timpul vorbirii sau lipsa unui
fragment dintr-un text.
9. Explicaţi de ce credeţi că au fost folosite punctele de suspensie în lectura „La Medeleni” de
Ionel Teodoreanu.
Reţineţi!
Ghilimelele sau semnele citării sunt semne grafice pe care le întrebuinţăm atunci când
reproducem întocmai titluri, cuvinte, enunţuri sau texte scrise, spuse sau gândite de cineva. Când
în cadrul unui citat intervine un alt citat se folosesc ghilimelele scrise astfel: „... <<...>> ...”.
10. Explicaţi de ce s-au folosit ghilimelele în textul lecţiei.
11. Descoperiţi în exemple situaţii care impun folosirea semnelor
citării şi aşezaţi-le unde lipsesc.
a) Lectura Puiul, scrisă de Alexandru Brătescu Voineşti, se
adresează copiilor, adevăratul îndemn aflându-se în motoul de la
începutul naraţiunii: Sandi, să asculţi de mămica!
b) Comentează proverbul: Fugi de omul cu două feţe, că unele
grăieşte şi altele gândeşte.
c) Reţineţi versurile:
Ţin minte-un timp ce nu l-a şters uitarea,
Când lângă chipul mamei, mult iubit,
Îmi apărea alăturea alt chip,
Un chip frumos şi blând: învăţătoarea.
12. Completaţi textul cu semnele de punctuaţie ce se impun:
□Ai citit în vacanţă□
□Da □
□Ce anume □
□ □Ursul păcălit de vulpe□de Ion Creangă □ □Fram, ursul polar de Cezar Petrescu□şi Poezii
de Tudor Arghezi□
13. Formulează propoziţii cu fiecare din cuvintele de mai jos:
sa sau nea ia iau
s-a s-au ne-a i-a i-au
14. Dictare:
(alineatele 3, 7-două enunţuri, 8 şi 9) din lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu.

21. 20
Propoziţia enunţiativă afirmativă
Propoziţia enunţiativă negativă
1. Citiţi întâi propoziţia simplă, apoi pe cea dezvoltată. Analizaţi fiecare propoziţie în parte şi
întocmiţi-i schema.
......... ............................ ............. ......................... ................... .............
Eu am mâncat! Eu am mâncat caşcaval buuun!
......... ............................... .............. ......................... .................. .............
+ + + +
Să ne amintim!
Propoziţia simplă este alcătuită din subiect şi predicat.
Propoziţia dezvoltată are, pe lângă subiect şi predicat şi alte părţi secundare de propoziţie.
2. Alcătuiţi propoziţii simple cu ajutorul imaginilor.
.................................. .............................. ................................ ..........................
3. Adăugaţi „nu” în faţa cuvântului care exprimă o acţiune.
....................................... ................................... ....................................... ...............................
Reţineţi!
●Propoziţia enunţiativă afirmativă exprimă o constatare, prezentând o acţiune sau o stare ca
fiind reală. (exemplu: Elevul citeşte.)
●Propoziţia enunţiativă negativă prezintă o acţiune sau stare ca nefiind reală. (exemplu: Elevul
nu citeşte.)
4. Alcătuiţi propoziţii afirmative şi negative la sfârşitul cărora să se afle punct, semnul
întrebării, semnul exclamării.
5. Alcătuiţi o compunere scurtă cu titlul „Un elev harnic”. Încercaţi să modificaţi acest text
transformând unele propoziţii afirmative în propoziţii negative pentru a alcătui un al doilea text cu
titlul „Un elev leneş”.
Eu am
mâncat!
Eu am
mâncat
caşcaval
buuun!

22. 21
Compunerea după un suport vizual
Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite:
1. Numai citind mult vei izbuti să realizezi compuneri reuşite!
Literatura este un model permanent din care poţi învăţa cum să scrii. Prin lectură îţi vei îmbogăţi
vocabularul cu cuvinte noi şi vei învăţa cum să aranjezi aceste cuvinte în propoziţii, astfel încât să-ţi placă
ceea ce ai scris.
2. Vei putea să scrii frumos numai despre ceea ce cunoşti.
Observă cu toată atenţia tot ce te înconjoară şi informează-te din toate sursele care-ţi stau
la îndemână.
3. Lasă imaginaţia să zboare!
4. Ordonează cuvintele în propoziţii şi propoziţiile într-un text în aşa fel încât
povestirea să curgă firesc.
5. Despre expresiile poetice:
Cuvintele care arată însuşiri se numesc adjective. Adjectivele sunt cuvinte de sărbătoare. Datorită lor
exprimarea este mai clară, mai limpede, mai precisă, mai plăcută, mai adevărată. Propoziţiile devin mai
frumoase şi mai bogate cu ajutorul comparaţiilor, personificării şi al altor asocieri artistice de cuvinte.
6. Fiecare compunere are un titlu.
Atunci când ai un titlu, după care va trebui să lucrezi compunerea te vei gândi la un conţinut care să
fie legat de titlu. Îţi faci un plan al lucrării şi, pe măsură ce scrii, reciteşte titlul pentru a vedea dacă te-ai
abătut de la el.
Atunci când ţi se dă tema compunerii va trebui să-ţi găseşti singur titlul, gândindu-te la conţinutul
compunerii.
7. Părţile compunerii:
Orice compunere are introducere, cuprins şi încheiere.
În introducere, de regulă sunt prezentate: personajele, momentul şi locul desfăşurării întâmplării.
Cuprinsul este partea cea mai dezvoltată.
În încheiere se pot scrie: finalul întâmplării, învăţămintele trase, strofe scurte din poezii care conţin
versuri potrivite textului scris în cuprins etc.
8. Respectă alineatele!
O compunere trebuie să aibă cel puţin trei alineate (pentru cele trei părţi ale
compunerii). Cuprinsul, în funcţie de ideile care apar, poate avea la rândul său mai
multe alineate.
9. Nu repeta aceleaşi cuvinte!
10. Un plan bun, o compunere bună!
Planul iniţial de idei te ajută să-ţi pui gândurile în ordine, să nu te rătăceşti prin alte subiecte, să alegi
ce e mai important de zis. Planul compunerii este format din ideile care rânduiesc desfăşurarea temelor astfel
încât compunerea să „curgă” firesc, fără întreruperi. Ideile pot fi interogative (sub formă de întrebări),
propoziţii enunţiative sau titluri.
11. Fii atent cum scrii!
O compunere trebuie scrisă cu atenţie pentru a nu face şi greşeli de punctuaţie, ortografie, ordinea şi
forma corectă a literelor ş.a.
12. Înainte de a scrie, gândeşte!
Scrie compunerea pe alt caiet şi perfecţioneaz-o prin mai multe încercări. Când e gata, transcrie-o pe
„curat”. Ultima citire fă-o cu voce tare. Este important să-ţi citeşti compunerea pentru a fi înţeles.

23. 22
Culesul porumbului
după Ion Agârbiceanu
1. Completaţi cu răspunsurile corecte:
Primăvara, plugarii erau îngrijoraţi pentru că: O fusese secetă
O plouase prea mult
O nu semănaseră porumbul la timp
Porumbul s-a făcut mult pentru că : O plouase la timp
O porumbul legase câte doi-trei ştiuleţi pe fir
O toamna a fost lungă
Personajele care apar în text sunt: O sătenii
O copiii
O plugarii
O învăţătorul
Culesul porumbului a început: O la începutul primăverii
O la sfârşitul lui octombrie
O la începutul lui noiembrie
2. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime):
îngânduraţi luminoasă
destulă reci
senină ridicau
răcoroase îngrijoraţi
înălţau suficientă
boare gălăgie
larma adiere
3. Legaţi cuvintele cu sens opus:
târziu scund
lungă devreme
înalt scurtă
s-a încălzit a ieşit
râdea s-a răcit
a intrat plângea
4. Potriviţi înţelesurile prin corespondenţă:
„Se descuie cerul” admiraţia faţă de porumbul des şi înalt ca
o pădure
„Ce porumb s-a făcut! Pădure! bucuria sătenilor datorată recoltei bogate
„Le râdea oamenilor inima” a plouat mult
„larma vorbelor ca o neîntreruptă fierbere” oamenii fericiţi vorbeau mult şi tare

