Economie aplicata

ECONOMIE APLICATA
1
Economie
Aplicată
Caiet de lucru
Fişe de documentare, fişe de lucru şi de
autoevaluare
2014
MIHAI MIHĂESCU
PITEŞTI

ECONOMIE APLICATA
3
CUPRINS
I.MENAJURILE........................................................................... 4
A.Caracteristici....................................................................... 4
B. Bugetul personal şi bugetul familei.................................... 8
C.Instrumente de economisire şi investire………………………………...13
D.Riscuri şi asigurări…………………………………………………………..………20
II.ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI FIRMA............................................ 23
A.Analiza SWOT ................................................................... 23
B.Marketingul firmei ........................................................... 33
C.Planul managerial.............................................................. 35
D.Bugetul de venituri şi cheltuieli ........................................ 39
E.Constituirea veniturilor financiare…………………………………..44
F.Asigurarea resurselor materiale......................................... 50
G.Asigurarea resurselor umane........................................... 54
H.Aplicarea planului managerial ......................................... 63
I.Imaginea firmei.................................................................. 97
III.FIŞE DE FEEDBACK………………………………………………….……..98

ECONOMIE APLICATA
4
I. MENAJURILE
A.Caracteristici
Fişa de documentare
Agentul economic „menaje” se referă la cei ce locuiesc
impreună şi obţin venituri destinate pentru a achiziţiona şi consuma
bunurile de care au nevoie şi pentru a economisi.
Menajurile sunr constituite ca:
- familii- uneori doar celibatari, pensionari;
- diferite comunităţi consumatoare(cămine, case de bătrâni,);
- întreprinderile individuale, care nu se delimitează de
gospodăriile în cadrul cărora s-au constituit;
Menajurile furnizează elementele de bază pentru activitatea
firmelor, dar şi pentru
stat, înscriindu-se în fluxurile economice. Astfel, menajurile prin
faptul că asigură forţa de muncă, antrenează obţinerea de venituri
care pentru firme devin cheltuieli. În acelaşi timp,menjurile, în relaţia
cu statul, primesc de la stat pensii, ajutoare de şomaj, alocaţii
pentru copii, alocaţii de sprijin şi plătesc statului impozite, taxe, etc.
Nevoile reprezintă ansamblu trebuinţelor, cerinţelor,
preferinţelor, aşteptărilor de a căror satisfacere depinde existenţa
oamenilor şi calitatea acesteia.
Nevoile sunt dinamice (se modifică permanent) şi nelimitate
(se multiplică şi se diversifică).
Tipuri de nevoi:

ECONOMIE APLICATA
5
a) după subiectul purtător :
- nevoi personale, individuale ale membrilor familiilor
- nevoi ale familiei ca menaj- nevoi de grup, sociale;
b) după gradul de complexitate:
- nevoi elementare (hrană, apă, imbrăcaminte, etc.)
- nevoi superioare, complexe (nevoia de educaţie).
Resursele menajurilor reprezintă ansamblul elementelor
utilizate pentru producerea şi obţinerea bunurilor şi serviciilor
necesare satisfacerii trebuinţelor.
Resursele specifice menajurilor sunt:
a) resurse umane- modul în care membrii unei familii se
dezvoltă ca persoane sănătoase, educate, cu un anumit
nivel de calificare, specializare şi cultură, generează o
influenţă majoră asupra evoluţiei unei gospodării familiale.
b) resursele materiale – măsura în care o familie dispune de o
locuinţă adecvată nevoilor membrior săi, de aparatura
electrocasnică necesară, etc. reprezintă câteva dintre
criteriile elementare în funcţie de care se conturează
calitatea vieţii de familie.
c) resursele financiare- reprezentate de venituri;
d) resursele informaţionale – informaţia este o sursă foarte
preţioasă pentru nivelul de trai al unei familii.
___________________________________________

ECONOMIE APLICATA
6
1.Un individ are un venit disponibil de 2 milioane lei. El poate
achiziţiona tricouri la preţul unitar de 1 milion lei şi cămăşi la
preţul de 2 milioane lei/bucată. Costul de oportunitate al
achiziţionării unei cămăşi este:
a) 1,5 tricouri;b) 0,5 tricouri;c) 2 tricouri;d) 2,5 tricouri;
e) 1 tricou.
2. Principala caracteristică a nevoilor umane se referă la:
a) caracterul nelimitat;b) caracterul neregenerabil;c) caracterul
limitat şi dinamic;d) raritatea;e) caracterul neconcurenţial.
3. În economie, menajul desemnează unitatea care, în principal:a)
consumă;b) produce;c) consumă doar bunuri materiale;d) produce
servicii;e) produce şi consumă servicii.
4. Menajele dezvoltă relaţii cu întreprinderile prin:a) muncă,
salarii şi profit distribuit;b) impozite;c) economii la bănci;d)
ajutoare de stat;e) subvenţii.

ECONOMIE APLICATA
7
5. Reprezintă bunuri complementare:a) margarină-unt;b) benzină-
motorină;c) miere-zahăr;d) autoturism-benzină;e) gaz metan-
lemn.
6. Reprezintă bunuri substituibile:a) autoturism-benzină;b)
calculator-program soft;c)unt-margarină;d) stilou-cerneală;e)
mixer-energie electrică.
7.Realizati un eseu pornind de la urmatorul grafic

ECONOMIE APLICATA
8
B.BUGETUL PERSONAL ŞI DE FAMILIE
Bugetul reprezintă o estimare pe o perioadă de timp a
veniturilor şi cheltuielilor previzionate.
Veniturile sunt legate de resursele familiei si preiau de la
acesta caracterul limitat.
Obiectivele de cheltuieli corespund nivelului şi
caracteristicilor de consum, deci trăsăturilor nevoilor specifice
menajelor: mare diversitate(mari diferenţe între familii),
caracter dinamic şi nelimitat.
Bugetul unui menaj este alcătuit din bugetul de familie şi
bugetele personale ale membrilor.
Bugetul personal, ca parte a bugetului de familie, reprezintă
estimarea pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor unei
familii.
Bugetul de familie reprezintă estimarea pe o perioadă de
timp a veniturilor şi cheltuielilor unei familii.
În funcţie de raportul dintre venituri şi cheltuieli se pot
contura mai multe tipuri de buget:
- buget excedentar- atunci când veniturile sunt mai mari decât
cheltuielile;
- buget echilibat - atunci când veniturile sunt aproximativ egale cu
cheltuielile;
- buget deficitar - atunci când veniturile sunt mai mici decât
cheltuielile.

ECONOMIE APLICATA
9
Pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp menajurile
îşi conturează
proiecte specifice. Acestea pot fi privitoare la venituri şi proiecte
privitoare la cheltuieli.
Proiectele privitoare la venituri vizează, de regulă, găsirea
unor modalităţi de creştere a venituirilor(gasirea unui alt loc de
muncă, a doua slujbă, etc).
Proiecte privitoare la cheltuieli pot avea ca scop creşterea,
micşorarea sau reorientare cheltuielilor.
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune
dintre şansele sacrificate, la care se renunţă atunci când se face o
alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el măsoară cea mai mare pierdere
dintre variantele sacrificate, considerându-se că alegerea făcută
constituie „câştigul”.
Costul de oportunitate este un mod de a vedea costul, nu un
tip de cost.
___________________________________________
Fişe de lucru
1.Pornind de textul de mai jos realizați UN SCURT ESEU având
ca subiect IMPORTANŢA UTILIZĂRII BUGETULUI PERSONAL:
Toți suntem consumatori.Unui adolescent, elev de liceu, îi
place să se hrănescă mai degrabă cu hamburgeri sau pizza,

ECONOMIE APLICATA
10
preferă o Cola, este interesat de computer, telefon și internet,
iese în excursii, cluburi, ia calciu și vitamine,face mult sport etc.
Toate aceste bunuri și servicii sunt bunuri economice care
satisfac nevoi diverse, specifice vârstei, preferințelor , nivelului
de cultură și civilizație specifice lor, adolescenților.DAR banii de
buzunar nu ajung de cele mai multe ori!
2. Punctul de pornire în comportamentul consumatorului îl
constituie:a) aprovizionarea corespunzătoare cu factori de
producţie;b) utilitatea bunurilor economice;c) o cantitate
corespunzătoare de monedă;d) o organizare optimă a activităţii de
producere a bunurilor;e) utilitatea în sens general.
3. Consumatorul are un comportament economic raţional atunci
când:a) cumpără bunuri pe baza experienţei precedente;b) alege
bunuri numai sub influenţa publicităţii;c) alegerea bunurilor se
bazează pe criterii de eficienţă;d) face alegeri doar pe criterii
ecologice;e) cumpără bunuri la întâmplare.
4. Suma totală de bani pe care o primeşte un salariat reprezintă:a)
salariul nominal;b) salariul social;c) salariul colectiv;d) salariul
real;e) câştig nominal.
5.Completaţi spaţiile libere:
a.Câştigul nominal =salariu +………………..+……………
b.Venituri ale elevilor=
c.Venituri ale proprietarilor=

ECONOMIE APLICATA
11
5.Completaţi bugetul următor astfel încât să fie deficitar!
FIŞĂ DE LUCRU
BUGETUL LUNAR
VENITURI
ESTIMATIVE
SUMA CHELTUIELI ESTIMATIVE SUMA
salarii CHELTUIELI FIXE
chirie
rate
pensii alimente
gaze
alocaţii apa
căldură
chirii energie electrică
telefon
Vânzări
de
bunuri
transport
altele
Altele TOTAL CHELTUIELI FIXE

ECONOMIE APLICATA
12
CHELTUIELI VARIABILE
CHELTUIELI PENTRU
DORINŢE
îmbrăcăminte
recreere
CHELTUIELI NEPREVĂZUTE
medicamente
TOTAL CHELTUIELI
VARIABILE
TOTAL VENITURI TOTAL CHELTUIELI
ECONOMII
PLANIFICATE
DATORII
6. Un individ are un venit disponibil de 2 milioane lei. El poate
achiziţiona tricouri la preţul unitar de 1 milion lei şi cămăşi la
preţul de 2 milioane lei/bucată. Costul de oportunitate al
achiziţionării unei cămăşi este:
a) 1,5 tricouri;
b) 0,5 tricouri;
c) 2 tricouri;
d) 2,5 tricouri;
e) 1 tricou.
7. Exemplificaţi 3 nevoi personale şi 3 nevoi de grup la nivelul
menajelor.

ECONOMIE APLICATA
13
8.Grupaţi în A – resurse financiare şi B – resurse informaţionale,
următoarele:
Cărţile, dobânda obţinută la contul din bancă al părinţilor,
titlurile de valoare ale mamei, internetul, revistele, sumele
încasate din închirierea garsonierei bunucului, alocaţia copiilor,
manualele copiilor, pensia bunicului.

C. Instrumente de economisire şi de investire specifice persoanelor
fizice
Economisirea reprezintă procesul de reţinere din venituri a ceea
ce rămâne după consum. Economiile sunt sumele de bani care rămân
la dispoziţia menajelor după consum.
Se pune problema păstrării in siguranţă a banilor, siguranţă faţă de
:
A. Ameninţări extraeconomice:
- eventuale furturi;
- producerea unor calamităţi (incendii, inundaţii etc)
B. Ameninţări economice:
- deprecierea banilor provocată de inflaţie;
- schimbarea banilor.(punerea in circulaţie a bancnotelor si
monedelor noi, denominarea, etc)
Una din cea mai frecventă modalitate de păstrare a
economiilor pentru persoane fizice este depozitul bancar.
Depozit bancar =sume de bani, hartii de valoare, obiecte de
valoare depuse spre pastrare si fructificare la o banca si care vor fi
restituite la solicitarea depunatorului.
Depozitele bancare pot fi:
- "la vedere" - caz in care sumele pot fi retrase oricand ;
- "la termen" - caz in care sumele nu pot fi retrase decat la
expirarea termenelor pentru care au fost constituite.
Pentru depozitele la vedere, bancile platesc o dobanda mai
mica decat pentru cele la termen
Venitul obţinut din depozitele bancare este dobânda.

