3. "Inainte de lectura acestei carp ar fi bine sa lasap
d~oparte orice suparare pe Dumnezeu, pe parinp, pe
lumea inconjuriitoare, pe dumneavoastrii in~iva ~i pe
destin"
s. N. Lazarev
4. JIA3APEB C. H.
)..(UarnOCTUKa KapMbI.
KHUfa ;:IeC>lTaJI. llpaAaJ!JKeHUe
CaHKT-lleTep6ypr,2005
Copyright @ 2005 by S. N. Lazarev
Copyright @ 2005 by ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pemru Romania ~i Republica Moldova.
Multiplicarea~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare)
este interzisa fiira'acceptul scris ROVIMED TRADING S.R.L.
Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate.
CUVANT INAINTE
t59.961
t
Menirea principala a oricarei ~tiinte este asigurarea
ecesitatilor corpului uman ~i a con~tiintei acestuia. Scopul
. rincipal al oricarei religii este asigurarea necesitatilor spi-
ritului uman ~i a subcon~tientului acestuia.
Universul este unitar in timp ~i spatiu. Orice obiect dar
cu atat mai mult 0 fiinta poarta in sine informatia despre
treptele evolutiei sale din momentul aparitiei Universului.
La om ~i la animaIe, incepand Cll aparitia primei forme de
viata unicelulara apoi a plantelor etc., aceasta informatie
este codificata genetic. Mai mult dedit atat, in subcon~ti-
entul nostru exista informaria nu numai despre trecutul dar
~i des pre viitorul Universului. Aceasta informatie este
incomensurabil mai multa decat cea des pre con~tiinta
noastra ~i inveli~ul fizic, des pre durata existentei care este
minuscula.
EDITURA DHARANA
Str. Sfanta Ecaterina m.I5 sect.4 OP53
Bucuresti, cod 040155
Tel: 021-337 24 24;
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Coperta colec(iei: Mihai Marinescu
Tehnoredactare: Adrian Goran
.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
LAZAREV SERGE! NIKOLAEVlt .
Dia~nosticarea karmei : principii de vindecare : DOl
provocari, noi rispunsuri / Ser~hei Nikolaevici Lazarev ;
trad.: Valentina Ro~ca. - Bucure11tt: Dharana. 2005
ISBN 973-86957-4-0
I. Ro~ca, Valentina (trad.)
7
5. Concluzia este simpla. Fara 0 conceptie religioasa
dezvoltata despre lume, la baza careia sa stea prioritatea
univoca a iubirii ~i a moralitatii fata de celelalte valori
umane, este imposibila supravietuirea oricarei civilizatii.
Aceasta inseamna aspiratia continua catre Dumnezeu,
Creatorul Universului ~i intarirea permanenta a unitatii cu
El. Respectarea postulatelor religioase nu inlocuie~te, insa,
incercarile personale c': aspiratie catre Dumnezeu.
Un copil mic are nevoie de sustinerea parintilor ca sa
poata sa mearga ~i sa vorbeasca. Apoi, el trebuie sa invete
sa faca totul de unul singur.
Eu am vorbit, in carlile mele, despre incercarile de a
cunoa~te Divinul din noi. Am incercat sa abordez ~i acele
domenii in care sunt un diletant, dar, con~tientizand aceasta,
voi continua, totu~i, sa incerc. Sper ca dezvoltarea ulterioa-
ra ma va conduce spre intelegerea corecta. De aceea, este
bine ca tot ce am scris sa fie perceput ca 0 experienta per-
sonala ~i nicidecum ca ni~te recomandari concrete.
Un profesor a fost intrebat: "Care este lucrul cel mai
important in munca dumneavoastra de pedagog?" Raspun-
sui a fost urmatorul: "Principalul este sa inveti studentul
cum sa lucreze cu informatia, sa foloseasca in mod corect
cuno~tintele acumulate, nu sa dai cuno~tinte."
In aceasta carte propun cateva variante personale de
percepere a unei probleme oarecare. Pentru a intelege ceva
eu am nevoie de cateva sute de variante de abordare a pro-
blemei. In cartile mele anterioare am propus ca rezultat
8
final 0 singura varianta. Astazi vin cu cateva variante fiind-
ca orice concluzie po ate fi supusa unei dezvoltari ulterioare,
adica sa se schimbe. In logica umana nimic nu este in stag-
nare deoarece nimic din ce este omenesc nu este ve~nic.
Esenta' oricarei vindecari este schimbarea omului, ~i in
primul rand, schimbarea modului de a gandi, a conceptiei
lui despre lume ~i nu a alimentatiei sau a modului de viata
Activitatea mea a devenit ceva asemanator cu ~edintele
din Moscova ~i Peterburg. Ziua intiii - informatie generala.
Ziua a doua - informatie con creta. De aceea am decis sa
scriu aceasta carte iar in urmatoarea sa ofer mai mult spatiu
intrebarilor practice.
Sper ca aceste carti sa ajute cititorii sa-~i schimbe
benefic spiritul, sufletul ~i trupul.
9
6. PARTEA 1
sa omoare 0 pisica sau sa fure de dragul distractiei trebuie
sa se opuna. Daca nu yom apara iubirea din suflet chiar
printr-un comportament exterior destul de dur, yom deveni
in interiorul nostru robii altora ~i va suferi sufletul nostru,
sanatatea noastra ~i soarta noastra. Hristos I-a alungat din
templu pe cei care faceau comer!, ~i a facut acest lucru
pentru salvarea sufletului. Divinul din om nu trebuie sa se
contopeasca cu viata, con~tiinta ~i dorintele lui ~i atunci el
va simti deosebirea dintre umilinta trupului, umilinta sufle-
tului ~i umilinta divinului ~i nu va deveni un rob care Ii
ura~te pe toti sau un stapan care Ii umile~te ~i-i dispretuie~te
pe toti. De aceea, in cazul oricarei umilinte este important
sa pastram Divinul in sufletul nostru. Nu va inraiti dar, in
acela~i timp, nu permiteti sa vi se distruga moralitatea.
Intrebarea unei eleve:
- Cum sa procedezi ~i care ar trebui sa fie atitudi-
nea daca nu vrei sa fad ceva, dar e~ti obligat?"
- Deseori sunt intrebat care este deosebirea dintre man-
drie ~i trufie? Comportamentul omului mandru ii apara
sufletul. Comportamentul omului trufa~ ii umile~te pe altii.
Comunicarea cu oamenii este un compromis. Pentru a-I
intelege pe eel de alaturi trebuie sa-ti lezezi intr-o masura
oarecare interesele personale. Daca ne sunt lezate doar
dorintele noastre sau ambitiile, putem sa ne supunem unui
alt om. Daca suntem obligati sa savar~im 0 fapta imorala
care omoara iubirea din suflet, trebuie sa ripostam. Daca, de
exemplu, prietenii 11 invita pe un baiat sa joace fotbal iar
acesta nu vrea, este admisibil ca acesta sa se invinga pe sine
de dragul intereselor maj,oritatii dar daca ace~tia II obliga
- Cum sa procedam ca sa scapam de frica de inal-
time? Aproape ca imi pierd cuno~tinta daca imi ima-
ginez doar marginea acoperi~ului pe care a~ sta. Frica
progreseaza.
- Frica de inaltime este frica pentru viata ~i pentru
viitor. Problemele sexuale ies la suprafata con~tiintei noas-
tre sub forma de frica, supiirare, gelozie. Daca nu ~tim sa-l
iubim pe eel de langa noi, adica iubirea noastra este deter-
minata de conditii, eerinte iar ulterior de suparari, gelozie,
condamnare, atunci acestea intensifica ata~amentul nostru
de bazele vietii: instinctul sexual, omul iubit, copiii, fami-
10 11
7. a. Cu dit mai mult reprimam iubirea din suflet eu atat mai
.utina energie avem ~i eu atat mai mult ere~te dependenta
Ie lumea Ineonjuratoare. Cre!;ite, totodata, ~i friea de a pier-
. Ie eeva din toate astea.
Asemenea oameni se tern de Inaltime, singuratate, Intu-
. nerie, la vederea sangelui pot sa-~i piarda euno!;itinta. Multi
dintre ei devin vegetarieni fiindea, din punet de vedere psi-
hologie, nu pot sa suporte moartea animalului. Moartea
rudelor ~i a oamenilor apropiati poate fi pentru ei un stres
de neInvins, deoareee punetul de reper din subeon!;itientul
lor este stramutat de la iubirea Divina la iubirea umana.
Care este ie~irea din aeeasta situatie? In primul rand sa ne
i'nvatam sa iubim. Daca v-a suparat persoana iubita, eonti-
nuati sa-l iubiti ca pe un frate. Daca nu puteti, iubiti-l ca pe
un fiu. Daea nu reu~iti, iubiti-l ca pe un parinte. Aceasta va
va ajuta sa va pastrati legatura cu Dumnezeu. Apoi sa va
Indepiirtati de fericirea umana. Trebuie sa te Indepartezi In
interior de omul eel mai apropiat, fiindcii unitatea totala
poate fi doar eu CreatoruI. Suflete~te, nu trebuie sa te ata-
~ezi de nimie. Inca eeva. Dependenta noastra este intensifi-
eata ~i de hrana. De aeeea abtinerea periodic a de la mane are
ajuta sufletul sa reduea din ata~amentul sau fata de lume.
Consumatorul este dependent iar cel care diiruie~te este
liber. Cu cat mai mult daruim (nu este obligatoriu sa daruim
bani, ci ealdura sufleteasca, atentie, grija fata de eineva) eu
atat mai mult cre~te energia noastra ~i cu atat mai mica este
dependenta noastra fatii de lume. Regulile sunt simple - sa
Ie respectam.
- De ce cand ma concentrez gandindu-ma la
Dumnezeu fncep sa plang?
- Subcon~tientul oricarei fiinte depinde de genotipul sau
~i de structurile de camp In care e continuta informatia chiar
dupa moartea trupului. La 0 schimbare radicala a forme lor
eontinutul trebuie sa fie stabil, In caz contrar nu va exista
dezvoltare, intervine moartea. Sa admitem ca cu cat este
mai puternic sufletul unui om cu atat este mai mare vitalita-
tea trupului sau; cu cat este mai puternica distrugerea
exterioara, eu atat este mai putemica aspiratia catre centrul
de stabilitate. In Univers, punctul suprem de stabilitate este
ceea ce nu se distruge niciodata indiferent de timp. Acesta
este Creatorul Universului. A~adar, pentru dezvoltarea
oricarui obiect din Univers este necesara sustinerea
stabilitatii componentei informationale. Acest lucru este
imposibil fara eoncentrarea asupra cauzei primare. Vorbind
Intr-un limbaj mai simplu, fara aspiratie interioara catre
Dumnezeu dezvoltarea oricarei fiinte va fi limitata extrem
de dur ~i va duce spre moart~.
Cand omul moare, se declan!;ieaza automat mecanismul
salvarii sufletului care se exprima printr-o aspiratie evidenta
sau incon!;itienta catre Dumnezeu ~i care este Insotita de
diferite imagini, aceasta depinzand de nivelul de dezvoltare
..,.
12
13
8. al omului. Oar nu numai in caz de moarte dar ~i in cazul
oridirei pierderi, a pierderii legaturii cu lumea
inconjuratoare, se include de asemenea acest mecanism ~i
functioneaza pentru salvarea omului. El poate fi atat stopat,
cat ~i intensificat. Inca din antichitate oamenii au observat
~i au explicat acest fenomen. Daca poti sa daruie~ti ceva
nesilit de nimeni, nu sa accepti pur ~i simplu pierderea ci sa
0 provoci tu insuti, acest fenomen imbunatate~te destinul ~i
sanatatea. A aparut notiunea de jertfa care a devenit unul
dintre principalele postulate religioase inca in timpurile
imemoriale.
Deseori, in timpul ~edintelor primesc scrisorele de la
unele marne; cu urmatorul continut: ,In timp ce ma aflam ta
una dintre conferintele dumneavoastra, copilul meu, care se
afla acasa, a inceput sa vomite, sa aiba diaree ~i i-a crescut,
bruse, temperatura." Explicatia este ca, la un nivel subtil,
,~.
intre mama ~i "copil exista 0 legatura foarte stransa. Daca
mama se orienteaza spre iubirea de Dumnezeu, la copil
incepe 0 curatire intensa care di.minueaza ata~amentul ~i
dependenta de ea. Lacrimile, voma ~i diareea sunt ca 0 pier-
dere benevola a organismului a uneia dintre partile sale, 0
jertfa adusa de acesta pentru a simti iubirea de Dumnezeu.
De aceea, cand dumneavoastra plangeti, copilul incepe sa
vomite ~i sa aiba diaree.
- Fiica mea ,,0 iube§te" pe fosta ei co"legii de clasii.
Ce-i de fiicut, cum s-o ajut?
- Toti acei care sufera de 0 orientare sexuaBi anormala
au probleme serioase in sfera sexualii a subcon~tientului.
Am vazutca toti oamenii care au venit la ~edintele mele cu
aceasta problema au 0 intoleranta totala la boala, stres in
relatia cu omul iubit. Pentru ca sa apara copiij, boala care
purifica sufletul trebuie sa fie mult mai puternica decat cea
pe care 0 prime~te in timpul vietii.
Intoleranta purificarii provoaca explozia agresivitatii ~i
alte distrugeri. In primele etape sufera trupuI, apar bolile
fizice ~i neplaceri ale destinului. Daca dependenta de ferici-
rea umana este mai puternica, sufera spiritul, con~tiinta. Pot
sa apara bolile psihice. In cazul intolerantei totale incepe sa
se distruga sufletul, adica se schimba orientarea sexuala.
Subcon~tientul refuza continuarea vietii ~i concomitent
reduce continuitatea vietii ~i miq;oreaza durerea necesara
pentru purificarea sufletului. Aceasta 11ajuta pe individ sa
supravietuiasca, raman 1nsa putine ~anse pentru supravie-
tuirea societatii. Aceste probleme sunt generate de societa-
te, care 1~i educa gre~it membrii oferindu-le 0 conceptie
gre~ita despre lume, ~i scopuri gre~ite.
Daca societatea n-o va 1nvata pe femeie sa iubeasca,
aceasta societate va suferi ~i va muri. Progresul tehnico-
~tiintific poate doar sa accelereze procesul de destramare a
sufletului. Una dintre principalele cauze a aparitiei pe lume
a pedera~tilor ~i a lesbienelor este ca parintii, indeosebi
mamele, nu pot sa se purifice inainte de conceperea ~i
14 15
9. na~terea copilului. Daca nu exista 0 aspiratie catre iubirea
Oivina deja formata, daca nu exista aspiratia catre unitatea
eu Creatorul atunci orice boala, fie fizica, fie sufleteasca,
devine insuportabila ~i pentru a se vindeca omul este in
stare sa omoare izvorul durerii, adica fie lumea inconjura-
toare, fie pe sine.