24. 23
5. Alegeţi cu şi alte titluri potrivite lecturii „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu:
O Hărnicie O Toamnă darnică O Roadele hărniciei O Miresmele toamnei
O Primăvară secetoasă O An îmbelşugat O Plugarii harnici O Început de an şcolar
6. Selectaţi din text câte două exemple pentru fiecare tip de imagine:
Imagini vizuale Imagini auditive Imagini olfactive
(miros)
Imagini tactile
(senzaţii de frig, cald)
Imagini dinamice
(de mişcare)
7. Despărţiţi în silabe cuvintele: groase, neîntreruptă, vremea, încât, toamnă, noiembrie, plouat,
mireasmă, fierbere, porneau, ştiuleţii, auzea, fiert, copiii, inimoase, persoane, boare.
8. Despărţiţi în silabe după model: dintr-o din - tr-o
într-o ....................... printr-un .......................... n-are .......................... .
tai-o ..................... de-acum ......................... privindu-l .........................
scrie-o ....................... pe-acolo ....................... printr-o ............................
9. Explicaţi sensurile următoarelor cuvinte:
inima car semăna fire
O doare inima. E un car tras de boi. Primăvara semăna porumb. Are o fire veselă!
Primăria e în Car un sac în spate. Semăna bine cu mama ei. Bunica toarce fire de in.
inima satului.
11. Introduceţi cuvintele din dreapta în spaţiile potrivite:
Era şi sora ............... acolo. s-a
El nu ........... gândit ce să facă mai târziu. sa
Nu ştie dacă să ia mere ............... pere. s-au
Albinele ................ adunat în stup. sau
Vii pe .............. mine? l-a
................ fiert şi ............ mâncat. la
12. Transformaţi după model:
îl vede l-a văzut se vede s-a văzut o vede a văzut-o
îl aduce ........................ se aduce ..................... o aduce ........................
îl sperie ......................... se sperie ..................... o sperie .......................
13. Dictare: „Din când în când.... porumbului.”(din lect. „Culesul porumbului” după I.Agârbiceanu)

25. 24
Rapsodii de toamnă
-fragment-
de George Topîrceanu
1. Alegeţi răspunsurile corecte:
Primul semn de venire a toamnei: O Crivăţul
O o boare
O un vânticel rece
Plantele sunt îngrijorate deoarece: O toamna înseamnă moartea florilor
O toamna lasă uscătură în lumea plantelor
O suflarea rece a vântului le distruge
Libelula şi-a oprit zborul graţios pe o campanulă deoarece: O era obosită
O se temea să nu fie luată de vânt
O a simţit răceala vântului
Toamna lasă în urma ei: O spaima florilor şi insectelor
O cărări pustii
O alai de frunze moarte
2. Când află că toamna vine :
v florile -îşi vibrează clopoţeii
v dalia -se teme c-or să-i cadă dinţii
v petuniile -se-agită
v floarea-soarelui -îşi îndreaptă talia
v campanula -regretă, sunt îngrijorate
3. Alegeţi cuvintele cu acelaşi sens (sinonime):
rapsodie freamăt
boare distins
elită vânticel
vibraţie cântec
a pustii frică
spaimă a goli
4. Selectaţi explicaţiile potrivite:
Titlul poeziei şi expresiile cu privire la reacţiile vieţuitoarelor în momentul apariţiei toamnei
sugerează:
♪ un cântec trist, melancolic
♪ un cântec vesel, optimist
♪ o poezie dedicată schimbărilor din natură la venirea toamnei
5. Folosiţi cuvintele: cine, ce, unde, cum, când, de ce, din ce cauză ş.a. pentru a formula
întrebări fiecărei strofe a poeziei.
6. Explicaţi de ce poezia „Rapsodii de toamnă” de George Topîrceanu este un text în versuri şi
daţi exemple de folosire a personificării în poezie.
7. Autodictare: strofele care conţin denumirile florilor.

26. 25
Verbul
1. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite:
Partea de vorbire care exprimă .............................. , ..................................., ................................
fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor ale naturii se numeşte verb.
Verbul are pentru o singură fiinţă, un singur lucru, un singur fenomen al naturii, numărul
........................................ şi pentru mai multe fiinţe, mai multe lucruri, mai multe fenomene ale
naturii, numărul .............................................. .
Pronumele care pot însoţi verbele ajută la determinarea persoanei verbelor:
-eu, noi persoana ...........
-tu voi persoana ..............
-el, ea, ei, ele persoana ..............
2. Completaţi spaţiile punctate cu verbele potrivite:
Ramurile ....................................purtate de vânt. Soarele ............................ la orizont.
Florile .........................................în ghiveci. Drapelul ...........................în vânt.
Copiii ......................................cu mingea. Peştele ..............................în acvariu.
3. Transformă substantivele în verbe, după model:
fugă a fugi floare ................. păcăleală ................. uitare ................
muncă ................. întoarcere ............... vorbire ...................... poveste ...............
4. Identificaţi verbele şi subliniaţi-le cu o linie pe cele la numărul singular şi cu două pe cele la
plural:
a) „A trecut întâi o boare b) „O mireasmă îmbătătoare se risipea în aer.”
Pe deasupra viilor, („Culesul porumbului” -I. Agârbiceanu)
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.”
(„Rapsodii de toamnă” -G. Topîrceanu)
c)„Când vine toamna, păsările pleacă şi frunzele cad...”
(„La Medeleni” -Ionel Teodoreanu)
5. Completaţi tabelul următor cu verbele: a ridica, a vedea, a aduna, a scrie, a cânta, a cumpăra.
singular plural
pers. I pers a II-a pers a III-a pers I pers a II-a pers a III-a
eu tu el,ea noi voi ei,ele

27. 26
6. Selectaţi verbele din enunţurile următoare şi completaţi tabelul.
a) Şoarecele de bibliotecă ronţăia la o carte şi-şi dădea cu părerea:
_ E bună cartea, mai bună decât cea de ieri!
b) Doi grauri ciuguleau din cireşele roşii şi dulci. Pisica pândea şi ea
pofticioasă. Ce nu ştiţi voi însă, e că Grivei abia aştepta să facă un pas şi...haţ! Să se înveţe minte
hoaţa!
verbul numărul persoana
7. Alcătuiţi enunţuri în care verbele să fie la:
•persoana a III-a, numărul plural
...............................................................................................................................................................
•persoana a II-a, numărul singular
..............................................................................................................................................................
•persoana I, numărul plural
.............................................................................................................................................................
8. Transcrie enunţurile date renunţând la cratimă:
Ce-ţi mai trebuie? Ce îţi mai trebuie? Nu-l doare. .................................................
N-a păţit nimic. ............................................... Ce-i spui mâine? .........................................
Să-şi ceară scuze! .............................................. Ce-l supără? ...............................................
Cred că-mi aduc aminte. .......................................... Vreau să-mi spui. ......................................
9. Alcătuiţi propoziţii în care verbul să arate:
-acţiunea unei fiinţe:
........................................................................................................................................................
-existenţa unui obiect:
.......................................................................................................................................................
-starea unui lucru:
.......................................................................................................................................................