ECONOMIE APLICATA
Copyright@ Mihaescu.Mihai.2014 15
Dobanda bonificată reprezintă nivelul dobânzii cu care sunt
remunerate disponibilităţile băneşti ale celor care şi-au constituit
depozite bancare.
Factori care influenţează nivelul acestei dobânzi sunt:
-rata inflatiei;
- ratele dobanzilor practicate de alte bănci;
- rata de refinantare.
Dobânda simplă se calculeaza în cazul in care perioada
analizată este mai mică de 1 an, iar dobânda nu este capitalizată.
D = C ∙ d' ∙ n
Dobânda compusă se practica atunci când perioada de depunere
este mai mare decât un an, iar dobânda este reinvestită la fiecare
scadenţă.
D = C(1+d')n
– C
O piaţă mai puţin cunoscută pentru persoanele fizice, care
poate oferi posibilităţi de investitii aducatoare de castig, este piaţa de
capital.
Piaţa de capital este piaţa pe care se tranzacţioneaza diverse
tipuri de titluri de valoare cum ar fi acţiunile, obligaţiuni, titluri de stat
si altele.
Majoritatea tranzacţiilor pe piaţa de capital constau in
cumpărarea şi vânzarea de acţiuni ale societăţilor cotate la BVB şi
Rasdaq, obiectul tranzacţiilor fiind deci părti din capitalul social al
acelor firme.

ECONOMIE APLICATA
Principalul motiv pentru care investitorii aleg sa achiziţioneze
acţiuni de pe piaţa de capital nu este insa obţinerea unui dividend ci
cumpărarea acţiunilor la un preţ mai mic şi vânzarea lor la un preţ mai
mare, obţinând astfel un profit imediat
Cei care doresc să devină acţionari au două variante:
-cumpărarea unor acţiuni nou emise de către o societate listată la
bursă;
-cumpărarea de acţiuni care se tranzacţionează deja la bursă.
Cei care doresc să investească se adresează unei Societăţi de
Servicii de Investitii Financiare(SSIF).
Strategia pentru a ajunge la un broker de investiţii:
- buna informare în legătură cu activitatea brokerilor, cu serviciile şi
comisioanele pe care le percep;
- după alegerea Societăţii de Servicii de Investiţii Financiare se decide
dacă investiţia va fi pe termen scurt sau lung.
Creditul pentru persoane fizice
Creditul bancar este un credit acordat de către bănci
persoanelor fizice sau juridice pe termen scurt, mijlociu sau lung.
Atunci când au nevoie de un împrumut, persoanele fizice se
orientează asupra:
- nivelului ratei dobânzii şi nivelului dobanzii anuale efective (DAE)
care reprezintă costul total al creditului;
- solicitarea/nesolicitarea de garanţii;
- gradul de îndatorare admis;
- modalitatea de rambursare;

ECONOMIE APLICATA
- documente solicitate de bănci;
- rapiditatea acordării creditului;
- dovada de bun platnic, etc.
Băncile acordă persoanelor fizice mai multe tipuri de credite:
credite pentru bunuri de consum, credite pentru nevoi personale,
credite imobiliare sau ipotecare, credite pentru studii, overdraft,
etc.
Creditul ipotecar este destinat activitatii
imobiliare si se bazeaza in principiu pe proprietatea privata. El
presupune o conventie intre creditor si imprumutat, care cuprinde in
esenta proprietatea (ca garantie a rambursarii imprumutului), conditiile
si scadentele, penalitatile si circumstantele in care se poate pierde
proprietatea
Creditul de consum se acorda pe termen scurt sau mijlociu,
persoanelor individuale, pentru acoperirea valorii marfurilor si
serviciilor procurate din comert.
Overdraft sau descoperire de cont oferă clientului posibilitatea de a
retrage numerar sau de a realiza plati pana la o anumita limita, care
depaseste soldul (nivelul din prezent) al disponibilului sau din contul
curent. Avantajul este: clientul poate folosi acesti bani cand este
necesar, fiind returnati prin alimentarea contului (nu exista o rata
lunara fixa), iar dobanda care trebuie platita este aplicata numai
pentru suma de bani care a fost utilizata si pentru zilele cand aceste
fonduri au fost folosite.
1. Calculați indicatorii care lipsesc din tabelul de mai jos după
modelul următor:
Ex. S sau
C(lei)
Rata anuală
a
Durata
acordării
Tipul
dobânzii
Valoarea
dobânzii

ECONOMIE APLICATA
dobânzii(%) creditului/
depunerii
banilor
1 2000 15% 6 luni Simplă 150
2 20% 18 luni simplă 900
3 6000 9 luni 1200
4 4000 12% 2 ani
5 5000 12 luni 400
6 3000 10% 3 ani
7 9000 18% 4 luni 270
2. Completând tabelul de mai jos,aflați ce sumă va primii de la
bancă la sfârșitul unei perioade de 5 ani, depunătorul sumei de
1000 de lei.
Anul Suma depusă Dobânda
(Rata
dobânzii=10%)
Suma la
sfâșitul
anului
1(model) 1000 100 1100
2 1100 110
3
4
5
3.Construiți un exemplu concret prin care să ilustrați modificarea
absolută a dobânzii obținute de un deponent , atunci când rata
dobânzii anuale , suma depusă și perioada se majorează.
4. Care dintre următoarele alternative este cea mai avantajoasă
pentru un debitor și precizați ce sume lipsesc din tabel?

ECONOMIE APLICATA
Alternativa Creditorul Suma
împrumutată
Rata
dobânzii
Dobânda
de plată
după un
an
1 Banca 10000 12% pe
an
2 Societate
Financiară
10000 2000
3 Amanet 1000 0,1 % pe
zi
4 Cămătar 1000 12000
Ce criterii mai sunt luate în calcul atunci când soliciți un credit?
5. Un individ depune la bancă 80 milioane lei la începutulprimului
an. Ce sumă va primi ca dobândă la depozitul său peste trei ani dacă
rata dobânzii este de 10% anual ?a) 240 milioane lei;b) 24 milioane
lei;c) 26,48 milioane lei;d) 104,51 milioane lei;e) 8 milioane lei.
6. Mărimea garanţiilor solicitate de bănci se află în relaţie inversă
cu:a) riscul creditului;b) mărimea creditului;c) durata angajamentelor
asumate de debitori;d) bonitatea debitorului;e) înclinaţia spre
prudenţă a băncii.
7. Un individ ia un credit de 100.000.000 u.m. de la o bancă pe o
perioadă de 4 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 20%. Care este
suma totală pe care trebuie să o ramburseze debitorul, la scadenţă
(ştiind că atât suma împrumutată, cât şi dobânzile aferente, se
plătesc la finalul celor 4 ani): a. 180.000.000 u.m.; b. 207.360.000
u.m.; c. 307.360.000 u.m.; d. nu se poate determina pe baza datelor
oferite.
8. Bancile afiseaza rata dobanzii anuale. Pentru a calcula dobanda la
depozitul Dvs. determinati dobanda zilnica prin divizarea dobanzii
anuale la 365 zile sau 360 zile (in functie de politica fiecarei banci).
Inmultiti dobanda zilnica cu suma din depozit si numarul de zile pe care
ati constituit depozitul.

ECONOMIE APLICATA
Exemplu:
Suma depusa: 2.000 RON
Calculeaza dobanda zilnica (7%/an/365 zile) = 0,0001918%
Pentru 1 luna, dobanda acumulata pentru 2.000 RON este:
2.000 RON x 0,0001918%/zi x ……. zile = 11.51 RON
Termenul de maturitate - 1 luna (30 zile)
Dobanda anuala: 7%
Exemplu prin care impozitul si comisionul de retragere influenteaza
valoarea finala a depozitului scadent:
Capital initial depus 10.000 RON
Dobanda anuala 7%
Perioada constituirii depozitului 3 luni (92 zile)
Dobanda la scadenta 10.000 RON*7%/365
zile*92 zile = 176,44 RON
Impozit (16%) 176,44 RON*16% = …….
RON
Dobanda efectiv incasata (dobanda - impozit) 176,44 RON - 28,23 RON
= 148,21 RON
Comisionul de retragere 0,50%
Valoarea comisionului (10.000 RON + 148,21
RON)*0,50% = 49,25
RON
Suma retrasa (Capital+Dobanda efectiv
incasata-comisionul de retragere), in ipoteza
10.000 RON + 148,21
RON - 49,25 RON =

ECONOMIE APLICATA
in care intregul depozit este retras 10.098,96 RON
9.Identificaţi principalele asemănări şi deosebiri dintre creditul
imobiliar şi creditul ipotecar.
10.Grupaţi în A – ameninţări extraeconomice şi B – ameninţări
economice asupra siguranţei banilor, următorii factori: furturi,
devalorizare, inflaţie, incendii, inundaţii, schimbarea banilor.
11.Caracterizaţi principalele tipuri de depozite bancare, precizănd şi
formulele de calcul a dobânzii specifice.
D. Riscuri şi asigurarea persoanelor contra
riscurilor
Fişă de documentare
Asigurarea este o garanţie acordată de un asigurător
asiguratului său, de a indemniza eventualele pagube, în schimbul unei
prime sau cotizaţii
Pentru a putea beneficia de o asigurare este nevoie de semnarea
unui contract, numit: “contract de asigurare”.
Principalele caracteristici juridice ale contractului de asigurare:
 caracter consensual - se încheie în scris numai pe baza
consimţământului părţilor;
 caracter sinalagmatic - părţile contractante îşi asumă reciproc
anumite obligaţii reciproce şi interdependente;
 caracter aleatoriu - părţile contractante nu cunosc la încheierea
contractului ce efecte vor rezulta din desfăşurarea lui: beneficii sau
pierderi. Caracterul aleator este esenţial la contractul de asigurare;

ECONOMIE APLICATA
 caracter oneros - fiecare parte urmăreşte obţinerea unui avantaj
(folos) prin prestaţia pe care s-a angajat să o facă în favoarea
celeilalte părţi. La fel ca şi alte contracte cu titlu oneros, contractul
de asigurare este opus contractului cu titlu gratuit;
 caracter succesiv - eşalonarea în timp a prestaţiilor precizate în
contract. Faptul că, valabilitatea contractului de asigurare se
întinde pe o anumită perioadă de timp, face posibilă eşalonarea
plăţii primei de asigurare de către asigurat;
 caracter de adeziune - forma şi clauzele contractului sunt stabilite
de către societatea de asigurări, potenţialul asigurat având
posibilitatea să accepte sau să respingă în bloc acest contract;
 caracter de bună-credinţă - presupune ca executarea acestuia să se
facă cu bună credinţă de către ambele părţi.
Asigurătorul este persoana juridică care în schimbul unei prime de
asigurare (sumă de bani) îşi asumă răspunderea de a acoperi pagubele
produse bunurilor asigurate.
Asiguratul este persoana fizică care in schimbul unei prime de
asigurare plătite asigurătorului, îşi asigură bunurile împotriva anumitor
calamităţi ori accidente.
Beneficiarul asigurării este persoana care are dreptul de a incasa
suma asigurata sau despăgubirea, fără sa fie neaparat parte la
contractul de asigurare.
Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul o plăteşte
asiguratorului, pentru ca acesta din urmă să-şi poată constiui fondul de
asigurare necesar achitării despăgubirii sau sumei asigurate în
momentul în care se produce riscul asigurat
Riscul asigurat se referă la un eveniment care, o dată produs, din
cauza efectelor sale, obligă pe asigurător să plătească asigiguratului
despăgubirea sau suma asigurată.
Tipuri de asigurări:

ECONOMIE APLICATA
a) asigurări obligatorii – sunt acelea care se bazeaza pe principiul
obligativităţii prin lege(exemple: RCA, asigurari de locuinţe- din
iulie 2010);
b) asigurări facultative- se încheie numai în baza acordului de
voinţă al părţilor(exemple: asigurări de viaţă, asigurări auto
facultative: CASCO, asigurări pentru pensii, etc.)
Fise de lucru
a) Factorii care generează riscurile sunt:
..................................................şi.................................................
....
b) Asigurarea este........................................................
............................................................................................
c) Toate persoanele fizice pot beneficia de asigurare, indiferent
de..........................., .............................., .......................
1. Expresia de mai jos este corectă? Da sau Nu?
a) Riscul asigurat se referă la proporţia răspunderii asumate de
asigurător prin încheierea unei poliţe de asigurare.
.....................
2. Încercuiţi varianta corectă:
Prima de asigurare este: a) fond de asigurare;b) sumă de bani
prestabilită;c) bunuri

ECONOMIE APLICATA
Contractul de asigurare este: a) act nejuridic;b) act juridic ;c) act
involuntar
3. Definiţi noţiunea de asigurător.
Asigurătorul este............................................................
CAP.2. Întreprinzătorul şi firma
A. Înfiinţarea şi gestionarea unei firme, oportunităţi şi riscuri- analiza
SWOT
Constituirea societatilor comerciale cade sub incidenta
prevederilor Legii 31/1990, modificata si republicata. In vederea
efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se
pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea
dispozitiilor Legii 31/1990. Societatile comerciale cu sediul in România
sunt persoane juridice române.
Societatile comerciale se pot constitui in una dintre
urmatoarele forme: societate in nume colectiv, societate in comandita
simpla, societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni si
societate cu raspundere limitata.

