Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.

2 serghei nikolaevici-lazarev-karma-sau-armonia-dintre-fizic psihic-si-destin

3 469 vues

Publié le

SN Lazarev 2

Publié dans : Développement personnel
  • Soyez le premier à commenter

2 serghei nikolaevici-lazarev-karma-sau-armonia-dintre-fizic psihic-si-destin

  1. 1. ... c_~--- , "t~ -< ' s. . i 1 :" , 1, 1 1 S.N. LAZAREV 'K"-RMA SA-':'J ARl'vI0.NXA DINTR I<'IZIC:, PSII-IIC: ~..: DESTI '" ;~ I.S.B.N.: 973..5 . '"",,- "<,,,,--,,"~""H -"""'~ -~. .., ,-..=-~= S.N. lAZAREV KARMASAU ARMONIA DINTRE FIZIC, PSIHIC ~I DESTT~ ~ '1 ~ '~ " t MOLDOVA
  2. 2. r ''" . . 1 . (:«'111,"11 1111""".1<1"1111'1. ',U''I'''II .1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III" Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1 (:;111"111/''''''''01'' IJ)/) 1 ;:, 'Toate drept~n'e asupra acestei .edq" apartin Edlturll M,,!dm'lI- la~l - (,(,00 ! .... ~ . ""':- ,'<"',,,-.-',." .,," . '>";:: ~;;'~>_:;-::,.,~'. " .., .." ,', .. .' ,~ .... '" ::'i. S.N LAZAREV KARMA il SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I " DESTIN" " Traducere. prefata ~inote:' Hie J;>anilov 1t ,. : ~mlll'III~I~ B.~:~~~~ASI ~MOLDOVA 1 il . , " ,l , ..! . . . 1 ~.,~ .j JI
  3. 3. , ) /1 1 f ~I ;t . ~o'..;.. ~.. , .< '10. ;' .t. o~' ""; - . IS.B.N: 973-572-019-J .... , 1. PREFATA / ~ Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/0 inde/ungata riltilcire printr./111imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd 'itlla!ia .çqà cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca peceJa I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrÙx/atii Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llflde fap/II/ cd acest ' lahirim reprezinta 0 f,Îtercare;' ~Pedeap.ti .vau 0 gluma pro<l61ll ,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei. $ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/ "' Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I»:-ill argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte ;'. '. , grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol lucmriJ, . Serghei - Nikolaevici 'Lazarev, lm cu1tOSCu1 hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand "ma.fajul". hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala, def°1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn! JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent,la care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua ll1ni '-71a serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~avesap/amani dupii 1 ,!j, .' r J
  4. 4. . (; . I~i~decareaacest~ia,.~cientul se Îmbolniive~tede plamiini... A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele În pracÜca sa, il duc pe Sc Lazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se. aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind IÎt. cont!nuqre nesçhimbatii. . Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun autoru/, ale ciirui rezultate În diagnosticarea ~i tratarea holilo~ (chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$itcu mult grani/eie ,tiirÙsale, a elahorat 0 metoda proprie În care se Îngemiineaza cele mai .Vfahtle principÙ ale filosofiei clasice .orientale (În ~pecial ale celellndlene), ale eticii ~i moralei cre§tine, cu cele mai fl(li . ouceriri fu. domenitJl .~tiin/elor medicak. Cartea' sa este. 0 pledoarie' convingatotue pentru Întoarcerea.' la valorile primordiale ale' eti~ii §i motalitatÙ futruciit ig~orareaacestora consfltUle,. Îh ~pinia autorului, cauza princiwl4 à ~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCÎa! If/ ultlmuldecenill §i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de auforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!or rezolvatç, <if:el, cQZ/AriÎn fara carora. mec(icina oficiala .l'-a dovedlt afi nepuÜncioosii. . .. . CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca . o'flulnu~$e llkntifica d04r çu organismul fizic, ci reprezinta.p structura cu mu/t mai. 'C/Q1IplexiiÎn care fizicul este. doar () slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1). lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic,psihic, spirit # desÜn este. .ru~#fiuta de <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, . de fapte- reak din pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt. convmgator,za 0 serie lk Întrebiiri care framiinta demulta vreme COTl4I11llfr!lenoastre: '. ' . - Ne put:m .DqJ:fÇ,vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara sa ne operam? , Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum? Sunt, .ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere a .il'!f(Jrmarieiereditare? ' . . Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQPÙ safllito.yi. ferl/l de boil ~'I7tenorociri? . , '. . 1 ~..,.", ,'-,'~ t, ;'f .1.' ......... 1 7 Care este regimUl alimentaI" ~icomporlamentul gravidei HI /ff1:lpulsarcinii7 . Care sunt cauzele sterilitafii ,yi'Clintpotfi.eliminate acestea? Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la . Învataturi'i.z . Ne paij;e Într-adeviir sfiirJitullumii? È-xistiÎ vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira Împatriva. . lor?, : "'/ . . Cunt ne plltem schimhÇl soarta În bine? $tim .l'Cine, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. . . ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sau Armonill dintre fizic, psihic, . spirit.§i destin" afirmaca are O. mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul În care 1 itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite În:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/ ()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui -. condifie primordiala Î11prevepirea nu numai' et celor mai gr~ave holi,dar ijia celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai' ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a de.stinuilli, neMmtindÎn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla În noi ÎJl~'ine~i ca este la Îndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (În bine .sau .În l'au). ln prezent .capacitafile hÎoenergetice ale. pamenUorau crescutincredihi/ de mult,fapt pentru cflre.oriçe intel'Vi!ntiela nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre " core.çJJUnzatoare . .l'au un camportament. .etic irepro§ah!l: ~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' În cllprinsul qcestei carfi, civem tati, Însa purini aameni '.'Untdotafi de la natura .cu . [Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'. hlocâÎnpurilor În scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al restahilirii .sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditând asupra ~'(1::urilorexpuse ~i urmândll-i prescrip/iile, ne vom. putea vindeça singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe .nenorociri, care ne-au fo.~tharazite ~i.care slInt codate În karma fiecrfruia dintre no,i. .~ KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i. idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; În vbunea /1{1 . . ,
  5. 5. /lie Danilov. ... ~ . l ' .~ '".,~~. , ' <. - '. :-:1' ~ . ": 8 , S.Ldzarev, "1IfI~canism. derlisp/litire a ftlptelorpiimante:fti ". ,; . Cuno~~ ~st mecan~$m.(10/ scopul cdrlii apesta :fi este) , omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta. . . . Traducerea.~ipubli~,!,ea ÎnRomania aacestei ciirp ;!ferii . :ltltorliorno~tn I!°:'bli'tate,a de a iritra Înposesia unui veritabil indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la f:lCeastaC14f1Ipiiniide veacuri ce se consuma sub semnul unei profunde ~ penculoase crize spiritual-morale. ., ,. , ' . . pin partea autorului . .,:, , i " ~ ;,- " Stimati ci~tori, ÎDaint';de~i trjjCe la lecturaacestei càrti. f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reçomand cu ÎI!sistentiisa ~u d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau ;i.r#L~ nutrip.sentimentenegativefatiide c~vasau d" cÎneva.' "<.p"vep Îl;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg 'tef.~În contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei conceptÎÎ ,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care ~~verlleaza lumea m~rala, analiza posibilita!iior de penetrare ID "U1iversulbioenergettcii, ,- " f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e ,Ii ~~~~ve asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia ~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~ ..'.'..~det;e.mbi~e~etica }ntrQcât,auto~eçfÎl?n8Joaomului .~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent ', lumll,mcof!Juraware,.,pnn ;: , _ : . ' . ~ ., '~ . ' . .'~ , .' . ' , J .; ' , el .., eg , er , eitlegilor a .. ceste . . . , . " ,ia,Prin. ' ". ,', : erarea in . dividului ca.parte ''''lntegfilDtaa structum umvers'ulul.' , , ~f; . L!mea conte~porana ,$-a-Îndep!rtat .mult de izvoar~le :,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas Înderivii, tira - , 'càpÎtan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins CIediscordie, Unii dintre rna.rinari Î~i dau searna de situat.i~ tragica '. . 1 ", " ,;. .~. care, se afIii" ~l au' Începnt sa se Janse2ie apeluri pentru 'r1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz Însa, ~i despre acest luclitt nu ~tie'nimeni,consta În faptul ca vasul se :<mdreapta spre recifi ~ica nici'l'nacar repararea m~inilor ny-I va , salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbatidirecf.ia. 1 Omenirea se 'afla,IDfata unei primejdii cu mult mai serioase decât cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le simiim 'deoarece moiutea survinernaiÎntâila nivelul-biocâmpului ~~ ~.. ':'" ~.~ " 1,yj .1'. 1 : ! 1 1 1 1 . , '. '1" " / . ,.," ,. /. 11 . ... ~. ~ ,." .