30. 29
7. Alegeţi explicaţiile corecte:
„iarna-i aproape” deoarece:
O căzuse bruma pe acoperişuri
O îngheţase apa găinilor
O în pâcla albăstruie din pădure iarna pregăteşte sania
„uitându-mă numa-ntr-un ochi, ca raţa la uliu” vrea să spună că:
O raţa stă nemişcată ca să urmărească mişcările duşmanului
O pasărea stă pregătită să fugă la fiecare mişcare a atacatorului
O stă în aşteptare neîndrăznind să mişte
„iepurii săreau ca lăcustele” exprimă:
O mulţimea iepurilor asemănătoare cu a lăcustelor
O săriturile iepurilor
O exagerările poveştilor vânătoreşti
8. Despărţiţi în silabe, conform modelului, următoarele cuvinte:
Exemplu: într-o în - tr-o
şi-ngheţase ............................................... de-acu .................................................
cojocu-n ................................................... iarna-i ..................................................
înălţându-mi ............................................... uitându-mă .............................................
numa-ntr-un .............................................. se-nţelege ............................................
şi-mpuşcam ............................................... dumneata-n .........................................
Reţineţi!
Cuvintele v-a se scriu cu liniuţă de unire (cratimă) şi se rostesc într-o silabă. Liniuţa de unire
înlocuieşte vocala ă din cuvântul vă. Cuvântul a ajută la formarea timpului trecut al verbelor.
Cuvântul va ajută la formarea timpului viitor.
9. Alegeţi varianta corectă:
Dacă va/ v-a începe să plouă va/ v-a trebui să aveţi umbrelă la voi. Bunica nu poate veni să vă
ia. Va/V-a spus de ieri că a fost programată la doctor şi nu ştie când va/ v-a termina. Va/V-a adus
umbrela aceasta, pentru orice eventualitate.
10. Selectaţi verbele din enunţuri şi analizaţi-le (precizând persoana, numărul, timpul lor):
Peste o săptămână se vor întoarce cu toţii.
...............................................................................................................................................................
El l-am întrebat pe tatăl lui despre excursie.
...............................................................................................................................................................
V-aţi adunat jucăriile ?
..............................................................................................................................................................
11. Dictare:
Din lectura „Ţara de dincolo de negură” după Mihail Sadoveanu de la „Într-o dimineaţă...” până la
„...n-o văd nicăierea.”

31. 30
Sfârşit de toamnă
-fragment-
de Vasile Alecsandri
1. Indicaţi răspunsurile potrivite:
„au fugit de zile rele” sugerează că păsările : O au plecat pentru că vor veni zile friguroase
O fug de perioada în care nu pot găsi hrană
O fug de cineva care le vrea răul
„urmărite de al nostru jalnic dor” înseamnă că: O le vom duce dorul cu jale
O plângem pentru că nu le putem opri plecarea
O dorim să plece cât mai repede
„Lunca bătută de brumă acum pare ruginită” arată că: O pădurea roşiatică străluceşte acoperită de
brumă
O lunca e distrusă, ca bătută, arsă de brumă
O bruma străluceşte sub razele soarelui
„iarna vine, vine pe crivăţ călare” descrie: O venirea furtunoasă a iernii
O apariţia iernii călare pe crivăţ ca o vrăjitoare călare pe
mătură
O apropierea iernii uşor, pe nesimţite
„boii rag, caii rănchează, câinii latră la un loc”spune că: O animalele simt cu teamă apropierea iernii
O animalele se ceartă
O animalele sunt înfiorate de zgomote
2. Descoperiţi în textul „Sfârşit de toamnă” de Vasile Alecsandri cuvintele cu acelaşi sens
(sinonime) cu cele de mai jos:
musafirii .......................... abandonat-au ..................... rătăcit-au ......................
trist ............................. ofilite ............................... se desprind ......................
3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele date şi cuvintele cu sens opus (antonimele) din textul
„Sfârşit de toamnă”:
a reveni scurt vesel a se lipi a creşte a se depărta
lung a se dezlipi a scădea a pribegi a se apropia trist
4. Un cuvânt, mai multe sensuri. Explică sensul expresiilor date:
A căzut pe gânduri. .........................................................................................................................
Frunza a căzut pe pământ. ..............................................................................................................
I-a căzut faţa când l-a văzut. ...........................................................................................................
A căzut la pat, are febră mare. ........................................................................................................
Am căzut la examen. ......................................................................................................................
5. Legaţi corespunzător ( cu ) folosirea semnelor de punctuaţie din ultima strofă:
virgula semnul exclamării punctul
desparte o repetiţie, o enumeraţie marchează sfârşitul comunicării exprimă teamă, emoţie

32. 31
Planul dezvoltat de idei
Reţineţi!
Planul simplu de idei este alcătuit din ideile principale ale unui text.
Planul dezvoltat înseamnă îmbogăţirea ideilor principale cu informaţii semnificative despre
locul, timpul, personajele şi acţiunile acestora.
1. Realizaţi planul dezvoltat de idei pentru lectura „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu
pornind de la modelul prezentat în manual pentru lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu.
2.Realizaţi povestirea textului folosindu-vă de planul dezvoltat de idei.
3. Nu uitaţi! Pentru ca un text să fie frumos trebuie să conţină expresii artistice.
Utilizaţi-le pe cele din textul lecturii sau pe cele descoperite de voi în lecturile cu conţinut
asemănător. Iată câteva exemple:
„Soarele era palid.”, „Toamna împrăştia arome dulci şi amărui.”, „crenguţele ca cerceii cu grele
nestemate”, „le râdea oamenilor inima”, „larma vorbelor ca o neîntreruptă fierbere”, „alai de frunze
moarte”, „scânteiase în grădină şi pe acoperişuri o brumă groasă”.
4. Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după următoarele criterii:
a) Dacă povestirea urmăreşte ideile planului dezvoltat.
b) Dacă conţine toate alineatele impuse de idei.
c) Dacă cuvintele sunt corect ordonate în propoziţii şi propoziţiile în text astfel încât povestirea
să curgă firesc şi fără cuvinte care să se repete supărător.
d) Dacă s-au folosit cuvinte şi expresii artistice care să îmbogăţească textul.
e) Dacă este scrisă cu atenţie, respectând ordinea, forma corectă a literelor, ortografia şi
punctuaţia potrivite.
Culesul porumbului
după Ion Agârbiceanu
Planul simplu de idei
1. Primăvara, plugarii erau îngrijoraţi.
2. Toamna aduce roade îmbelşugate.
3. Fericiţi, oamenii culeg porumbul.
Culesul porumbului
după Ion Agârbiceanu
Planul dezvoltat de idei
1. Primăvara, plugarii erau îngrijoraţi.
•Seceta din primăvară întârzie semănatul.
•Doar o ploaie îndestulătoare şi o toamnă
lungă ar fi salvat recolta.
•Vremea a ajutat la creşterea recoltei.
2. Toamna aduce roade îmbelşugate.
•Porumbul s-a făcut ca pădurea de des.
•Vremea lunii noiembrie este prielnică
culesului.
3. Fericiţi, oamenii culeg porumbul.
•Lanurile de porumb sunt pline de larma
culegătorilor.
•Copiii ajută şi ei dar se bucură şi de
aroma porumbului copt.
•Carele înălţate şi pline cu porumb
pornesc scârţâind de greutate spre sat.

34. 33
Unitatea 3 POVESTIRI CU TÂLC
Pălăria Omului-de-zăpadă
după Iuliu Raţiu
1. Completaţi cu răspunsurile potrivite:
Acţiunea textului se desfăşoară: O toamna
O iarna
O la început de primăvară
Personajele textului sunt: O Omul-de- Zăpadă
O băiatul
O ceilalţi copii
O un trecător
Omul-de-Zăpadă i-a dat pălăria: O ca s-o ducă la depozitul de fier vechi
O pentru că era prea grea pentru el
O pentru că oricum nu-i mai trebuia, venea
primăvara şi zăpada se topeşte
Învăţătura pe care o desprindem din acest text este: O să reciclăm materialele refolosibile
O să respectăm natura
O să ne respectăm unii pe alţii
2. Găsiţi cuvinte cu sens asemănător (sinonimele) celor date mai jos cu cele aflate în textul
lecţiei „Pălăria Omului-de-Zăpadă” după Iuliu Raţiu.
îl urmărea ........................... normal .................................
nu arunca ........................... voce ..................................
nasturii ................................. eu stimez .............................
îngrijorat ............................ impresionat ...........................
3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu sens opus (antonime):
frig a se apropia în faţă a strânge prieten nepăsător
duşman grijuliu cald a se depărta în spate a împrăştia
4. Găsiţi cât mai multe cuvinte din familia cuvintelor date:
fier ................................................................................................................................................
copil .........................................................................................................................................
5. Delimitaţi textul în fragmente folosindu-vă de ideile sub formă de titlu date:
•Discuţia băiatului cu Omul-de-Zăpadă
•Propunerea Omului-de-Zăpadă
•Promisiunea băiatului