La majoritatea femeilor, agresivitatea emotional a care
inchide calea catre Dumnezeu se manifesta prin deprimare,
nemultumirea de soarta ~i situatie, prin lipsa dorintei de a
trai. Cu dit mai mult 0 mama incearca sa omoare iubirea din
ea, cu aHit mai putine ~anse are copilul sa infrunte orice
situatie dureroasa. De obicei, pentru a supravietui in pre-
zent, oamenii i~i distrug viitorul. Cre~terea considerabila a
numiirului homosexualilor pe mapamond este 0 dovada ca
lumea noastra este bolnava. Cand se imbolnave~te sufletul
~i nu aspira la iubirea de Dumnezeu care n poate salva,
trupul este condamnat la dezintegrare ~i moarte.
Revedeti-va trecutul. Acceptati orice durere a trupu-
lui ~i a sufletului, orice umilinta a fericirii umane ca pe 0
posibilitate de a dobandi Divinul. $i atunci cand nu numai
dumneavoastra ci ~i sufletul dumneavoastra va crede acest
lucru, rugaciunea pentru copil n va schimba. Nu pun la
indoiala faptul ca pieirea animalelor $i a plantelor ~i 0
posibila disparitie a omenirii, adica suferintele in plan fizic
din viitor sunt consecintele bolii sufletelor noastre in pre-
zent.
Un suflet neputincios ~i golit de iubire nu-i va oferi
trupului ~anse de supravie!uire. Samanta goala in interior nu
va putea sa dea vlastari sanato~i. "Din cauza inmul!irii
faradelegilor se va raci in multi oameni iubirea", spunea
Isus Hristos. De~i lumea moare sub ochii no~tri nu-mi pierd
increderea ca aceasta criza va impinge omenirea spre rena~-
tere ~i salvare. Schimbarile puternice ~i profunde ale oricii-
rui organism viu sunt asemanatoare cu moartea ~i de aceea
noi intreprindem ceva concret pentru salvarea noastra abia
atunci cand aproape ca nu exista practic ~anse reale de a
supravietui. Dacii doriti sa va ajutati fiica imaginati-va pro-
cedura mortii dumneavoastra posibile ~i luati-va ramas bun
de la tot ce va este scump. Inainte de aceasta inva!ati-va
sufletul sa iubeasca lumea inconjuratoare, pe sine ~i desti-
nul oricat de imperfecte ar parea sa fie ~i oricata durere v-ar
pricinui.
- Se poate sa lucrezi cu sine insuti in metrou, in
autobuz, etc.?
- Este mai u~or sa te rogi in timpul postului, izoIandu-te
atat cu trupul cat ~i cu sufletul. Dacii nu sunteti irascibil ~i
nu aveti preten!ii cand va calca cineva pe picior, cand va
impinge sau va umile~te 'in transportul in comun, puteti sa
varugati.
Am citit candva despre boala lui Confucius. Discipolii
Ii spuneau: "Roaga-te ~i iti va fi mai bine." Confucius a
16 17
10. ~--"iI:"~' --
ridicat din umeri ~i a dispuns: "Ma rog tot timpul." In
principiu, rugaciunea in transportul in comun poate sa
depinda de atitudinea indulgenta fata de oameni ~i situatii
care va deranjeaza. Din punctul meu de vedere, principalul
este sa nu-ti pierzi iubirea fata de oamenii care nu va plac ~i
sa incercati sa-i reeducati tinand seama de faptul ca educatia
unui alt om incepe cu autoeducatia.
- Daca nu va place situatia, trebuie, de asemenea, s-o
iubiti, iar aceasta nu exclude actiunile de schimbare a ei. $i,
i.ara~i, nu trebuie sa uitati, cauza oricarei situatii se ascunde
in starea no astra emotionala de profu11,zime care" interactio-
neaza cu aceasta. Tot ce se intampla in jurul unui om la cel
niai p~ofundnivel corespunde in totalitate cu starea lui emo-
tionala. In jurul nostru nu poate sa se intample nimic agre-
siv daca in sufletul nostru nu existir' agresivitate. Sufletul
care a uitat de Dumnezeu ~i a..pierdut iubirea se indreapta,
in mod automat, spre zgarcenie, invidie, gelozie ~i poate sa
comita in vii tor crime impotriva" iubirii ~i. a oamenilor. In
jurul omului incep a se produce evenimente neplacute ~i el
neintelegand ca aceste evenimente sunt generate de sufletul
~i subcon~tientul sau incepe a se supdra, condamna ~i a Url,
amplificand in continuare problemele sale. Daca cineva v-~
imbrancit sau v-a jignit inseamna ea sufletului dumneavoas-
tra nu-i ajunge puterea sa iubeasca ~i vi se aininte~te de
acest lucru. Acceptati ce vi se intampla ~i zambiti in interi-
orul dumneavoastnl.
- Unul dintre cunoscutii mei considera cii pentru
un om credincios primeazii credinta apoi iubirea.
Dacii nu vom avea credintii in Dumnezeu nu-l vom
putea iubi pe Acel in care nu credem. Vii rugiim sa
comentati acest punct de vedere.
- Iubirea ca unitate cu Dumnezeu exista intotdeauna in
subcon~tientul nostru. Orientandu-ne ~atre iubire ne unim
cu intreg Universul ~i abia atunci apare procesul cunoa~terii
~i al supravietuirii. Notiunea de credinta a aparut atunci
cand omul avea un nivel foarte ridicat al con~tiintei ~i,
conform datelor istorice, aceasta s-a intamplat relativ nu
demult, daca examinam istoria aparitiei omului chiar de la
inceputuri.
Chiar daca un om este departe de religie dar a acceptat
iubirea de Dumnezeu, el poate sa-~i schimbe concepti a
despre lume ~i sistemul de valori. Atunci incepe dezvoltarea
lui ~i supravietuirea este con~tientizata.
Frica ~i indoiala franeaza iubirea ~i atunci iubirea de
Dumnezeu din con~tiinta noastra ~i din straturile exterioare
ale subcon~tientului slabe~te. In consecinta apar bolile,
nenorocirile, etc. Credinta ne ajuta sa ne eliberam de frica ~i
indoieli, sa depa~im dep~ndenta de con~tient care, fiind
legata de trup, ne provoacii indoiala, frica ~i condamnarea.
Cand un om care tine de civiliza!ia orientala i~i
franeaza con~tiinta in procesul meditatiei sau un om care
tine de civilizatia occidentala i~i pastreaza credinta in
.....
18 19
11. Dumnezeu indiferent de lips a de logicii, duritatea ~i
;tupiditatea evenimentelor care se deruleazii, at at intr-un
:az cat ~i in celiilalt are loc depii~irea dependentei de
con~tiintii, mai exact de straturile ei exterioare, fapt care
permite sii simtim unitatea cu Creatorul prin iubirea fatii de
EL A~adar, apare un paradox: credinta in Dumnezeu poate
. fi prima verigii dar poate ~i a doua. Dacii facem abstractie
de aceste douii momente ~i ne deplasiim la un nivel mult
mai inalt al energiilor, pe planuri mult mai subtile, yom
vedea cii nu existii contradictii. Pe plan exterior credinta
ljutii iubirea prin con~tiinta care este legatii de trup. Pe
planurile de profunzime iubirea ajutii credinta. In straturile
cele mai profunde, credinta ca aspect superior al con~tiintei
~i iubirea de Dumnezeu ca aspect superior al sentimentelor
devin un tot, un intreg.
- Cum explicati cuvintele: "totul se iarta cu
exceptia pacatului fmpotriva Duhului Slant"?
- In clipa de fatii intelegin felul urmiitor. 0 supiirare
mare pe alt om ~i neacceptarea comportamentului acestuia
dau na~tere la supiirare ~i condamnare care se exprimii prin
emotii ~i cuvinte. Atat timp cat agresivitatea se aflii in
Gon~tiintii ea nu poate sii aibii influentii asupra siiniitiitii ~i a
.:1estinului. Dacii agresivitatea piitrunde in subcon~tient, iar
ceasta se intamplii in cazul unei supiiriiri de lungii duratii
;au este intensificatii de conceptia gre~itii despre lume, sau
')
....
I
I
I
I
I
i
I
I
I
I
i
I
(
I
I
I
este acumulatii de piirinti sau de omul cel mai apropiat in
decursul multor ani, ea va riimane acolo pentru mult timp.
Va ie~i doar in caz de moarte, boalii, nenorociri.
In filosofia c1asicii indianii despre karma se spune cii
omul trebuie sii purifice prin suferintii toate actiunile sale
gre~ite.
Era adeviirat pentru acel moment istoric, ori energetica
omului era mai slabii ~i posibilitiitile sale de a se schimba
erau minime. Pentru a depii~i gre~elile siivar~ite de sufletul
uman era nevoie de zeci de ani de ascezii, de studierea
ciiqilor sfinte. In religiile de mai tarziu a apiirut notiunea de
pociiintii. Pociiinta inseamnii schimbarea atitudinii fatii de
lume, a conceptiei fatii de aceasta, iar ca rezultat schimbarea
subcon~tientului prin iubirea fatii de Dumnezeu.
Cercetand sute ~i mii de cazuri am observat 0 particu-
laritate: supiirarea indelungatii pe un vecin poate crea 0
problemii, dar aceea~i supiirare indreptatii ciitre un grup de
oameni uniti dupii criteriul economic, social, national,
religios piitrunde mult mai adanc ~i se vindecii mult mai
greu. Condamnarea frecventii a statului, societiitii, piitrunde
foarte adanc ~i poate sii genereze cele mai grave boli in
cateva generatii chiar panii la pieirea neamului. Dacii omul
crede cii toata lumea este cmdii ~i nedreaptii, agresivitatea in
cazul dat atinge cota maxim~. Dacii suntem nemultumiti de
starea lucrurilor in lumea inconjuriitoare ~i pe lume insii~i,
suntem nemultumip de Cel care 0 conduce. Cred di aCesta
este piicatul impotriva Sfiintului Duh.
21
12. 'T
i
Grice om, chiar eel mai convins ateu, ~tie in
subcon~tientul sau ca lumea vazuta ~i perceputa de noi este
dirijata de Creator: "Ponegrirea Sfiintului Duh" este in
esen!a respingerea legilor supreme dupa care se dezvolta
Universul. In acest caz, agresivitatea piitrunde atat de adanc
in subcon~tient incat ~ansele de ispa~ire a pacatelor se
apropie de zero. Consecin!a este moartea neamului. Postula-
tul despre inadmisibilitatea pacatului impotriva Creatorului,
respingerea voin!ei Lui exista nu numai in cre~tinism ci ~i
in iudaism ~i in alte religii.
Trebuie sa in!elegem particularita!ile con~tiin!ei ~i
subcon~tientului. Pe plan exterior, la nive~ul con~tiin!ei,
conflictul, adica respingerea situa!iei dureioase provoaca
actiunea ~i dezvoltarea. Concuren!a, conflictul, agresivitatea
ca'distrugere a legaturilor exterioare care s-au format la
nivelul con~tiin!ei este necesara. Pe plan exterior noi sun-
tern izola!i ~i de aceea nu ne putem dezvolta [iira conflict.
Neacceptarea situa!iei pe plan exterior duce la ac!iuni active
pentru schimbarea lumii inconjuratoare. Pe planurile din
profunzime nu mai sunt ac!iuni active. Acolo poate sa existe
agresivitate ca distrugere a legaturilor superioare, totul se
desfli~oara insa sub controlul iubirii care nu-i permite sa
patrunda prea adanc. Pe planurile cele mai profunde, cu cea
mai mare incarcatura energetica, exista doar iubirea. Acolo
lumea este unitara ~i agresivitatea este imposibila.
In car!ile anterioare am incercat sa explic notiunea de
Sfiinta Treime. Astazi in!eleg acest lucru in felul urmator:
22
fara 0 iubire continua catJ:e Dumnezeu sunt imposibile
supravie!uirea, dezvoltarea. Creatorul a creat timpul care se
imparte in doua curente: lumea vazuta, materiaUi, pe care 0
asociem cu prezentul ~i trecutul ~i lumea, nevazuta, spiritua-
la, pe care 0 asociem cu viitorul. Creatorul se afla dincolo
de limitele timpului ~i ale lumii vazute ~i nevazute. Daca
insa noi yom considera, ca exista Creator numai dincolo de
limitele timpului atuncl noi trebuie sa presupunem ca in
lumea vazuta ~i nevazuta exista ceva diferit de creator,
adica, in final, ajungem la politeism ~i erezie. Cred ca
dogma despre . Sfiinta Treime Ie permite credincio~ilor sa
simta in tot ce ne inconjoara, in lumea vazuta ~i nevazuta,
prezen!a vointei Divine.
Inca odata des pre particularitatile con~tiin!ei ~i ale
subcon~tientului. Daca nu iubim pe cineva la nivelul
con~tiintei rezulta ca vrem sa ne indepartam de acesta, nu
vrem sa ne mai intalnim ~i sa avem ceva in comun. Daca
sentimentullipsei de iubire care este supiirare, condamnare,
ura, patrunde adanc in subcon~tient, logic a ar fi urmatoarea:
eu nu iubesc 0 anumita persoana, inseamna ca este un om
rau, iar daca este rau, nu trebuie sa existe, trebuie sa fie
omorat, ~i incep sa-l omor. Exista doua solu!ii: fie ca moare
persoana respectiva pe care n-o iubesc, fie ca trebuie sa mor
eu.
Subcon~tientul nostru se deschide in momentul bolii, al
pierderii, stresului, ceea ce inseamna ca emotia noastrii din
acel moment se intensifica de mai multe ori. In timpul
23
13. meditatiei sau al rugaciunii se franeaza functiile
organismului, spiritului, sufletului iar energia necesara
pentru functiile de suprafata trece pe planurile interioare
care sunt foarte fine ~i posibilitatile omului se intensificii.
Imp'ulsul distrugator se intensifica la fel ca eel creator.
Subcon~tientul se deschide mult mai tare cand i'ncercam un
sentiment de iubire. Noi ne iubim incon~tient parintii care
ne-au dat viata. Condamnarea, supararea, agresivitatea fata
de ei este de fapt agresivitate fata de propria noastra viata,
fata de trupul nostru. Asemenea oameni nu traiesc multo
Cred ca una din cauzele longevitatii din muntii Caucaz tine
de venerarea parintilor ~i a varstnicilor. Una dintre princi-
palele porunci ale iudaismului spune: "Cinste~te-i pe tatal ~i
pe mama ta... ca sa se lungeasca zilele tale." Aici este
indicata direct legiitura dintre emotiile omului ~i sanatatea ~i
soarta lui.
Subcon~tientul se deschide cand ne -i'ndragostim de
. cineva. In perioada pubertatii iubirea noastra formeaza
emotiile viitorilor copii ~i nepoti. Daca nu ~tim sa iubim,
fericirea pentru noi este sa primim cat mai mult, nu sa dam.
