O călătorie virtuală în Paradisul Artelor

1. Cu Morgana-n Paradis
Într- o faină dimineață
fără brumă, fără ceață
din toamna asta târzie...
așa cum îmi place mie
am ieșit la promenadă...

2. Ajuns la un colț de stradă
stau să mă- odihnesc oleacă
oboseala să-mi mai treacă.
Mă sprijin bine-n toiag,
(ca venerabil moșneag)
și văd că din dreapta vine
zâmbitoare către mine
o domnișoară cochetă,
cu talie de atletă,
cu mers lin ca de felină...
„O fi oare balerină?”...

3. --Bună dimineața, domnu'
va stricat cineva somnu '?
vă văd cam îngândurat,
obosit, ne-ajutorat...
Mă numesc Fata Morgana...
-Se prezintă fetișcana.-
--Hai domnule, dați-mi mâna
să v-ajut să treceți strada
și dincolo, dacă vreți,
continuați promenada.
Hai,vă rog, dați-mi mânuța
să trecem iute străduța .

4. Vrând-nevrând m-am conformat
și -ntr-o clipă am trecut
pe trotuarul celălat...
Aici Fata dintr-o dat'
m-a privit în ochi și- a zis:
„Eu am fost în misiune
să v-aduc în Paradis.
V-am adus... și-acum vă las.

5. Ea s-a dus...eu am rămas...
și-ndată mi s-a deschis
o poartă spre Paradis:
„Paradisul Artelor
Campusul Românilor”
așa zicea la intrare
săgeata indicatoare.
Și am intrat curios.
Ce-am văzut vă spun mai jos:

6. Muzica, literatura,
teatrul, filmul și pictura,
sculptura,arhitectura
cu subramurile lor
erau toate-ntr-un decor
cu lumini și cu sonor
înflorit multicolor.

7. Se aude în eter
din pământ până la cer
Bărbuncul ardelenesc,
și Călușul oltenesc
Gemparaua din Hârșova ,
Corăghiasca din Moldova...
Hai să dăm mână cu mână!
Și... Deșteptă-te române!...
în tot Campusul răsună...
Peste tot stăteau la sfat
scriitori, compozitori,
pictori,muzicanți, actori
și orchestre și soliști
vocali sau instrumentiști...

8. Enescu și Porumbescu
și Brâncuși și Grigorescu
și Coșbuc și Minulescu,
Aurică Andreescu
Și Anda Clugăreanu,
Doina Badea, Dan Spătaru
aplaudau pe cobzaru
Barbu – zis și Lăutaru
ce-a cântat cu cobza lui
„la botezuri, cununii”,
la umila sărăcime
sau luxoasa boierime.

9. Într-o grădină de vară
Ivanovici dirijează
„Valurile Dunării”
cântat de-o mică fanfară.
Toți ascultă sau valsează...
Pe tersa de la Capșa
beau cafea stând la taclale
Birlic cu Tomazian
și nea Iancu Caragiale

10. Păunesu și Vadim,
de curând sosiți aici
beau bere, spun poezii
lângă un grătar cu mici...
Lângă ei în cârciumioară
Grigoraș cu a lui vioară
cântă- auditoriului
Hora Mărțișorului
Iată, intră și ...„nea Gică”
să servească una mică
cu lăutari după el
că nu poate singurel...

11. Trahanache cu-a lui soață
Coana Zoie - damă bună -
caută o scrisorică
cu Tipătescu-mpreună.
Cu „puțintică răbdare ”
o găsesc precum se știe
într-un fund de pălărie.

12. Dinspre Gorj duios coboară
hăulind o Mărioară.
Si cum vine ea încet
tuturor ieșiți în cale
le lasă prin testament
toate cântecele sale
ca nestinsă amintire
întru a ei pomenire.

13. Pe banca de colo,
sub bătrânul tei
lângă Veronica
vine Eminescu.
O sărută tandru,
scoate o hârtie
și-ncepe să scrie
încă-o poezie
dedicată Ei.
Se oprește des din scris
pentru-o-mbrățișare
și o dulce sărutare...
( ca în Paradis)

14. Undeva...de sus apare
o steluță lucitoare...
Veronica o zărește...
Se roșește și-i șoptește:
„Coboară jos Luceafăr blând
alunecând pe-o rază,
vin-aici cu noi să stai
mai aproape de Mihai
și gându-i luminează”!

15. Vasile Alecsandri
vine levitând ușor
peste întregul decor
și compune-o odă nouă
în cinstea artiștilor:
O, artiști ai țării mele!
vă admir și sunt ferice.
Prin voi lumea ne cunoaște...
Român zice, Artist zice.

16. Și cum stau în contemplare
după un boschet apare
Morgana cea zâmbitoare ...
și-mi zice ,spre-a mea mirare:
„Acum că-ati văzut minunea
mi-am încheiat misiunea.”
Mă privește fix în ochi
și mă portează instant
pe tărâmul celălalt
înapoi la mine-n pat...

17. ...Eu nu v-am spus dinadins
că totul e doar un vis.
Deci tot ce v-am relatat
doar în vis s-a întâmplat.
...
Trezindu-mă din visare
mă frământă o-ntrebare:
Așa o fi Paradisul?...
Știți cumva o ghicitoare
să îmi tălmăcească visul?
Lorin Nedef
Octombrie, 2022.