  6. 6. , JO '";;"" ' ~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc astâzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflaÎn corp,ul copiilor , ~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritul nostru astâzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea "spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' , , ' Cuno~tintele pe cIVele-am 'dobânclit prin studierea structurii biocâmpurilorumanesunt absolUserioase.' C " ,PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji, preziciitori, jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape În ' - fotalitate 'epuizat Ütrgândireastrategica neevoJuata reprezintii un pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu spre Întelegerea ':Iumii ÎneonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i " prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns În fara dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii În , ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecareom În parte Îh 'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru spartaoamenilor~iviafaUniversuluf' , , " Imaginafi-va ullTlatoarea situafie: un rbm care dbre~te sa, , de ,_ Vl , 'n , a ." con,du , ciit , O , r , ' auto - e "_ s ,, ' ,, .' , ,', ezat , l , a v , 0 ' lan , ' , ,.,. le , g , a ' dao .. Ch . l , ' , ' , .o.. i , _ se'aratii. j'Je ce pedala sa ap entru; a acce1era ~i cu aceasta se Încheie' instruirea sa ca er.Camacel~i este ~i nivelul' CU1IO$tinteloractuale În d6meniid bioenergeticii, cuno~tin'tl!care pot fi dobândite Într~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de piPerate Îh multimea ~colilor de parapsihologié. Aceste' ~coli difera'una de cealaltamlmai prin "marca ma~inii" ~i prin. "capacitatea cilindrica". De Început Însa trebuie sa se Înceapa cu studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie atitomobiIuluL" , " ' -.", Fii.ramteJegerea Jumii Înconjuratoare, a propriei persoane, rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii În bioen~rgeticil pot fi cu mult'mai pilgub!toare decât conducereaautoturismului , cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de comportament În ,sfera spiriinlui. ' , ~i Încii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii În structura :'t " f Il - w<~:~' , '. .' din cei ce vor citi cartea, sa"", . '';':''' purilor. Nu SÏatulesCpe mmem, . ' 10S nu numai pentru,''''ou'' .' ' 'A t IUCTU este pencu '. . .'?'~a la fel ca_mme. .~es frivolitate sa-mi repete experiehta. CI~I ,'amuI care ar Incerca dm bl me se poate ocupa numal:~:pentru rudele acestula. De aceste pro eau anumite puteri ~i'care,., " trâns de oamem care " i':un cerc, foarte res . - re tire În acest domemu. '. '~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p -~Îh carte fapte n~teptate ~I cui~> În fine, multl cltlton v?r gas -'dulla scene din literatura"". 1 . Il'te care-I vor tnmlte cu gani:~totu mso , , . .,-, ' , ,', :S.F . . -t VI . 5-aJ: par- ea de incredibile..' "" '."t °1 onca' ,<, Eu Însa sunt cerce", or ~, , .' va- asigur ca ele:t'I, , ' , "1 "le la oare amaJuns, " , -Xfaptele expusesau conc UZIl - 1. 'firIDatii.. nu o. data de'iconstituie 0 realit;tte, probata ~I con , ::~ezultatele activitiitii mele. ' j,',~':' , . " l i ! ~
  7. 7. . .:.~ , .- ~' "",,:, , ' ~ .... IL 1 ~' ,",/- . ") 1 ~ 8, l ' 1, 'i, 1 ',~ , {. j, CÀPITOLUL 1 ... '", .' , ,,' " , . Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor ~i', istoria 4ezvolt4rii acesteia. /' ,:r , "Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI!,mi me""iali NI l'IIgat la Damnezeu sil°i dea' daral vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce 'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se &J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i . . ~aacesr dar lÎ sII i-l,dea pe acela de a-§i vedea ,. propriik pl/cate", .' ' " . ,. .' . . ,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0 intelegerefilosOficà a lumii cât ~deconfirmarea tIfà echivoc,in activitatea practicâ a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite. ,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? În prezel1t in fata omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor, 'Îndeo~te se considera cà principalele probleme se datoresc dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de factori externi. în realitate insàcauza principalii a ràului sti chiar . În om ~ipentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa 'ne ~hinibiim ,no!,~e, à te schimbi pe tine Îosuti ~'mult maC .---- ~ 1 ..
  8. 8. .''l'# ..'... /4 ",'dffioo,decat sâsOhimbilumeaÎn . w,' ", ' , prezell.t , de pârghiile " 1", conJuratoare, Noi'nu 'dis pun: -" " :, . mod!] , , " InIJoacele ~i sist' 1 ID . 1 carea radicala a mo du' l ' ~me e necesare , ,.." noastre' " ' w nostru de gând'~"u ".. . ". a ~pmtualitapi noa,;;tre C ., Ire, a concepJ:iiJpr " contemp , oram sunt, ' l ' ' ~Ie . propuse de fil~' '., r . " d ID ce nIaI feric't ' """",II " econsl. erare a bagajului, ' . 1 caz, 0 IDcercare ".~ . eforturiIe ar trebui C, anal' qmo~tmtelor noastre În timp, ' , ' . iiiI d' IZatespre Întele' l ' , c~ c, or" e autoperfecponare Ca sa '. gerea mnii,spre cautal'~' , ,exerclta 0 influen'a '., pop schlmba lumea ca w " .' Înt " ,asupra el trebuie ',' ' sa pOJ:l . rucat În(elegerea lumiire ' .' ~' , mal mtâi s-o În(ele";. .Jdeseori ' ,prezIDta mceputuI h' ." 0- '. w , avem 0 reprezentare defo '.' sc Imbarn ei. ' ,sa ~ subordonâmorb~e c' d rm d' afa despre lume Încercând " çilStru , !8âJ!du.ne totod t"' an. e fapt noio distru , ' grad 1 d ' , a a, ~Ipe nOi Ar treb ' " gem .' u' ependentei n ' O, astre fa'", ,d ' ' 1 "p!Sa ne con~ti, " , entizâm " .1 cuno~tem 1 giI d ', . ta e ume §I leg t d'> ' ' , ,Cercetâr~e ;e~~e C J llte ~iilte;lZâ ~i se d , èivOlt:I~::~asta, sa ' , asu ' , ' e electuez sunt " . pra Întelegerii Ii ceea' ' onentate În primu! rand' , subcon~tiinfa, Universul ce reprezmtâ omul, con~tiinta' , '"ESte. ,timpul sa t~:rtmtâm r' ',' ' , pomltIva confOnTI careia " . l' a , re.prezentarea materialistâ safiziqi; 'Omul est" omu, mcepe ~He sfii~~te cu e ' t c l ' , , ' e ,;un slstem rofi " XIS enta omp ex dl!1care doar .t . "OrmatIv-energeticfoan 95 98°1 . " ' , ,caeva ptocente 1 " e , ',- /0 teprezentând- ' " ,". 1 constItule co rp ul fi ' sub "" , 0 straturile mfi' ,ZlC, , con~tIentului atat de ne ,0rmatIv-energetice ale, 0 - d ' cunoscutenouâ c . U ' " ,CUPM ~-ma de probcmele s' w." a ~I mverspl ÎnsU~Î, bohlor, caut IDprimul rân d anatatu , umane ~Ide.preveltir data' ' cauzeleapari';e' "_..1. ea ., ,~convi1gde necesitatea; .. 1ace~t':'.'" ~i defiecare 1?teJ-ectuaie a omu , lui. Din P' au.ate 0- perfecponaru spirituale ~; Slstem unit d ru prezent nu diS , , ,ar e cuno~tinte c ' . punem de un , VlrtU~le bioenergetice tara ~:' sa ,~p'ermitii sa descfftâm Poslbdltatile' bioenefge'; '.. , pnCIDmm nu oame n 'f d ' " ..cu sunt amt de ',- - 1 or, acest omemu trebuie fiicutâ ,man, mcat patrundeœa'În trebUle Începuta Pri ,cu multâ prudenta Înmod grad t . Întel ' ,n promovarea ' eticii ' a ~I egerea lumii cOns.tituiecel mai b ' umarie. Etica ~i anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate ÎlIsa proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care cennte, ID 'Iocuf"ri . . P:eglitJt. Desconsiderarea ' VlnmentulUl spiritual .' acestel , ~I al transformârilor , 1 F Lc." " ,-,._" , , ",','- .- ,"", ~i, '1i :f [" 1. .15 .,.. " "ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel de tendinte, a1;tfel4e procese existâ deja În stReeembrionara. ,',- , Am sa Încerc sa deslu~esc c!luZei~.stiitÎi fizice alamUmte fi .~amenilor, sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale câmpurilor, sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea' posibilitatilor umane. Întelegere~ lumii Înconjuriitoare ~i 0 Înalta autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului , ,nostru ~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezintâ conditia , obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuteÎn aceaSta carte ne.ajuta sa ne dâm seama de complexitatea problemelor care sulu astiizi În fata fieciirUiom, ,mai ales ca Înyltimii câtiva ani s-au, intensificat proceseleenergetice pe pâmânt ~i acu!1 ceea ce se nume~te katma În bioenergeticii, ,0 adevlirataLege atalionului, 'aclioneazii de zece ori mai repede ca Înainte, ' " Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl În~egii 100le "lieti."Încii din oo'pilarie,am' sirntit În mine ni~ dispçmibilitati uri* Însa Ie-amdirijat În morl intuitiv nuin direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca am simtit jntotdeauna ca' Întelegerea.e maiirnportantâ decat acumularea ~idezvoltarea capacitatilor. . '. , Am àU~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta poaftffi transmis În/famili.L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra IIeaa awt un impact foarte puteraic intâmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia În cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile Industanului", pe caream . citit-0 prin anii ~aptezeci, . , Într~una <lin localitâple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cândva ,care i-a povestit urmatoarele: Într~unadin câliitoriile sale, regele,- dupa cum 0 cerpau obiceiurite pâmântului, a Iacut ni~te daruri foane bogate ÎntelePtilor'care I-au Întâmpinat ÎnsAl-a omis pe uilul din cei prezenp care, ,,j.ignitde moarte, I-ablestemat l'lerege. -Îngrozit, regele i s-a aruncat la picioare ~iI-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci ~a intamplat, dupa. p'ârerea mea, lucml cel màiinteresant Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1ârziu- 'Blestemula Început sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda '. ,~, :.:"~