0 asemenea iubire da na~tere la 0 multime de pretentii ~i
suparari, condamnari ~i depresii. Supararile ~i pretentiile
sunt semne ale slabiciunii, ale dependentei. Dependenta
na~te agresivitatea. Daca In aceasta perioada parintii nu
ajuta copilul sa perceapa corect lumea, consecintele se vor
resimti zeci de ani. Prima iubire, cas iitori a, graviditatea,
na~terea copiilor sunt perioade i'n care are loc deschiderea
subcon~tientului. Emotiile interioare agresive din aceasta
perioada sunt 0 crima i'mpotriva iubirii. ~tim deja ce se
i'ntampla ulterior.
Sa ne imaginam 0 situatie: un baietel s-a obi~nuit sa se
supere pe fetite apoi, fiind adolescent, continua sa se supere
pe fete ~i, toate erau bune, dar mai apoi a i'ntalnit 0 fata pe
ca.re a iubit-o dar, din obi~nuinta, se supara ~i pe ea. Iar
peste cateva luni s-a i'mbolnavit ~i a murit fiindca aceasta nu
mai era 0 simpla suparare' ci 0 i'ncercare de a omorI omul
iubit. Lumea vazuta este. dirijata de lumea nevazuta~ Cand
ne suparam pe lumea vazuta care este secundara, agresivita-
tea nu este atat de puternica ~i avem ~anse sa ne strecuram
prin u~ile care se i'nchid. Dacii Cel Care ne dirijeaza ar fi
vazut, supararile pe el nu ne-ar oferi aceasta ~ansa. Cu to ate
astea notiunea de forte superioare nevazute care ne dirijeaza
po ate genera pretentii fata de acestea. Trebuie sa retinem ca
"pacatuli'mpotriva Sfiintului Duh" este inadmisibil.
- Explicati-ne, va rog, de ce femeia nu are dreptul
sa intre in bisericii in perioada ciclului menstrual?
- Pentru ca viata sa continue trebuie s-o pierdem. Frica
de a ne pierde viata ne i'nalta catre Dumnezeu ~i i'n
subcon~tientul nostru se restabile~te sistemul prioritatilor.
Ciclul menstrual Inseamna distrugerea viitoarei vieti ~i In
masura In care In acel moment femeia aspira ciitre
Dumnezeu, pastreaza iubirea ~i bunatatea In aceea~i masura
24
25
14. se va na~te sanatos copilul ei. In perioada ciclului menstrual
presiunea psihologica este uria~a. In subcon~tient parca s-ar
produce moartea femeii ~i a copilului. Cu cat sufletul femeii
este mai dependent de uman cu atat mai puternice sunt
emotiile provocate de suparare, irascibilitate, deprimare. Cu
cat pretentiile fata de barbati patrund mai mult in subcon~ti-
ent cu atat mai dureros este ciclul. In ultima vreme tot mai
multe fete suprima durerile eu ajutorul medicamentelor,
agresivitatea nu mai poate fi stopata de durere ~i in subcon-
~tient se produce 0 intensificare a proceselor negative. Sub-
con~tientul reprezinta emo!iile noastre de cea mai mare
profunzime care reprezinta totalitatea campurilor subtile. Iar
acolo emotiile noastre ~i emotiile viitorilor copii formeaza
un intreg. Subcon~tientul agresiv al mamei este sufletul
agresiv al copilului care se va na~te. Iar agresivitatea
interioara este deja boala, nefericire ~i moarte.
Am auzit ca in timpul ciclului menstrual se poate intra
in biserica dar nu pot fi atinse icoanele. Probabil este yorba
de faptul ca omul care n-a putut sa invinga supararea,
irascibilitatea sau deprimarea este agresiv fata de sentimen-
tul iubirii ~i poate sa ~e imbolnaveasca dupa ce intra in
biserica. Se produce, in fond, 0 curatire a sufletului, iar
daca omul este lips it de tarie poate sa apara f~ica ~i indoiala.
Apropo, mi s-a spus ca in America cea mai mica zgarie-
tura a copilului ii ingroze~te pe parinti. Imediat ii ung cu
iod, ii panseaza, etc. Cred ca intoleranta durerii este una
dintre cauzele degradarii masive care a cuprins America in
.....
26
ultima vreme. In Canada, au introdus nu demult 0 lege care
interzice elevilor sa se joace cu bulgari de zapada fiindca, in
primul rand este dureros ~i poate sa-i traumatizeze ~i In al
doilea rand, umile~te demnitatea ~i drepturile omului. Cultu]
corpului ~i al vietii duce la distrugerea spiritului care, l:t
randul sau, provoaca depresia, homosexualitatea, sterilitatea
etc. Existenta cultului filozofiei ~i al culturii In Grecia
Antica ~i Imprumutarea cu succes a filozofiei ~i valorilor
spirituale din India a dus la Inflorirea economiei ~i civili-
zatiei. Apoi, cultul spiritului a fost Inlocuit cu cel al
corpului. A Inceput sa ia amploare homosexualitatea,
lacomia, venerarea frumusetii trupului ~i a sexualitatii. Mai
apoi a Inceput distrugerea democratiei grece~ti, Intrucat
civilizatia a Incetat sa se mai intareasca prin cultura ~i
spiritualitate, ~i distrugerea civilizatiei in intregime.
Noi il descoperim pe Dumnezeu printr-o iubire conti-
nua ~i prin modul de acceptare a durerii. Cel care vrea sa
fuga de durere fuge in final de iubire. Nu demult, in Suedia,
a avut loc un experiment interesant. Timp de 0 ora
s-a filmat na~terea unor copii. La mamele care au nascut
fara anestezie, cu durere, copiii aveau un comportament
natural - sugeau la san. Aproape jumatate dintre micutii ale
caror marne au nascut fara durere, cu anestezic, au refuzat
sa suga la san. Pentru savanti acest fapt a ramas inexpli- .
cabil, cu toate ca statistica in Suedia vorbqte des pre 0
legitate extrem de periculoasa: toti narcomanii au fost
nascuti de mamele lor prin anesteziere. Care este cauza?
27
15. Durerea ~i suferinta ne obliga sa ne inaltam catre
J)umnezeu. Daca iubirea este putina, suferintele duc Ia
utodistrugere sau udi fata de lume. De aceea, in timpul
:ta~terii, sufera mai mult mama dedit copilul. Din punct de
'edere emotional mama ~i copilul sunt un tot unitar ~i sufe-
intele ei copilul Ie percepe ca pe ale sale. Copilul sufera
.
Inai putin din punct de vedere fizic ~i are mai multe posibi-
!itati sa se concentreze asupra iubirii. Mama se bucura de
copil, 11 iube~te ~i totodata sufera. Copilul prime~te astfel
:'xperienta de a depa~i durerea ~i de a se indrepta catre
iubire. In timpul durerii ~i a umilintei iubirea umana se
transforma in iubire Divina.
Animalele se nasc fara prea mari dureri. De ce? Fiindca
!livelul protejarii vietii ~i de dezvoltare a con~tiintei este
mult mai mic. Animalele sunt gata sa moara in orice clipa.
"entru ele concentrarea asupra fericirii ~i asupra vietii este
mult mai mica.
Cu cat nivelul de dezvoltare al omului este mai ridicat
eu atat mai multa durere fizica ~i sufleteasca trebuie sa
primeasca. Aceasta durere va fi insuportabila dad in
sufletul omului nu va cre~te iubirea fata de Dumnezeu.
Faptul ca in Iume cre~te numarul narcomanilor este rezul-
(atul idolatrizarii trupului ~i a vietii. Narcomanul nu tolerea-
:"a durerea sufleteasca. EI simte ca moare. Stresul devine
pentru el un obstacol de neinvins. Pentru a supravietui
trebuie sa-si anihileze con~tiinta ~i sentimentele dupa care
urmeaza degradarea personalitatii, etc. Concluzia este
simpla: daca in momentul disconfortului, a durerii ~i a
problemelor fizice ~i spirituale noi renuntam la pretentii in
folosul iubirii ~i in aceIa~i timp ne sustinem cu rugaciuni,
ne yom salva nu numai pe noi ci ~i pe copiii no~tri ~i pe cei
apropiati noua.
- De ce dupa na§tere femeile nu prea au atractie
sexuala, fapt care creeaza multe probleme fn familie?
N-am avut mult timp copii §i dupa na§terea mult-
a§teptata am senzatia ca am ramas pus tie. Sentimen-
tele §i emotiile fmi ajung doar pentru copil. Pentru
altceva nu am nici putere nici timp. Spuneti-mi, va
rog, va trece aceasta stare cu timpul sau este nevoie sa
fntreprind ceva §i fn ce directie?
- Primesc foarte multe intrebari de la femei ~i
majoritatea tin de problemele relatiei cu barbatii, familiei ~i
sterilitatii. Cauzele aces tor probleme Ie explic astfel.
Sufletele noastre se intiilnesc eu multi ani inainte de intalni-
rea noastra fizica. Am observat, nu 0 singura data, cum
interactioneaza sufletele viitorilor soti ~i piirinti pe planurile
fine. Are loc 0 educatie reciproca. Toate situatiile din viitor
au loc pe planurile fine. 0 traire corecta a acestor situatii
asigura urma~i sanato~i. Sufletul barbatului nu vede cum
arata sotia lui in exterior, simte doar calitatile ei suflete~ti:
posibilitatea de a iubi, de a accepta durerea ~i de a pastra in
28 29
16. .l~,w:,~~ - -
acest moment iubirea, capacitatea de a se infrana ~i de a
avea grija de aItcineva, sa dea energie.
Prin atitudinea noastra fa!a de alt om trebuie sa-l
ajutam sa simta iubirea fa!a de Dumnezeu. Sufletele noastre
comunica intr-un asemenea mod. Daca ne mi~cam intr-un
sens gre~it, de exemplu ne ata~am prea tare de unele aspecte
ale fericirii, sufletul omului apropiat'ne apara, ne opre~te de
la fapte necugetate, ne previne asupra unor posibile perico-
Ie. Omul care s-a obi~nuit sa accepte voin!a Divina nevazuta
dar atotputernica, poate sa primeasca aceste semne ~i acest
ajutor. Astfel, sufletele vii tori lor no~tri copii ~i a viitorilor
iubi!i pot fi, intr-o anumita perioada de timp, ingerii no~tri
pazitori. Daca nu renun!am la iubire, Ii se permite sa ne
ajute.
De aceea, deseori cand se intalnesc, unii oameni au
senza!ia ca se cunosc de cand lumea. Un barbat se
indragoste~te de 0 femeie fara sa ~tie de ceo Caracterul,
inal!imea, greutatea, felul cum arata, varsta pot sa nu
corespunda a~teptarilor lui. Cu toate astea 0 iube~te. Daca
logic a exterioara, con~tiin!a lui s-au obi~nuit sa reprime
logica Divina ~i logic a iubirii, analiza, critica ~i preten!iile
pot sa-l determine sa renun!e la femeia iubita. In asemenea
cazuri intervine foarte rapid moartea. Este foarte greu sa
determini daca iube~ti sau ba 0 femeie, daca este aceasta
consoarta ta. Poate sa vada ~i sa ~tie acest lucru doar un om
in subcon~tientul caruia Divinul este mai important decat
umanul. Deseori un barbat pentru care logic a, bunastarea,
ambi!ia sunt mai presus decat orice, renun!a la iubire ~i la
viitorii copii fara sa banuiasca macar. Urmeaza destabiliza-
rea destinului, a afacerii, a saniita!ii apoi intervine moartea.
Omul care pierde legatura cu Dumnezeu nu are ~anse de
supravietuire. Daca va intalni iubirea ~i vor trai impreuna,
el 0 va omori, iar daca se vor despaqi, se va sinucide.
~
De ce deseori, femeile nu reu~esc in rela!iile cn
barba!ii? Fiindca acesk relatii presupun aparitia familiei, a
copiilor. Familia depinde, in primul rand, de femeie. Sensul
existen!ei familiei este aparitia pe lume a copiilor, iar
ace~tia sunt nascuti de femeie. Ca sa apara pe lume sufletele
copiilor au nevoie de 0 cantitate mare de energie materna.
Izvorul principal ~i continuu de energie este unitatea cu
cauza primara, iar pentru ca iubirea ~i energia sa ajunga la
suflet trebuie sa moara umanul. Ruptura de uman este foarte
dureroasa. Cu cat mai mica este dependent a de lume cu atat
mai pu!ina este durerea. Cine s-a obi~nuit sa dea energie, iar
aceasta se intampla cand avem grija de altcineva, in timpul
procesului de creatie, in munca, acela depinde mai pu!in de
lume ~i suporta mai u~or durerea. Cu alte cuvinte, 0 mama
muncitoare, buna ~i grijulie are mai multa energie ~i are mai
muIte ~anse sa nasca urma~i sanato~i. In sentimentul iubirii
fata de alt om se ascunde <.>cantitate uria~a de energie, care
este in mai muIte straturi. Exista straturile strategice .
superioare - iubirea de Dumnezeu, apoi cele strategice
raspunzatoare de supravietuirea ~i dezvoltarea urma~ilor -
iubirea umana ~i sentimentele pozitive care 0 inso!esc.
~
30
3J
17. ExisHi sexul, actul inevitabil de continuare a vietii. Exista
relatiile familiale dintre soti. Pe langa toate astea energia se
consuma pentru munca, adaptare sociala ~i pentru interesele
personale. Un om armonios are energie pentru toate. In
clip a in care se ingusteaza canalul de comuniune cu Divinul
trebuie sa alegi, iar alegerea trebuie sa fie corecta.
Nu 0 singura data am vazut cum se imbolnaveau copiii
ale caror marne erau preocupate mai mult de serviciu.
Femeia trebuie sa aiba 0 grija permanenta de copilul sau
pana in perioada pubertatii ajutandu-l energetic pe planurile
fine. Suprasolicitarea la serviciu, pasiunea pentru sex,
supararea ~i irascibilitatea necesita cantitati mari de energie.
Intrucat rolul femeii consta in continuarea vieW, concentra-
rea subcon~tienta asupra sexului, este foarte mare. Daca
sentimentul sexual care are 0 energie uria~a poate fi retinut
pana la aparitia pe lume a copiilor, adica a avea un compor-
tament conform normelor moralitatii, atunci acesta se trans-
forma in planuri strategice superioare ~i permite aparitia pe
lume a unor urma~i sanato~i. Pasiunea exagerata pentru sex
din timpul graviditatii ~i dupa na~tere po ate sa inrautateasca
destinul ~i sanatatea copiilor. Esenta atractiei sexuale este
conceperea copilului care, in aceste cazuri, s-a produs deja.