ECONOMIE APLICATA
Cele mai des întâlnite forme de organizare a societăţilor
comerciale sunt societăţile pe acţiuni(SA) şi societăţile cu răspundere
limitată(SRL).
Forme de constituire a societăţilor comerciale
Nr.
Crt.
Tipul societatii
comerciale
Indicativul
/ Sigla
Descrierea societatii comerciale
1 SOCIETATEA CU
RASPUNDERE
LIMITATA
SRL -obligatiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social.
-asociatii raspund in limita capitalulu
social subscris
2 SOCIETATEA PE
ACTIUNI
SA -obligatiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social.
-asociatii raspund numai pana la
concurenta capitalului social subscris
-capitalul social este divizat in parti
numite actiuni
3 SOCIETATE IN
NUME
COLECTIV
SNC -obligatiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social.
-asociatii raspund nelimitat si solidar
pentru obligatiile sociale
4 SOCIETATEA IN
COMANDITA
SIMPLA
SCS -obligatiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social si are doua categorii
de asociati (asociati comanditati-
raspund nelimitat cu toata averea
prezenta si viitoare si solidar pentru
obligatiile sociale si asociatii
comanditari – raspund numai pana la
valoarea capitalului social subscris si au
dreptul la o parte din profitul realizat
de societatea respectiva.
5 SOCIETATEA IN
COMANDITA
SCA -este forma de asociere la care
obligatiile sociale sunt garantate cu

ECONOMIE APLICATA
PE ACTIUNI patrimoniul social si raspunderea
asociatilor comanditati pentru
obligatiile sociale este nelimitata si
solidara, iar a asociatilor comanditari
este limitata pana la concurenta
capitalului subscris
Etapele parcurse pentru constituirea unei societati:
1. Stabilirea locului/spatiului unde societatea va avea sediul
principal si, daca este cazul, a sediilor secundare.
2. Se stabileste denumirea (firma) societatii si, daca este cazul,
emblema societatii.
3. Se intocmeste actul constitutiv corespunzator formei juridice de
societate pe care asociatii au
ales-o.
4. Se semneaza actul constitutiv, sub forma autentica, la un birou
notarial public.
5. Se depun aporturile in numerar , la o banca sau C.E.C. si se
pregatesc actele de proprietate pentru aporturile in natura.
6. Se achita taxa judiciara si taxa de timbru.
7. Se pregateste dosarul cu toate actele necesare si se depune la
Oficiul Registrul Comertului din judetul in care s-a stabilit firma.
8. Verificarea dosarului la ORC.
9. Inregistrarea fiscala a societatii si obtinerea codului fiscal unic
de la Administratia financiara teritoriala.
10. Obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare functionarii
societatii (de la institutii precum SANEPID, Pompieri, Mediu,
Protectia Muncii).

ECONOMIE APLICATA
În economia modernă, firmele reprezintă „forţa motrică” a
progresului, a dezvoltării, sunt cele ce asigură necesarul de
supravieţuire al societăţii.
Studiind firmele, evidenţiem polarizarea acestora în două categorii:
unele care obţin succese apreciabile, prosperă şi se dezvoltă constant,
iar altele care se luptă cu greu pentru supravieţuire sau înregistrează
performanţe economico-financiare modeste.
Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme
(afaceri), a determinat cearea unor metodologii specifice de analiză şi
diagnosticare a activităţii firmei (afacerii).
Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei,
stabilirea obiectivelor strategice şi a strategiei necesare atingerii lor,
aplicarea planului care materializează strategia respectivă, se bazează
pe un amplu proces de analiză şi evaluare a mediului de acţiune a
firmei, a situaţiei competitivităţii ei în acest mediu şi a situaţiei firmei, a
capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu
Metoda de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei este
analiza SWOT.
SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti
„Strengthts” (Forţe, Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte
slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări).
Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele
două privesc mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii
firmei.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe
distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie
cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un anumit
avantaj în faţa lor

ECONOMIE APLICATA
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi
determină un nivel de performanţe inferior celor ale firmelor
concurente. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care firma nu le
realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de
care are nevoie dar nu le posedă.
„Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi
pentru firmă, altfel spus şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-şi
stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă în
scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute.
„Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru
firmă, cu alte cuvinte situaţii sau evenimente care pot afecta
nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei de a-şi realiza
integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanţelor ei
economico-financiare.
Probleme de urmărit în analiza firmei:
A. Cu privire la „Punctele forte” esenţiale:
- suficienţa resurselor financiare disponibile;
- existenţa unei competenţe distinctive pe unul sau mai multe din
planurile:
- managerial;
- organizatoric;
- cercetare-dezvoltare;
- calităţii produselor şi/sau serviciilor;
- pregătirii personalului,

ECONOMIE APLICATA
- costurilor;
- comercial, etc.
- posedarea unor brevete de invenţii de produse şi /sau tehnologii care
conferă firmei avantaj competitiv;
- posedarea unor abilităţi deosebite în materie de inovare a produselor
şi/sau tehnologiilor;
- deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă;
- posedarea unor abilităţi comerciale deosebite;
- existenţa unei imagini favorabile despre firmă;
- posibilitatea de a practica economia de scară;
- existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare
strategică;
- viteza de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern
sau extern,
- calitatea culturii de întreprindere.
B. Cu privire la „Punctele slabe” potenţiale:
- inexistenţa unei direcţii strategice clare;
- lipsa unor abilităţi sau competenţe deosebite;
- existenţa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;
- lipsa competenţei manageriale;
- deteriorarea continuă a poziţiei competitive;

ECONOMIE APLICATA
- erodarea imaginii firmei în percepţia deţinătorilor de interese;
- vulnerabilitatea la presiunile concurenţei;
- reducerea ponderii pe piaţă;
- existenţa unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri
ridicate);
- menţinerea unui nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii
(prea larg sau prea îngust);
Probleme de urmărit la analiza mediului:
A. Cu privire la „Oportunităţi” potenţiale:
- creşterea rapidă a pieţei;
- posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi/sau servicii;
- existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existente sau
pe pieţe noi;
- existenţa cererii pe noi pieţe a produselor şi/sau serviciilor existente;
- posibilităţi de integrare verticală;
-manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente;
-posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase;
-posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring,
franchising.
B. Cu privire la „Ameninţări” potenţiale:

ECONOMIE APLICATA
- adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu
impact nefavorabil;
- intrarea intr-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau
internaţional;
- schimbări demografice nefavorabile;
- schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor;
- creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei;
- intrarea unor noi competitori pe piaţă;
- cererea crescândă pentru produse de substituţie;
- presiunea crescândă a concurenţei;
- puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor;
- vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri1
.
Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT, poate fi
definită ca o cercetare complexă a aspectelor economice, tehnice,
sociologice, juridice si manageriale ce caracterizează activitatea unei
firme.
Fise de lucru
1.Ideea mea de afaceri este………………………..
2.Realizati analiza SWOT pentru acest tip de afacere.
Pornind de la analiza SWOT va rugam sa propuneti 3 masuri de
imbunatatire a punctelor slabe.

ECONOMIE APLICATA
S W
O T
3.Ce forme poate imbraca din punct de vedere legal o afacere:
a.PFA
b.SRL
c.SA
d.oricare dintre variantele de mai sus
4.Codul CAEN( clasificarea activitatilor din economia nationala)
este un nomenclator cu toate tipurile de activitati economice.Va
rog sa cautati folosind Internetul ce cod se potriveste cel ma bine
ideii voastre de afacere.
COD CAEN.............................
5.Identificati cele 5 functii de baza ale unei intreprinderi:
 Funcţia de p………………
 Funcţia c………………….

ECONOMIE APLICATA
 Funcţia de c…………………
 Funcţia f………………………..
 Funcţia de p……………………………………..
6.Cinci prieteni au decis să înfiinţeze o societate pe acţiuni. După
ce au parcurs celelalte etape prevăzute de lege, trebuie acum să
constiutie capitalul social al viitoarei societăţi comerciale. Fiecare
dintre ei va contribui cu suma pe care o are disponibilă:
 MARIA: 250 RON
 MIHAI: 750 RON
 ANA: 500 RON
 PETRE: 750 RON
 IONUT: 250 RON
 Capital social= 250+750+..........................= .................
Valoarea unei acţiuni a fost stabilită la 50 u.m. Câte
acţiuni revin fiecăruia dintre cei cinci prieteni?
 MARIA:
 MIHAI:
 ANA:
 PETRE:
 IONUT:
7.Completati spatiile libere cu ajutorul informatiilor din manual:

ECONOMIE APLICATA
Infiintarea unei ................................. este reglementată prin Legea
31/1990 şi OUG 76/2001, cu amendamentele ulterioare.
In România, societăţile comerciale se înregistrează la Oficiile
...................... Comerţului, ce îşi desfăşoară activitatea pe lângă
tribunalele teritoriale.
Certificatul de înregistrare conţine Codul Unic de .............................,
valabil pentru Registrul ............................... şi autorităţile fiscal
8.Mentionati formalitatile de infiintare a unei firme :
a)stabilirea …………………….
b)stabilirea denumirii …………………
c)intocmirea si semnarea …………… constitutiv
d)constituirea ……………..social=bani+bunuri
e)achitarea taxelor
f)depunerea dosarului la ORC judetean(cladirea Corona)
g)inregistrarea fiscal si obtinerea codului fiscal
h) obtinerea avizelor si autorizatiilor

ECONOMIE APLICATA
B.MARKETINGUL FIRMEI
1.Realizati un material de promovare:pliant,afis, flyer,prezentare
PPT sau PPS, filmulet de prezentare,carte de vizita,site,mostre
gratuite pentru afacerea voastra precizand care este
SIGLA(LOGO) si SLOGANUL.
2.Mentionati 3 roluri pe care le indeplineste
reclama:...........................................................................................
...............................
3.Realizați un film de maxim 3 minute împreună cu alți trei
colegi în care să prezentați produsul/serviciul vostru, costurile,
prețul,modul de calcul a profitului, respectiv destinația
acestuia.Încercați ca în perioada săptămânii “Să știi mai multe ,
să fii mai bun !” să vindeți produsele în școală.Postati filmul pe
pagina de Facebook a evenimentului.
4.Promovarea Colegiului tău
Majoritatea temelor pentru cei de clasa a XII-a sunt aplicative şi
presupun şi muncă în echipă. Tema legată de promovare solicită
implicarea într-o echipă predefinită printr-o organigramă şi mini Fişe
ale postului. Promovarea Colegiului în care înveţi şi din care faci parte
aduce un plus de cunoaştere şi implicare în cultura organizaţiei (în cazul
nostru Colegiul). Tema constă în realizarea unui clip de reclamă filmată
pentru promovarea Colegiului, cu o durată de 1 minut şi 30 secunde
minim până la maxim 3 minute (deşi ideal ar fi o condensare a
mesajului publicitar în maxim 45 secunde).