35. 34
6. Transformaţi ideile-titlu în idei sub forma unor propoziţii, apoi întocmiţi planul dezvoltat de
idei.
7. Folosiţi-vă de planul dezvoltat de idei pentru a realiza povestirea textului.
8. Omul de zăpadă a primit, prin folosirea personificării, câteva trăsături omeneşti. Enumeraţi
câteva din ele.
9. Scrieţi verbele date la timpul trecut.
(a împleti) (a supraveghea)
Bunica mi- ............................. un fes gros. Bunicul m- .............................. la lecţiile de aseară.
(a fi) (a ajuta)
Şi eu ...................... un nepot responsabil şi i- .................................. cu treburile în gospodărie.
10. Alegeţi varianta corectă a cuvintelor va şi v-a:
Bunicul nu va / v-a spus atunci tot adevărul. Acum vă va / v-a putea spune de ce. Va / V-a
povesti o întâmplare cu tâlc.
11. Completaţi cu semnele de punctuaţie potrivite.
Omul i-a spus cu cel mai firesc glas □
□ Iertaţi-mă de deranj □dar aş vrea să vă pun o întrebare□
□Ce întrebare vrei să-mi pui □
□ De ce vă scoateţi pălăria de câte ori trec eu pe drum □
□ Oala □ vrei să zici □se amuză omul de zăpadă □
12. Selectaţi din text verbe:
a) la timpul trecut: .........................................................................................................................
b) la timpul prezent: ......................................................................................................................
c) la timpul viitor: .........................................................................................................................
13. Realizaţi un text scurt în care să folosiţi formule de prezentare, solicitare, de permisiune, de
salut.
14. Spuneţi-vă părerea:
De ce credeţi că este foarte important ca elevii să adune fierul vechi?
□ natura va fi mai curată fără deşeurile de fier;
□ fierul vechi va duce la economisirea minereului de fier necesar
uzinelor;
□ fierul va fi refolosit în oţelării cu costuri mai mici;
□ se pot câştiga bani mulţi din vânzarea fierului vechi;
□ elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi pentru astfel de activităţi;

36. 35
Substantivul
Să ne reamintin!
•Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii se numeşte substantiv.
Substantivele sunt de două feluri: substantive comune şi substantive proprii.
Substantivele comune sunt cele care denumesc fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii de acelaşi fel.
Substantivele proprii sunt cele care denumesc anumite fiinţe, anumite lucruri, anumite fenomene
ale naturii pentru a le deosebi de celelalte de acelaşi fel.
Substantivele au două numere: numărul singular (pentru o fiinţă, un lucru, un fenomen al
naturii) sau numărul plural (pentru mai multe fiinţe, mai multe lucruri, mai multe fenomene ale
naturii).
1. Verificaţi care din următoarele cuvinte sunt substantive. Cum procedezi?
zboară, albină, caldă, ninsoare, întoarcere, noapte, plop, ispiteşte, bucurie.
2. Alegeţi dintre substantive pe acelea care denumesc acţiuni şi stări sufleteşti:
semănatul, căţel, călător, bucurie, prăşitul, creion, ger, scriere, bucurie, răbdare, răsărire, manual,
furie, prăjitură, înfăşurare.
acţiuni:............................................................................................................................................
stări sufleteşti: ...............................................................................................................................
3. Transformaţi verbele: pleacă, călătoreşte, strigă, munceşte în substantive şi alcătuieşte cu
ele propoziţii:
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
4. Recunoaşteţi substantivele din textul următor şi precizaţi felul şi numărul lor:
„Ursul nostru se nărăvise să fure, şi nu fura altceva decât bomboane, ciocolată, dulceaţă, fructe
şi rahat.”
(„Hoţul”- Tudor Arghezi)
„Păsările de la Giurgiu aşteptară păsările din Argeş, de la Bacău şi Severin, şi, după ce se
adunaseră toate, au trecut în nori de stoluri către miazăzi, peste Dunăre...”.
(„Piatra piţigoiului”- Tudor Arghezi)
5. Puneţi în corespondenţă fiecare grup de cuvinte subliniat cu substantivele potrivite ca
înţeles:
•Am plecat de-acasă cu părere de rău. •memorie
•Calcă cu băgare de seamă pentru că e alunecuş. •amintirile
•Aducerile aminte nu-i dau pace. •regret
•Poeziile cer ţinere de minte. •neatenţie
•Hoţul urmăreşte tocmai victima cu nebăgare de seamă. •atenţie

38. 37
Genul substantivelor
Reţineţi!
Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu doi sunt la genul masculin.
Substantivele care se numără la singular cu o şi la plural cu două sunt la genul feminin.
Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu două sunt la genul neutru.
1. Identifică substantivele comune din fragmentul următor şi grupează-le după gen în tabel:
„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din
Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge
copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi băieţii de-a mijoarca şi alte jocuri şi
jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie.”
(„Amintiri din copilărie”- Ion Creangă)
masculin feminin neutru
2. Analizaţi substantivele din textul următor, după modelul:
floare = substantiv comun, genul feminin, numărul singular
„Un popor de păpuşi cu braţele întinse, cu obrajii umflaţi şi rumeni, par a privi mirate la noi, cu
ochii de mărgele.”
( „În Ajunul Crăciunului”- Alexandru Vlahuţă)
3. Realizaţi un text cu titlul „La magazin” unde să folosiţi cât mai multe substantive.
Subliniaţi-le!

40. 39
7. Realizaţi planul dezvoltat de idei pentru lectura „Povestea crocodilului care plângea” după
Vladimir Colin pornind de la planul simplu de idei:
Povestea crocodilului care plângea
după Vladimir Colin
Planul simplu de idei
1.Crocodilul plânge înşelând-o pe căprioară.
2.Căprioara vrea să-l ajute pe crocodil.
3.Crocodilul o mănâncă pe căprioară.
4.Papagalul povesteşte fapta crocodilului.
Povestea crocodilului care plângea
după Vladimir Colin
Planul dezvoltat de idei
1.Crocodilul plânge înşelând-o pe căprioară.
•.......................................................................
•......................................................................
• ......................................................................
2.Căprioara vrea să-l ajute pe crocodil.
•.........................................................................
•........................................................................
3.Crocodilul o mănâncă pe căprioară.
•......................................................................
•.....................................................................
4.Papagalul povesteşte fapta crocodilului.
•.......................................................................
•.......................................................................
8. Povestiţi oral fiecare idee apoi, cu atenţie la exprimare, corectitudine şi aspect, în scris.
9.Citiţi-vă în gând de câteva ori povestirea, apoi în faţa colegilor cu voce tare. Apreciaţi care
este cea mai frumoasă povestire din cele citite. Justificaţi alegerea făcută.
10. Continuaţi povestirea imaginându-vă cum au pedepsit animalele din pădure fapta
crocodilului.
„Un papagal, care văzuse din vârful unui copac tot ce se întâmplase străgă:
_ Să afle toată pădurea ce păţeşte cine crede în lacrimile unui crocodil!...”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................

42. 41
5. Care din proverbe nu se potriveşte cu mesajul poeziei?
☺ „Cine munceşte are ce mânca.”
☺ „Unirea face puterea.”
☺ „Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.”
☺ „Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.”
Scrierea corectă a cuvintelor „n-ai” şi nai
Reţineţi!
Cuvintele „n-ai” se scriu cu liniuţă de unire (cratimă) şi se rostesc într-o singură silabă.
Liniuţa de unire înlocuieşte vocala u din cuvântul nu folosit în propoziţiile negative. Cuvântul ai
ajută la formarea timpului trecut al verbelor.
Cuvântul nai este un substantiv comun, care denumeşte un instrument muzical de suflat.
1. Rezolvă conform modelului:
Nu ai uitat. N-ai uitat. Nu ai putut. ..............................
Nu ai văzut. .............................. Nu ai aflat. ..............................
Nu ai scris. .............................. Nu ai cerut. ..............................
2. Alege forma corectă a cuvintelor n-ai şi nai :
Dacă n-ai un n-ai, n-ai cum să cânţi. N-ai primit premiul întâi la concursul de n-ai.
nai nai nai Nai nai
Crezi că n-ai curaj să cânţi la acel n-ai? Tu n-ai nimic de făcut?
nai nai nai
3. Completează textul înlocuind cuvintele subliniate cu ortogramele potrivite:
_ Nu am (...............................) fărâmă de mâncare!
_ Şi ce este (.............................) de făcut când nu este (...................................) de unde?
_ Nu ai (......................................) de mâncare dacă nu munceşti! Şi apoi (............................) de
ce să ne văicărim degeaba? Hai la muncă!
4. Răspunde la întrebări după modelul de mai jos:
Ai aşteptat meciul? L-am aşteptat.
Aţi câştigat concursurile? ..................................................................... .
Ai adus sacoşa? .......................................................................
Îţi aminteşti poezia? .......................................................................
Te aude cineva? .....................................................................
Ai băut laptele? ......................................................................
Ai văzut harta? ......................................................................