A~adar, pentru ca urma~ii sa supravietuiasca dupa concepe-
rea lor sentimentul sexual trebuie sa scada ~i sa se transfor-
me intr-un sentiment de caldura, prietenie ~i iubire. Cu cat
sentimentul iubirii de Dumnezeu este mai puternic cu atat
mai u~or are loc procesul de transformare a sentimentului
animalic in sentiment uman. Daca aceasta transformare nu
se produce atunci, pentru salvarea ~i apararea copiilor se
include un mecanism dur: la femeia care nu s-a obi~nuit sa
iubeasdi ~i sa fie prietena dispare atractia sexuala iar ea
speriindu-se, incepe sa alerge pe la doctori. Intrucat
medicina contemporana sustine ca sexul este intotdeauna
benefic ~i trebuie sa fie din abundenta, medicii depun toate
eforturile ca sa restabileasca ~i sa intensifice atractia
sexuala ca sa salveze, dupa parerea lor, familia, fara sa
banuiasca macar ca ajuta astfel femeia sa-~i omoare copiii.
Daca femeia consuma mai mult decat poate sa of ere,
potentialul ei energetic este foarte mic fara sa banuiasca
macar, cu toate ca exista anumite semnale de alarma:
supararea, deprimarea, frica, gelozia, parerea de rau. Daca
femeia are insuficienta energie pentru sine, cu at at mai mult
pentru copii, pot aparea probleme la conceperea lor, 0
sterilitate temporara sau totala. De aceea, pentru a asigura
supravietuirea copilului, femeia trebuie sa uite dupa na~tere,
pentru 0 vreme oarecare, de sex, serviciu, probleme. Un sot
de~tept va intelege ~i va simti acest lucru. Cu cat 0 femeie
are mai putina iubire fata de Dumnezeu cu at at mai putina
caldura, atentie ~i mangaiere ii va acorda sotului oferindu-i
tot copilului. Dar intrucat acesta este un semn al lipsei de
armonie, pretentiile din part~a sotului sunt intr-o masura
oarecare neintemeiate. In fata femeii apare 0 dilema greu de
rezolvat: sa uite de copil sau de barbat? Daca i~i va aminti
de Dumnezeu, ea nu va uita nici de unul, nici de celalalt ~i
32
~
33
18. 7' .........
familia va fi fericita. Acumularea iubirii fat a de Dumnezeu
este un proces complicat ~i i'ndelungat. Daca nu reu~im
deodata, sa nu ne pierdem speranta. v om reu~i daca nu yom
dispera, nu yom pune la i'ndoiala ~i nu ne yom lasa cuprin~i
de deprimare. Eliminati ceea ce va incomodeaza sa iubiti ~i
toate problemele dumneavoastra care pareau greu de rezol-
vat, care va i'nehideau viitorul, vor deveni nei'nsemnate ~i
.
vor ramane i'n trecut.
- Ce piirere aveti despre multiplele tehnici de
relaxare, hipnozii, autohipnozii care imbuniitiitesc
partial piirerea proastii despre sine. Este spre binele
omului sau in detrimentul lui din punct de vedere al
legilor Divine?
put, provoaea 0 explozie de energie fiindca exclude frica ~i
i'ndoiala. Dar pe masura ce aeeasUi stare interioara intra i'n
conflict cu lumea i'nconjuriitoare,
i'ncepe prabu§irea tuturor
dorintelor fntrudit omul fneepe sa distruga lumea fnconjura-
toare nu numai fn exterior ci §i fn interiorul sau.
Daca omul traie§te incoreet, strive§te iubirea fn sufletuI
sau, viata lui fncepe sa se ruineze. Mai fntai sufera eopiii,
viata personala, apoi se dezintegreaza
destinul, f§ipierde
serviciul §i sanatatea. In aceasta clipa omul fncepe sa se
subaprecieze, pune totul la fndoiala, fi este frica §i f§i pune
singur frane. Incercarea de a Iupta eu subaprecierea
cultivand i'n suflet agresivitatea,
duritatea pentru a cre§te
autoapreeierea fntr-un mod primitiv, duce la boli ~1
nenorociri.
Daca omul §tie ca foarte curand i se va dadima cas a, se
poate comporta i'n diferite moduri. Va ud i'ntreaga lume,
soarta sa §i nu va i'ntreprinde nimic, se va uri' pe sine, va
cadea i'n depresie §i iara~i nu va face nimic, va avea 0
atitudine agresiva fata de toate §i va i'ntreprinde ceva pentru
salvarea casei sau va accepta aceasta i'n interioruI sau ca un
mers aI evenimentelor determinat anterior, nu va regreta, nu
se va supara ~i va depune to ate eforturile pentru salvarea
casei. Autoaprecierea exagerata i'nseamna i'ncredere absolu-
ta i'n indeplinirea dorintelor personale la baza carora stau
emotiile de tipul "eu voi face tot ce vreau, voi construi orice
casa, voi distruge pe oricine i'mi sUi i'n cale", care, la i'nce-
- Fiul meu este umilit la ~coalii in permanenfii de
toatii lumea. De~i il invaf sa se apere, el accepta
ac~astd situatie ~i se comporta ca un clovn. Spunefi-
ml dacd procedez corect.
Principala aparare este bunatatea interioara. Dumnea-
voastra nu l-ati fnvatat deoeamdata acest Iucru.
0 femeie mi-a pus, nu demuIt, 0 fntrebare: cum sa
reactionezi la un comportament de badaran? Sunt dezarmata
i'n fata mitocanilor. Nu pot sa Ie Spun nimic. De dite ori am
i'ncereat sa depa~esc aceasta sta~e, dar este imposibiI!
34
35
19. Pare 0 situatie fara ie~ire dacii nu in!elegem esen!a
celor intamplate ~i incerciim sa luptam cu problemele
interioare, de fapt, cu morile de vant. Este dificil sa obser-
yam emo!iile de mare profunzime care premerg aceasta
stare. Pot sa va spun ce senti mente va apar intr-un asemenea
caz: furie, condamnare, revolta. Tocmai aces tea va provoa-
ca aceasta stare. Sa va explic de ceo Daca in adancul sufletu-
lui se produce 0 explozie de agresivitate, emo!ia agresiva
devine necontrolabila ~i dumneavoastra pute!i sa-l omorati
pentru nimic pe cel care v-a jignit. lnstinctul autoapararii il
imobilizeaza pe omul agresiv ~i Ii salveaza viata lui ~i celor
care il inconjoara.
Omul agresiv inceteaza sa se dezvolte in interior. EI nu
~tie sa se comporte intr-un conflict fara de care nu exista
dezvoltare. Oricat ar parea de straniu un badaran, de~i la
suprafata este nepoliticos, este bun ~i echilibrat in interior.
A~adar, doar un om bun in interior poate sa-i opuna rezis-
ten!a. Duritatea exterioara ii este permisa doar celui bun in
interior. De" aceea prima reac!ie de aparare impotriva bada-
raniei ~i a obrazniciei este sa va pastrati in suflet iubirea ~i
bunatatea. Aceasta creeaza independenta ~i ne permite sa
apreCiem corect 0 situatie ~i s-o dirijam cu 0 duritate doza-
ta. Un om care condamna ~i este dur in interior devine
dependent in interior, iai" aceasta dependenta trece pe plan
exterior. Estenevoie ~i de badarani ca de ni~te "sanitari ai
piidurii" .
36
Deseori copiii se porta dur in rela!ia cu cei de-o varsta
cu ei dadi simt ca sufletul acestora este agresiv in interior.
Daca nu inva!am copilul pe care tori il jignesc sa invete sa
iubeascii ~i sa ierte, in primul rand prin noi in~ine, prin
experienta noastra trecuta, ci il invatam sa fie dur ~i sa nu
accepte situatia, el poate sa-l omoare pe cel de-o varsta cu
el.
Cand psihologii au inceput sa studieze statistica
inchisorilor au constatat ni~te fapte inexplicabile. Toti
uciga~ii, sadicii ~i violatorii din inchisori erau cei mai
umili!i ~i mai detesta!i oameni in libertate.
Daca zece cimpanzei, masculi, sunt pu~i impreuna intr-
0 cu~ca, se vor comporta intocmai ca prizonierii intr-o
camera - se creeaza acela~i sistem: liderul, ierarhia, supu~ii.
Comportamentul criminalului este intoarcerea la formele
primitive de comunicare. Daca omul nu poate sa se
adapteze la nivelurile superioare, el se intoarce la cele
primare, inferioare. La orice nivel exista insa prioritatea
legilor iubirii. De aceea, ~i la criminali devine lider cel care
este bun in interior ~i nu este zgarcit, invidios, nu este
dependent de sex. Un om ambitios care Ii ura~te ~i ii detesta
pe altii, care depinde de dorintele sale, fapt ce determina
aparitia lacomiei, invidiei ~i a desfraului sexual, va fi pe
ultimul loc ~i in inchisoare. Si, dimpotriva, in lumea
interlopa, in economie, politica, liderii vor avea calita!i
asemanatoare.
~
37
20. In timpul puterii sovie!tice era permis ca pentru
condamnati sa se organizeze "raiul pe pamant". Conform
ideologiei comuniste, trebuiau adunati la un loc cei sarmani,
cei mai umiliti ~i ace~tia sa creeze societatea ideala. Rezul-
tatele acestui experiment n-au fost date in presa. Nici teoria
socialismului, nici psihologii ~i psihiatrii n-au putut sa
explice cele intamplate. Cand cei mai umili, cei mai
"degradati", adica cei care erau. folositi pentru indeplinirea
necesitatilor sexuale au fost pu'~i .in aceea~i zona de
detentie, nivelul cruzimii ~i desfrftului printre ace~ti
condamnati era de cateva ori mai mare decM in alte locuri.
Au aparut noi forme de batjocura, nemaiintalnite pana.
atunci.
Ciind omul inzestrat cu intelect ~i con~tiinta coboara la
nivelul animalelor, el devine mult mai agresiv decat acestea
fiindca deosebirea dintre iubirea subcon~tienta ~i dependen-
ta de viata ~i dorinte este mult mai mare la oameni.
Supraaprecierea fara iubire ne impinge catre inceputul
animalic. La inceput, ingaduinta prea mare a dorintelor
provoaca supraaprecierea. Ce este magi a? Este 0 religie
care ~i-a pierdut credinta in Dumnezeu. In magie domne~te
idolatrizarea dorintelor ~i nicidecum iubirea. Am citit de
curand un articol in care se anunta ca in SUA s-au deschis
~coli ~i universitati de magie. Se mai spunea ca religia nu-l
ajuta pe om sa aiba incredere in sine, sa ~tie sa se autoapre-
cieze, iar magia ii of era, sub ac~t aspect, mult mai multe
' b ' l ' ta-fl' Tinerele vra ]'itoare
.
au inceput sa simta maipOSl 1 1 t.
"
38
T
multa incredere in sine ~i independenta", scria in artico!.
A~a e construita lumea: cu cat suntem mai increzatori in
fericirea noastra umana cu at at mai mult ne fortificam
ambitiile ~i pretentiile noastre ~i cu at at mai repede ~i mai
mari vor fi pierderile noastre. Daca anumite metode ~i
procedee ne ajuta sa simtim iubirea de Dumnezeu, sa
depa~im dependenta de elementele de baza ale vietii, intr-o
asemenea situatie increderea in noi in~ine va veni din "eu-I"
nostru Divin ~i va provoca 0 explozie de energie construc-
tiva, controlata de iubire. Daca aceste metode ~i procedee
ne vor da incredere, putere ~i energie in detrimentul
sufletului ~i al iubirii, urmarile pot fi dezastruoase.
- Spuneati cd iubirea nefmpdrtd§itd
inseamnd
crearea in vietile viitoare a copiilor cu persoana
respectivd. Ce ne puteti spune 'despre oamenii cunos-
cuti, actori, cantdreti, de care se indrdgostesc cu
miile?
- Noi dorim sa semanam cu persoana iubita fiindca
iubirea este 0 comuniune, un tot al celor care se iubesc.
Pentru a ne uni pe plan extern trebuie sa atragem persoana
iubita ~i s-o facem dependenta de noi. Unitatea pe plan fin
se atinge prin mi~cari contrarii. Cu cat mai multa iubire,
caldura, atentie, ajutor ~tim sa dam, cu at at mai u~or vom
simti sufletul altui om, vom simti unitatea totala cu e!. Pe
plan fin, noi suntem cu totii unitari, dar pentru a simti
aceasta este nevoie de eliminarea unei cantitati mari de
39
21. energie. Cu dit este mai putina energie cu atat mai mult
depindem de forma, mai dogmatice ne sunt conceptiile ~i cu
atat mai statica ni se pare lumea inconjuratoare. Ciind ne
iubim parintii ii imitam. Ciind ne indragostim de cineva il
imitam. Aceasta contribuie la dezvoltarea noastra. lmitarea
se transforma in autoinstruire.
De regula devin cunoscuti oamenii armonio~i. Daca
armonia este insuficienta, slava, banii, sexul ii omoara
destul de repede. Cel mai mare potential de armonie poate
sa se epuizeze repede daca lipsesc educatia ~i conceptia
gre~ita despre lume. Dragostea pentru idolul creat presupu-
ne imitarea starii lui interioare. Dar ~i imitarea exterioara
poate s-o destrame pe cea interioara. Cu cat mai .putina
energie au un tiinar sau 0 tanara cu atat mai mult il imita pe
idolullor ~i cu atat mai isterica ~i mai lipsita de rationament
este idolatrizarea lor. Pentru majoritatea aceasta constituie 0
~coala a iubirii: imitarea armoniei suflete~ti, iubirea fara
sperante de reciprocitate.
Copiii se formeaza atunci ciind lntre barbat ~i femeie
exista un schimb reciproc de energie. Uneori, pentru
aparitia pe lume a unui copil armonios este suficient un
sentiment puternic de iubire fara reciprocitate. Sufletul
copilului poate sa se formeze in decursul mai multor vieti ~i
este necesar sa se stopeze energiile inferioare ale sexuali-
tatii ~i sa fie lasate energiile superioare ale iubirii. Iubirea
nelmparta~ita poate fi pe d~oparte un semn al pregatirii
pentru copiii geniali, iar pe de alta parte al purificarii
sufletului daca dependenta subconr;;tienta de omul iubit, de
copii ~i sex depar;;er;;te nivelul periculos. Sa nu uitam ce
spunea Napoleon: "Nereu~ita este mama genialitatii."
- Este mai u$or sa ierti jignirea propriei persoane,
dar iata ca de jumatate de an nu pot sa iertoamenii
care au violat-o pe fata pe care 0 iubesc. Cand s-a
fntamplat acest lucru nu ne cuno$team. Ea i-a iertat $i
ma roaga $i pe mine sa-i iert. 1mi este foarte greu, am
fncaruntit chiaro Ajutati-ma, va rog.