ECONOMIE APLICATA
Pentru o echipă bună organigrama de mai jos apare cu titlu de sfat de
urmat:
Cel mai bun barometru al funcţionalităţii echipei va fi produsul finit,
Spotul video.Spotul va fi incarcat pe pagina de Facebook a scolii si va
participa la competitia pe scoala Cel mai bun spot!
5.Enumerati cate un avantaj si cate un dezavantaj al unui tip de
suport de promovare.
.........................................................................................................
.........................................................................................................
6.In saptamana Scoala ALTFEL vei realiza impreuna cu alti 4 colegi
un stand de promovare a unei idei de afaceri.Cum va arata
standul vostru?
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
......................................

ECONOMIE APLICATA
C. Planul managerial
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina
drumul de parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de
timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune
pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade
viitoare determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument
de lucru al managerilor) cat si externa (pentru obtinerea unei finantari,
sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma).
Nu exista o structura standard a planului de afaceri. In functie
de scopul acestuia, se creeaza structura optima care sa satisfaca
asteptarile celor pentru care a fost elaborat.
Cuprinsul unui plan de afaceri este compus din patru sectiuni
distincte:
1) prezentarea firmei- date de identificarea a firmei;
2) descrierea afacerii -trebuie sa evidentieze clar scopurile si obiectivele
afacerii;
3) planul de marketing – include informatii referitoare la produsul
oferit, piaţa vizată, clienţi potentiali, mediul concurenţial, etc.
4) planul managerial- cuprinde informatii precum organigrama firmei,
echipa managerială, structura de personal;
5) planul financiar –reflectă cheltuielile prevăzute pentru initierea si
derularea afacerii şi sursele financiare pentru acoperirea acestora.

ECONOMIE APLICATA
6) planul operaţional prezintă modul în care strategia afacerii este
transpusă în practică.
Anexele planului de afaceri trebuie sa contina un rezumat al
afacerii, documentele anexe si predictiile financiare.
Model de plan de afaceri
Numele companiei:
Date de contact:
Secţiunea 1. Prezentare generală
1.1 Descrierea generală a produselor şi serviciilor
1.2 Descrierea pieţei (a clienţilor)
1.3 Scopul afacerii
Secţiunea 2. Experienţa echipei în legătură cu afacerea respectivă
2.1 Experienţa relevantă şi specializările legate de produs şi de piaţa-
ţintă a afacerii
2.2 Afaceri deţinute (dacă e cazul) şi experienţa profesională relevantă
Secţiunea 3. Produse şi/sau servicii
3.1 Detalierea produselor/serviciilor oferite
3.2 Planuri de distribuţie, controlul calităţii şi fabricarea produsului sau
prestarea serviciilor
Secţiunea 4. Estimarea nevoilor pieţei
4.1 Nevoile clienţilor şi ale pieţei
4.2 Profilul clientului ideal

ECONOMIE APLICATA
4.3 Cercetări de piaţă. sondaje printre potenţialii clienţi, rezultate ale
pilotării
Secţiunea 5. Avantaje competitive
Secţiunea 6. Etica în afaceri şi responsabilitatea socială
6.1 Provocări potenţiale în ceea ce priveşte etica şi responsabilitatea
socială
6.2 Planul etic şi de responsabilitate socială
Secţiunea 7. Management şi organizare
7.1 Modul de administrare a companiei şi ce fel de afacere îţi doreşti
7.2 Locaţia şi nevoile de bază pentru începutul afacerii: anumite facilităţi,
echipamente de producţie, amenajări ale spaţiului
7.3 Resurse umane/ Angajaţi
7.4 Alte activităţi de management: juridic, achiziţii, IT, marketing,
vânzări
Secţiunea 8. Contabilitate şi finanţe
8.1 Potenţialul financiar
8.2 Costuri de lansare a afacerii
8.3 Planul financiar: lichidităţi financiare
A. Venituri
Anul 1Anul 2
__________________________ RON RON
__________________________ + RON RON
__________________________ + RON RON

ECONOMIE APLICATA
Subtotalul câştigurilor = RON RON
B. Costul pentru producţia bunurilor
____________________________________________________________
_______________
Profitul brut (venituri – costul bunurilor) = RON
C. Cheltuielile de funcţionare
Salarii şi personal RON R
Birou şi echipamente + RON R
Marketing şi vânzări + RON R
Administrativ + RON R
Altele + RON R
Rambursarea creditului iniţial + RON R
Subtotalul cheltuielilor de funcţionare = RON R
D. Fondurile provenite din împrumutul iniţial (de la bancă, sponsor,
investitor, familie etc.) de __________ RON vor fi folosite în felul următor
__________________________ + RON
__________________________ + RON
__________________________ + RON
______________________________________
TOTAL RON
______________________ RON RON
__________________________ + RONRON
__________________________ + RONRON
Subtotalul costurilor pentru producţia bunurilor= RONRON

ECONOMIE APLICATA
D. Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activităţile propuse
Firmele acordă o mare atentie administrarii eficiente a
resurselor si folosesc in acest scop, bugetele de venituri si cheltuieli - ca
instrumente de management financiar, la nivel de firma si la nivelul
principalelor tipuri de activitati ale firmei.
Bugetul de venituri reprezinta estimarea financiara a
vanzarilor de produse si servicii ale firmei, iar bugetul de cheltuieli
reprezinta estimarea financiara a consumului de resurse necesare
realizarii obiectivelor firmei.
Pentru fundamentarea bugetului de venituri ale firmei trebuie
sa se anticipeze si sa se ia in considerare volumul, structura si valoarea
vanzarilor firmei din mai multe perspective:
- venituri pe tipuri de produse si servicii;
- venituri pe zone si puncte de desfacere;
- venituri pe categorii de clienti.
Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de
venituri al unei companii sunt:
- obiectivele comerciale ale firmei si anume: cifra de afaceri, piata tinta
si cota de piata;
- politicile comerciale ale firmei, cum ar fi politica de produse, de clienti,
de preturi si de discounturi;
- conjunctura generala a mediului de afaceri.
Pentru fundamentarea bugetului de cheltuieli ale firmei
trebuie sa se anticipeze costul resurselor necesare pentru desfasurarea
activitatii companiei in scopul obtinerii de venituri si profit.

ECONOMIE APLICATA
Bugetul de cheltuieli poate fi elaborat din urmatoarele
perspective:
a) bugete de cheltuieli dupa natura resurselor consumate;
b) bugete de cheltuieli dupa natura activitatii firmei;
c) bugete de cheltuieli dupa natura costurilor
CASH-FLOW
Exemplu
Cazul unui taximetrist care are ideea taximetriei de lux cu un Audi A6, care îl costa
200.000 RON cu toate taxele incluse.
Taximetristul preconizează un tarif pe kilometru de 5 RON/km, curse in plin de 100
km/zi, curse in gol de 20 km/zi timp de 360 zile/an (lucru in doua schimburi).
Durata normata de viata a maşinii va fi de 216.000 km, adica de 4 ani in regimul
respectiv de exploatare.
Platile cu combustibilul, uleiul, anvelopele, piesele de schimb si manopera sunt
estimate la 2 RON/km.
Practic, intr-o zi încasarea medie preconizata va fi de 5 RON/km x 100 km/zi = 500
RON/zi,plă ile medii la 2 RON/km x 120 km/zi = 240 RON/zi.
Afacerea va genera un cash-flow net de 500–240 = 260 RON/zi x 360 zile = 93.600
RON/an.
Din aceste încasări, întreprinzătorul trebuie sa plătească: TVA-ul de 19% (14.945
RON/an),impozit pe profit 16% (12.585 RON/an),alte impozite, taxe si licente de 12.000
RON/an.
TOTAL 39.530 RON
Rămâne un cash-flow net anual de (93.600- 39.530) = 54.070 RON.

ECONOMIE APLICATA
La prima vedere, taximetristul va acumula in patru ani 216.280 RON net, adică mai mult
decât a dat pe maşina. In plus, taximetristul spera sa obt ină pe maşina uzata 20.000
RON
In realitate, acest calcul se face corect dupa metoda Net Present Value (NPV)
Se consideră costul de oportunitate al capitalului de r = 18% (o valoare tipica pentru o
economie emergenta ca a Romaniei),
Se aşează cash-flow-ul in următorul tabel si adunând valorile actualizate, adică aduse
in prezent (conform primei legi fundamentale a finantelor, consideram ca un leu astăzi
valorează cat un leu si 18 bani peste un an):
Anul Cash-Flow net (– plăti, + incasări) Valoarea actualizata
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––---
2006 –200.000 –200.000
2007 +54.070 45.822 (54.070/(1+r))
2008 +54.070 38.899 (54.070/(1+r)2)
2009 +54.070 32.969(54.070/(1+r)3)
2010 +54.070 +20.000 = 74.070 38.182 (74.070/(1+r)4)
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
NPV – 44.128
Metoda NPV considera ca merita realizat orice proiect cu NPV pozitiv si merita respins
orice proiect cu NPV negativ. Prin urmare, calculul financiar sumar arata ca taximetria
de lux din exemplul nostru este o afacere proasta. Orice business plan ar trebui sa
contină si o evaluare NPV, după modelul de mai sus.

ECONOMIE APLICATA
Fluxul de numerar
Nr
.C
rt. Explicatii
Lu
na
1
Lu
na
2
Lu
na
3
Lu
na
4
Lu
na
5
Lu
na
6
Lu
na
7
Lu
na
8
Lu
na
9
1
0
1
1
1
2
1
Numerar la inceputul
perioadei
2
Intrari de numerar
(C3 +C4+ C5)
3
/din desfacere (din
tabel "plan desfacere")
4 /din credite
5 /alte surse OPTIONAL
6
Numerar disponibil
(C1+ C2…..)
7
Total cheltuieli
(C8+C13….)
8
Cheltuieli directe
(C9+C10+C11+C12)
9
/cheltuieli lansarea
productiei sau a
prestatiei
10
/cheltuieli cu
achizitionare materii
prime
11
/salarii personal
productiv
12
/cheltuieli cu pornirea
afacerii
13
Cheltuieli indirecte
(C14+C15+C16+C17+
C18+C19)
14
/chelt. intretinere si
reparatii
15
/cheltuieli cu mijloace
de transport
16 /cheltuieli adm. gosp.
17 /reclama si deplasari
18 /alte cheltuieli
19
/cheltuieli financiare
(bancare)
20 Rambursare credit
21 Profit brut (C2-C7)
22
Impozit profit (C21*
16%) -se calculeaza
lunar
23 Profit net (C21-rC22)
24
SOLD NUMERAR
(Surplus, Deficit) C6-
C7-C20-C22

ECONOMIE APLICATA
Cont de profit si pierdere
Mii
EUR
Rd. Actual Proiectii
N-
2
N-
1
N N+1 N+2 N+3
VÂNZĂRI
Interne 1
Export 2
Total Vânzări 3=1+2
Materii prime şi materiale 4
Combustibili şi energie 5
Servicii subcontractate 6
Altele 7
Salarii, prime şi contribuţii 8
Costul Total al Bunurilor
Vândute
9=4+5+6+7+8
Costuri Administrative şi
de desfacere
10
Amortizare totală 11
Total Costuri de
Exploatare
12=9+10+11
Total venituri (+)/costuri
nete
din dobânzi (-)
13
Profit(+)/Pierdere din
Activitatea
Extraordinară (-)
14
VENIT NET ÎNAINTE DE
IMPOZITARE
15=3+13+14-
12
IMPOZITUL PE PROFIT 16
PROFIT NET 17=15-16
Dividende Plătite 18
PROFIT REPARTIZAT 19=17-18