  9. 9. . ~ 16 tronul i~ inteleptul i-a proinis si! fac' . "pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l stat.ea in putinta Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntâm 1 . ID ~l a de~cendenplo , r, sât "" unn " ai ~, , p at. regele ~l-a pie d . Ir' '~u s s-au ri,sipitprin intreaga mdi' r /u,' onul i~r . DrumUI '~x. e. " , meu rre bIOenergie a tre' ' metodelor magiei ~i mltnn . "" cut pnn ~(erea, pap " lI1ari~i ale vrac , ilar Am 9--~ cil', '~ t' ~l a prac.fIcIlor tâmad - uito.riJ, . 0 ',' rD fi . a ont molt pnn tara '. . . e, écare dat! cânct analizlim .. - ! ~I~~amstudiat.; cunosc C8UZ11' pl'imordial' - ~lDfonnatlenouadoreamsi n~ . . 1 a, sa, Inteleg 'tare .-" .r<rolnor familiale,de,ce exista n "', est.e Izvorul ~edltare... . , ' aml1ucare se SUng~fboli - -', Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c- ,'- , .'acestel infonna~i Ea tJ:, 'eb' . a g!'nele , n ' u pot constItui SIJrsa ' nUÎnaiprin , inte~ediulc~le sa S i e , fi piistral: ,i transm , is, u~ilor, fI . / ; ',' amAUnor. Când aee t" . , .a ns un anUmlt nivel uu " '-', - as "convlDgere a giisllSc inbiocântpuriie oum:: ::eramas' detât un "fleac": si! GCest roi, piistr~a, ~i.tranSltlit . fi strq~n~are indeplinesc :en~rat~e, Aceste structuri Î1)'exÎ~~r;ap~ dm generape 'in c:mltate, le-am numit, SCUpiiriinfuini ' oaror~,'credelllJl- cu . mijloculanilor (jptzeciln- 8znit ative .stabJ~~,de pela bIOenergeticuman. - ~ ' :. am c ','$â 1~'14entiiicin cântpul - - Am.te~it IICestJuCi'!iJabiaIain '-, u', . " .l~tamplator, ,La institiUUJ d GeJ:',f!J1Qnu1uJ l~abSolut bIOen~getiçieni JJI<oalli .e ,~edicln!, Nr, 1 UIlIfldin ' complicat.LBolnavul av.:: sa:l a:t :sa,- lâmureasciuli caz r~tacutdupaterapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t cues-~.saaparadinnouruPtI.Ira. ca, ~ 0 anUffiJta penollditde'timp, , Ceea-l.,ce s-a i'ntântPlat- '. " , ~,IIu"inare". Cântpul moale .cie ID ~~ntinuare poate. .finumit >" JDte1pretatintotdeauna ca '" . va. ,~bolnavului,'pe carel~am-f .' 1 ti ". porpune vida, a de 't ..,,~ .e as c, amslm~t ca reac~oneaza l ' . vern u.wU'-o dati mâiniJe ni~te structUti, puterni a lntervenpa mea, 1iim'team,cu ~pului, ,) , 'cI' care traversau locu1 SÎnCopei . "Momentan mi s-a schimbat in . -' .avusesem pana atUnci: caca, -, treaga repcezefttare ce-o ~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept rupturâ. a ~pulUl prin careoie produc . l de care producea defofIDareaj, " ' eaupter nie de energie. ~"';";'> , . ", . , ' , ' /1 ".~" Vi - ,'. -",' " i ! , " J t Ii 17 , Mi-am dat seama c.a Înacel camp am gasit ceea ce numim boala, ceea ce determinâ. starea fizicâ. a omului. Acest fapt a marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca Îmi . dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pâna ca ele sa se ; . materializeze la nivel fizic ~ideci Îmi permitea nu numai sa tratez, " ci sa ~i previn bolile. ' , " Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie , instruiti În aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor "maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de i .medic d ~ente, ~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~ ce cre ...,; ---'-"'-.' ",".-. -. Amtratat În acest..fel În decurs de un an ~i amconsiderat ca aceste structuri determina numai starea corpului. .Încetul cu Încetul Însa au Început sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se circumscriau acestei reprezentari. În procesul terapiei pacientilor Ii se modifica În mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analizâ.nd ~este modificâri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se gâsesc Într-un fel de interdependenta ~ica aceasti! conexiune este extrem de variata. Deformârile observate ale structurilor campurilor se produc În chip diferit. Acestea pot fi diverse boli, devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului, traumatisme, insuccese În viata. Când rn-am aplecat mai cu . atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea, .faracterul, ~Îchiar soarta omului sunt determinate de structurile, ~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~..este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura dialectica Între câmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate , În' structurile câmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu cât ma ad'ânceam mai mult În acest studiu, cu atâtapareau fapte mai senzationale. Am sa Încerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor obiecte din lumea nevie ~ial altor cercetari. ---...
  10. 10. ,,;j 18 ";" , La Îl'ICep"1Iam lucrat cu metodele traditionaleale influentarii bioenergetice. În spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamânilor, fiind Într-o stare grava. Medicii curanti au Încetat,sa mai spere În Însânato~ireaei. La rugâmintea fiiCei bolnavei am Început s-o tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la Începerea actil!nii mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau pricepe ce Se Întâmplii. Femeia se Însânato~ea vâziind cu ochii. I-a revenit culoarea În Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa mânânce, de~ide câteva zile refuza brana. ~, Un ait caz s-a Întâmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i operând 0 femeie În vârsta, cu organismul foarte slabit, el s-a taiat la mâna. '1s-a umflat mâna ~i ganglionii Jimfatici, a Început infectarea sângelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele nu scâdeauinfectia, Atunci am Încercat' sa-I tratez eu, Dupa câteva minute de la Începerea ~dintei a simtit Întepaturi ca de ac În ganglioni dupa care a Început sa se retraga tumefac~a iar peste 0 ora telnperatura a scâzut pâna la normal, semn ta intervenise ameliorarea sanata~i. . . ' CUmam Început sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica asupra 'omului. Odata ,am Început Sa tratez. M-a ÎndelJ1J1atcatre aceasta t:IÎ1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin, Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta'Într-0 stare depJ'.imantâ fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflând despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus in mijlocul Încaperii ~i, sub ochü vizitatoarei, a inceput sa paleasca pâna' când s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus: ..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa câtevaftle femeia a primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a Început si, se insanâto~easca; medicii erau uimiti Însa viatif ei era În afara pericolului. , ' Când s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai Întâi de pojar, . ,apoi au inceput complica!iile -meningita ~icongestie pulmonara, : r. ':~'I_,'~- . ;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi Încerc influenta "I;I:'()iamfoarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face ~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirât s-o ',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat ;~ am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se (.inSânato~easca. Am simtit În mod fizic ca cevas-a Întâmplat cu <hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunciam capatat convingerea 1}tiipot fi de folos În acest fel.'Când miercuri rn-am Întâlnit cu tatiil ,:flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine.. '- Când s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu. - Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul. y,:. În 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a , f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de :':medicina Nr. 1insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a ;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca. ',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce ',i:nn dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stâng era( , e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continuând sa scada.Am . ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam ;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu tncâ doua-trei ~edinte. Dupa doua saptâmâni fetita S-:avindecat ~i il fost externata cu ~ederea restabilita În totalitate. Cauzele bolii Ie-am depistat nici eu Însa am reu~itsa-i restabilesc vederea. A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala Însa, peste .cât!!Valuni a Început, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a fost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU administrat antibiotice ~i,din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa 'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri de rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am vindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa, Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avut niciun efect,in timpce eu -am reu~it. ( , Pe atunci Însa nu intelegeam cât de stâns interactioneazâ organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ intr-altul ~i cu atât mai putin ~tiam ca din aceasta inlântuire fac parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai omului. ' 1 19
  11. 11. , ~i 20 ~. . Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca orgamsmul uman - este, un. sistem unitar Înc'ITe sanatatea,destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile. lntâlnind-o pe ~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului destin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la mari neplacen. . Atunci am, Îl'lteles ca, gândindu-~a nu:nai. la sanatate concentrându-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~ slngur punet nodal al sistemului "om" ~i le-am distrus pe toatecelelalte. Eu am vindeeat omul Însa"nu 'am Îndepartat cauza bolii sale ~Ie~ s-~ mutat asupra parametrilor de~tinului. Am ÎntelescâtrebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tulorganismuJui ça sistem unitar. Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale eare vor Inf!uenta În mod dir~ct totu!. . /Dupa cum au demonstrat-o teste]e, cauzatuturor neplaceriJorpa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica a mamei pe tatal sau m tImpul SarelnlLAcest lueru a detenninat deformatia structunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i .destlnulfiicei. ( '. . În decursul câtorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta ~ am. luerat cu mâinile, Prima oara am Înteles imperfectiun~a aeestel metode eu vreo einci ani În unna. Tratam copiii Într~o fa~U1II~~I, atragându-mi atentia starea precara de sanatate a btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat ~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei Îi vine sa1varea la u~a d~ cate clnel. - ~ase on pe saptamânii, dar ca ca s-a resenmat~i nu mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetându-i eiirnpul, am vazut ca ~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i de .fiecare d.ata starea de sâna:ate a femeii se Îmbunatiitea. La a tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului În reglUneamlmn. Am treeutde câteva ori cu mana pe deasupra ~i d~fonnatille au disparut, eâmpul s~a uniformizat. Dar peste cateva zlle IOnzas-a repetat. ~;t J:., ! _ ' , ' , : , ' ,,:, ' .. ' il' .-' ~Îl' 21 Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un . mecanism :'C/lre Îmi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analizând starea > pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment, {':din viata ei.' . ~~i" -'- Ce vi s-aÎntiirnplat acum doi ani? am Întrebat-o eu. '," -. - Mi-a munt sora. . '- Ce ati simtit atunci? . - Era' atat de sanàtoasa, de puternica ~i a murit iar eu, 'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. . ,.! Am Înteles care era cauza bolii: În sub.con~tienta ramas un :"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I '.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata :J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I 'idi ea nu trebUle pnvita atât de traglc Nu lrebUie sa regr~tj ';~trecutul tiindcii, regretându-l, amui Încearca, În subcon~tlent, sa-I ,,~;i' sehimbe, sa dizloce ceea ce În nici un caz nu trebule ml~catdm :JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuialâ necontrolatii de ",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la ,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn 'r' intermediul bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OUfemeia câteva ~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,. feaparut. Un stres puternic, un dezacord În privinta unui ,lucru. s~u regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~. subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza deformatii ale structurilor câmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun Însa ': nu Întotdeauna~i,ceea ce-imai'important,Cauzabolilnu dlspare . ~i, În orice moment, ea poate aC(iona Înt~-un ait k)c. Cazul evoca! a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara intelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulte este lipsit de orice perspectiva. Dac[, eu nu pot sa explrc I~ ce mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0 orbeeiiiala prin Întuneric. Perfectionarea lliterioara Institulului de medicina Nr. 1 a metodei a avut loe În cadrul unde rn-am Geupat de tratament ~i /