44. 43
Transformarea textului dialogat în povestire
Reţineţi!
Atunci când un text dialogat se transformă în povestire se reiau toate informaţiile transmise de
personaje.
În povestire nu se mai foloseşte linia de dialog, iar verbele sunt la persoana a III-a.
Trecerea de la dialog la povestire se face cu ajutorul cuvintelor de legătură: că, apoi, dacă, deci,
ca să, pentru că, căci, şi etc.
Model:
Textul dialogat Povestirea
„În seara următoare, prepeliţa îşi întrebă
puişorii:
_Ei, ce-aţi mai auzit astăzi?
Următoarea seară prepeliţa i-a întrebat pe pui
ce au mai auzit.
_A venit iar stăpânul cu feciorul său. Au tot
aşteptat rudele dar n-au venit.
Ei i-au spus mamei că n-a venit nimeni să-l
ajute pe stăpân.
Stăpânul i-a spus feciorului: <<Se vede că
degeaba aşteptăm, fiule, că ajutor nu vom primi
de nicăieri. Ovăzul e în pârg. O să pun în
rânduială cele de trebuinţă, că mâine, cum s-o
crăpa de ziuă, venim şi ne apucăm singuri de
coasă.>>
Pentru că ovăzul era copt şi nu se mai putea
aştepta, a hotărât ca, împreună cu fiul său, să
pregătească cele necesare şi să vină la muncă a
doua zi, foarte devreme.
_Ei, puişorii mei, de vreme ce omul a hotărât
să pună singur mâna, fără să aştepte ajutorul
altora, treaba se va face. Se cade să ne mutăm
de aici.”
„Prepeliţa şi puii ei ”după L.N.Tolstoi
Auzind prepeliţa că omul n-a mai aşteptat
ajutor de la nimeni şi că a hotărât ca el şi cu fiul
său să lucreze singuri, a înţeles că treaba se va
face. I-a luat pe puişori şi s-a mutat.
După modelul de mai sus transformaţi textul dialogat dat în povestire:
„Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni
pe obrajii bunicului.
_Partea asta e a mea!
_Şi partea asta a mea!
_Şi asta, a mea!
La barbă se încurcară. Bunicul îi împăcă
zicându-le:
_Pe din două.
Şi copiii o despicară, cam repede, că bătrânul
strânse din ochi.
_Jumătate mie.
_Şi jumătate mie. (...)
Şi băiatul întinse d-o mustaţă şi fata de alta, ba
a lui, ba a ei, să fie mai lungă.
Pe bunic îl trecură lacrimile, dar tăcu şi-i
împăcă zicându-le:
_Amândouă sunt deopotrivă.”
„Bunicul”- B.Şt.Delavrancea

45. 44
După asemănarea lor
după Emil Gârleanu
1. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele cu acelaşi sens din lectură.
Făcuse Dumnezeu aproape toate vietăţile (.........................................) Pământului. Pe ultimele
hotărî să le creeze (.........................................) după
sfatul celorlalte. Creatorul (...............................) Se
gândea cum să mai dea o vieţuitoare văzduhului
(.............................................). După sfatul
(......................................) răutăcios(asă) al broaştei,
fluturelui, albinei, păianjenului, şopârlei, care voiau
crearea unei fiare (.........................................), şi-au ales
ca model părţile pe care le credeau ele a fi cele mai
urâte. Numai rândunica fusese darnică
(.......................................) şi ceruse o pasăre mai
frumoasă (.......................................) decât ea.
2. Realizaţi corespondenţa între animalele din povestire şi sentimentele pe care le descoperă
Dumnezeu faţă de celelalte animale.
leul invidia
raţa mărinimia
elefantul ură
broasca îngâmfarea
rândunica răutatea
3. Spuneţi-vă părerea!
a) De ce credeţi că leul îl ura pe tigru?
b) De ce raţa era invidioasă pe lebădă?
c) De ce elefantul a cerut lui Dumnezeu să creeze şoricelul?
4. Comentaţi învăţăturile desprinse din lectură. Adăugaţi şi voi alte păreri.
O Dumnezeu e drept şi bun înţelegând mintea şi inima celorlalte vieţuitoare.
O Răutatea, egoismul, invidia au fost remarcate.
O Bunătatea este cel mai frumos sentiment.
O Creatorul îi răsplăteşte pe cei cu suflet frumos aşa cum a făcut şi cu rândunica.
5. Ce procedeu artistic a folosit autorul având în vedere că vieţuitoarele se comportă precum
oamenii: vorbesc, au sentimente şi plănuiesc anumite întâmplări?
6. Realizaţi planul dezvoltat al povestirii, apoi povestirea acesteia. Pentru alcătuirea unui text
corect şi frumos recitiţi indicaţiile de la pagina 21.
7. Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după criteriile de la exerciţiul
numărul 4, pagina 31.

46. 45
Povestirea după un plan de idei a unor texte de mică întindere
Realizaţi povestirile textelor date parcurgând următorii paşi:
•citiţi fiecare text cu atenţie;
•întocmiţi planul simplu de idei;
•adăugaţi planului amănunte alcătuind astfel planul dezvoltat de idei;
•realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21);
•analizaţi textul obţinut (ex.4 pag. 31), îmbunătăţiţi-l, eventual, rescrieţi-l pentru a obţine un text de
calitate.
a) Ce ruşine!
Alexandru şi Marin Mama tare-i supărată
De la şcoală-acasă vin. Alexandru-n prag s-arată:
Zice dintr-o dat’ Marin: _Bunicuţa m-a ţinut
_Hai să ne jucăm puţin! Pe la treburi s-o ajut.
Într-un ram de corcoduş Nu termină vorba bine,
Pun ghiozdanele acuş Iată şi bunica vine,
Şi încing cu sete-un joc. Ca să-l vadă pe băiat,
Timpul însă nu stă-n loc. Că as-noapte l-a visat.
Ce ruşine a păţit
Alexandru, c-a minţit,
Nu e greu de-nchipuit…
(“Bucuria de a scrie compuneri”- Marcela Peneş)
b)
“Rândunica a plecat Trist se tânguie motanul:
După hrană pentru pui, _Miau şi vai de capul meu!
Cuibu-i singurel sub streşini Petrişor îl ia în braţe
Şi prin curte nimeni nu-i. _Iartă-mă, te rog, căci eu
Râde sub mustăţi motanul Te-am lovit, şi rău îmi pare,
_Ce noroc!...Păcat să-l scap!... Dar de bieţii puişori
Iute sus!...Dar poc, o piatră Ţie cum nu ţi-a fost milă,
Îl loveşte drept în cap. Când săriseşi să-i omori?”
(“Motanul pedepsit”- Elena Farago)
c)“Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară şi le zice:
_ Dragii mamei copilaşi, eu mă duc în pădure, ca să mai aduc ceva de-ale mâncării. Dar voi
încuiaţi uşa după mine, ascultaţi unul de altul şi nu cumva să deschideţi până ce nu-ţi auzi glasul
meu. Când oi veni eu, am să vă dau de ştire, ca să mă cunoaşteţi, ş-am să vă spun aşa:
<<Trei iezi cucuieţi
Uşa mamii descuieţi...>>
_Auzit-aţi ce-am spus eu?
_Da, mămucă, ziseră iezii.
_Pot să am nădejde în voi?
_Să n-ai nici o grijă, mămucă…”
(„Capra cu trei iezi”- Ion Creangă)