ECONOMIE APLICATA
E. Constituirea resurselor financiare
Politica de finantare a întreprinderii trebuie sa selecteze sursele
de finantare a intreprinderii pentru a asigura buna sa functionare,
performantele acesteia prezente si viitoare
Principalele surse de finanţare care pot fi utilizate de
întreprinzători sunt următoarele:
a) autofinantarea este cea mai raspândita forma de finantare si
presupune ca întreprinderea sa îsi asigure dezvoltarea prin forte
proprii, folosind drept surse o parte a profitului obtinut în exercitiul
expirat si fondul de amortizare, urmarind atât acoperirea
necesarului de înlocuire a activelor imobilizate cât si cresterea
activelor de exploatare.
Principalele avantaje oferite de autofinantare sunt:
- constituie un mijloc sigur de finantare, o sursa independenta si stabila
de fonduri;
- autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite
întreprinderii independenta de gestionare fata de organismele
financiare si de credit;
- asigura întreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea
investitiilor, cu conditia realizarii unor investitii utile, profitabile;
- permite frânarea îndatorarii si implicit reducerea cheltuielilor
financiare;

ECONOMIE APLICATA
b) finantări obţinute prin programe care au ca scop promovarea IMM-
urilor, pot fi rambursabile sau nerambursabile. Pentru finantările
nerambursabile, firma trebuie să propună un proiect, intocmind o
documentatie care intră în competiţie cu documentaţiile elaborate
de alte firme; finanţarea o primesc cele mai bune proiecte.
Finantarile nerambursabile sunt ajutoare financiare, care provin de
la bugetul de stat,
de la Uniunea Europeana sau alte organizatii.
c) finanţări venture(sau cu capital de risc) – prin investitori straini,
fonduri de investitii, societati nebancare. In general companiile sau
fondurile venture investesc bani in firme mici si mijlocii. Firma
primeste in afacere, pe termen scurt sau mediu, un partener cu o
suma d ebani reprezentand aportul la capitalul social. In aceasta
asociere, compania sau fondul devine actionar si isi va retrage
participarea după o perioada de timp in care firma restituie creditul
si dobanda.
d) leasingul este un sistem de finantare a investitiilor conform căruia o
firma poate inchiria masini, utilaje, echipamente de la alte societati
specializate. Se incheie un contract de inchiriere in care se stabilesc
perioada de inchiriere, obligatiile partilor, conditiile in care
beneficiarul poate devenii proprietar al bunului respectiv la finalul
perioadei d eleasing.
e) creditele de la furnizori şi clienţi sunt pe termen scurt si reprezinta o
finantare ieftină.
f) Incubatoare de afaceri – aceste companii cumpara firme aflate in
faze de proiect (de start-up) sau recent infiintate. Rolul lor consta in
punerea la dispozitia intreprinzatorilor a unor servicii strategice si
logistice pentru a se dezvolta. Pot avea urmatoarele roluri : 1. de
parinte – oferind sustinere tehnica si materiala ; 2. de mediu –

ECONOMIE APLICATA
oferind posibilitatea dezvoltarii strategiilor de afaceri ale firmelor
incubate ; 3. de investitor – oferind capital in schimbul unor actiuni
ale firmelor incubate ; 4 – de club de afaceri – oferind oportunitati
de afaceri firmei incubate.
Studiul ofertelor de finanţare pe piaţa monetară şi pe piaţa
capitalurilor
Capitalul utilizat de o firmă pentru sustinerea activităţii
acesteia poate fi dobândit de pe diferite pieţe, cum ar fi piaţa
monetară(din imprumuturile acordate de bănci) sau piaţa de capital
(din vânzarea acţiunilor, emitere de obligaţiuni).
Finanţarea de pe piaţa monetară se face prin intermediul
creditelor.
Creditele reprezintă imprumuturi acordate, cu titlu rambursabil,
de către o bancă sau de către altă instituţie financiară, unui solicitant şi
condiţionate, de obicei de plata unei dobânzi.
Din perspectiva firmelor solicitante, pregătirea oentru
accesarea unui credit bancar presupune :
- informarea asupra ofertelor de finanţare ;
- evaluarea corectă a dobânzii
- alegerea instituţiei şi a tipului de credit ;
- pregătirea documentatiei solicitate de bancă.
Creditele solicitat de o firmă poate avea diferite destinaţii :
- pentru activitatea curentă ;
- pentru dezvoltare ;
- de investitii ;

ECONOMIE APLICATA
- pentru achizitie, constructie sau modernizare de sedii, spaţii
comerciale, etc.
Piaţa de capital poate contribui la finanţarea firmelor care sunt
organizate ca societăţi pe acţiuni. O alternativă de finanţare pentru
firmă este astfel şi cea realizată pe piaţa capitalurilor şi care constă în
emisiunea şi/sau vânzarea de titluri de valoare(acţiuni si obligaţiuni).
O societate pe acţiuni se poate finanţa pe piaţa de capital printr-o
ofertă publică de vânzare în vederea deschiderii societăţii către public
(ofertă publică primară).
Fise de lucru
1. Enumeraţi trei drepturi pe care le au acţionarii.
2..Un agent economic contractează un împrumut de 100.000
u.m., cu o rată anuală a dobânzii de 20%. Dacă
împrumutul trebuie restituit în patru tranşe anuale
egale, calculaţi, scriind formulele de calcul şi
explicitând simbolurile utilizate:
a. dobânda pe care o achită debitorul odată cu plata celei
de a treia tranşe din împrumut;
b. suma cumulată pe care o primeşte creditorul pe
perioada contractului de împrumut
3. Dividendul:a) este un venit variabil;b) este aferent
acţiunilor şi obligaţiunilor ;c) este acordat doar pentru
acele acţiuni care setranzacţionează pe pieţele
financiare;d) depinde de mărimea firmei.
4.Bursa de valori:a) este piaţa financiară primară;b) reprezintă locul
în care deţinătorii stabilesc cursul titlurilor;c) este locul în care se
realizează operaţiuni de plăţi ale dividendelor;d) este o piaţă
financiară secundară;e) nu admite şi desfăşurarea de operaţiuni cu
caracter pur speculativ.

ECONOMIE APLICATA
5. Dacă o societate comercială emite obligaţiuni noi, atunci:a)
datoriile societăţii comerciale cresc;
b) datoriile societăţii comerciale se reduc;c) capitalul social creşte;d)
capitalul social se reduce;e) disponibilităţile băneşti ale societăţii
comerciale se reduc.
6. Încasările unei firme sunt de 20 miliarde u.m. iar costurile totale
de 12 miliarde u.m. Impozitul pe profit este de 25%, iar 75% din
profitul net se distribuie acţionarilor sub formă de dividende.
Capitalul social al firmei este divizat în 2000 acţiuni. Dividendul pe
o acţiune este:
a) 4,5 milioane u.m.;b) 2,5 milioane u.m.; c) 2,25 milioane u.m.;d) 2
milioane u.m.; e) 1,5 milioane u.m.
7.Caracterizati relatia dintre o banca si o firma nou infintata.
8.Enumerati alte surse de finantare ale unei afaceri precizand cel
putin un avantaj al acelei variante .
9. La un credit de 10 000 u.m.(RON), o bancă percepe o rată
anuală a dobânzii de 40%. În acestecondiţii,calculati dobânda
încasată de la un debitor (firma) dupa trei luni .( folositi dobanda
simpla).
10. Calculati rata dobanzii pe care a negociat-o o firma , stiind ca
va achita o dobanda de 400 u.m. dupa 9 luni pentru un credit de
investitii in valoare de 10 000 u.m.
11. Ce dobanda va obtine un antreprenor ce depune o suma de
1000 u.m. la banca pentru o perioada de 2 ani , in conditiile unei
rate a dobanzii de 5% pe an.( dobanda compusa).
12.Precizaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false:

ECONOMIE APLICATA
1. Autofinanţarea presupune plata unei dobânzi.
2. Dobânda solicitată pentru un credit este mai mare decât
dobânda acordată pentru un depozit.
3. Pentru bancă, creditul reprezintă cea mai importantă sursă de
finanţare externă.
4. Garanţiile solicitate în cazul unui credit bancar acoperă
aproximativ 90% din valoarea creditului.
5. Oferta publică secundară se referă la tranzacţionarea acţiunilor
şi obligaţiunilor nou emise.
6. Munca reprezintă un factor de producţie derivat.
7. Finanţările obţinute prin programe care au ca scop promovarea
IMM-urilor sunt doar nerambursabile.
8. Creditul reprezintă un împrumut acordat cu titlu nerambursabil
de către o bancă sau altă instituţie financiară unei persoane
fizice sau juridice.
9. Giranţii reprezintă cea mai importantă formă de garanţii reale.
13.Răspundeţi succint la următoarele cerinţe:
1. Daţi 3 exemple de posibilităţi de finanţare pentru un IMM.
2. Numiţi cele 2 instrumente tranzacţionate pe piaţa de capital.
3. Daţi 3 exemple de erori posibile în solicitarea unui credit.
4. Numiţi un avantaj şi un dezavantaj al împrumutului de la rude.
5. Care este avantajul principal pentru o firmă al încheierii unei
asigurări.
6. Numiţi 2 operaţiuni importante efectuate în cadrul băncilor.
7. Enumeraţi etapele contractării unui credit.
14.Prezentaţi următoarele noţiuni:
1. Descrieţi operaţiunea de finanţare prin credit bancar.
2. Descrieţi activitatea de autofinanţare.
15. Plan de finantare a investitiei
Suma %
Credite bancare
AFN

ECONOMIE APLICATA
Alte surse
TOTAL 100
F. Asigurarea resurselor materiale - relaţiile firmei cu
furnizorii
Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor, a
materiilor prime, a utilajelor şi echipamentelor, dar şi a serviciilor de
diferite naturi: servicii de construcţii, de transport, de consultanţă şi
studii, etc.
In conditiile economiei de piata, asigurarea resurselor materiale
inseamna anumite relatii ce se caracterizeaza astfel:
- sunt relatii de transfer (de schimb) intre diferite firme si o
autoritate contractanta (autoritate publica, institutie publica)
- sunt relatii economice prin care furnizorul urmareste obtinerea
unui profit, iar beneficiarul urmareste obtinerea unui avantaj
economic, care poate sa fie un cost “sanatos” (ce asigura cel
mai bun raport calitate/cost) si uneori chiar a unei stari de
profitabilitate

ECONOMIE APLICATA
- efectele economice se regasesc la nivelul activitatii
beneficiarului, in sensul ca se pot satisface mai multe obiective,
cu aceeasi valoare financiara
- sunt raporturi economice care depind de “raportul de putere”
ce exista intre furnizor si beneficiar. In acest caz, beneficiarul
fiind in ultima instanta puterea publica – statul, poate sa
impuna anumite limite legale, reguli care trebuie respectate de
catre furnizori, indiferent de “puterea” pe care o detin pe piata.
Activitatea de asigurare a resurselor materiale are rolul de a
armoniza interesele, uneori contrare ale celor doi parteneri
(consumatorul si furnizorul).
Activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie privita din
doua perspective:
- pe termen scurt – cand preponderenta o detin activitatile de asigurare
a materialelor
-pe termen lung – cand preponderenta o detin activitatile de studii de
piata, prin care sa se valorifice cat mai bine nevoia de a cumpara
1.Grupați următorii factori de producție, marcând cu un X în
coloana , iar apoi specificați ce alți factori de producție sunt de
asemenea utilizați în celelalte coloane, potrivit cerințelor din
tabelul de mai jos:
Factor de producție Capital
fix(Kf)
Capital
circulant(Kc)
Munca(L) Natura(N)
Autoturismele
unei firme de
Taximetrie(model)
X Combustibil sofer Sediu(teren)
Făina folosită de o
brutărie
Sistemul de

ECONOMIE APLICATA
irigații al firmei
AGRO
Calculatoarele
unui Internet Cafe
Detergenții
folosiți de o
spălătorie
Terenul pe care
este amplasată
firma Smart
Magazinul de
desfacere al firmei
GO
2.Reprezintă un element de capital circulant:a) clădirile;
b) calculatoarele de process;c) materiile prime;d) maşinile;e)
utilajele.
3. Combinarea factorilor de producţie nu depinde de:
a) natura activităţii economice;b) condiţiile de producţie;c) venitul
disponibil al consumatorului;d) abilitatea întreprinzătorului ;e)
managementul şi marketingul firmei.
4. Reprezintă neofactor de producţie :a) materiile prime ;b)
combustibilul ;c) maşinile ;d) utilajele ;e) informaţia.
5. Nu este caracteristic factorului muncă folosit în activitatea
economică:a) o acţiune specific umană;b) o acţiune conştientă;
c) un rol determinant în activitatea economică;d) factorul activ şi
determinant al producţiei;e) factorul pasiv al producţiei.
6.Completați tabelul cu informațiile necesare:
Element comparat Kf Kc

ECONOMIE APLICATA
Modul în care participă
la procesul de producție
Modul în care se
consumă
Modul de înlocuire
Durata de recuperare
Exemple
7.Argumentați succint de ce combinarea resurselor (factorilor) de
producție este expresia inițiativei întreprinzătorului.
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
.....................................
8.Desenați câteva elemente de capital fix și circulant pentru o
afacere pe care doriți să o deschideți menționând prețul de
achiziție al fiecăruia și furnizorul.
9.Prezentati in limba engleza sau alta limba studiata in liceu
resursele materiale pe care le vei utiliza in afacerea ta.
..........................................................................................................
..........................................................................................................
...........................................
10Descrieţi activitatea de procurare a factorilor de producţie.
11.Numiţi 3 etape ale unei aprovizionări eficiente.
12.Daţi 3 exemple de criterii de alegere a furnizorilor.
13.Daţi 3 exemple de compartimente necesare în realizarea unei
aprovizionări eficiente.