  12. 12. , , [ "- v /"" , ,c-" ,f", - "_.""" , ,,,," ~_.. '.~-";.-'-""'-- ~ 22 J J , . -unde..atn fostpreqcupat dl! rezolmea problemei.protec!iei terapeutu11Jiimpo:ri-vaaqiunii câmpurilor negative., Am lucrat lu!,'!iin~rinsâ prpgresele erau nesemnificltive. Odatà; tratand 0 femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcâmpul bioritrnic ~i atn iI'11eles- ci,indepârtând structura;"poate fi indepartat deoçhiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0 structura karmica considerând-o un rezultat alirithientei patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe ~~ toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin indep1irtarea mecaniç1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU simtit mai bine. Apoi Însa auapiirutpacienti la care deforma!iile biocâmpurilornu puteaufirezultateal.edeochiului. . Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata femeii, deformatiilemamei aparând cu câtiva ani mai devreme. ~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de ordin etic ~i ca ele apar atunci când omul ur~te sau e foarte suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile. Întelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am concentrat, am trecut cu palmele pe deasupra ~ideformatiile s-au coÎ'ectat.. . . .' Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort maxim ~i am Început sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise verzuie. Apoi am observat ca ceva se intâmpla cu/bioenergia mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si i S 23 organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru . , nu dintr-o data. . .Aveam la tratament 0 femeie tânara. ln doua ~edinte i-am eliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt: modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am . cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a. Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce 'se intâmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima 'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa :)nterventia mea. Si inca În mod considerabil. Prin locurile peste ;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei ,',Fau aparut eruptii ~imâncarimi. Cand am citit insemnarea mamei ;t:!ni-amdat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca ;f:'çeeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi .torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa intrerup .: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie ~ritica va alege aceasta cale - furtul bioenergiei de la 0 alta 'versoana Întrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.' . .j M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu . -am indepartat de principiile clasice de lucru ale, . oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie . patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea ',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural, '~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i ;'.)M. .. " " '::,;ptm reglmul alimentar. Insa am in!eles ca toate aceste metode pot L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om. . . '';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care c} '..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r: . ..' ~isà reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h,,:-t . . ..,,!.;;~,;:s~
  13. 13. ,- i .,. ..~C-''''- '~""'."" -, ,'J' j, "..;c~ - 24 medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. . Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,': odihnindu-ma~j.'analizândÎn detaliu situa!ia,voi fi În miisurasa . ; iau 0 hotiirare. Speram .În subco~tient sa primesc un semn ' oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~idaca voi. giisisolu!ia. < . Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: .' secolul al ~aisprezecelea. Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu . / . schimbarirapideÎn starea vremii:mai Întâi a nins, apoi a plouat, "~... .. s-a Înseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'.. apiirut curcubeuJ. M-am scaldat În lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou niiscut. Mi-a revenit Încrederea În faptul ca trebuie sa continui activitatea. Trebuia Însa giisita 0 metoda care sa perpÜtatratarea omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am Început s-o caut. Am Încercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le vedeam fi Însu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au determinat deformarea structurilorkarmice le-am explicat pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0 perioadil ~'hinuitoare pentru ca la Început nu stapaneam chiar foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am pierdlt cu perfectionarea metodei dupa care, Încetul cu Încetul, au Început sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge actionând cu mâinile. Atunci am Înteles ca viitorul apartine', '-'. - i acestei metode, ca mai Întâi ~i Întâi ttebuie gasite cauze1e" tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe cand de explicat cauzele bolii ~iciiiie de a scapa de ea 0 pot face pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului În procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa În!eleg faptul ca aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea ~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala.. . reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat un timp. El este expus În Carrile Sfinte. Principalul e sa Înteregem :il 25 '.propriile noastre gre~elisa ni le con~tientizam ~i,prin spovedanie, . . sa intràm În armonie cu Universul, cu D,ivinitatea. Vazând structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i , bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale Întrucât ~. corpul. depinde de spirit ~iÎn'acela~itimp influenteazà spiritu!. De . aceea actul terapeutic 'trebuie Îndrep~at ~ asupra trupului. ~i asupra sufletului. În primul rând asupra sufletului ~i spiritului , pentru ca ee sunt primordiale. Îndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare În :restabilirea sànata!ii oamenilor la fliveul fizic. ~i Întrucât Între apari!ia deformatiei biocâl11ijJurifor~i apari!ia bolii la niveul fizicului. exista u~ anumit interval de timp, metoda este de neÎnlocuit pentru un diagnostic precoce. . ( Fiecare' caz a constituit 0 Încercare de a pàtrunde În : problemelede fOndale bolii, 0 tentativa de În!elegerea ceea ce reprezinta În fapt starea de boala, de unde aaparut ~ice roi joaca .În via!a omului Am explorat biocâmpul cu ajutorul mâinilor, . al .ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B. Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din meritele ~colii lui Polikov consta În faptul ca el aplica În mod Î constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei În diagnosticarea bolilor, ajuI'lgând la un Înalt grad de precizie a diagnosticului expres. al câmpurilor fizice ale obiectului, atat la distan!à cât ~i prin contact. În metoda de lucru a lui PQlikov eu am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul, plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea. . ~ Asimilând ponderomotorografia am continuat totu~i un timp) sa iovestighez doar boala, nu Însà ~i cauzele iieesteia,. ocupându-mà insistent de depistarea câmpurilor informationale. A' La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul maladiilor ÎI constituie dezechilibrul câmpurilor bioenergetice ~i ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci câmpu!. Doctrinele filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie structurile fine ale câmpurilor bioenergetice care sunt În legatura
  14. 14. ~! '(-'~"'"~"_.."-"-" ",,"" .-'. ~. ., '-'-~--~'''''''-'' 26 :~ cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu ÎI simteam În subcon~tient Vedeam deformatiile campurilor care Înraureau starea fizica a ; omului, V~deam structurile informationale aparute În cazul" diferitelor boli ~i, actionând asupra lor, fiiceam corectiile de ' rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf parametri informatico-energetici ai sistemului uman. Încetul cu Încetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea ,practicareaunei puterniceinfluentein sensulvindecariinu numai. a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia structurii campurilor Începe cu cinci -zece ani Înaihte de aparitia bolii la nive] fizic. . Convingându-mii: de faptul' ca' deformatiile campului ~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta În diagnosticarea precisa, În ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". Îritotdeauna noi am privit boala ca pe 0 catastrofii.~iam Încercat s-o eliminam În timp ce ea constituie În fapt un avertisment În legatura cu ni~te erori~i actioneazJi,spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie .sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a Îndemnat, sastuqiez parametrispirtualita!iiumane. . ' . ,~~ Metoda mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii "Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;tat evenimenteleca atare, cat . legile care au fost Înc~lcate, vild, Într-0 forma abstracta, ceea Ce s-a Întamplat. Cunoscând dependen!a omului de structura . campurilor, am analizat !egâturile dintre comportament, instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul. M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca În viata prezenta sau Î!!-tr-unadin cel€ trecute omul a Încii!catceva ~i acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului . este deosebit' de dificila, rn-am mulUmit cu cercetarea celei' prezente. ~ efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea cu mâinile. E drept ca.au fost unele nuan!e. Când mi se aducea '!'If j ':I~ ~~- ~ 27 >cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur, ,5u~or de spusca el a pacatuit Într-o vlatii trecutii '~i ca acum ,1.trebuie sa plateasca. Însa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor ~" câmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor .Jcâmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile ..,câmpurilor se transmit de la piirin~ la copii. ,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii :: informatiei congenitale. Când corectam deformatiile câmpului '; mamei,' copilul se Însahato~ea viizând cu ochii. Am Înteles cat de '~.mult depindesânatatea copilului de comportamentul mamei În5 . ~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura 'l puternica, nutrita În timpul sarcinii, de regula constitule motivul /i'traumatismului copilulji sau al Îmbolnavirii organelor dispuse În r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0 ,çsupilrare puternica a mamei.Îl face pe copil sa fie supilracios. ;:1)Faptele marnei determina soarta ~isânatatea viitorului om. Liniei ~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai târziu arn Întelesca ':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt În egalii i'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie *, completa a comportamentului lor ~i al strâmo~ilor lor. Aceastii. , informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului, caracterului ~ispiritului acestuia. Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret, confirma unitatea lurnii Înconjuratoare a naturii vii "§inevii, a organismelor inferioare ~isuperioare. . TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna ~itot ce se pi)trecea Înjur confirma aceastii unitate. Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum deasupra bancurilor de nisip se Învârto~eau pe~ti~bri miirunti siirind În cârduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor, alunecând pé suprafata apei sprijiniti În vârfurile coditelor. La fel se pot Înver~una copiii diferitelor fiinte necunoscute noua ~i neÎntelese de n61., . Odatii, când eram la pescuit am avut ocazia sa observ un pe~te "sinucig~". Apropiindu-mà de mal am viizut un pe~te nu prea mare care respir,acu greutate. Am vrut sa-I pun În apa Însa