47. 46
Cumătra vulpe
de Otilia Cazimir
1. Completaţi cu răspunsurile corecte:
Acţiunea se petrece: O în grădină Personajele poeziei sunt: O gâştele
O în dumbrăvioară O vulpea
O în poiană O Catincuţa
O lupul
O Ilenuţa
O căţeluşii
O mioarele
O Grivei
Din poezie învăţăm că: O unde-s mulţi, puterea creşte
O cei fără putere pot izbândi dacă sunt uniţi
O vulpea cea şireată a vrut doar să încerce dacă fetiţele sunt atente
2. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele din text cu acelaşi înţeles:
O vulpe poznaşă (......................................) stătea să spioneze (........................................),
înfometată (................................................), slabă (..............................................), cu gândul la o
gâscă durdulie (...............................................). Gâştele au început să ţipe şi să zboare dând
semnalul. Fetele şi câinii au sărit cu ce au avut la îndemână. Vulpea cea prostuţă (............................)
era să-şi lase coada între dinţii ( .....................................) lui Grivei. Acum e pace (...........................)
în dumbravă iar fetiţele sunt mândre de realizarea (.........................) lor.
3. Transformaţi cuvintele date în cele care arată obiecte mai mici, ca în model:
casă căsuţă gâscă .................................. soră .............................
vulpe ......................... câine .................................. coadă ............................
dumbravă ........................... oaie ........................... raţă .............................
4. Transcrieţi versurile care arată:
a) spaima trezită la apariţia vulpii d) hotărârea fetelor de a-şi apăra avutul
b) descrierea „hoţului” e) ajutorul primit de la căţeluşi
c) mesajul poeziei f) liniştea care s-a lăsat în dumbravă
şi bucuria faptului că au reuşit,
împreună, să izbândească asupra unui
duşman de temut.
5. Completaţi cuvintele cu sens opus (antonimele) celor date mai jos:
costelivă .................................. neroada ....................................
flămândă
...................................
să lase
....................................
grasă
....................................
linişte
...................................
mulţi
...................................
alungă
..................................
creşte
...................................
război
..................................
urâta
....................................
hoaţă
...................................

50. 49
Vorbim şi scriem corect!
1. Încercuieşte forma corectă:
Dacă n-ai/nai carte n-ai/nai parte. Când ai un n-ai/nai cânţi, când n-ai/nai un n-ai/nai nu cânţi.
Am citit toată cartea într-o/întro zi. Se mişca când într-o/întro parte când într-alta/întralta.
Vreau să i-au/iau o floare mamei. Lui Ionel nu i-au/iau plăcut fotografiile.
Vineri v-a/va pleca în vizită la bunici. V-a/Va fost cald sau frig?
2. Completează casetele cu semnele de punctuaţie potrivite:
□Scufiţa Roşie ascultă şi se duse să se aşeze pe pat lângă bunica□dar □mirată foarte de
înfăţişarea acesteia □spuse□
□Vai□bunicuţo□de ce ai mâini aşa de mari □
□Ca să te strâng mai bine în braţe □copila mea □
□Vai □ bunicuţo □dar de ce ai urechi aşa de mari □
□Ca să te pot auzi mai bine □fata mea □
□Vai □ bunicuţo □dar de ce ai dinţi aşa de mari □
□Ca să te pot mânca mai bine □
Şi spunând acestea □lupul cel rău se şi aruncă asupra Scufiţei Roşii şi o mâncă pe dată □□
(„Scufiţa Roşie”- Charles Perrault)
3. Transformaţi dialogul de la exerciţiul precedent în povestire.
4. Imaginaţi-vă un alt sfârşit pentru fragmentul prezentat la exerciţiul nr.1.
5. Alegeţi proverbele care se potrivesc acestei poveşti:
□ Înţeleptul învaţă din păţania altora, nesocotitul nici din a sa.
□ Îi crapă obrazul de ruşine.
□ Ascultă învăţătura tatălui tău şi nu uita poveţele mamei tale.
□ Paza bună trece primejdia rea.
□ Păzeşte-te de rele/ Ca să nu dai de belele.
□ Caută acul în carul cu fân.
6. Transformă conform modelului:
Model: Nu le spune! Spune-le! Nu-l trezi! Trezeşte-l!
Nu mă uita! .............................. Nu te gândi! ..................................
Nu te aştepta! ............................. Nu îl grăbi! .................................
Nu-mi spune! ............................. Nu-ţi privi cutia! ..........................
N-o asculta! ............................. Nu-i ierta! ...................................
7. Alcătuiţi o propoziţie după următoarea schemă:
S + P + Ap + Ap
sc v sc a

51. 50
Recapitulare
1. Citiţi textul următor respectând intonaţia impusă de mesaj şi semnele de punctuaţie:
„_Mamiţoo! Mam’mare! Tanti!
_ Ce e? Ce e? sar cucoanele.
_ Să oprească! zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare. Mi-a zburat pălăria! Să oprească!!!
Tot într-un timp, iacătă conductorul intră să vază cine s-a suit de la staţia din urmă.
_Biletele, domnilor!
Cucoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate şi Goe să facă
acelaşi lucru: fiindcă biletul era în pamblica pălăriei, şi, dacă a zburat pălăria, fireşte c-a zburat cu
pamblică şi cu bilet cu tot. Dar avea bilet…
Conductorul nu înţelege, pretinde bilet; dacă nu, la staţia apropiată, trebuie să-l dea jos pe d.
Goe”.
(“D-l Goe”- I.L.Caragiale)
2. Identificaţi: titlul lucrării, autorul ei, personajele, locul desfăşurării acţiunii.
3. Identificaţi verbele din text şi analizaţi-le.
4. Descoperiţi substantivele şi analizaţi-le.
5. Redactează planul simplu de idei pentru fragmentul de la ex. 1. Dezvoltă aceste idei şi
povesteşte-l întâi oral apoi în scris.
6. Alcătuieşte câte trei enunţuri cu ajutorul fiecăruia dintre cuvintele i-a şi ia.
7. Formulaţi trei enunţuri cu cuvintele cândva, fiindcă, uneori.
8. Alcătuiţi propoziţii simple după următoarele scheme.
a) P + S b) P + S c) S + P
v s v p nr v+adj
9. Dezvoltaţi aceste propoziţii şi alcătuiţi-le schemele.
10. Alcătuiţi un plan de idei pornind de la imaginile de mai jos:
11. Redactează o compunere după imaginile de la ex. 10 folosind ideile formulate.
•realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21);
•analizaţi textul obţinut (ex.4 pag. 31), îmbunătăţiţi-l, eventual, rescrieţi-l pentru a obţine un text de
calitate.

53. 52
Unitatea 4 BABA IARNA INTRĂ-N SAT
Iarna
de Vasile Alecsandri
1. Baraţi cu răspunsurile greşite:
Tabloul realizat de scriitor surprinde : O iarna Culoarea care domină poezia este: O albastrul
O primăvara O albul
O toamna O verdele
Iarna este înfăţişată ca: O o zână
O o bătrână nemiloasă care cerne norii de zăpadă
O o crăiasă a zăpezii
Omul îşi face simţită prezenţa prin: O satele pierdute sub clăbucii albi de fum
O plopii albi fantomatici
O apariţia saniei dintre văi
2. Selectaţi cu ■ explicaţiile potrivite expresiilor date:
„cerne norii” înseamnă:
□ baba iarna cea cumplită cerne norii ca făina printr-o
sită imensă;
□ vântul viscoleşte zăpada;
□ zăpada cade din cer măruntă şi deasă ca cernută prin
sită;
„troiene călătoare adunate-n cer grămadă” se referă la:
□ nămeţii viscoliţi;
□ valurile de zăpadă purtate de viscol;
□ la drumurile prin care trec călătorii;
„fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi” sugerează că:
□ zborul fulgilor de nea seamănă cu cel al fluturilor;
□ fulgii de nea sunt uşori ca nişte fluturi albi;
□ fulgii sunt mulţi precum roiul de fluturi;
„Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în vale” exprimă:
□ plopii îmbrăcaţi în alb apar ca nişte stafii;
□ stau aşezaţi ca nişte lumânări albe pe marginea drumului;
□ apar ca nişte stafii ale unor vietăţi de mult dispărute din viaţă;
„satele perdute sub clăbucii albi de fum”arată că:
□ satele par îngropade sub stratul pufos ca de clăbuci;
□ satele sunt acoperite de albul zăpezii;
□ fumul este singurul semn de viaţă din imensitatea albă care acoperă satele;
„oceanul de ninsoare” sugerează:
□ imensitatea spaţiului precum oceanul acoperit de zăpadă;
□ valurile de zăpadă se aseamănă cu valurile oceanului;
□ cantitatea de zăpadă este mare precum oceanul.