ECONOMIE APLICATA
G.Asigurarea resurselor umane necesare firmei
Resursele umane reprezintă una dintre cele mai importante
investitii ale unai firme de care depinde succesul sau insuccesul afacerii.
Recrutarea personalului reprezintă procesul de căutare,
localizare, identificare si atragere a candidaţilor care prezintă
caracteristicile profesionale necesare sau care corespund cel mai bine
cerintelor posturilor vacante actuale si viitoare
Criteriile de recrutare se fac in funcţie de :
 nevoia de forţă de muncă a firmei
 specificul activităţii firmei
 structura forţei de muncă, necesară firmei: studii,
specializare, vârstă, nivelul de calificare etc
 conformitatea cu cadrul legal (Codul Muncii)
 conformitatea cu contractul de muncă încheiat cu sindicatele
Selecţia angajaţilor reprezintă una dintre activităţile de
bază ale managementului resurselor umane care, de regulă, se
efectuează în cadrul compartimentului de personal, dar care
constituie responsabilitatea managerilor de pe diferite nivelui
ierarhice.
Etapele procesului de selectie a angajaţilor:
- alegerea preliminara a solicitanţilor,
- completarea formularului de cerere de angajare,
- intervievarea pentru angajare,

ECONOMIE APLICATA
- testarea pentru angajare,
- verificarea referintelor,
- examenul medical,
- interviu final,
- decizia de angajare
Postul este adaptarea unei functii la particularitatile fiecarui
loc de munca si al caracteristicile titularului care il ocupa.
Fişa postului este un document care precizează sarcinile şi
responsabilităţile ce-i revin titularului postului, condiţiile de lucru,
condiţiile de ocupare a postului, aptitudinile necesare, competenţa
manageriala, atribuţiile, limitele de competentă, sfera relationala.
Fişa postului conţine denumirea postului de muncă, integrarea
in structura organizatorică, responsabilităţile cerute, sarcinile
stabilite, activitati si actiuni specifice postului, pregatirea necesara
postului, salariul si condiţiile de promovare.
Salariul reprezinta suma de bani incasata de catre angajat, ca
remuneratie pentru activitatea depusa intr-o intreprindere. Salariul
reprezintă preţul la care este tranzacţionă forţa de muncă,
reprezintă cost pentru întreprinzător, deoarece salariile sunt elemente
de cheltuieli; reprezintă venit, pentru lucrător, reprezentând principalul
suport al cererii de bunuri şi servicii.
Elaborarea unui sistem de salarizare trebuie sa aiba in vedere
respectarea unor principii generale:

Principiul formării salariului pe baza mecanismelor pietei si
implicarii agentilor economici.
Principiul negocierii salariilor.
Principiul existenţei sau fixarii salariilor minime.
Principiul “la munca egala, salariu egal” (este conditionat de:
condiţiile de munca, cantitatea muncii, nivelul d ecalificare
profesionala, calitate, rezultate, performante)
Principiul liberalizarii salariilor
Caracterul confidenţial al salariilor.
Alte forme de venit pentru angajati: tichete de masa, tichete
cadou, tichete de cresă, bonusuri de vacanta, sporuri ( de
vechime, fidelitate, muncă de noapte, ore suplimentare etc),
facilitati diverse (telefon, autoturism, locuinta de serviciu etc.)
Fise de lucru
1.Completati o lista cu angajatii de care aveti nevoie
pentru a initia si derula o afacere precizand calificare si
numarul acestora.
2.Utilizând datele economice din tabelul de mai jos luați
decizia de angajare: N=Q/W( necesarul de salariati)
Vm=P*WmgL(venitul
marginal=preț*productivitatea marginală a salariatului)

Economie Aplicata_Fise de lucru
Copyright@2014.Mihaescu.Mihai
Condiție de eficiență: CmgL≤Vm
Q
(Buc
)
Lucrători-
cantitatea de
muncă
WmgL(buc./lucrător
)
Preț Venit
margina
l
(Vm)
Cost marginal
al
muncii(salariu
)
(CmL)
8 1(lucrător) 8 10
0
800 600
18 2(lucrători
)
10 10
0
1000 600
27 3 9 10
0
900 600
33 4 6 10
0
600 600
35 5 2 10
0
200 600
3.Ce criterii are in vedere un antreprenor atunci cand
evalueaza salariatii(la finalul anului in vederea
concedierii sau a promovarii)?
4.Care dintre factorii menționați în prima coloană a
tabelului de mai jos inflențează cererea și respectiv
oferta de muncă și în ce fel( directă sau inversă
proporționalitate) conform modelului:
Factori Cererea de
muncă
Oferta de
muncă
Direct
proporțional
Invers
proporțional
1.Situația
economică a
firmelor

2.Volumul
investițiilor
3.Posibilitățile
de promovare
4.Populația
activă și sporul
demografic
5.Nivelul și
evoluția
productivității
muncii
6.Evoluția
cererii pe piața
bunurilor și
serviciilor
7.Salariul real
5.Cum se negociaza salariul intr-o firma?Ce reprezinta
salariul de echilibru(mediu), salariul minim?
Salari
u
Cererea de
muncă
(............................
..)
Oferta de muncă
(..............................
..)
1000 350 80
2000 250
3000
4000 200
5000 50 250

6.In curand veti putea lucra cu contract de munca.Cu cat
veti incepe mai devreme sa lucrati cu atat veti avea mai
multe sanase pe piata muncii mai tarziu, cand veti
absolvi o facultate.Voluntariatul este si el o alternativa!
Ce credeti ca atuuri aveti pentru a fi angajat ?
Ce calitati si carcteristici ar trebui sa aiba un angajat
daca ati fi specialistul in recrutare al unei firme ce
angajeaza elevi pe timp de vara?
Realizati un anunt de angajare pentru firma
voastra!Unde o sa-l postati?
...........................................................................................
...........................................................................................
.....................................
7.Grupați-vă în trei echipe.Una va aduce argumente pro(
sindicatele) , unii vor fi indeciși (reprezentantii
guvernului), iar alții vor fi contra salariului minim pe
economie(reprezentantii patronatului-firmele).
8.Completati un CV tip Europass si o scrisoare de
intentie pentru o slujba pe care v-o doriti in viitorul
apropiat.Ce alte documente pot sa solicite angajatorii de
la un elev?
9.Folositi un happy face pentru a preciza daca sunteti de
acord cu urmatoarele afirmatii:

a.un angajat poate fi motivat prin asigurarea unor
conditii de munca foarte bune(mentionati si alte
alternative de motivare a salariatilor)
b.un salariat poate reclama alti salariati ca nu muncesc la
fel ca el
c.salariatii sunt pe cont propriu cand o firma da faliment
d.salariatii unei firme pot lucra si fara contract de munca
H.Aplicarea planului de afaceri
Derularea activităţilor firmei
Pentru a indeplini rolul de instrument esenţial în
planificarea/ conducerea unei afaceri, planul de afaceri
trebuie pus in aplicare.
Aplicarea planului urmăreşte atingerea obiectivelor
propuse. Obiectivul fundamental al firmei poate fi
reprezentat de obţinerea de profit.
Funcţia reprezintă ansamblul proceselor de muncă
asemănătoare sau complementare, care contribuie la
realizarea aceluiaşi obiectiv.
Principalele funcţii care există în firmele moderne, de
dimensiuni mijlocii si mari, sunt:

1. Functia de cercetare-dezvoltare este reprezentata
de ansamblul activitatilor desfasurate
În cadrul firmei, în scopul producerii de idei noi si
transformarea lor în noutati utile. Aceasta functiune are un
caracter complex, se manifesta în toate domeniile si rezida în
necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile cuceriri
tehnico-stiintifice.
Principalele activitati ale acestei functiuni sunt
cercetarea stiintifica, ingineria tehnologica si
introducerea progresului tehnic, investitii precum si
organizarea productiei si a muncii.
2. Functia de productie este reprezentata de
ansamblul activitatilor de baza, auxiliare si de servir prin care
se realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii produselor,
elaborarii lucrarilor si prestarii serviciilor în cadrul firmei.
Principalele activitati cuprinse în cadrul acestei functii
sunt: fabricarea sau exploatarea, întretinerea si reapararea
utilajelor, productia auxiliara, controlul tehnic de calitate.
3. Functia comerciala cuprinde activitatea de
realizare a obiectivelor ce se refera la stabilirea legaturilor
unitatii cu mediul ambiant în vederea procurarii mijloacelor
necesare desfasurarii activitatii si desfacerii produselor,
serviciilor si lucrarilor care fac obiectul activitatii de baza a
unitatii.

Aceasta functie cuprinde 3 activitati: aprovizionarea
tehnico-materiala, desfacerea si
marketingul.
4. Functia financiar-contabila este reprezentata de
activitatea privind obtinerea si folosirea mijoacelor financiare
necesare unitatii, precum si înregistrarea si evidenta în
expresie valorica a fenomenelor economice din unitate.
Rolul acestei functii este static, pasiv, uneori chiar un
obstacol în introducerea noului.
5. Functia de personal cuprinde activitati de realizare
a obiectivelor din domeniul
asigurarii si dezvoltarii potentialului uman necesar.
Principalele activitati cuprinse în cadrul acestei functii
se refera la planificarea, recrutarea, formarea,
perfectionarea, motivarea, promovarea, retribuirea si
protectia personalului.
Interdependentele dintre functiuni sunt determinate de
interdependentele ce se manifesta între activitatile
desfasurate în cadrul firmei. Acestea se manifesta în
contextul în care producerea unei dereglari în cadrul unei
functiuni determina dereglari si în cadrul celorlalte, putându-
se vorbi chiar de o autoagravare a dereglarilor si de un proces
de reglare în lant.