- Ca sa apari pe lume trebuie mai intai sa mori. In
timpul bolii, pierderii,despaqirii, jignirii are loc un proces
asemanator cu moartea. In masura in care ne inaltam in
acest moment catre Dumnezeu, In aceea~i masura noi ~i
copiii no~tri avem dreptul la viata. Purificarea oamenilor
sub aspect material are loc destul de repede. Daca ai pierdut
portofelul cu bani ~i ai pastrat bunatatea inseamna ca nu
depinzi de bani.
Pentru ca sa se nasca pruncul, parintii trebuie sa
accepte nu numai umilinta trupului ~i a valorilor materiale.
E nevoie sa fie umilite manifestarile superioare ale
spiritului: ordinea, dreptatea, idealurile, sa fie umilit
sufletul: iubirea umana, lp.oralitatea. Problema consta in
faptul ca nu poti sa Ie pierzi ca pe un portmoneu. Blocarea,
umilirea sentimentelor superioare are loc in caz de
schizofrenie, diabet, cancer, autism, sindromul Dawn, cand
40
~
41
22. omul este tradat, violat, omorat. Deta~area de iubirea umana
are loc de asemenea in cazul unei atitudini incorecte fa!a de
noi in~ine, in caz de suparari ce vin din partea parin!ilor,
tradare a oamenilor aP,fopia!i. Daca nu ne-am invatat sa
iubim neconditionat, adid nu ~tim sa ne stapanim pretentii-
Ie, supararile sau deprimarile, pregatirea benevola este
inlocuita cu cea fortata.
Repet inca odata ceea ce spun mereu la ~edinte. Cea
mai u~oara purificare vine prin intermediul oamenilor, ea
umile~te sufletul ~i spiritul ~i este cea mai neplacuta ~i mai
dureroasa. Mult mai dura este purificarea prin intermediul
bolilor. Sufletul sufera mai putin insa trupul incepe sa se
dezintegreze. Daca nu putem sa acceptam purificarea fata
de Dumnezeu prin oameni, ni se dau bolile. Dadi nu accep-
tam bolile, ni se da moartea. Faptul ca iubita dumneavoastra
a fost violata este, mai curand, 0 dovada ca ea s-a concen-
trat extrem de mult asupra senzualitatii superioare. Aceasta
blocheaza posibilitatea de a avea copii. Daca dependent a de
sentimentele superioare este insotita de agresivitate fata de
sine ~i fatii de biirbati apare un paradox cunoscut: cu cat
femeia iube~te mai mult biirbatul, cu atat mai repede acesta
va muri. In acest caz agresivitatea interioara fatii de biirbati
provoadi manifestiiri ~xterioare ale agresivitiitii altor
biirba!i.
Candva am incercat sa-l ajut pe un taniir care suferea
foarte tare de prostatii, inflamatia vezicii urinare ~i dureri
puternice in regiunea lombarii. Nici un fel de medicamente
nu puteau sii-l ajute. N-am putut nici eu. Pe atunci n-am
acordat atentie la povestea sotiei sale - cii un biirbat a
incercat s-o violeze in lift. Cand i~i amintea de cele intam-
plate plangea in hohote de furie ~i revolta. Au trecut anii ~i
abia acum am inteles ca ura fata de orice barbat care patrun-
de in interior foarte adanc Ii omoarii atat pe sot cat ~i pe
violator.
Femeia care nu I-a iertat in interiorul ei pe violator Ii va
omori in fiecare clipa pe sotul ~i pe fiul ei fiindca, pe pla-
nud fine, noi suntem unitari. A~adar, trebuie sii intelegeti in
primul rand cii situatia intamplata a salvat, probabil, nu
numai viata dumneavoastra ci ~i a copiilor dumneavoastra.
Fata putea sa moarii insii moartea i-a fost inlocuita cu
umilinta fizid ~i spirituala. "Tangoul se danseazii in
perechi"- cauza celor intamplate a fost starea interioarii a
fetei ~i a viitorilor ei copii. De aceea este interzis sa-i
condamn~m pe crirninali. Pentru a ierta trebuie sii intelegem
cii nimeni nu este vinovat. EI este executorul vointei Divine,
ca 0 seringii sau ca un bisturiu in mainile chirurgului. Asta
nu inseamna cii un criminal trebuie sa scape nepedepsit.
Dad exista posibilitatea sa fie pedepsit, mai exact sa
ajutiim sufletul lui blocandu-i intentiile ~i actiunile agresive
prin detentie, este obligatoriu sii-i acordiim acest ajutor.
Cand ne gandim'la viitor putem sii-l influentiim. Nu
putem sii influentiim insii trecutul. In trecut nu existii vointa
umana, existii doar cea Divinii. Agresivitatea impotriva
trecutului, regretarea lui, este de fapt .agresivitate impotriva
42 43
23. )intei Divine care se transforma repede in program de
utodistrugere: incaruntire, chelire, imbiltranire prematura
l boli. Boala din sufletele noastre ne impinge la regretarea
!recutului, la autodistrugere. Incercati sa transformati
.!istrugerea in creativitate. Schimbandu-ne atitudinea fata de
.!.ecut noi schimbam trecutul ~i viitorul. Daca yeti vedea in
mice boala un impuls catre iubire ~i catre Dumnezeu, nu
veti omori viitorii copii, ci Ii yeti salva ~i ii yeti dezvolta.
{)rice situatie duce catre Dumnezeu, iar aceasta inseamna ca
':ea mai absurda. cea mai nedreapta ~i cea mai ingrozitoare
situatie trebuie sa ne inalte catre iubire fiindca, dupa logica
Divina, este profund justificata. Prin aceasta durere
Dumnezeu va da 0 cantitate de energie uria~a pe care puteti
:,a 0 folositi distructiv, omorandu-va copiii ~i autodistrugan-
rlu-va, dar puteti sa 0 folositi ~i pentru salvare ~i creativita-
:e. Pe cat de des se repeta aceasta boala tot pe atat de des
puteti sa va inaltati catre Dumnezeu deta~andu-va de tot
ceea ce depindeati pana atunci. Alegerea este a dumnea-
.'oastra.
- Omul poate fi ajutat. Ajutorul trebuie indreptat, in
primul rand, catre sufletullui. Daca ne ingrijim mai mult de
alti oameni decat de noi in~ine, yom bloca dezvoltarea lor ~i
ii transform am in consumatori.
Mai intai, barbatul nu trebuie sa cucereasca 0 femeie ,
fiindca 0 fac articolele de parfumerie. Apoi, barbatul po ate
sa nu mai fie barbat, fiindca ~i de data asta 0 fac in locullui
articolele de parfumerie. Principiul de functionare a televi-
ziunii comerciale este satisfacerea dorintelor ascunse ale
telespectatorilor. Rezulta ca publicitatea este 0 marturie a
unor probleme serioase din societatea noastra.
- Cum sa lucrez cu mine ca imagine a "uratului"
din lumea fnconjuratoare sa nu ma deprime?
- Deseori, la televizor, facandu-se publicitate la
articolele de parfumerie, barbatilor Ii se promite ca
Jaca Ie vor folosi vor cuceri femeile fara prea mari
forturi. Se fncalca fntr-un asemenea caz legile
. .upreme?
- Cu cat avem mai putina iubire in suflet cu atat avem
mai putina energie ~i cu at at mai statica este lumea iar
continutullumii se inchide pentru noi tot mai mult iar forma
sa umbre~te totul. $i atunci vrem sa distrugem ceea ce nu ne
place. Un om slab incearca sa nimiceasca ceea ce nu-i
place, unul puternic incearca sa schimbe. Daca nu va place
un om incercati sa-l vedeti in dinamismul dezvoltarii sale.
Astazi este rau dar maine va fi mai bun. Intrucat toti ne
intoarcem la Dumnezeu,' sufletul fiecaruia dintre noi va
deveni, inevitabil, mai bun. Cand acordam unui alt om
posibilitatea dezvoltarii sufletului sau, condamnarea ~i
lichidarea sunt inlocuitecu educatia ~i ajutorul care nu
't 45
24. exclud duritatea. Dadi nu va place 0 situatie, schimbati-o.
Daca nu puteti s-o schimbati In exterior, schimbati-o In
interior. Schimbarea interioara de cea mai mare intensitate a
oricarei situatii se produce prin propria noastra schimbare.
Adica, daca nu va convine 0 situatie schimbati-o, educati-o.
Cel slab se agita, critica ~i condamna dar nu face nimic. Cel
puternic este bun In interior ~i Intreprinde actiuni exterioare
active pentru schimbarea situatiei Unul puternic ~i Intelept
este stapan pe situatie atat In exterior cat ~i In interior prin
propria schimbare. Pentru a schimba 0 situatie trebuie sa nu
depinzi de ea. De aceea, un om lini~tit In interior atinge un
scop dorit suficient de repede In cea mai dura ~i mai critica
situatie. In artele martiaIe orientale se nume~te starea "apei
Iini~t'ite". Pentru a Ie controIa trebuie sa evadati dincolo de
Iimitele "eului" vostru uman, adica dincolo de limitele
dorintelor, con~tiintei ~i vieW. Pentru aceasta evadare pot fi
folosite tehnici dure, periculoase pentru viata, dar se poate
evada ~i prin iubire ~i aspiratie catre Cre~tor. Cu cat este
mai mare concentrarea asupra iubirii cu atat mai putin e
nevoie de tehniciIe dure, fortate.
Iubirea umana este timpuI. In ea exista diferite aspecte -
senzuale, spirituale ~i materiaIe. Daca iubirea Divina
reprezinta radacinile iar cea umana este tulpina, celelaIte
valori sunt ramurile, frunzele ~i rodul ~i a1catuiesc fericirea
noastra. Pomul da roade apoi moare. Din seminte apar iara;;i
radacini care ne unesc cu Iumea, apoi apar coroana ~i roade-
Ie care sunt prosperarea ~i fericirea oricarei fiinte. Tot ce se
intampIa cu un porn In timpul vietii se comprima in graunte.
Cu alte cuvinte densitatea informa!iei din graunte cre~te cu
fiecare ciclu. Omul se dezvoWi mai repede decat un copac,
de aceea procesele suferin!ei, adica a prabu~irii ata~amen-
telor, se produc mai des. Cand sufletul va cuprinde toate
situatiiIe posibiIe din Univers, cand prezentuI ~i viitoruI se
vor coi1topi intr-un tot intreg, cand densitatea informatiei se
va apropie de cea primara, atunci sufletul se va intoarce
acolo de unde a aparut, adica la Creator. Abia atunci
unitatea interioara va deveni permanenta, continua. Atata
timp dit acest Iucru nu s-a intampIat, noi vom iubi,
vom primi, vom pierde ~i apoi vom suferi ca am pierdut.
Este mai dureros sa piarda pentru acel care nu poate primi
nouI. Cu cat mai pu!in aspiram catre iubirea Divina cu atat
mai insuportabiIe ~i mai chinuitoare sunt pentru noi suferin-
tele. Intrucat proportiile' fericirii umane cresc odata cu
dezvoItarea omenirii aspira!ia catre Dumnezeu trebuie sa
devina tot mai puternica ~i mai con~tienta. A~adar, izbavi-
rea de suferinte consta nu atat In renuntarea la viata ~i
placeri cat in posibilitatea de a iubi ~i a trai prin iubire.
- Poti sa te purifici intr-o viata intr-atat incat sa
nu te mai intinezi vreodata sau oamenii sunt
condamnati la suferinte !ji in vietile urmatoare?
- Fara suferinte dezvoItarea devine imposibila. Iubirea
Divina ajunge in lume ~i se transforma in iubire umana.
46
47
25. itatea sufleteasca este determinaUi de corelatia dintre
,.irea fata de Dumnezeu ~i iubirea fata de viata ~i manifes-
ar ile ei.
schimbe perechea. Este deosebit de interesant, imi spuneau
ei, ~i ne descatu:?eaza. Mi se parea cii daca voi merge intr-
acolo nu se va intampla nimic gray. Pentru orice eventua-
litate am incercat sa diagnostichez ce mi se va intampla
dupa vizita in acest club. Rezultatul a fost nea:?teptat. Pu-
team sa incarc un program de autodistrugere de ~apte - opt
ori mai mare decat unul periculos. S-a dovedit ca toleranta
inceputului animalic nu numai ca distruge sufletul, el
omoara iubirea din suflet. Evident ca refuzul meu a fost
categoric. Astazi, in tarile occidentului, indeosebi in Ger-
mania, sexul mai multor perechi e in floare ~i ia proportii
tot mai mari. Atitudinea incorecta fata de acest fenomen,
adica popularizarea lui, ameninta cu ni~te procese irever-
sibile nu numai a urma:?ilor ci a intregii societati.
Apropo, am avut de curand 0 discutie interesanta cu
cineva care avea cuno~tinte aprofundate de iudaism. Mi-a
explicat ni~te pasaje din Vechiul Testament pe care nu Ie
intelegeam.
Un barbat din alt neam, care traia alaturi de iudei, a
violat 0 tanara. Rudele fetei i-au chern at pe toti iudeii sa se
razbune. Pentru neamul vecin, sfar~itul putea sa fie tragic, il
a~tepta razbunarea. Reprez.entantii tribului au spus ca sunt
gata sa accepte iudaismul ~i ritualul circumciziei. ludeii au
simulat ca ii accepta ca pe ai lor ~i ii iarta, iar peste 0 vreme
i-au atacat ~i i-au distrus.
.
- La prima vedere se pare ca iudeii au procedat perfid ~i
imoral, nu-i a~a? - m-a intrebat interlocutorul meu.
- Ce piirere aveti despre sexul intre douii perechi de
wti? Este evolutia sau degradarea societiitii? Poate
l~n' om sa se elibereze astfel de sentimentul proprie-
"-'.
..?
ta ttt.
I
I
I
- Evident ca poate. Ce-i drept, dupa principiul: "cel
lIlai bun remediu impotriva matretei este ghilotina". Daca
'.I!1om are cangrena la un picior, acesta trebuie amputat ca
.;{supravietuiasca organismul. Trupul sufera iar sufletul se
,.."rifica. Dadi dependentele noastre au depa~it limit a
riculoasa, adica limita posibila, trebuie taiata 0 parte din
.;uflet. Sufera sufletul - se purifica iubirea catre Dumnezeu.
C{ind sotii comunica unul cu altul, energia lor sexuala de
baza trebuie sa se transforme in aspiratii spirituale ~i
;cnzuale superioare. Animalicul trebuie sa se transforme in
llman iar umanul in Divin. paca nu are loc transformarea in
Divin, energia se concentreaza pe senzatiile umane
superioare fapt care genereazii cea mai mare dependenta ~i
agresivitate. Fad dobandirea Divinului, omul revine la
s1area animalica pentru a supravietui. Sexul intre doua sau
mai multe perechi inseamna revenirea la starea animalica.