54. 53
3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime):
văzduh albi înşiraţi se opreşte
cumplita armură se pierd orizont
dalbi aer zare înşiruiţi
zale groaznica încetează dispar
mândra patrie dezmiardă vesel
ţară omăt fantasmă alintă
zăpadă stradă voios clopoţei
drum frumoasa zurgălăi fantomă
4.Scrieţi cuvintele cu sens opus (antonimele) celor extrase din poezie:
lungi adunate albi ziua tinereţe depărtare uşoară voios
scurte
Adjectivul
5. Scrieţi adjective pentru substantivele:
iarnă ger soare întindere sanie
......................... .......................... ........................ ......................... ............................
......................... .......................... ........................ ......................... ............................
......................... .......................... ........................ ......................... ............................
6. Scrieţi substantive pentru adjectivele date:
cuminte, frumos, iubit, harnic, vesel
pufoasă, rece, albă, groasă, troienită
strălucitor, palid, rotund, cald
7. Transformaţi substantivele date în adjective, conform modelului:
piatră, sfat, băţ, sticlă, stâncă, minciună, răcoare, umbră, muşchi, ţeapă, inimă, gheaţă, os,frumuseţe.
Model:
piatră pietros, pietroasă
8. Subliniaţi adjectivele din prima strofă a poeziei „Iarna” de Vasile Alecsandri precizând
genul şi numărul acestora.
9. Alătură adjective potrivite substantivelor date:
fluture: .............................................. fluturi: ........................................................
carte: ................................................. cărţi: ............................................................
nor: .................................................. nori: ...........................................................
10. Autodictare: versurile care descriu ninsoarea din poezia „Iarna” de Vasile Alecsandri

55. 54
Fram, ursul polar
după Cezar Petrescu
1. Însemnaţi cu răspunsurile corecte:
Personajele lecturii sunt: O Fram
O Egon
O eschimoşii
O Otto
Textul lecturii este: O o descriere Locul unde se petrece acţiunea este: O Polul Sud
O o naraţiune O Polul Nord
O un text in versuri O România
Timpul acţiunii este: O primăvara Cei doi prieteni au fost salvaţi de către Fram:
O iarna O încălziţi de blana lui groasă
O vara O s-a aşezat peste ei
O le-a lins faţa
2. Spuneţi-vă părerea:
•De ce credeţi că Fram nu i-a atacat pe cei doi oameni?
•De ce i-a salvat de la îngheţ?
•De ce i-a salutat când s-au trezit?
3. Ce sentimente a avut Egon când l-a recunoscut pe Fram, salvatorul lor?
O mulţumire O simpatie O recunoştinţă
O dragoste O furie O vinovăţie
O frică O uimire O bucurie
4. Alegeţi cu ■ câteva dintre trăsăturile care dovedesc ataşamentul lui Fram faţă de oameni:
□ le-a salvat viaţa, încălzindu-i □ s-a bucurat când aceştia s-au trezit
□ când şi-a auzit numele i-a salutat □ nu înţelegea de ce nu mişcau
□ fusese crescut de oameni de mic □ vorbea cu oamenii pe care-i înţelegea
□ se simţea singur fără compania oamenilor □ cunoştea comportamentul oamenilor
□ i-a recunoscut după miros □ îşi manifesta bucuria asemeni oamenilor
5. Realizează corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime):
icnea înfricoşătoare
urgie epuizaţi
înspăimântătoare gemea
istoviţi nenorocire
sleiţi obosiţi
înţelegea voce
glas pricepea
6. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele cu sens opus (antonimele) cuvintelor date:
măruntă .............................. buni ...................... vechi ...............................
mare .............................. puternic .................. veselă ..........................
7. Povestiţi textul „Fram, ursul polar” după Cezar Petrescu după ce aţi întocmit planul simplu de
idei.

56. 55
Genul adjectivelor. Acordul adjectivului cu substantivul
1. Subliniaţi substantivele din textul dat. Precizaţi genul şi numărul acestora.
„Dar un bot cald, o răsuflare fierbinte le căuta obrajii. Era un urs. Un urs alb, care îl împingea pe
fiecare, mirat de nemişcarea lor...
I-a tras pe amândoi sub blana lui mare şi multă şi s-a pus cuminte pe aşteptat. Răbdarea i-a fost
răsplătită: Egon deschise ochii, mirat şi neîncrezător. Nu murise!
_ Otto! E Fram! Fram de la circul Struţki!
Atât i-a trebuit ursului: Fram sări în patru labe, pe urmă în două. Îşi ridică în aer botul mare şi
puternic şi cu o sclipire veselă în ochişorii calzi salută cu palma la tâmplă.”
(„Fram, ursul polar” după Cezar Petrescu)
2. Recunoaşteţi adjectivele din textul anterior şi analizaţi-le precizând genul şi numărul lor.
3. Realizaţi acordul corect între substantivele date şi adjectivele din paranteză:
Se rătăciseră în această urgie (înspăimântător) ........................................ . Erau doi prieteni
(bun)................................. şi (veche) .................................... , vânători de urşi (alb)............................
Amândoi simţeau că se cufundă în somnul (cea mare)................................ şi (negri)..........................
de unde nu se mai întoarce nimeni.
4. Menţionaţi genul şi numărul şi veţi înţelege în ce constă acordul dintre substantiv şi adjectiv.
copil frumos femeie blândă penare noi
nr........... nr.......... nr........... nr.......... nr.......... nr..........
gen.......... gen.......... gen.......... gen.......... gen.......... gen..........
pantof elegant căni sparte caiet albastru
nr........... nr.......... nr........... nr.......... nr.......... nr..........
gen.......... gen.......... gen.......... gen.......... gen.......... gen..........
Reţineţi!
Adjectivul poate fi la genul masculin, feminin sau neutru.
Adjectivul se acordă cu substantivul pe care îl determină.
5. Inversaţi locul părţilor de vorbire:
bujori roşii roşii bujori floare albastră .............................
soare strălucitor ................................... masă bogată ..............................
croitori harnici .................................. nori cenuşii ..............................
6. Construiţi propoziţii după schemele date:
a) P + AP + AP + AP b) S + AP + AP + P
v s adj adj s adj adj v

57. 56
Darurile
după E.T.A. Hoffman
1. Eliminaţi răspunsurile greşite cu :
Evenimentul descris în text este: O Paştele
O Crăciunul
O Sf. Nicolae
Personajele povestirii sunt: O Moş Crăciun
O Fritz
O Maria
O părinţii
O bunica
Copiii descoperă în brad: O mere aurite şi argintate O jucării
O migdale zaharisite O păpuşi
O bomboane poleite O o rochiţă de mătase
O lumânărele O un roib
O husari îmbrăcaţi de paradă O Spărgătorul-de-Nuci
La vederea pomului copiii: O au fost indiferenţi O l-au admirat
O au fost uimiţi O au amuţit
O s-au bucurat O au privit cu curiozitate
Omuleţul descoperit la piciorul bradului a fost botezat: O Spărgătorul-de-Nuci
O Sfarmă-Piatră
O Soldăţelul de plumb
2. Scrieţi ordinea ideilor principale:
□Maria şi Fritz adoptă omuleţul pe care-l botează Spărgătorul-de-Nuci.
□Copiii aşteaptă nerăbdători să intre în odaia cea mare.
□Copiii descoperă uimiţi bradul frumos împodobit.
□Ei descoperă jucăriile din jurul pomului.
3. Alcătuiţi povestirea acestui text întâi oral apoi în scris.
4. Alcătuieşte enunţuri în care să introduci cuvintele explicate în vocabular.
5. Sărbătorile sunt întotdeauna momente în care ne gândim şi la cei care au o soartă mai puţin
fericită. Cum aţi putea face ca şi alţi copii să descopere bucurie în aceste zile? Dar în restul anului?
6. Scrie o scrisoare lui Moş Crăciun în care să-i povesteşti care sunt sentimentele tale faţă de
sărbătorile de iarnă. Foloseşte expresii artistice din lectura „Darurile” după E.T.A. Hoffmann.
PORTOFOLIU:
•Selectează pe o fişă denumirea operelor şi a autorilor care au descris momentul sărbătorilor de
iarnă ( cel puţin 5).
•Povestiţi în scris una din lecturile alese.