  15. 15. ~ .: V ..".,o;~: .".,..."_." ,, ~ ~,., '7 ", ",,"-' 211 el a sarit dintr~ datii ~ia disparut ln adâneul raului. Dupaeatev<!, 'minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa. Eram uimit ~i am lJeeput sa-I urmarese atent. Era unul ~i aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sa desciiTezeceva anume ln Jumea lnconjuratoare. El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,' riseandu-§i viata lntrucât exista posibilitatea de a i se slei puteri/e pentru a se putea r<:lntoarceln apa sau sa gre§easca ~i sa sara lntr-o alta c.irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca vreodatii. . Cine dintre noi n-a cunoscut macar 0 datii ln viata avertismentulanima]e1or? . , Când,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/ carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meutmi/ade el ~iI-ampus lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln piliure, cat mai departe de oamèni. $arpele nu era prea mare, avea pielea albicioasii §i eu, nu ~tiude ce, am zis ca nu e veninos. El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de Înviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e periculos, II atingeam din când ln când cu mana. El a ramas mult timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a capului,a mu~catpunga §ia gaurit-o. . . Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de carare §i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mi§te' Incet tarandu-se spre ni§te pietre iar eu, În joaca, am lnceput sa-I tin ~e coada. El §i-alntors capu! spre mine privindu-ma rabdator, II§teptandsa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin §i, dintr-o datà, cu viteza fulgerului, §arpele s-a riisucit §i capul sau a apiirut lânga mana mea. Ma privea tara sa mamu§te, dar avertizându-ma. Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era figurata' cuno§tin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov, originara din Mun!ii Kaukaz §i a carei mu§catura veninoasa este mortala. ~ Unul din primele cazuri cand am reu§it sa modific nu numal starea fizica.a omului ci §ipe cea psihologica a fost urmatorul: 0 fatâ iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna .;.. 2'1 ,/- §i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea Χi dadea seama ca nu trebuia sa fie atllljatiide el, Însa acest atllljament exista §i pur §i simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste. Fata a meut çuno§tinta cu alti tineri În speranta ca Îi va placea , vreunul din ei. Însa, nimic!..Am Începutsa analizezdaca.ea are vreo vina. Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie. 0 ruda. Chiarbunica ei. . . . . Spre marea mea uimire, fata §tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul, , din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea §i din omul iubit iar, nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse bunica, Dupa discutia cu bunica §i c:on~ientizareade catre " aceasta a faptului ca §i-a omorat dragostea, ca a ÎncaJcat legile ; supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta } metod,a se poate nu numai vindeca. ci §i ajuta sufletele oamenilor, , destinele lor. '0 Cel care cunoa§te cat de cat literatura ezoterica sau filosofia :.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza Universul. Eu am Încereat nu 0 data sa le depistez În bibliografie "insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse În totalitate, ':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtempe toate... ~" Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit În . viata . piimânteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea " .iubiriidin noi Îfi§ine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte pacate sunt secundare §i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire ,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de . .natUra,de oameni... ., Urmatoarea Întiimplare mi-a Întiirit convingerea ca diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor. Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din când În când, avea ni§te momente cumplite de erizii când simtea eu acuitate imboldul de a se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabilà de
  16. 16. ~ 1, 3,0 a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat, tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au Început sa se repete dlll ce În ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~ica va avea un s~it tragic. Investigatiilemele au .scos la iveala '. . faptulca cea care.Îndilc!iSelegile fuseSemarna femeii.Marna a . fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea Î~ibateajoc. Îiproclfa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, '; . CuviJ;ltele,'gândurile ~i faptele ei au creat un prograrn de)'~ . - . -. omucidere care s-a Întors ca unbumerang ÎIisa nu asupra ei, ci asupra.fiiqei. Întoarcerea prognimelor negative uneori se produce Înt-un . ritm lent ~ nu Întotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~imarna ~idupa co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0purta, crizele aU Încetat.Am Înteles cat destrânsii este legatura dintremoralitatea . . pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea, p.sihicul.~. soartanoastta.' . Fiecare . noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la descope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu ÎI nu me sc aeUm sistemzilautaregliirii dimpurilar. '., Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune inverS~a Universului, Esenta lui consta În aceea caorice fapta a omului, buna sau rea, se reÎntoarce la acesta În virtutea unitatii cânipului informativ al Universului. ,( . ' .Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriisplâtite iar cele rele se. pedepsesc Însa, cu toate acestea, În lumea ce ne Înconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad. Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te Întotdeauna raul, dar cum acest lucru se' Întâmpla 'cu Întiirziere, omul pâna la primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui. Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii m~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul structurilor câmpurilor., ~ 1 - , " 1i<: lit. ~, Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi, : -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~imecanismul de. blocare al acestui proces se declan~eaza automat. . Înainte mecanismul pun.itiv se Întindea pe parcursul catorva , generapi fiiçandu-se-simptprin aparipabolilor~inenorQc~rilorla . nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap. Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are timp sa plateasca pentru faptelesale Înca În aceasta viatii atat cu siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai.. Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpareabsurda din punctul di vedere al individului Însa la nivelul campunlor nu exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza Împotriva ideilor , ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este drept ca În ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1 responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen Îmisllntdeocarndatanemtelese. . . " Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clinlumea celor adulti. Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau În p~ezenta parintilor decât În prezenta sttainilor, .când el devine . cuminte ~iascultator.În majoritatea cazuriloracest fapt este un efect al mecanismuluikarmic. În timpul comuniciirii copilului cu piirinpi are loc Ûintensificitre~i0 activizare.a prograznelor, atat a celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de parinti. În mod &editar prin' intetIDediulcâmpunlor~ În ulumul timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~ipiirintii suportii, la mveq1 campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor. Înca de la varsta de opt ani ~i jumatate gândurile, vorbele ~i . comportamentul copiluluiinfluenteaza starea câmpurilor, adica spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani În urma acestproces Începea de la vârsta de treisprezece paisprezece ani. . .. . Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am Încetat sa mai fiu bolnav, Însa a aparut 0 altaproblema. f 31 1.1
  17. 17. "." .. , "":,,:..!.":':'~ .w:.:~., = .': " " .. 31 1 . MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a fostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care ma suparam. ., Sperarn cà voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma debarase! de ranchiunii, de.?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0 probl:m_acu mult mal gr~va. Acum .trebUlasa-l controlez pe cei '~ ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine, ' oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce se supara. , ' Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele' tragediei tiirii noastre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este strânslegat ~~ divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva sa actlOneazalmpotnva UmversulUl. Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!acà atacii ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te Î'nn-ea~J sJcietate~' De aceea extermin!!Iealn anii douazeci, din ordinullui Lenin' a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~ atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia sâ urmezeÎr m?d inevitabil exploziade violenta ~icrime. Societatea a plâtit cu , millOanede"Vieppentru Incàlcarea legilor supremè ale eticii. . Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i toate pacatele ~I nenoroClrile societâtii se p1istreazâ ln sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia. . , 4nca Il"arn apucat, sa uitâm cuvintele unui cântec fimesf.. Sa fiarbâ-n inimi râzvratirea"... Iata ca acest cântec contine 'din, , , punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat Impotriva viitorului ~i a Universului, ' , . Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu explic ca enureza .este doar vârful aisbergului. De regula enureza apare ca urmare a faptului cà marna copilului ~i-a reprimat dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica . ~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se deformeaza'" structura câmpului la nivelul primei ceakrel Ca urmare, la copll poate aparea nu doar -enureza ci ~i tulburiiri ~i } 33 l, . , .~problemeln viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse ~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva 'decât sa ucida 0 iubire. Necunoscând acest lucru, mamele se 'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta ' 'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa râmâne programul de ,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, Întrucat sistemul de blocare al 'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el ']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii .mult mai mari comparativ cu marna sa..' ' ":! ~ 'f ~ 0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuzând 0 ,stare proasta a sânatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on 'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0 ;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa ; comunicarea cu bolnava. Cercetând cauza, arn viizut ca era vorba de un "deochi invers" ~icare Într.adevar nu poate fi eliminat prin 'descântecele popul/jre. , ' - I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste. Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-aÎntors Impotriva . dumneavoastra ~i v.a deformat câmpu!. Cum se simte colega dumneavoastra? . - E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!. - ~i ln câmpul ei ~iÎn cel al copilului este prezent prograrnul raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav Întrucât ,el este mai putin imun decât marna sa. Dumneavoastfa sunte~ vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii? -'-- Da, un fiu. I-am investigat câmpul fiului pacientei mele ~i am constatat acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de a face rau. ' , ~, 1 :1 ceakra tc'tlkra) În sanSl:rita = eere dise: În yoga prin œakra sunt descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. '