Acum opt ani am fost intr-o tara occidentala ~i am fost
invitat intr-un club unde vin barbati ~i femei ca sa-~i
:?~
49
26. Am afirmat dand din cap.
- Aceasta este 0 condamnare superficiaHi. Esenta
iudaismului era respectarea poruncilor ~i nu urmarea
superficiaHi a datinilor. Dadi un pagan savar~ea 0 crima
impotriva moralita!ii, iudeii trebuiau sa ia 0 atitudine dura
fa!a de cele intamplate: sa condamne fapta~ul iar in interio-
rul lor sa se deta~eze de un asemenea comportament ~i sa-~i
ceara iertare pentru fapta comis-a. Neamul pagan a acceptat
circumcizia dar n-a luat 0 atitudine morala fa!a de cele
intamplate, iar aceasta insemna cii au ramas pagani ~i erau
gata, de dragul satisfacerii dorin!elor, sa invidieze, ~a fure,
sa ucida ~i sa violeze, de aceea au trebuit sa moara.
Ce se intampla, insa, astazi, cu oamenii care, de dragul
realizarii dorintelor, a confortului ~i a bunastarii omoara,
violeaza, invidiaza ~i prada. De fapt, ei omoara la fel, doar
ca mai de sus. Se include programul de autodistrugere care
ii omoara pe ei ~i pe urma~i. Cu cat mai mult ne indepartam
de iubire de dragul dorin!elor noastre, a bunastarii sufle-
te~ti, spirituale ~i fizice cu atat mai de propor!ii ~i ireversi-
bil devine programul de autodistrugere care omoara neamul
~i urma~ii. Am adus mai devreme un exemplu cand unui om
care a saviir~it 0 crima impotriva iubirii i-au murit toate
rudele. Rezulta ca, rudele, chiar daca nu banuiau macar erau
gata, in subcon~tientul lor, sa savar~easca acelea~i ac!iuni,
de aceea au murit. Daca vreuna dintre rude ar fi aspirat
con~tient catre Dumnezeu, ar fi trecut calea chinuitoare dar
binefaciitoare a schimbarilor, ar'fi supravie!uit.
Nu demult am fost rugat sa explic ce inseamna fraza lui
Hristos: "Celui care are i se va da ~i se va inmul!i, celui
care nu are i se va lua ~i ce are."
Aceasta fraza nu poate fi in!eleasa din punct de vederc
superficial, material. Daca avem in suflet aspira!ia catre
Dumnezeu, sufletul nostru se va umple de iubire ~i va fi mai
bogat, iar aceasta inseamna ca sanatatea ~i destinul vor
inflori de asemenea. Daca starn pe loc ~i folosim doar cele
acumulate fara a dezvolta in noi Divinul, in situa!ia in care
in jurul nostru se va produce 0 crima impotriva iubirii ne
yom imbolnavi ~i yom muri chiar daca in exterior pare ca
nu am savar~it nici un fel de pacate, adica ni se va lua totul.
M-am gandit ca destinul unui stat seamana cu destinul
unui singur om. Comuni~tii ~i impreuna cu ei majoritatea
poporului sovietie erau siguri ca de dragul unei bunastari
viitoare ~i a vie!ii confortabile pot fi omora!i mii de oameni
nevinova!i. Societatea a pliitit aeeasta boala a sufletului eu
~aptezeci de milioane de mor!i. Lichidarea celor care intrau
in eel mai mic conflict cu puterea s-a transformat intr-un
mod de autodistrugere care a funetionat zeci de ani.
Autodistrugerea a ispa~it intr-o oarecare masura agresi-
vitatea subcon~tienta fata de iubi're a oamenilor sovietici.
National - soeialismul german a fost indreptat impo-
triva altor rase ~i na!ionalita!i. Programul de autodistrugerc
a societatii germane nu s-a realizat pe plan fizic, dar aceasta
nu inseamna ca lipsea pe planul subtil. Daca programul de
autodistrugere nu nimice~te trupul, nimice~te sufletul. De~i
50
51
27. ~rmania a depus eforturi uria~e, in primul rand materiale,
;ntru compensarea lipsurilor fo~tilor detinuti din lagarele
Ltc: concentrare, dar ~i poporului evreu,' programul de
autodistrugere se dezvolta in continuare. Atunci cand se
macina sufletul apar homosexualii, perechile sterile ~i cele
,care prefera sexul in grup, etc. Po ate ca Germaniei ii
lipse~te pociiinta statului, aprecierea moral a a celor intam-
plate. Poate ca e nevoie sa incerce sa inteleaga care este
cauza acestei nenorociri ~i ce ar trebui sa faca, cum sa se
schimbe ca sa nu se repete in viitor.
muncii noastre este unul dintre aspectele principale ale
fericirii.
- Se fntampla sa faci 0 fapta buna iar peste un
timp oarecare ai indoieli. fti pare rau de bani, de
timpul pierdut, etc. De unde apar aceste ganduri
"
tradatoare"?
Esus Hristos spunea ca atunci cand savar~e~ti 0 fapta
buna nu trebuie sa ~tie stanga ce face dreapta. Aceasta
inseamna, de asemenea, deta~area de rezultatele activitatii
noastre. Chiar ~i a~teptarea laudelor pentru faptele noastre
bune este tot un fel de dependent a de rezultate. Mandria
pentru ca faci 0 fapta buna ne permite sa a~teptam recuno~-
tinta in vii tor ~i sa speram la rasplata de sus. Orice a~teptare
inseamna dependenta. De aceea, cand regretam ni~te bani
sau timpul pierdut inseamna ca n-am primit rasplata a~tep-
tata, ca avem putina energie ~i putina iubire in suflet. Dacii
acordam, continuu, atentie ~i iubire aproapelui nostru, nu
inseamna ca nu trebuie sa-i cerem acela~i lucru. Trebuie sa-
i indemnam, periodic, pe prietenii no~tri sa se sacrifice, sa
ajute ~i sa aiba grija de cineva.
Imi amintesc de 0 povestire pe care am citit-o pe cand
aveam cincisprezece ani. Pe atunci citisem toata literatura
fantastica pe care 0 gasisem prin biblioteci. Subiectul este
urmato"rul. Pe 0 nava cosmica ce se indepartase suficient de
mult de Pamant au aparut ni~te probleme grave. Era nevoie
de un schimb de informatie urgent iar pentru transmiterea ei
era nevoie de cateva zile. Schimbul reciproc de semnale ar
fi durat luni de zile ~i membrii echipajului puteau sa moara.
Unul dintre coordonatorii. proiectului a avut ideea de a
transmite continuu informatia din ambele sensuri iar pe
parcurs sa uneascii intrebarile ~i raspunsurile. Problema a
- Ce inseamna 0 fapta buna? Este explozia iubirii,
::dica a energiei, creatiei, creativitatii ~i altruismului. Daca
,pa curge izvoriind intr-un torent neintrerupt se umple
!,azinul pana la refuz. Daca izvorul seaca, apa poate sa
curga indarat. Cu cat senzatia Divinului din noi devine
neintrerupta, cu atat avem mai multi! energie ~i iubire ~i
','ncetam sa ne ata~am de activitatea noastra. In filozofia
indiana se spune ca bolile apar din cauza dependentei
marite fata de lumea exterioara. Prin urmare, renuntarea la
lume ne permite sa scapam de dependente ~i sa ne Imbuna-
tatim sanatatea. In filosofia indiana, deta~area de rezultatele
5 53
28. fost rezolvata in cateva zile. Cand a fost intrebat cum de s-a
gandit la a~a ceva, autorul a raspuns ca astfel comunica
sotia sa cu prietena ei cand stau de yorba. Apropo, aceasta
schema sta la baza activitafii creierului cand un grup de
oameni actioneaza conform regulii: sa nu oprim imaginatia
in nici un caz. Critica, analiza, aprecierea sunt interzise.
Aceasta inseamna ca adevarata creatie incepe in c1ipa cand
este eliminata ratiunea sanatoasa. Cand interactionam la
nivelurile de suprafata cu 0 energie scazuta, situa!ia este
reglata de ratiunea sanatoasa, adicii funqioneaza regulile,
principii Ie, blocarea. Cand tree em la con!inutul interior ~i
nivelul energetic cre~te bruse, ratiunea sanatoasa cedeaza
locul iubirii care trece dincolo de limitele con~tiintei ~i
vietii. In acest caz ratiunea sanatoasa nu este decat 0 parte
infima a iubirii. Probabil, de aceea sfantul Augustin spunea:
"Iube~te-L pe Dumnezeu ~i poti sa faci tot ce dore~ti."
putea sa fie intr-o stare latenta mca? 1n ce masura
putem sa luam de la cineva agresivitatea interioara
prin intermediul rugaciunii? .
- La intrebarea daca putem sa ne ata§am de
aspiratia catre Dumnezeu dumneavoastrit ati raspuns
ca este imposibil. Cum sa intelegem, insa, problema
fanatismului religios,- a atitudinii ireconciliabile
dintre confesiunile religioase fiindca sunt evidente
consecintele acestor ata§amente?
- Acum ctitva timp, fratele meu a devenit un
ortodox exagerat. Cu cat mai mult se roagit §i merge la
bisericit cu atat devine mai dur §i mai neimpacat.
Du§manii lui sunt catolicii, iudeii, american ii, evreii,
negrii, ro§ii, alba§trii( lista este farit capitt). Este
foarte greu sa te mtelegi cu el §i este fara rost sa-i
explici ceva. Veti spune, probabil, cit trebuie sit ma rog
pentru el, dar imi este frica. Avem acela§i sange §i,
probabil, avem programe identice. Poate, oare,
rugaciunea sa trezeasca in mine negativul care s-ar
Aspiratia catre Dumnezeu este ca un sentiment neintre-
rupt de iubire fata de eel ce sta la baza lumii vazute ~i
nevazute ~i se afla dincolo de limitele timpului ~i ale
tuturor lumilor. Intr-un cuvant, aceasta inseamna posibilita-
tea de a iubi lurnea cu toate imperfectiunile ei, a iubi oame-
nii, a ne iubi pe noi in~ine ~i destinul nostru oricare ar fi el.
Nu trebuie sa confundam divinul cu religiozitatea. Legile
religioase ne ajuta sa simtim iubirea fata de Dumnezeu.
Aceste not1tini, insa, sunt formulate de om ~i ele pot fi
corecte dupa continut dar intotdeauna vor fi mai putin
corecte dupa forma. Cand iubirea din suflet este purina se
intensifica dependen!a de forma ~i dogmele, obiceiurile,
ideile, principiile devin ~ai importante decat aspiratia
nemijlociUi catre Creator. Daca nu ~tim sa iubim, energia
noastra nu se consuma pentru dezvoltare ~i esen!a ci pentru
forma care devine, bruse, agresiva ~i deosebirile religioase
exterioare devin izvorul fanatismului. Cu cat mai repede
54 55
29. erdem esen!a Ciar esenta intregului Univers este
reatorul) cu atat mai mult ne indreptam catre forma, catre
'ricirea umana, ~i cu atat mai agresiv devine suf1etul
Ilostru.
Cat prive~te ortodoxia, agresivitatea multor ortodoc~i se
,,'(plica prin lipsa de intelegere. Pentru ei religia este
posibilitatea de a se apiira de lumea agresiva. Ei vor sa fuga,
sa se ascunda pe un teritoriu intangibil unde exista doar
~;enzatii pozitive, un de con~tiinta lor ~i senti mente Ie lor au
un confort total. Dar, pentru a simti divinul, trebuie sa te
~;im!i neajutorat. Trebuie sa fim gata sa acceptam durerea ~i
umilinta care ne ajuta sa renuntam la uman ~i sa dobandim
Divinul. A~teptarea de a primi ceva de la religie ne orien-
teaza spre intarirea trupului, spiritului ~i a suf1etului dar nu
spre iubire. Cu cat mai mult dorim sa ne aparam bunastarea
.:uf1eteasca ~i spirituala cu atat mai mult uitam de iubire ~i
suntem agresivi fata de tot ceea ce ni se pare periculos.
Am ascultat de cudind cuvantarea unui predicator din
bisericile nou aparute. A vorbit minunat citand in perma-
nenta Biblia. Dupa temperament ~i aspiratii il depa~ea pe
orice preot ortodox. Semana intocmai cu predicatorii ameri-
'~ani. TOtul era conform Bibliei, nici un cuvant in plus. Sim-
;
earn ca"nu comenteaza corect Biblia dar nu in!elegeam ce
;re~ea. Deodata am in!eles ca a transformat Biblia intr-un
larcotic "Dumnezeu va iube~te, are grija de voi, va apara,
veniti la noi ~i yeti avea de to ate" . Emotiile negative lipseau
cu desaviir~ire. Cand nu ~tim sa depa~im situatiile dureroase
nu aveam decat doua cai: fie sa ne invatam sa iubim ~i
aceasta va deveni elementul dezvoltarii, fie sa fugim, sa ne
ascundem de durere acolo unde ea nu exista. De durerea
fizica putem sa fugim, dar unde sa ne ascundem de durerea
sufleteasca? $i, atunci, unii dintre noi incearca sa faca acest
lucru cu ajutorul alcoolului, al narcoticelor, al cultelor
religioase. Insa, religia care promite doar raiul devine un
narcotic, iar daca incetezi sa-l consumi viata devine iad.
Pentru a pastra euforia suf1eteasca ace~ti oameni sunt gata
sa jertfeasca totul: familia, copiii, casa, armonia sufleteas-
ca... a~a se intampla in diferite secte care inlocuiesc iubirea
de Dumnezeu cu protejarea ~i confortul sufletului ~i al spiri-
tului care duce la distrugerea lor ulterioara. Religiile mon-
diale, hinduismul, iudaismul antic, cre~tinismul, islamul
inva!a altceva. Totodata, atitudinea gre~ita fa!a de ele,
cautarea avantajelor suflete~ti ~i spirituale pot avea conse-
cin!e catastrofale. Cu cat mai puternica este prezentata
religia in calitate de organizatie religioasa cu atat mai mult
se va contopi cu statuI, adica cu puterea ~i banii, ~i cu atat
mai multe probleme vor avea credlncio~ii din cauza depla-
sarii intereselor de la esenta religiei la manifestarile ei
formale.