Comercializarea rezultatelor activităţii
Comercializarea bunurilor produse de firmă este precedată
de stabilirea preţului de vânzare.
Calculul pretului de vanzare are la bază costurile pentru
producerea şi desfacerea bunului respectiv.
Cheltuielile trebuie incluse in preţul de vânzare al
produsului pentru a fi recuperate. Aceasta este o conditie
pentru reluarea şi continuarea producţiei.
Strategiile de pret, determinate de obiectivele
specifice ale firmelor, pot fi foarte diferite. Se pot identifica
strategii bazate pe următoarele tipuri de preţuri:
 pretul de lider este în mod obisnuit adoptat doar de
marile întreprinderi din industrie care au suficienta
putere pe piata pentru a putea stabili un pret ce va fi
urmat de celelalte întreprinderi din domeniu;
 strategia preturilor reduse (predatory pricing)
presupune reducerea preturilor suficient de mult
pentru a atrage clienti de la concurenta;
 strategia de "luare a caimacului" (skimming price)
consta în fixarea unui pret cât se poate de ridicat la
lansarea unui produs. Este o strategie foarte utilizata
pentru bunurile industriale si întreprinderile ce
utilizeaza tehnologie de vârf (computere,
autoturisme, televizoare color, videorecordere);
 strategia pretului de penetrare (penetration pricing) -
în opozitie cu strategia anterioara consta în cucerirea
rapida a unei parti de piata prin practicarea unui pret
scazut.

 strategia preţului magic care are terminaţia in 5 sau
9, considerat mai atractiv decât cel cu alte terminaţii.
Alegerea unei strategii de pret se face şi în functie de
etapa din ciclul de viaţă în care se gaseste produsul, de
gradul de noutate al produsului etc. Astfel, pentru un
produs nou se utilizeaza, de obicei, strategia de luare a
caimacului sau strategia de penetrare.
Orice strategie se aplică pe o anumită perioadă de
timp, fiind apoi revizuită potrivit schimbărilor intervenite
in activitatea firmei sau pe piaţă.
Indicatori de eficienţă
Preocuparea oricărei firme de a desfăşura o
activitate eficientă poate fi urmărită cu ajutorul unor
indicatori, asa cum sunt productivitatea, costurile şi profitul.
Productivitatea factorilor de productie, exprimata
valoric (W), reprezinta raportul între rezultatele unei
activitati economice si eforturile facute în acest scop, aceasta
mai fiind denumita si eficienta sau randament. Se determina
ca un raport între valoarea productiei (Q) obtinuta între-un
orizont de timp si într-un cadru (întreprindere, firma, fabrica
etc.) si factorii de productie utilizati (FPutilizati) pentru
obtinerea acesteia.
W = Q / FPutilizati

Costul este un instrument foarte util în vederea luarii
deciziilor menite sa asigure nivelul performant al activitatii
firmei. Totodata, îl ajuta pe întreprinzator sa fundamenteze
în asa fel utilizarea factorilor de productie încât sa obtina o
rentabilitate cât mai mare. Marimea costului poate fi
calculata pe: unitate de produs (unitar, mediu); pe o masa de
productie omogena (cost al productiei); pe productia de
regula eterogena a unei firme, într -un orizont de timp (an,
trimestru).
Costul de productie reprezinta totalitatea
cheltuielilor, corespunzatoare consumului de factori de
productie, pe care agentul economic le efectueaza pentru
producerea si vanzarea de bunuri materiale sau prestatoare
de servicii.
Pretul de vânzare se calculează pornind de la costul
de producţie:
P = Cp + Pr, unde
P= preţul de vânzare
Cp= costul de producţie
Pr= profitul
Rentabilitatea unei firme se referă la capacitatea ei
de a obţine profit, adică de a obţine un

excedent de venituri peste valoarea costului total implicat.
Rentabilitatea permite firmei nu numai menţinerea în afaceri,
dar şi dezvoltarea.
Determinarea şi analiza rentabilităţii unei firme –
etapă esenţială în determinarea şi analiza
riscului financiar – se realizează pe baza analizei profitului şi
a ratelor de rentabilitate.
Profitul constituie mobilul oricărui agent economic.
Profitul reprezintă excedentul venitului peste costul de
producţie, el fiind necesar nu numai pentru remunerarea
capitalurilor, ci şi pentru investiţii de dezvoltare a activităţii.
Obiectivul final al oricărei firme în economia de piaţă
este obţinerea profitului şi, implicit,
creşterea rentabilităţii; ca urmare, pentru a se dezvolta şi
supravieţui în condiţii de concurenţă, firma trebuie să
desfăşoare o activitate rentabilă, care să se soldeze cu
rezultate (R) favorabile cât mai mari.
Rezultatul exerciţiului reprezintă diferenţa dintre
venituri (V) şi cheltuieli (C):
• Dacă V > C = > R = V – C > 0 = > profit sau beneficiu
• Dacă V < C = > R = V – C < 0 = > pierdere
În consecinţă, firma trebuie să-şi stabilească strategia
şi tactica astfel încât prin măsuri

sistematice pe termen scurt, mediu şi lung să acţioneze
asupra:
- creşterii veniturilor (încasărilor);
- reducerii cheltuielilor.
Starea rentabilităţii unei firme se poate analiza pe
baza ratelor. Din punct de vedere metodologic, o rată
reprezintă raportul a două mărimi, raport exprimat
procentual. Sistemul de rate uzual folosit în analiza
rentabilităţii activităţii firmei este compus din:
- rata rentabilităţii economice;
- rata rentabilităţii financiare;
- rata rentabilităţii comerciale (a vânzărilor).
1. Rata rentabilităţii economice. Se referă la eficacitatea cu
care sunt utilizate activele firmei.
Se obţine ca raport între rezultatul net al exerciţiului şi
valoarea activelor totale.
Pnet
Rre = x 100
At

2. Rata rentabilităţii financiare. Se referă la eficacitatea cu
care este utilizat capitalul firmei.
Se determină ca raport între profitul net al exerciţiului şi
valoarea capitalului propriu (Kpr) de
care dispune firma:
Pnet
Rrf = x 100
Kpr
3. Rata rentabilităţii comerciale (a vânzărilor) arată
eficienţa funcţiunii comerciale a firmei:
Pnet
Rrc= x 100
CA
FISE DE LUCRU
1.Calcularea pretului de vanzare
PRODUSUL:
Costuri de conceptie (RON)

Costuri legate direct de dezvolatarea produsului
Costuri legate de pretestare a pietei
Costuri administrative pe durata de dezvoltare a produsului
TOTAL
Costuri de productie
Costuri fixe Amortizarea capitalului fix
Chirii
Iluminat, incalzire
Alte cheltuieli administrative
Salarii administrative
Costuri variabile Cheltuieli cu materii prime
Energie electrica, combustibil
Alte cheltuieli, aprovizionare
Salarii directe
TOTAL
DURATA TEMPORALA LUATA IN CALCUL: 1 luna
PRODUCTIA ESTIMATA IN DURATA DE TIMP: …… buc.
Costuri de distributie

Costuri de depozitare
Costuri de transport
Costuri de vanzare
TOTAL
Costuri de promovare
Costuri de promovare
Costuri legate de facilitatile acordate clientilor fideli
Alte costuri de promovare
TOTAL
TOTAL COSTURI:
Costul mediu unitar (CTM)=
Rata de profit dorita (Rpr) 20%;
Pret de vanzare: + =6,3
TVA 24%:
Pret final: + =……..
2. Calculați indicatorii din tabelul de mai jos:
WL=productivitatea medie a muncii

WmgL=productivitatea marginala a muncii
Natura
N(ha)
Munca-
L(lucrători)
Q(tone) WL WmgL
10 0 0
10 1 10
10 2 26
10 3 45
10 4 60
10 5 70
10 6 78
10 7 78
10 8 72
10 9 63
Realizați graficul productivității medii și a
productivității marginale în același sistem de axe.
3.Estimați sensul modificării productivității medii a
muncii,știind că volumul producției scade mai repede
decât se reduce numărul salariaților, detaliind
raționamentul în baza căruia ați realizat estimarea.
Construiti un exemplu numeric cu valori fictive prin care sa
aratati cum va creste productia si productivitatea muncii in
firma ta.

....................................................................................................
....................................................................................................
.................................................................................
4. Pentru firmă, creşterea productivităţii factorilor de
producţie:a) măreşte costul marginal;b) reduce costul
unitar;c) dezavantajează întreprinderea prin reducerea
preţurilor de vânzare;d) înseamnă devansarea producţiei de
către volumul factorilor utilizaţi;e) determină un cost
mediu mai mare decât costul marginal
5. În condiţiile contemporane, nivelul productivităţii
muncii este un criteriu de bază pentru:a) calcularea
inflaţiei;b) determinarea cursului de schimb;c) stabilirea
mărimii salariilor;d) aprecierea mărimii întreprinderii;e)
calcularea ratei dobânzii
6. La o firmă, unde lucrează 10 muncitori, cu o
productivitate medie a muncii de 50 de produse pe un
muncitor:a) producţia a crescut de 5 ori;b) fiecare muncitor
produce câte 50 de produse;c) toţi muncitorii produc 5.000
produse;d) în medie, un muncitor produce 50 de produse;e)
întreprinderea este rentabilă.
7.FABRICA DE MÂNUȘI
a.Realizați pe o tablă cât mai multe mănuși de iarnă într-
un minut.
b.După o mică pauză realizați din nou pe acceași tablă
mânuși Numărați-le.Ce constatați?Care este cauza?

c.Doi elevi realizează împreună cât de multe
mânuși pot.Atenție la calitate!
Ce s-a întâmplat?Explicați!
8.Calculați fără calculator !
1.Dacă prețul crește cu 20%, iar anterior a
fost 15, 5 lei, cât este noul preț?
2.Un produs de sezon este de 1,23 de ori
mai ieftin decât unul de extrasezon care
costă 3,25 lei .Cât costă cel de sezon?
3.Cota Tva este de 24%.Cât este prețul
fără Tva al unui produs ce are prețul cu Tva
inclus de 123 de lei?
4.Prețul se reduce cu 25%, iar cantitatea
vândută crește cu 10%.Cu cât % se
modifică încasările?
5.Indicele productivității muncii este de
1,2.Indicele salariilor din companie este de
1,3.Este o creștere sănătoasă a salariilor?
9.Completați spațiile libere:
CF=costuri fixe
CV=costuri
variabile
CT=cost total
Cm=cost material
Cs=cost salarial
Cmf=costuri
materiale fixe
Cmv=costuri
materiale
variabile
CTM=CT/Q
Cs=consum
specific=Kc/Q
CFM=cost fix
mediu
CVM=cost variabil
mediu
Cmg=cost
marginal=(CT1-
CT0)/(Q1-Q0)
Costurile
suplimentare
genarate de
cresterea
productiei

1.Pe termen scurt,dacă producția crește , costul
fix.............
2.Dacă costurile variabile cresc mai rapid decât crește
..............., atunci costul variabil crește.
3.Dacă costul de producție este mai mare decât cifra de
afaceri, afacerea este............................
10.Pentru prepararea prăjiturilor pe parcusul unei luni
Cofetăria Georgi efectuează următoarele cheltuieli
prezentate în tabelul de mai jos.Grupați-le pe categorii:
Cheltuieli Alte
cheltuieli
CF CV Cm Cs Cmf Cmv Csf Csv
Chiria
Curentul
electric
pentru
iliminat
Gazul metan
pentru
aragaz
Curentul
electric
pentru
plitele de
gătit
Salariile
cofetarilor

Salariile
vânzătorilor
Făină
Zahăr
Combustibil
pentru
mașinile de
transport
Gaz metan
pentru
încălzirea
firmei
Dobânzi
11.Identificați principalele cheltuieli pentru producerea
unui produs sau serviciu pe care v-ați dori să-l produceți
chiar voi, pentru un anume volum al producției, ales tot
de voi
Produs/Serviciu...........................
Volumul producției(Q).................................
Cheltuială CF
(Valoare)
CV
(Valoare)
Poate fi
redusă
astfel.....
.............................
..............................
................................
.....................

CT=.............................
CTM=CT/Q=......................
Stabiliți prețul(!) P=.........................
CA=încasări=.....................(se presupune că se vinde
întrega cantitate)
Profit unitar=Pru=P-CTM=..................
Prt=CA-CT=Q(P-CTM)=.......................
Acest profit nu uitați că este impozabil!(Impozitul pe
profit este 16%)
Concluzie: Între cost și profit există o relație .............!
Propuneți trei măsuri ce vizează creșterea profitului.
.......................................................................
................................................................