  18. 18. ~ u'C":''';;~'~i",~~_,...:.. ...:,-'. '34 .;:... " ) . Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce . facem, ne ruiniim pe noi În~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu care intriim zilnic În contact. . Când ma aflam Înca. la Începutul activitiitii de cercetare' a /, structurilor k!ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea ) prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau. ' , - .Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra ~i ' Înca foarte puternic. ' ' -Este exclus, mi-a raspuns femei;l.Îmi iubesc foartenl1,!lt,1sotul~inu pot sa-i dorescraul. ";:~,Eu am mSlstat. 'r~' - I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~ dorintade ai se Întâmpla ceVRd'iu pe care ati avu(-o În urmacu~+ cinci zile, seara.' , , * .".- Cum ~ fi putut sa-i doresc râul; daca el .a Întârziat vreo, }I doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita? i' Atunciam Înteles. . '1; . - Ce ati simtit? - Ma obseda 0 tâmpenie: - $titi ce,se Întâmpla? Când va gânditi ca sepoate intâmpla ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu cât.vi le reprezentati Într-un mod mai real, cu atâtmai mare e raul pe care-l provocati. . Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un , Înalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu, gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu . abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile. pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la ' c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia În jurul nostru, când cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar În noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc În lipsa de Întt;legere a lumii, În ,Iipsa de Întelegere a tot ce se Întâmpla, ÎI:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1 35 , [n ,permanenta sunt consecinte ale imperfeqiunii noastre spirituale. Eforturile Îndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul, , nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se '. manif~ta În prezent ~i pe care prea putini 0 pun În legatura cu toate nenorocirile noastre. ' Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva În cercetirrile pe care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~imi~aspus ca are ni~te , complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen , nebulos'. Toti cei care au Încercat s-o ajute, aveau parte de ': neplaceri, necazuri sau se Îmbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta care se ocupa de bioenergie ~i<:1Început sa 0 trateze. Ea simtea 0 permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare, d!tr,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a§ putea fi de " vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se simtii mai bine Însa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am Început' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au Încetat efectele secundare Însa eu am observa~ ca au Început sa " .mi se Îmbolnaveascarudele ~itoate cu simptomeIdentite: dureri : În articulatii ~ianemie. Am Început sa caut cauza ~iam descoperit. di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra pacientei mele. Întrucât ma ocup dest1JIde multii. vreme de . bioenergetica În momeritul când s-a produs atacul Împotriva meal, ' , . ~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se : cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel vinovat. Atunci am fost pus În fata situatiei de a alege ,drumul pe care trebuia sa-I urmez. . Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai mult cu cat Îndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii, ~tpdiul literaturii ezoterice, Îmi dadeau un avantaj larg de influente de acest gen. Eu Însa am Încercat sa râspund nu printr-o lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut. . Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi culpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunzi printr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie În lant Întrucat lovitura este 0 Încâlcare grosolana a' legilor Universului câreia, iD mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.
  19. 19. ~J>;; 36 - "Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca ' omul care a acponatasupra femeii era el Însu~inevinovat. Cauza ; . principalii a ceea ce se Întâmpla cu femela era cuprinsa 1nkarma acesteia. Bunica femeii, În anii sai de tinerete, a iubit un om Însa ,:u a dorit copilul ~ia facut avort. Ucidenia iubirii ~ia copilului a dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a : Îmbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea destinului, tulburari psihice. Renun!ând la contralovitura) .~. bioenergeticaeu amob!inuto victÇ>rieasupramea Însumipentru, ' . ca În acea situa!ie complexa când sim!eam imboldul de a i raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1icale ci am reu~it sa !, ma stapânesc. A fost 0 victorie În urma careia am Înteles 0 data: : pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa , raspund tot prin violen!a. Studiind mai În detahu principiile sistemului autoreglarii câmpurilor bioenergetice, am vazut la ce poate duce folosirea, În aparen!iijustiIlcata, a metodelor violentei la nivelulcâmpurilor. . Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile . Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez' cu pumnul. Aceasta IIUÎnseamna Însa ca pot face acela~i lucru ~i la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. În cazul loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. În cazul loviturii bioenergetice, Întrucât omul este, la nivelul biocâmpurilor, Într-o conexiune directa cu toate rudele sale cu copiii sai, lovitura traverseaZa Întregul lan! al rudeniei.. $i: ca recu~ vine pedeapsa Împotriva agresorului ~ia famihei acestuia. Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare bioenergetica a omuluilÎi cere acestuia 0 aten~e mai marefata de ac!iunile, gândurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita nici 0 fraza categoricapâna când aceasta nu ebine cântarit1i deoarece ea reprezint1iun act de influentare. Am Înteles de ce se spune În Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este Î~ pll'lIlIl rând vor,bade.!inerea În frâu a propriilor posibilit1i!ibioenergetice . De ce atunci magicienii ~ivrajitorii pot folosi diverse metode de influentar~ inclusiv violen!a? Meditând asupra acestui lucru am În!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei ~ ~(: i:$ '6), ','" ~. " 37 vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transferând toate, deformatiile de pe un anumit sector asupra Întregului. Procedând astfel ei nu fac.altceva decât sa "amâne" bolile. Spre <leosebirede - sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pâna la Înfelegerea . ~i viziunea adeviiratelor cauze ~iconexiuni ale llJgilorvie~i, care aveauviziunea Întregului, vrajitorii actioneazl( numai Într-o anume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0 "specializare" ingustii. ". Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu anumite aptitudini ~icu ù karma buna; de aceea gre~elile comise de ei În timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor rasfrânge asupra urma~ilor lor. . ' Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se Întâmpla când vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia ' , neg'll;tiva.Metode pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea ei În apa, În plante, În IIguri de ceara, În animaJe domestice, , asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, În centrul Pamântului, În Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La nivelul câmpului aceastii energie care contineÎncarcatura de agresivitate intra În câmpul obiectului asupra ciiruia a fost orientata,ÎI deformeaza ~i se Întoarce automat În câmpul "vindecatorului" ~Îa persoanelor apropiate acestuia. . De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe promovarea spiritului uman duce la degradare. Îndepartarea unor anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei Însanato~iri reale. ,} Nu de mult a venit la mine 0 femeie: - Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerându-!i iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal - Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln primul rând de gasirea ~iinterpretarea corectâ a cauzelor bohi, de -.:- ~~ 1 1