Din punctul meu de vedere religia trebuie sa fie
deta~ata de stat in toate Ihanifestarile sale formale ~i sa fie
unitara cu el in iubire ~i moralitate. In tarile occidentale
religia a fost separata de stat, de altfel ~i in Rusia. Astfel,
separand de stat religia, au separat ~i morala ~i moralitatea
',I)
57
30. care educau la om manifestarile superioare. In consecinta,
oamenii nu mai ~tiu sa iubeasca. La americani iubirea
depinde de bani ~i de avantaje. La nemti - de ordine ~i
disciplina, la francezi - de sex ~i frumusete, la ru~i - de
principii ~i idealuri, la evreii ortodoc~i - de canoanele
religioase. Daca depinde de ceva, iubirea dispare, iar
consecintele Ie vedem in lumea contemporana. Confesiunile
religioase nu pot sa se uneasca in iubire, moral a ~i educatie,
singurul punct posibil de contact, iar incercarea de a se uni
in exterior duce la concurenta agresiva, fiecare dovedindu-
~i propria dreptate, discreditand concurentii. Oricum ne
yom uni cu totii. Exista insa iubire benevola prin moral a ~i
iubire de Dumnezeu, dar exista ~i unire fortata cand totul se
afla la limita pieirii. Pericolul fizic care se afla in fata
noastra este un mijloc bun de a ne uni. Cu dit mai repede
yom con~tientiza proportiile pericolului in care se afla
intreaga omenire cu at at mai mult vor cre~te ~ansele noastre
de a supravietui.
- Cercetarile dumneavoastra sunt foarte profunde,
interesante §i pot fi aplicate fn viata. Unele aspecte,
din cartile dumneavoastra resping, fnsa, credincio§ii.
Nu puteti sa editati acelea§i carti omitand cuvintele
"Karma", "remcarnare" etc. in acest caz numarul de
cititori va fi completat de 0 armata fntreaga de
oameni profund credincio§i. Cred ca scopul scuza
mijloacele..Ati putea sa ajutati fnca multi oameni.
58
(
Pentru mine onestitatea este mai importanta decat
popularitatea. Apropo, jumatate din omenire recunoa~te
notiunile de Karma ~i reincarnare. Sunt admise, de aseme-
nea, de islam ~i iudaism. Cand un savant incearca sa-~i
structureze cercetarile de dragul unor idei politice ~i
religioase consecintele nu sunt dintre cele mei bune. Nu pot
sa sustin ca reincarnarea sufleteasca exista 100%. Pot sa
. .
vorbesc insa, de 0 probabilitate considerabila care este
confirmata de cercetarile mele.
Cat prive~te corelatia dintre scop ~i mijloace pot sa
spun ca daca scopul scuza mijloacele inseamna ca rezultatul
este mai important decat procesul. Daca rezultatul devine
valoare absoluta atunci poate fi comisa orice crima de
dragul rezultatului, iar concentrarea absoluta asupra unui
scop nu ne permite sa trecem la scopuri mult mai inalte ~i se
blocheaza dezvoltarea. Esenta dezvolHirii consta in faptul ca
atingand un anumit scop ne formam altul nou. In cele din
urma, scopul suprem este unitatea cu Dumnezeu. In profun-
zimea esentei noastre am atins deja acest scop. Intrucat
fiecare scop ramane in trecut dupa care urmeaza altul,
procesul de a-L intelege. pe Dumnezeu este mai important
decat scopurile momentane. Aceasta inseamna ca un
comportament moral este mai important decat orice rezultal .
oridit de necesar ar fi acesta.
Eu sunt coleric iar in adolescenta, daca imi propuneam
un scop, eram fanatic pana il realizam. In dorinta de a
59
31. obtine cat mai repede rezultatele presam timpul. In clipa
:;and imi atingeam scopul deveneam pustiu. Ca sa nu cad in
disperare ~i deznadejde, cautam un alt scop ~i uitam de
toate. Apoi, am con~tientizat ca, in realitate, nu vedeam
prezentul ~i nu-i acordam atentie fiindca traiam doar cu
. scopul, adica cu viitorul. Eu nu existam nici in prezent dar
nici in viitor. Viata a inceput sa-~i piarda culoarea ~i sensul.
A trebuit sa lucrez cinci ani in constructii, intr-o lupta
continua pentru supravietuire, ca sa inteleg ~i sa simt ca
viata este minunata in fiecare clipa, ca scopul principal nu
se afla in viitor ci in interiorul nostru iar rezultatul multa~-
teptat 'este sa ~tim sa iubim. Printr-o iubire continua se
desavar~e~te sufletul nostru.
- Exista situatii tara ie~ire?
u~or sa determinam daca pictorul este talentat sau ba. Un
pictor fara talent copiaza forma obiectului ~i nu simte
legaturile cauza ~i efect. Un pictor talentat i~i picteaza
sentimentele. Pentru el fiecare obiect este viu in interior ~i
interactioneaza cu lumea inconj!lratoare. Acest lant de
interactiuni se intinde pe 0 poqiune mare de timp. Intr-un
cuvant, pentru un pic tor adevarat obiectele de pe panza vor
fi pline de mi~care ~i viata. EI deschide prin intermediul
formei ~i continutul, iar densitatea informatiei este mult mai
ridicata. Activitatea legaturilor nevazute dintre obiecte este
la fel de mare.
Pictura unui artist genial po ate sa cuprinda intr-un
simplu subiect istoria omenirii. Orice arta descrie subcon~ti-
entul prin modele con~tiente, adica prin obiecte ~i situatii.
In orice film facut cu talent la fel ca in orice pictura, logica
subcon~tientului este mai importanta decM cOh~tiinta.
Acum douazeci de ani am frecventat ni~te cursuri la
institutul teatral. M-a mirat faptul ca poemul "Evghenii
Oneghin" este, in esenta lui, proza, iar "Eroul timpurilor
noastre" este poezie. Pentru a intelege esenta trebuie sa ne
bazam pe sentimente. Acolo timpul curge altfel. In proza
timpul curge continuu. 0 situatie logica decurge din alta.
Proza este ca furnica ce se tara~te pe suprafata Pamantului
incercand sa inteleaga unde se afla acesta. Poezia este ca un
fluture care zboara in interiorul Pamantului atingandu-se de
unele puncti~oare ale lui. Ca sa descrie un tab Iou general
furnica trebuie sa uneasca cu precizie to ate tablourile-
- Am vorbit la una dintre ~edintele mele despre filmul
"Titanic". Dupa parerea mea este un film patologic ~i
influenteaza negativ subcon~tientul spectatorilor. Am fost
rugat sa explic de ce? Filmul pare sa fie des pre iubirea care
a invins moartea. Pare doar, in realitate este 0 denaturare
totala.Sa lua'm, de exemplu, 0 pictura. Ea reflecta lumea.
Lumea, insa, este tridimensionala, iar pictura este bidimen-
sionala. A~adar, nu poate sa se reflecte in totalitate. Foto-
grafia trans mite 0 percePtie superficiala a lumii, iar pictura
crebuie sa arate prin forma continutul. In continut, in esenta
obiectului, timpul este comprimat ca in graunte. Este foarte
,)
.....
61
32. verigii. Fluturele, dimpotrivii, trebuie sii distrugii logica
pentru a sim!i ce reprezintii globul piimantesc. Un mod de
gandire il completeazii pe celiilalt.
A~adar, arta descoperii subcon~tientul prin cursul
exterior al evenimentelor care poate avea 0 structurare
strictii ca in majoritatea filmelor, dar poate fi fragmentat ca
in filmele lui Andrei Tarkovski. In orice film, insii, eveni-
mentele sunt aranjate conform legilor spiritului ~i nicide-
cum celor fizice. Filmul "Titanic" are 0 logicii contrarie.
Mai intai 0 iubire cople~itoare, apoi priibu~irea, dupii care
urmeazii cadavrele, biitrana care a pierdut totul ~i poveste~te
ultimele amintiri.
Subcon~tientul nostru ar structura acest film cu totul
altfel. In primul rand, ar da uitiirii cadavrele, durerea ~i
moartea. In al doilea rand, mai intai s-ar derula scenele
priibu~irii vaporului ~i alte situatii problematice. Ele s-ar fi
amestecat cu amintirile calde, urmate de explozii ale iubirii
care ar deveni mai profunde ~i ar dura mai mult. In ultima
instantii s-ar contopi intr-o flaciirii unitarii de continuii iubire
triiitii de aceastii femeie. In realitate, orice situatie duce la
Dumnezeu ~i esenta fiecarei situatii este un sfar~it fericit.
Dad!. arunciim 0 siimantii in piimant, vlastarul va avea
formii ~i logicii exterioarii de dezvoltare , dar va triii ~i se va
dezvolta dupii legile spiritului, adicii a unui bob de timp
comprimat care era in siimantii. Orice eveniment care se
produce in jurul nostru se intamplii mai intai pe planul fin.
Inainte de a se produce evenimentul existii bobul lui, adica
timpul, in care sunt comprimate viitoarele situatii. De
aceea, oricat de logicii ~i de consecventii ar fi lumea
inconjuriitoare ea triiie~te dupii legile continutului ~i nu ale
formei. Spiritul mi~cii materia, spuneau anticii. Materia
este, intr-un anume fel, spatiu riisucit, spun fizicienii
contemporani. Dacii materia este funetia spatiului, ce se aflii
atunci la baza spatiului? Spatiul se afla intr-o dependentii
directii de notiunea de mi~care. Dadi mi~carea s-ar opri,
spatiul ar dispiirea. Orice mi~care presupune cauza ~i efect.
Potentialul dintre cauza ~i efect se nume~te energie.
Notiunile de "mi~care", "energie", "cauza ~i efect" sunt
semne ale timpului, adica spatiul este functia timpului.
Daca yom incerca sii ne imaginam modelul timpului, acesta
va semana cu un inel, un cera sau un balon. Noi ie~im dintr-
un punet, parcurgem cercul ~i ne intoarcem in starea
initialii. Timpul se inchide ~i noi ne intoareem la cauza
primara. Cu cat suntem mai aproape de planul material cu
atat este mai mare diametrul cercului-timp. Cu cat mai mult
ne adancim in planurile fine cu atat mai mic devine cercul
panii ajunge intr-un punct. Oricare ar fi raza cercului
parcurs de orice situatie, ea se intoarce pe planul fin in
punctul initial ~i riimane acolo. A~a se explica structura
holograficii a Universului.. Ceea ce se intampla in cercul
exterior s-a intamplat deja in cercul eel mai mic.
Pentru un om care triiie~te cu logica de suprafata, cu
con~tiinta, sau logica trupului ~i a formei, multe situatii par
farii ie~ire. Dar sii incepem de la ceva elementar. Ne na~tem,
62 63
33. ne dezvoltiim, avem in fatii tineretea, frumusetea, senti men-
tele, aptitudinile, banii, eariera. Apoi, treptat, pierdem totul
ireversibil. S-ar piirea eii situatia in esenta ei este tragieii 1?i
fiirii ie1?ire. Daeii ne apropiem putin de logic a spiritului
ineepem sii intelegem eii sufletul triiie1?te 1?idupii dezintegra-
rea trupului, eii sensul vietii nu eonstii atat in intiirirea
trupului 1?ia buniistiirii materiale cat in bogiitie 1?ipliniitate
sufleteaseii iar imbiitdinirea 1?imoartea nu ni se mai par atat
de tragiee. Cu cat mai muIt ineereiim sii ajungem la eontinut
sesizand legiitura universalii dintre evenimente eu atat mai
mult intelegem notiunea de ve1?nieie. Miliarde de situatii se
generalizeazii in milioane, apoi mii 1?i,in ultimii instantii,
intr-o singurii situatie.
Iubirea na1?te timpul. Timpul na1?te spatiul. Spatiul na1?te
materia. Materia, dezvoltandu-se, miire1?te numiirul
legiiturilor. Grice legiiturii este 0 situatie eodifieatii. Cu cat
nivelul de dezvoltare a materiei este mai ridieat eu atat mai
mult mi1?eii in jurul siiu spatiul 1?ieondenseazii timpul 1?ieu
atat mai multii iubire se aeumuleazii in ea, care ulterior se
intoaree eontinand in sine spatiul 1?itimpul. Situatiile fiirii
ie1?ire sunt 0 linie dreapta eu 0 ruptura la eapat. In Univers
nu e]:istii linii drepte fiindea struetura timpului este alta.
Lobaeevski spunea ea linia dreapta este un fragment de cere
eu un diametru nelimitat. Cine erede eii in lume exista multe
situatii fara ie1?ire i~i limiteazii posibilitiitile de pereepere 1?i
de eunoa~tere a lumii. In realitate, sfar1?itul fericit a so sit
deja, el a sosit eand a aparut Universul. Ne-a ram as sa
a1?teptiim vreo treizeei de miliarde de ani ea sa vedem aeest
lueru pe plan exterior. Prineipalul este ea vom vedea 1?ivom
partieipa la aeest lueru, daea nu eu forma noastrii atunei eu
aeea partieieii eterna a Divinitiitii care se aflii mereu in
interiorul nostru.
- in popor se spune ca ceea ce vrea femeia vrea §i
Dumnezeu. Cercetiirile dumneavoastra demonstreaza
ca dorintele femeii nu intotdeauna sunt armonioase.
Reiese ca intelepciunea populara nu are dreptate?
- inca din copilarie (am 33 de ani) deseori confund
stanga cu dreapta. inainte de a spune unde este stanga
trebuie sa ma gandesc. Care este cauza?
Barbatul se orienteazii spre ordine, femeia spre haos.
Biirbatul este informatie, femeia energie. Pentru a se
orienta, barbatul include eon~tiinta iar femeia subeon1?ti-
entul. De aeeea, deseori, biirbatul are dreptate dupa forma
iar femeia dupa eontinut. Aeeasta inseamna ea barbatul 1?i
femeia in eoneeptia lor despre lume, se orienteaza dupa
diferite fluxuri ale timpului. Pe stratul superior barbatul este
orientat spre vii tor, spre spiritualitate, iar femeia spre
material, adiea spre senzualitate. Pe un strat mult mai
pro fund barbatul se eoneentreazii asupra vietii ~i protejarea
ei, asupra eondueerii, iar femeia asupra viitorului, asupra
eontinuarii vietii. Daeii femeia 1?tie sa iubeasea, ea posedii 0
intuitie foarte mare 1?idorintele ei neintelese, eonfuze pot sii
64 65
34. com porte in ele logica suprema ~i un sens important. Con to-
pindu-se cu situati.a, depinzand de ea, putem sa patrundem
in tainele existentei, lucru pe care il face femeia. Pentru a
dirija 0 situatie trebuie sa ie~im dincolo de Iimitele ei.
Con~tiinta ~i gandirea depind de viata. Ie~irea dincolo de
limitele vietii mare~te posibiIitatea de a conduce. Spre
deosebire de femeie, barbatul are dreptul sa moara ~i trebuie
sa fie gata pentru aceasta. De aceea el poate avea 0 gandire
sistemica, de aceea barbatii pot sa ajunga mari filosofi ~i
conducatori. Pentru femeie este firesc sa traiasca dupa
intuitie ~i simturi ~i nu dupa sistem ~i logica. Cand femeia
incepe sa-~i suprime prea tare sentimentele ~i subcon~tientul
abuzand de logica, se decIan~eaza, mecanismul salvarii care
blocheaza logic a ~i con~tiinta. In acest caz femeia incepe sa
confunde stanga cu dreapta. A~adar, con~tiinta femeii va
functiona bine atunci cand aceasta va fi secundara in raport
cu subcon~tientul.
omul merge la biserica sa primeasca sanatate, sa-~i imbuna-
tateasca destinul. ~i viata inseamna ca are 0 atitudine de
consumator fata de biserica.