58. 57
Vorbim şi scriem corect!
1. Descoperiţi ce funcţie au în propoziţie substantivele subliniate. Alcătuiţi schemele
propoziţiilor date.
...................... .................. ..................
Copacii înfrunzesc primăvara. + +
..................... ................ ................
.................. ................. ............... ..............
Frunzele copacilor se usucă toamna. + + +
.................. ............... ............... ............
................ ............... ............. ......... ...........
În copaci locuiesc păsărele mici şi mari. + + + +
............... ............... ............ ......... ...........
2. Analizaţi verbele din propoziţiile anterioare precizând ce funcţie au în propoziţie, persoana,
numărul şi timpul acestora.
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
3. Precizaţi ce gen şi număr au adjectivele descoperite la ex. 1.
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
4. Realizaţi acordul dintre substantive şi adjectivele din paranteză care le determină:
„Sclipirile (neîntrerupt) ........................................... şi (orbitor) ......................................... de
lumină (frânt) ..................................... ale fulgerelor spintecau, pe linii (fantastic).............................
şi nemărginit de (lung)........................................, întunecimile (fioros) .............................. ale nopţii
(înaltă) .......................................[...] întinderile (albă) ..................................... tremurau cu răstimpuri
(scurt) .................................. de întuneric şi lumină (albăstriu) ................................. sub licăririle
(fulgerător) ............................................. şi (iute) ................................... ale focului ceresc.”
(„Furtuna” după Calistrat Hogaş)
5. Întocmeşte un plan de idei pentru o compunere, având ca sprijin ilustraţiile:
6.Redactaţi o compunere cu ajutorul imaginilor şi ideilor formulate.

60. 59
3. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite selectate din textul „Colindătorii” după
Mihail Sadoveanu:
În ajunul ............................... doi fraţi porniră cu ...........................................peste câmpuri,
peste .......................................de gheaţă al Siretului, spre ......................................... .Tăcerea
................................ a înserării strecura ....................................... de nelinişte în ...............................
copiilor. De teamă că s-au ............................................. dar şi de frig au început să ..........................
Colindătorii văzură ............................................ din întuneric nenumărate .............................. ale
satului. Pătrunseră într-o ..................................... . Stăpânul casei se uita la ei ca la ..........................
Chemaţi în casă, la lumina candelei, însoţiţi de sunetul uşor al ........................................ începură cu
glasurile lor .......................................... să depene firul .................................. de demult. Celor din
casă li de păru că ............................................ cerului coborâseră să le aducă prin ............................
vestea cea bună. Au primit în suflete ................................... şi lumină.
5. Realizaţi corespondenţa dintre cuvintele cu acelaşi sens (sinonime):
tainică nelinişte creştea suspină dihănii înduioşat
sporea sălbăticiuni misterioasă îngrijorare emoţionat oftă
6. Împărţiţi lecţia în fragmente după ce aţi ordonat ideile din planul simplu:
□Cei doi fraţi au fost primiţi cu steaua în gospodăria unui om din Viişoara
□Copiii au plecat pe înserate la colindat departe de satul lor.
□S-au temut că s-au rătăcit.
7. Povestiţi oral textul apoi realizaţi povestirea în scris.
8. Grupaţi în două coloane substantivele şi adjectivele următoare. Ce observaţi?
lumină, curajos, stâncă, fricos, azur, somnoros, prieten, auriu, umbră, luminos, curaj, stâncos,
frică, azuriu, somn, prietenos, aur, umbros
Substantive Adjective
9. Transformaţi în adjective următoarele substantive: albăstrele, tinereţe, curăţenie, răceală,
gălbenele, roşeaţă, albuş, negreală, verdeaţă.

61. 60
Scrierea corectă a cuvintelor „n-am” şi „n-are”
Reţineţi!
Cuvintele n-am şi n-are se scriu întotdeauna cu liniuţă de unire (cratimă). Liniuţa de unire
înlocuieşte litera u din cuvântul nu.
1. Transformaţi conform modelului:
Model: Nu am vorbit la telefon. N-am vorbit la telefon.
Nu am citit lecţia. .................................................................................
Nu am cuvinte să-ţi mulţumesc! ................................................................................
Nu am aşteptat mult. ................................................................................
Nu am scris prea îngrijit. ...... .........................................................................
Nu am cântat Steaua. ................................................................................
2. Urmăreşte modelul şi completează.
Model: N-are întrebări . Nu are întrebări.
N-are hartă. .......................................... N-are scutire. ...........................................
N-are treabă. .......................................... N-are timp. ..........................................
N-are bani. ......................................... N-are flori. ...........................................
N-are întrebări. ......................................... N-are jucării. ..........................................
3. Rezolvă după modelul dat:
Exemplu: verbul a sosi
Eu n-am sosit. Noi n-am sosit.
Tu n-ai sosit. Voi n-aţi sosit.
El n-a sosit. Ei n-au sosit.
Ea n-a sosit. Ele n-au sosit.
a gândi, a citi, a privi, a şopti, a dori, a zâmbi, a lipi, a şti, a fi.
4. Dictare: din textul „Colindătorii” după Mihail Sadoveanu de la „_Vâră mâinile”....până la
„iasă dihăniile”. Corectaţi-vă dictarea cu ajutorul manualului.
5. Încercuieşte varianta corectă:
(Nai, N-ai) descoperit cine era făptaşul? Vrea să (ia, i-a) nişte prăjituri de la cofetărie.
Cânta la (nai, n-ai) în fiecare zi. (Ia, I-a) promis mamei că va fi cuminte.
Nu (mai, m-ai) căutat aşa cum ai promis. (La, L-a) văzut ieri în parc.
E luna florilor în (mai, m-ai). Au sosit (la, l-a) gară devreme.
(Sa, S-a) gândit la sora (sa, s-a) toată ziua. Şi-a cumpărat haine (noi, n-oi).
(Na, N-a) dat de mâncare pisicii. Doar (noi, n-oi) da de gol toată povestea!
(Na, N-a) de aici un coş cu mure! Stai (sau, s-au) pleci?

63. 62
Personajul literar
Reţineţi!
Personajul literar este persoana care participă la acţiunea descrisă într-un text. La acţiunea unui
text pot participa şi fiinţe sau obiecte care primesc însuşiri omeneşti (personificare) şi devin
personaje literare.
Personajele pot face fapte bune sau fapte rele. Aşadar, personajele literare pot fi personaje
pozitive sau negative.
1. Recunoaşteţi personajele şi precizaţi-le însuşirile fizice şi sufleteşti:
a) „I-a tras pe amândoi sub blana lui albă şi multă şi s-a pus cuminte pe aşteptat.”
personaj însuşiri fizice însuşiri sufleteşti
b) „Sus, pe o columnă înaltă, stătea, privins peste cetate, statuia... Era acoperită de foiţe de aur,
ochii erau două safire luminoase, iar mânerul spadei avea un rubin...
_Pe vremea când eram în viaţă şi aveam inimă de om nu plângeam. Stăteam închis în palat şi n
nu ştiam ce este dincolo de ziduri......Într-o căsuţă văd o femeie cu un copil bolnav. Rândunelule,
du-i femeii rubinul meu!”
personaj însuşiri fizice însuşiri sufleteşti
c) „Cum stătea-n tufiş la pândă,
Costelivă şi flămândă,
S-a gândit că pentru masă
N-ar strica o gâscă grasă...”
personaj însuşiri fizice însuşiri sufleteşti
2. Precizaţi care personaje sunt pozitive şi care negative. Motivaţi.
3. Portofoliu:
Pregătiţi fragmente din texte literare destinate copiilor pentru jocul de recunoaştere a
personajului. Pregătiţi prezentarea personajului (faptele, vorbele şi gesturile care dovedesc
trăsăturile morale ale acestui personaj şi părerea altor personaje din lectură despre el) pentru a oferi
indicii suplimentare.
Aceste materiale vor folosi ora următoare la concursul de recunoaştere a personajelor.