  20. 20. fi' 38 sW"ea ~ fizK!~,~sufleteascà n momentul tratlunentului, ..de starea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a ,. ,grqeIilor comisede acesta: , .', 'tj. Cand mi7am !Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de" ~tà()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdcà, ades~ri mi il)~eam dinsârit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior, anahzând ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat n chip .. substantial modul de viata ~icomportamentu!. Cu 0 zi nainte de . a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei: ;,. hrana " i1U'n zilele de COJ:lSu , ltatie ~i tratament. nu mananc abSOI~ , t , . , ." ' , ' ,, . , : ~, 1 , "mm!c. . ,'". Pasionat dl) diagnosticaœ, de' evidimtierea un or noi (j' posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar În munca l<i;'~j;.. , nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~ 'r, .vigilenta treaza.. ' . " Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat' , 0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~i a nceput sa ma miisoare pliJ:lade curiozitate: Probleme avea foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre avantajele materiale erau motivele unor boh aflate Într-un stadlu . incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prÎl) neÎncredere. . Eu Îi,,exphc motiv,ele iilr femeia transforma Întâlnirea noastra ntr-o . conversatie. Eu Însa trebuie'8-0 conving cu orice pret ~i astfelde cazuri dificilema ajuta sa gasescnoi dovezi~iexphcatii . ale'tauzei bolii unui om. - Daca celuIa ia tond numai pentru sine, Îi exphc. eu pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, Însa dupa aceea actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pieœ ~icelula. Pana. la un anumit 'punct egoismul este normal, Însa omul care nu se gande~te decat la sine, Încearca sa ucida Divinitatea ~iUniversu!. Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme . sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1uitœbuie sa fie blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al' nenorocirik>r. ,19 - Dumneavoastranu cumva vreti sa ma faceti sa cred În Dutnnezeu? . '. , ' - Cœdinta În Dumnezeu este problema dumneavoastra personala. Eu descriu cauzele Îmbolnavirii dumneavoastra. Puteti . sa nu .credeti .Îli Dumnezeu Însa sunteti obligata sa iubitij Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginitâ , pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important - 'iubirea. Purtati În campul dumneavoastra un program de dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I stopat!..' . . . Duelul verbal œÎncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0 ,: convinge pe femeie Însa Încep sa fac ceea ce se cheama : "purificarea karmei". Campul'a fost curatat Înga eu nu numai ca 1nu simt nici. 0 satisfactie, dar Îmi apare un simtiimant neplacut. , Femela !a totul ca pe 0 distractie. ' . " - Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele" 'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva. . ., - Am avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani, dar am pœferat sa ma dedic cercetàrilor.Acum.am patruzeci de . ':.,ani, locuiesc 'ntr-o clmera de paispœzece metri patrati Într-un .apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, În (';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe "'dumneavoastra,. ci ~ipe mine. Ciind buniistaœa materiala este mai ~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este ~ ',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti Într-un ;,~estaurant, undtLtotul În j~r arde.În tim" ce dumneav~astra va .~' vedetiÎn hni~tede farfuriadin fata dvs. : Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se ;; afla În farfuria lor, decat ceea ce se ÎntiimplaÎnjur. ;, .- .~i cum, dumneavoastra Îi vindecati În felul acesta pe A, pac!ent!. . - Da, În primul rand cu ajutorul Întelegerii. Însa În ciuda '! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa, - fentru dumneavoastra sau pentru mine? - ln primul rand pentru mine. - Curn. sa Înteleg acest lucru?
  21. 21. 40 . - Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului; decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. ',. Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute . ~ cincizect AceastaÎnseamna ca eu v-am vindt.catcorpul, nu Însa ,. §ispiritul, adica am Încii!cat principiul cel mai important - vindecarea prin intermediul Întelegerii. . Acum Îmi rememorez cum am fost Înainte de Întâlnirea cu acea femeie §i dupa. .La nivelul câmpului mi s-a Înnegrit total l ' ,. pliirnanulstang, ficatul§ipartea inferioaraa abdomenului. . " . . . - Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reu§it sa va expli( tnotivele bolii dumneavoastra. . . - $i ce yeti face acum? . - Am sa Încerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i voi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~ sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1' În acel moment am Înteles ce gre§ealii am Jacut În diseutia :u'3 . . . . '. -.N femela, ' ...:K . - Eu trebuia sa va aduc la cuno§tinta intreaga informati~<~ legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus ta:;:. pot ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia? ,:,; . -Da. '''/.' , C',' " - $titi ca aveti un Început de cancer uterin? . - Am simtit-o Întofdeauna §i rn-am impac.at cu acest gând. .Suntgata sa mor lini§tita. . . . - Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic. ' . Pr&gramul de dezagregare a Universului ÎI veti liisa mo§tenire . copiilor. Trebuie sa va gânditi nu la 0 moarte demna ci la salvarea spiritului din copiii dumneavoastra. . . Am tiicut amandoi un timp §i am vazut eum, În sfâr§it, au inceput sa se Îndrepte structurile karmice deformate ale femeii. Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape În totalitate de 0 patii neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie. - lata caacum programul de distrugere a Universului este la zero, boala de asemenea'ia zero. Acum §i pliirnanii §i ficatul imi sunt curati,. , Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in câmpul ei nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind Ii 41 dragoste fata de Univers §i Dumnezeu', renuntand la pretentiile sale fata de lumea Înconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die grava' ; A venit la mine la consultatie 0 femeie §i mi-a povestit cu : lacrimi in ochi: - -:-M-am de~piirtitde'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam ca are 0 mfluenta negatIva asupra mea §ica ceva e in neregula cu psihicul meu. Cân~ rn-am desPMtit, de§i am ramas w trei copii, rn-am slmtlt u§uratà dm punet de vedere moral, am Început chiar sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput sa se manifeste lstenc, fiulUil-a apiirut enureza cealalta fiica se simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui? Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata. '. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile campurilor copiilor. Este un om des.tulcieegoist. Un astf~.de furt m . aslv de .e . ner~e de la ~ . ropm coyu atestii faptul ca eI <qièkarma foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica . deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu! dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, cât' §i pe iinie materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte u§or, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-§i vada tatal. '. Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca ea dlstruge sufletul omului §i se transmite urma§ilor. Urmiirile ei se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a lungul catorva generatii. . La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0 taniira ,m-a intrebat daca se Încarca in mod corect cu energie Imagmandu-§l un §UVOIde flacan albastre care intra În ea. Ohservandu-i structurilé karmice În timpul exercitiilor sale, am' observaI cil este 0 indlcare a legilor. Oriee furt premeditat de. . 11 1
  22. 22. 42 energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada . graitoare afaptului ca individuluinu-i.ajungeenergia~ica acesta trebui.e. s-o. ia de' undeva. Aceasta constituie premisa i. vampmsmulul. Printipala .eroare a acestui comportament consta În faptul ca omul nuasociazâ energia CJl spiritualitatea ci 0 disociaza.Cand nutrim dragoste fatade Univers, noi primim 0 u~~ cant.Ita.tede.energie.Trebuiecautate sfereJesuperioareale '.; blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~. .~ p~ntro a pnml suficI.ent.ii.etiergie, acest mod de Întélegere trebuie, J. sa constItule un pnnclplUde conduita În viala. De Îndatâ cefi1 Începem sa ne gâl1dimla energie separa!, disociind aceastâJi nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~ . coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplând' de en~rgie;!' doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.! pnme~te pnn mtennediul unor simtâminte superioare Îi vindecà:P trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:( onentarea spre energla bruta duce la deformâri ale structurilof,:e; spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,: . ~ .' Îmi . amintesc de un ait caz. Un tanar a fost Învatat sasei1 Încarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"În::: . cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I Învatase. Rezul~tui'!: ' ,a fost deplorabil: au Început defof/!1ârile structurilot sal'e' spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul În care Î~i exercita. acest proced,eu i9fluenta asupra omului În unna cu 2000 ,de ani. Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte Înalti. Prin urmare' ,",', " .. '.'mamte .vreme, acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale, Însa ~a cumn~ poti fi În doua locuri În acel~i timp, tot a~anu te pop . folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl. numai omul, .ci' ~i lumea care-l Înconjoara. Metodele fizice de perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam În mod obligatoriuspre Îmbogatirea spirituala. Timpl.l este 0 categone nelineara ~i, daca s-a modificat Într-atat v,iteza tuturor .proceselor, Înseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura energetlca ~ lu~ii Înconjuratoare.lar noi ne comportamde parca nu s-ar fi mtamplat mmlc În lume diutând sprijin În vechile metode ~icuno~tinte. . 43 Cu cat descopeream mai multe posibilit1itiale met,odei de testare, cu atât În~legeam cu mai multa claritate complexitatea . acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi se parea la Începutul activitâtJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i Înveti clim sa lucreze. Metoda este Într-atatk strâns legata de moralitate, de etica, de parametri spirituali, Încat impune omului ni~te privatÎuni uri~e, pe care doar putJni sunt În stare sa le suporte. ., În coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu. prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la . pacientul meu,trebuie' mai Întâi sa le elimin de la mine. De aceea Înainte de Îitceperea tratamentului ma verifie Întotdeauna sa vad daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei rugaciuni Îmi purifie ~i Îmi Închid karma. Dupa cateva luni de consultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~i un post sever. Dar nici . acest luctu nu e suficient. Pentru a vindeca În mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i, . nici pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocatâ, Închisa, . ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a vindecatorilor de astâzi.' Karma nu se poate Închide cu ajutorul diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamânt". Acest lucn}:Îi este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni om ~iÎn special În ultimul timp. Într-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata, dureri de cap.. , - V-atJ suparat pe sot aseara, În jurul orei ~apte? ' - Da, ,În cursul zilei el a racut un accident ~ia botJt ma~ina. Eu am reactionat normal În acel moment Însa seara i-am spus tot ce mi-a venit la gura. . - ÎiI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0 influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Cât timp campul nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionalenegative. În momentul contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor
  23. 23. '... ~. 4./ ','j .câmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice !contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort care treb~ie. sa-ti .aduca Întotdeauna pliicerea, ci un' proces ~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,estenecesar. Vreau sa povestesc 0 Întâmplare interesanta care are un raport direct cusltuatia actualadinlume. . . :-- În mine a saI~luit Întotdeauna 0 mare atractie pentru '. DIVIn~I, daca ma Îndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii .~.doua ori era cât pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .' negarea Divinului ~i pedeapsa era atât de ~videnta incât ea nu putea .fi explicat~ printr-un lant Întreg de concidente. Eram ,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu. ' '. . . - Ai dreptate, i-am râspuns eu. Îti pot explica În amanunt slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus eu conlocutorului rneu. ., . . Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml' Înseamna ca elÎnsu~i este vârât În fiecare mecanism de c'easomic. Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu Însearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un mecanism 'uimitor al autoregliirii câmpurilor. .Ceea ce oamenii atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi În fond analizat, Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit, de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost foarte des bolnav. Te-al nâscut În aceste conditii fiindca În vietile trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecând dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente !nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a' .mdreptat pe calea cea dreaptii În timp ce con~tiinta urma un aIt program. De ~data ce piirâseai calea salvatoare,' ti se naruiau structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit" Tu il parâseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat Într-o Încaierare era gata sa mo~i Într-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui 1 " A~{ "r 1. 45 ca programele de negare n-au trecut ~i În subcon~tient Asta inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse. Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii structurilordestinului fie printr-o boala incurabila; fie printr-uri traumatism cu chinuri ingrozitoare. . De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'. Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi. Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se chinuie devine mai spiritualizat '. Investigarea., mecanismelor dé transmisie a informatiei campurilor Îmi da dreptul sa afirm .ca Întreaga omenire se afla . acum Într-o situatie. asemanatoare celei. descrise mai sus. ~i fata de omen , ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. . Am cercetat karma omenirii. È"-drept ca intrarea În aceasta este un lucru extrem de periculos. Principala ÎncaIcare alegilor pe care 0 comite omenirea 0 constituie Îndepiirtarea de Divin (inceputa Înca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un . pnigm!tism siilbatic. Aceasta ÎncaIcare este prezenta in câmpul . fiecarui om care traie~te acum pe pâmant . Karina "societatii socialiste" contine, pe lânga toate aCestea, cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic fata de bunurile materiale; programul,urii fata.de oamem~ m~lus la sfâr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf' fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc fata de bunurile materiale. De aceea e ~iatat de grea viata in tara noastra. . Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit fabricile ~i uzinele pana când nu yom platl aceste programe pnn chinuri ~i suferi1~te. '. ' ..' lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pâna la filosofia
  24. 24. -Ifi " " .. i . IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei Universului stau procesele informationale. "La Îneput a fu~t Cuvântul". Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere, putea apiirea prin det~area dintr-un ÎncejJUtUnic, care a existat dintotdeauna ~i pe care noi ÎI numim Dumnezeu, a doua componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. În fiecare din ele componentil contrarie se gase~te În stare latenta. . Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor permanentiidintr-una Într-alta. Câmpul t!nde sa devina materiç, >iarmateria sa devina camp.' '. . . . Acumularea conexiunilor energetice În materie este 0 manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale În cea informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor organizari mai complexe. . . Daca luâm, de pilda, sistemul solar, constatâm ca telul . existentei acestuia Îl constituie crearea unor demente tot' mai complexe În Soare, crearea unor conexiuni informative complexe' pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua' .treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exÎStenteioricarui sistem solar il constituie createa Vietii.În interiorul sau. Ceea ce noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia materiei. . . La atingerea unei anumite densitati materia ~e transforma În " ., inforglatie.Unicitatea(starea materiei coocentrata cândva Îiltr-un punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale câmpului sunt reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de punct. Punctul tinde sa se transforme În infinit iar infinitul sa devina punct. În. fiecare punct al câmpului Uni~ersului ekista 0 informatie hitenta În legatura cu Întreg universul. Cu alte cuvinte, punctul este un infinit latent iar infinitul - unpunct latent. Exista doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant - .Laplace, acestea au apârut ca urmare a condensarii niateriei interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian, . sustine ca ste+ele au apârut din "gaurile negre". Instabilitatea comportamentulÛj tinerelor stele, putemicile procese eruptive ;1 '.,: 47 care au loc Într-În~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei: ar atesta 'existenta În acestea a protomateriei. ln lumma acestel conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e poate fi privitâ ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~ ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn. negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua Începuturi: al Universului treaz ~ia celUilatent. Procesele care au loc' În adancu stelelor ~i În organismul VlusuntldentJce. Sunt procesele de trecere a energiei Î~ sub~t~nta ~l .umvers. Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC, material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al câmpurilor, .diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI: ~i unitatea tot mai mare la nivelul câmpunlor. Intr-o anumJt~ etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala dispar diterentele ~iÎncepe 0 noua etapa de dezvoltare. . Exista 0 contradictie. Universul râmâne punet la nivelul fixaI câmpalui ~iÎn acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta: un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!. sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~. Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~ diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua fenomene contrarii 0 reprezintâ existenta unUi al trellea element care asigura existenta latenta- a unui contrariu În c~l1il~t. Acest .roi Î! Îndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care determina dezvoltareaUniversului. . Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!.. Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n cre~tinism, notiunea de Sf'antâ Treime (Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul, SfântuIDuh). Orice obiect În dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii Universului.' Râmânând absolut unitar la acest nivel al câmpului, 1 1,1 i: l' 1 il
  25. 25. 48 el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care'sa garanteze 0 . mal~ rezJst~nta. În, cazul disocierii fizice. Este evidenta pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana din Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme ÎDc;evaabsolut nou. '.' . . Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura diferent~el11JumiifLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare > ale uDlt~tnla mvelul câmpurilor, 'de la ceJe m'aifine straturi pana' I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior. 0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate Într-un anUDl1tsector al spatiului, cr~te Într-atât demult ÎDcâtobiectui se ~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at ~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te ÎDtr-atât, mcat apare 0 contradlctte ÎDtre obiect ~i'lumea ÎDconjuratoare. Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut În Umvers concomitent. În ÎDtreg c°lJ>lIlsau ~i ~ reprezinta unorgan~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.Într-o perrnanenta conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale. Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele inf°"!1ationale primareale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui se rea1izeazapnn forma lar forma genereaza conf,inutul. La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale ~Icele fizu::e,Intrucat VlataomulUieste 0 reflectare În miniatura a ' Uni~ersului, procesele trecerii informatiei În substanta au loc in Vlatamult maI rapit! decât ÎDunivers. Un obiect viu se deoseb~te pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei În substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a obiectului viu,.. III .1 :, 49 j . ., Cu cât este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al ..rdensitiitiiinformap.ei, cu.atât mai muit se det~eaza organismul de 1:hunea ÎDconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea con~tiintei ~ia', personalitâf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a de mediul inconjurator este posibil doar În' condif,iile cr~terii Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea' ce .ÎDdeob~te se cheaJDa cultlra. Procesul de~i reprezintii civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala Îi1ceputrespinge cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara,se ÎDtoarce la ea ca un Jiu ratii~itor pentru a repeta acest proces la un nivel superior ~icu 0 aJDplittidinemai mare. Daca Întoarcerea la cultura se realizeaza la Un nivel necorespunzàtor, acest lucru duee la distrugerea civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0 realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia j civilizatiei. , " În 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei contranilor ar constitui-o Împacarea acestora rara 0 'distrugere reciprocà. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0 constituie .viteza trecerii lor dintr-unul Într-altul. Deosebirea esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii În viteza de trecere a contrariilor unul În celàJalt. Prin urmare scopul viepi , e~te intensmcarea revelani spiritului În materie pe seaJDa cre~terij vitezei acestei tranzitii. . ' San'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului dinspre centru spre stânga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji pot coexista f'<W!sa se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca i ele sunt decalate În timp. Încercarea de a le suplini, de exemplu În , decursul unei secunde, la 0 vitezà de oscilatie de 5 secunde, " , Înseamna Încetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne imaginam cà viteza pendulului s-a marit pâna la câteva oscilatii pe secunda. Înseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi interschimbate, fiir~anihilarea lor reciprdca. Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului.f unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, coborând ÎAacest fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa

×