Omul care vrea doar sa primeasca dar nu ~i sa dea, nu
poate fi vindecat. Cel care ia - depinde. Cel care depinde -
se supara. Cel care se supara - se imbolnave~te. Exista 0
~tiinta unica descoperita oamenilor de Isus Hristos, dar
exista ~i concepti a no astra despre lume care este primitiva,
de consumator care incearca sa adapteze cre~tinismul la
nevoile sale. In Evul Mediu, in biserica catoIica exista
"indulgenta" care ierta viitoarele gre~eIi pentru bani.
Era 0 denaturare a esentei cre~tinismului.
Exista adevarul, dar exista ~i perceperea lui denaturata.
Hristos vindeca pentru a trezi in oameni iubirea. Fara iubire
nu exista iertare ~i ispa~irea pacatelor. Credinta ajuta
iubirea vindecand frica, indoiala ~i critica. Dorinta de a
primi de la Dumnezeu totul, fara munca, inseamna Victoria
umanului asupra divinului. Daca slujitorul bisericii sustine
aceasta dorinta, reIigia va muri in esenta ei continuand sa
existe un timp oarecare doar ca forma. Aceasta interpretare
gre~ita a cre~tinismului s-a intensificat in doctrina
comunismului - "de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia
dupa necesitati". Picanteria situatiei consta in faptul ca
marea majoritate are mai muIte necesitati decat capacitati, .
adica acordul de a munci, a produce ~i a da. De aceea, unui
mare numar de oameni ideile comunismului Ii s-au parut
aUit de bune iar rezuItatele au fost atat de groaznice. Inca
- Nu 0 data auzim spunandu-se: am lost la mai
multe biserici, la babe, pe la dilerifi vindecatori # nu
ma ajuta nimic. Boala nu mi-a trecut. Acum nu mai
cred in nimeni §i in nimic. Poate Ii ajutat un asemenea
om?
- Nu trebuie sa confundam biserica cu spitalul. Divinul
poate fi cunoscut prin iubire, 0 iubire care dainuie, care ne
deta~eaza de frica, dependente, suparari ~i depresii. Cand
..,.
66
67
35. din copiHirie am auzit ca, in Uniunea Sovietica, medicina
este fara plata, apoi, spre marea mea mirare, am atlat ca este
0 minciuna. Adevarul este ca omul platea toate serviciile
prin buzunarul statului ~i nu direct. 0 mare parte din aceste
impozite erau furate. Cred ca ideile comuniste cum ar fi
unitatea, 0 societate morala, atentie fata de copii ~i cultura,
se vor realiza indiscutabil. Aceste idei nu sunt comuniste, ci
manifestarea tendintei generale spre iubire ~i unitate.
Din cauza formelor nedezv01tate, metodele de atingere
a scopurilor au fost ingrozitoare. 0 societate corecta ~i
fericita este 0 societate sanatoasa, iar siinatatea oricarui om
este, in primul rand, sanatatea sutleteasca determinata de
cantitatea de iubire din sutlet. A~adar daca dorim. sa
construim un viitor luminos trebuie sa vedem, mai intai, ce
oameni vor forma aceasta societate. Ce sa facem ca omul sa
aiba un sutlet sanatos? Cum sa se schimbe intr-un sens bun.
Daca omul nu vrea sa se schimbe ~i totodata vrea' sa fie
sanatos ~i sa reu~easca, in zadar va merge pe la biserici, pe
la babe ~i vindecatori. Trebuie sa inteleaga ca daca nu se va
ajuta singur, daca nu-~i va ajuta sutletul, nimeni nu-l va
putea ajuta: In acest caz, cel mai bun ~i mai activ ajutor vor
fi bolile, nenorocirile care II vor impinge spreadevar.
- Cu cat mai mult depinde sutletul de fericirea
umana cu atat mai repede se transforma iubirea in
dependenta, iar 0 dependenta puternica incepe sa-l omoare
pe omul iubit. In acest caz, pentru a salva sotul ~i copiii,
subcon~tientul femeii se stramuta la alt barbat ~i apare un
sentiment puternic dar care comporta 0 multime de
probleme, umilinte, disconfort etc. Aceasta situatie 0,
t
vindeca intr-o oarecare masura pe sotie ~i diminueaza
dependenta de valorile fundamentale.
Sa ne imaginam 0 alta situatie. Sotia are neplaceri ~i se
cearta cu sotul. Se duce la psiholog care ii spune ca emotiile
negative din cauza certurilor cu sotul Ii creeaza probleme cu
sanatatea ~i imbatrane~te prematur. Solutia este sa-~i ia un
amant ~i sa faca sex. Sotia se va insenina iar sotul va fi ~i el
multumit. ~tiinta triumfa ~i familia e salvata. Sa vedem,
insa, ce se intampla pe planul fin. Sa ne imaginam ca
inainte de sarcina femeia n-a acceptat purificarea data de
Dumnezeu: suparari, depresii, lipsa dorintei de a trill.
Copilul se va na~te cu probleme, dependenta lui interioara
fata de viata este mare, sutletul este agresiv. Bolile ~i
nenorocirile sunt in preajrna iar mama i~i intensifica,
concomitent, dependen!ele sale: va face exces de mancare
gustoasa ~i de dulciuri, va tolera dorin!ele tuturor ~i va
continua sa se supere pe so!. In loc sa-~i purifice sutletul ~i
sa depa~easca dependen!a de uman ea 0 intensifica.
Prive~te, deseori, filme porno in care nu vede altceva decat
- Sunt casatorita §i nu pot sa nu ma gandesc la un
aft om. Abia dupa rugaciunile catre Fecioara Maria
pot sa scap de aceste ganduri. Ce sa fac ca sa nu ma
gandesc la alt barbat §i sa traiesc cu iubire fn familie?
68 ..,. 69
36. energie sexuaHi animalica. Nici urma de trecere pe planurile
superioare. Sexul, insa, 0 face extrem de dependenta de
aceasta lume. Intrucat, pana la varsta majoratului intre
mama 1?icopil exista un puternic schimb de energie, toate
aces tea trec asupra copilului. Moartea se apropie de copii,
cu toate ca in exterior, aparent, este 0 fericire fara nori.
Mama traie1?te 1?imunce1?te, se cearta cu tatal 1?iare grija de
copii..O familie obi1?nuita. Unul dintre copii, insa, aproape
ca este mort.
Intrucat mama este cu ochii prin piirti cautand
posibili amanti preocupata de satisfacerea dorintelor sale, ea
i1?idistruge copiii 1?imecanismul salvarii apare la tata. Eli1?i
pierde brusc interesul pentru sex. Devine irascibil, 0 umile1?-
te pe sotie 1?i nu-i satisface nici 0 dorinta. Incercand in
subcon1?tient s-o smulga pe sotie din cercul dependentelor el
salveaza viata copiilor. Spiritele se incing. {ncepe dezinte-
grarea familiei. Tocmai in acest moment sotia i1?igase1?te un
amant. A fost extrem de norocoasa: este holtei, este frumos
1?isexy. Daca sotul, dorind in subcon1?tient sa salveze copiii,
ii lezeaza fericirea, amantulii of era din plin aceasta fericire.
"Dumnezeu mi-a auzit, in sfar1?it, rugaciunile, se bucura
femeia. Sunt din nou fericita". Apoi moare sotul, ~i, unul
cate unul copiii. Urmeaza disperarea. "Ce fel de Dumnezeu
este daca mi-a dat putina fericire apoi mi-a luat totul,
plange femeia. Nu mai cred in nid un Dumnezeu", iar ca
sa-1?i inabu1?e disperarea incepe sa bea sau se imbolnave1?te
1?imoare.
Am descris un model dupa care traiesc asUb
majoritatea femeilor. Noi suntem at at de dependenti de
aceasta lume, de viata 1?ibunastare incat 0 familie normala ;
devenit 0 exceptie 1?i nu 0 regula. Pentru femeie, a a1?tepla
numai sa primeasca 1?isa nu of ere in schimb mangaiere ~i
grija, este mai periculos decat pentru un barbat. Nu-i mai
ramane energie pentru copii. Cand divinul este adumbrit de
uman, acesta din urma incepe sa se dezintegreze: se inmul-
tesc divorturile, chiut:etajele, sterilitatea, bolile. Dacii yom
incerca sa simtim in noi divinul, procesele negative pot fi
stopate.
Putem sa-l cunoa1?tem pe Dumnezeu in primul rand
printr-o iubire continua fata de el, iar intrucat Dumnezeu se
afla la originea a tot ceea ce exista, noi 11cunoa1?tem printr-
0 iubire continua neconditionata fata de lumea inconjurii-
toare, fata de noi 1?idestinele noastre. In al doilea rand,
Dumnezeu poate fi cunoscut prin durerea trupului, a
spiritului 1?i a sufletului, adica prin deta1?area fortata de
fericirea umana. Posibilitatea de a accepta durerea 1?i n
pastra iubirea fata de Dumnezeu, inseamna a trece coreet
orice situatie traumatizanta. Posibilitatea de a trece orice
stres ne of era atat sanatate fizica cat 1?isufleteasca. In aI
treilea rand: putem sa-L cunoa~tem pe Dumnezeu nu numai
printr-o deta~are fortata ci ~i printr-o restrictie benevc!;;
Abtinerea periodica de la sex, mancare ~i comunicare n
ajuta sa simtim divinul. Nu intamplator, acum 3,5 mii"
ani, in iudaism a fost introdusa notiunea de sfantul sabat -
..,.
70 71
37. ziua in care omul nu avea dreptul sa faca nimic in afadi de
mgaciune ~i sa aspire catre Dumnezeu. In al patrulea rand:
Dumnezeu poate fi cunoscut prin oferirea de iubire ~i
energie. Cu .cat mai multa energie daruim cu at at mai multa
primim. Banii sunt de asemenea iubire sau, mai bine zis,
unul dintre aspectele ei. Cu cat mai mult oferim, muncim,
cream, iubim ~i avem grija de cine va, cu atat mai u~or il
yom simti pe Dumnezeu in sufletul nostru. Exercitiile de
gimnastica ne intretin sanatatea fizica fiindca eliminarea
energiei la nivelul corpului ajuta, de asemenea, iubirea,
daca, bineinteles, avem 0 dispozitie buna. Sanatatea sufletu-
lui, insa, depinde de posibilitatile noastre de a iubi. Chipul
Fecioarei Maria exprima puterea de a iubi fiindca nu-i era
frica de umilinte ~i moarte. Daca pentru femeie posibilitatea
de a oferi iubire inseamna fericire care nu poate fi blocata
de logic a, probleme, con~tiinta, suparari sau chiar de moar-
te, ea, intotdeauna, va accepta mai u~or durerea ~i ii va fi
mai u~or sa se abtina, sa aiba grija de cineva.
Pentru 0 fetita de zece - doisprezece ani sexul este
desfrau, depravare. Pentru ea, energia care trebuie sa
contribuie la dezvoItarea structurilor superioare este
indreptata spre inceputul animalic. Cand va avea douazeci
de ani yom vedea cu totul aIta situatie. Primavara, cand
Incep sa se formeze noile noastre dorinte, este necesar sa
facem 0 luna -doua de infometare pentru sanatatea noastra
fizica ~i sufleteasca. In timpul verii, abtinerea de la mancare
este absurda. Un porn cu radacinile slabe va supravietui
daca i se va taia coroana. Este 0 nerozle sa i se franeze
dezvoltarea cand is-au intarit radacinile. Daca sufletul are 0
abundenta de iubire ~i nu este avar, invidios, gelos, fricos,
daca nu are pareri de rau ~i nu cade in depresii, nu este
nevoie de ascetism. Totu~i, nu trebuie sa uitam de morali-
tate. Aceasta ne ajuta sa pastram iubirea nu numai in
sufletul nostru ci ~i in sufletul altor oameni, de aceea este
necesar sa ne abtinem atunci cand e posibil sa facem rau
altcuiva. A~adar, nu va interzice nimeni sa traiti pe picior
mare daca aveti iubire in suflet, in caz contrar poate deveni
0 tragedie pentru cei din jur ~i pentru dumneavoastra in~iva.
Nu trebuie sa confundam moralitatea cu educatia pe care am
primit-o in Uniunea Sovietica.
StatuI are nevoie de un om dependent care este mai
u~or de dirijat. De aceea, educatia se baza, in primul rand,
pe propaganda de a ne infrana to ate dorintele ~i de a ne
multumi cu putin ~i nu pe acumularea de iubire in suflet.
Socialismul s-a prabu~it ~i toti incearca sa traiasca pe picior
mare, iar rezultatul este distrugerea culturii, falimentul
economic ~i degradarea societatii sub mai multe aspecte.
Activitatea mecanismului social este intotdeauna aceea~i,
atat la oameni cat ~i fa animale. Fluxul de energie se
deschide prin umanul superior pe seama abtinerii inceputu-
lui animalic. De aceea, trebuie sa aspiram, mai intai, catre
Divin, apoi catre uman, ~i, in cele din urma, catre animalic.
Nu trebuie, insa, sa ne dezicem de inceputul nostru anima-
lic. El va fi mereu prezent in noi ca 0 experienta a
'2
73
38. milioanelor ~i miliardelor de ani trecuti. Nu trebuie, pur ~i
simplu, sa-l idolatrizam. De aceea, pe cat este de benefic sa
nu impiedicam aspiratiile superioare, pe at at de benefic este
sa infranam dorintele noastre de suprafata.
:;
PARTEA A DODA
- Cu cat fmi iubesc sotul mai mult §i cu cat fl iert
mai mult, fi gasesc scuze, §i cu cat am mai multii
rabdare cu el, cu atat este mai agresiv. $i nu numai Cll
mine ci §i cu copiii.. Ce lac eu incorect?
..,.
- Stereotipul sunt reflexele care ne ajuta sa economisim
energia ~i sa ne adaptam la viata. Cu cat mai importanta ~i
mai cuprinzatoare este informatia cu atat mai multe contra-
dictii exterioare gasim in ea. Incercarea de a trata superfi-
cial marile adevaruri imparte oamenii in doua tabere: primii
iartii, nu se apara ~i iubesc, ceilalti nu iubesc, nu iarta ~i
riposteaza. In fele din urma se imbolnavesc ~i unii ~i altii.
Daca sotul v-a pricinuit durere inseamna cii aveti 0 depen
dentii interioara foarte ridicata fatii de aceastii lume.
Primordial este sa pastrati iubirea fata de sot ~i sa- ~
iertati, adica sa acceptati durerea, sa nu declan~ati
74 75