............................................................................
12.Completați caracteristicile aferente
indicatorilor:
Noțiuni
economice
Caracteristici
1.Costul
unitar(pe bucată)
2.Costuri fixe
3.Costuri
salariale
4.Salarii directe
5.Amortizare
6.Rentabilitate
7.Cifră de afaceri
13.Calculați indicatorii din tabelul de mai jos:
Q CF CV CT CFM CVM CTM Cmg
0 10 0
1 90
2 170
3 240
4 320
5 450
6 600
CT=CF+CV
CF=costuri fixe
CV=costuri
variabile
CT=Cm+CS+alte
cheltuieli
Cm=A+KC
CT=A+Kc+CS
CT=Cmf+Cmv+Csf
+Csv+alte
cheltuieli
Alte
cheltuieli=rent
a+chiria+dobâ
nda+etc.
CF=A+Kc(F)+s
(F)+renta/chir
ia/dobânda/p
rima de
asigurare/etc.
CV=Kc(V)+s(V)
s(F)=salariile
personalului
administrativ(
salarii directe)

Reprezentați grafic evoluția indicatorilor din tabel.
14.O firmă a realizat inițial o producție de 500 buc. cu
un cost total mediu de 8000 u.m./buc., din care
3000u.m./buc cost fix total mediu.Ulterior producția
firmei a crescut cu 10%, în condițiile creșterii costului
variabil unitar cu 15%.Prețul de vânzare practicat pe
piață a rămas de 15000 u.m./buc.Pe bazadatelor de mai
sus,calculați,scriind formulele de calcul și explicând
simbolurile utilizate:
a.nivelul costului variabil mediu, după ce producția a
crescut
b.costul unitar al noii producții.
c.construiti o cerinta pe care apoi sa o rezolvati
15.O firmă, care acționează pe o piață cu concurență
pură, înregistrează următoarele costuri unitare:
Q(bucăți) CFM(u.m./buc.) CVM(lei/buc.) CTM Cmg
1 45 30 75 30
2 22,5 27 49,5 24
3 15 25 40 21
4 11,5 26 37,25 29

5 9 28 37 32
6 7,5 30 37,5 40
a.Pe termen scurt, firma ar trebui să producă, sau nu, în
condițiile în care pe piață produsul respectiv se vinde cu
35 de u.m./buc.?Explicați cât de mult ?
b.Ce profit ar realiza la nivelul de producție respectiv?
c. Ce se întâmplă cu profitul dacă prețul pieței scade la
30 u.m/buc.?
16.Se dau următoarele date privind costurile unei
producții de 20 000 de bucăți dintr-un bun și care a adus
încasări de 50 mil .lei:
-salariile personalului direct implicat în producție=10
mil.lei
-salariile personalului administrativ=4 mil lei
-chirii=4 mil lei
-materii prime, materiale, combustibil=15 mil lei
-capital circulant=22 mil lei
-capital tehnic utilizat=28 mil .lei
-consumul capitalului fix este de 2 mil. lei
Pe baza datelor de mai sus

a.Precizați valoarea capitalului circulant din structura
costurilor variabile
b.Calculați explicit valoarea capitalului fix
c.Calculați modificarea absolută a costurilor variabile și
durata amortizării, scriind formulele de calcul și
explicitând simbolurile utilizate, în condițiile în care se
produce un plus de 5000 de bucăți la un cost de 1800
lei/buc., iar prețul nu se modifică.
17.Firma Gardena dispune de o seră de 200 metri
pătrați, în valoare de 6000 lei, unde cultivă răsaduri de
flori.Această firmă cumpără semințede flori de la un
furnizor specializat de pe piață cu 1,5 lei pachetul de 10
gr, având nevoie de 100 de astfel de pachete pentru o
producție lunară de 2000 de răsaduri.De asemenea,
cumpără ghivece de plastic, cu 0,5 lei /buc.,2000 de
bucăți,îngrășăminte chimice , cu 20 de lei/kg(20 kg) și
consumă cca 100 kwh energie electrică, prețul unui kwh
fiind de 1leu/kwh.
Firma însămânțează pământul din seră,pe care l-a luat în
arendă(100 lei/lună), iar când plantele au 10 cm , le
replică, adică le mută în ghivece individuale, unde le
administrează îngrășăminte și le udă, cu aprox.10 mc de

apă(1mc=3 lei), până în momentul în care au înălțimea
de 15 cm și pot fi vândute ca răsaduri de flori pentru
grădini.Fiecare este vândut cu 3 lei /buc.
Pe baza acestui exemplu:
a.Precizați care este costul unitar și profitul total al
afacerii
b.Ce cheltuieli nu sunt trecute în text și care sunt
costurile ce pot fi reduse și cum
c.Construiți un text asemănător pentru un alt produs sau
serviciu pe care v-ați dorii să-l produceți
18. Nu reprezintă cheltuială materială de producţie:a)
cheltuieli cu materiile prime;b) cheltuieli cu
combustibilul;c) cheltuieli cu energia;d) cheltuielile de
protocol;e) amortizarea capitalului fix
19. . Pe termen scurt, dacă CFM scade cu 90%, atunci
producţia:a) a sporit cu 50%;b) s-a redus cu 50%;c) a sporit
de 10 ori;d) s-a redus de 5 ori;e) a sporit cu 90%.
20. La o producţie de 21 unităţi, costul total este de 1000
u.m. Când producţia este de 23 de unităţi, costul total este
de 1280 u.m., iar costul marginal este de 100 u.m. Costul
marginal al celei de-a 22 unităţi este, în u.m.:a) 280;b)
180;c) 480;d) 1280;e) 1180

21. O firmă înregistrează în perioada curentă cheltuieli
materiale în valoare de 1000 u.m. Salariile directe în
această perioadă sunt egale cu 900 u.m. şi reprezintă 30%
din costul salarial. În această perioadă firma mai
înregistrează şi cheltuieli cu amenzi şi chirii în valoare de
100 u.m. Costul total este egal cu:a) 3000;b) 4000;c) 4100
;d) 5000;e) 5100.
22.Pornind de la vizionarea unui episod din emisiunea
How it’s made it! prezentați modul de fabricație al unui
produs folosind un limbaj natural.Dacă totuși nu reușiți
prezentați cum poți obține profit producând un produs
culinar pe care o să-l vinzi la un târg cu specific în liceu!
23.(algoritmul la …Economie Aplicata)
Se cunoaște că în To valoarea capitalului fix este de 10
mil. u.m.,cota de amortizare este de 10%, iarvaloarea
capitalului circulant reprezintă o treime din totalul
capitalului tehnic.Costurile salarialesunt de 2 mil. u.m.,
iar costurile salariale variabile au o pondere de 75% din
costurile salariale, când cantitatea produsă este de 10
000.
În T1 se cunoaște că
Q1=1,2Q0,Kc=1,2Kc0,Csv1=1,3Csv0=………………..
Se cere:

a.-amortizarea capitalului fix,adică Akf.Se obține
înlocuind datele din ipoteză în formula
Ca=(Akf/……..)*100.Deci Akf=……………mil u.m.
-capitalul circulant în T0 , adică Kc0.Din
K=…….+Kc,prin înlocuirea datelor se obține ecuația
3Kc=……….+Kc,deci Kc0=5 mil.u.m.
b.-capitalul circulant , adică Kc1, obțínut prin
înlocuirea valorii Kc0 calculată la punctul a) în relația
Kc1=1,2Kc0(dată în ipoteză).Așadar Kc1=……………
-cheltuielile salarialeîn T1, Cs1.Din Cs=Csf+Csv, pentru
T0 se obține Csf0=…………..Înlocuind datele în
formulă, dat pentru T1, obținem Cs1=2 450 000 u.m.
c.-costul marginal Cmg=ΔCv/ΔQ,unde ΔQ=2000 buc.,
din ΔQ=Q1-Q0.De asemenea, din Cv=Kc+……..,
obținem Cv0=6500 000 și Cv1=7950 000.Cum
ΔCv=Cv1-……….., adică 1450 000, rezultă
Cmg=………u.m./buc.
24.Clasificați costurile!
Costuri Fixe variabile totale
materiale
salariale
Alte

cheltuieli
bănești
totale
Amortizări,chirii,materii prime, energie pentru
iluminat,combustibil,dobânzi,combustibil pentru
încălzit,salarii indirecte,combustibil pentru
producție,salarii directe,energie pentru fabricație,
materiale auxiliare,rente.
25.Explicați de ce în cazul creșterii salariului mediu mai
repede decât productivitatea medie amuncii costul unitar
crește folosind raționamentul incomplet de mai jos.
Dacă Cs=ΣSN, CT=Cm+Cs, WLm=Q/L,atunci în cazul
în care CT crește , ca urmare a creșterii Cs, iar Q crește
mai puțin decât Cs, așadar CTM, calculat ca raport între
CT și Q va
crește..................................................................................
..........................
26.Problema celor doi şoricei.
Miky şi Niky sunt doi şoricei care trăiesc într-o regiune
bântuită de vampiri. Ei au constatat că în aceste condiţii
vânzarea usturoiului ar putea fi foarte rentabilă. Miky
trăieşte într-o zonă rurală iar Niky în una urbană (mai la
periferie) şi se decid să devină producători de usturoi.

Niky cumpără usturoi de sămânţă cu 100 lei, închiriază
2 mp de pământ cu 50 lei/mp şi angajează un muncitor
specialist în usturoi cu 75 lei/lună pentru cele 6 luni
necesare creşterii şi recoltării usturoiului. Mai cheltuie
50 lei cu transportul recoltei la piaţă şi angajează un
vânzător cu 10 lei/zi pentru cele 5 zile necesare
vânzării. Doreşte ca după vânzare usturoiului să rămână
cu un profit de 500 lei.
Miky are usturoi de sămânţă de anul trecut, trebuie doar
să îl coboare din pod. Are pământul lui, aşa că nu
trebuie să închirieze, nici angajări nu face (dacă tot stă
mai mult pe lângă casă, se uită el din când în când la
stratul cu usturoi). Plăteşte 100 de lei unui vecin pentru
a-i aduce usturoiul în piaţă, dar preferă să stea el la
tarabă 5 zile pentru a-şi vinde poducţia (mai vede
lumea, mai schimbă o vorbă cu cumpărătorii). Doreşte
ca după vânzare usturoiului să rămână şi el cu un profit
de 500 lei.
Cei doi au obţinut aceeaşi cantitate de usturoi şi au
vândut-o integral pe piaţă.
Suma cerută de Niky pentru usturoi .........
Suma cerută de Miky pentru usturoi ...............
27.La o societate comercială, costul variabil mediu este de
20 u.m. iar nivelul producţiei la care profitul este nul 50
bucăţi. Dacă preţul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul
total, costul total mediu şi profitul total sunt:
a) 1250; 25; 0;
b) 3000; 60; 0;
c) 2000; 40; 0;

d) 2000; 80; 0;
e) 4000; 80; 0
28. Atât preţul unui bun economic cât şi costul său unitar,
nu se modifică de la o perioadă la alta. Dacă volumul
producţiei creşte de 2 ori, atunci profitul total şi rata
profitului calculată la costul total vor cunoaşte următoarea
evoluţie:
a) profitul va scădea, iar rata profitului va fi constantă ;
b) profitul va rămâne constant, iar rata profitului va scădea
cu 50%;
c) profitul va creşte de 2 ori, iar rata profitului rămâne
constantă;
d) profitul scade, iar rata profitului va creşte de 2 ori;
e) modificarea profitului va fi egală cu modificarea ratei
profitului
29. Rata profitului, calculată la cost, este de 20%. Când
costul total mediu se reduce cu 10%, iar preţul rămâne
neschimbat, rata profitului calculată la cost devine:a)
10%;b) 20%;c) 26,66%;d) 33,33%;e) 50%.
30.Cunoscând relația preț-cost-profit completați tabelul
de mai jos:
Q CT CTM
(Lei/buc.)
P CA Pr Prm
(lei/buc.)
Rpr/CT
(%)
Rpr/CA
4 400 25%
6 900 30%
8 125 200

10 500
12 600 20%
15 200 50
CTM=CT/Q , CA=PQ , Prm=P-CTM
31.Se dă următorul tabel:
Agent
economic
Qprodus Qvândut CTM P(lei/buc.)
A 1000 800 60 80
B 800 600 70 80
C 900 900 50 80
Se cere:
a)cifra de afaceri pentru agentul economic A
b)profitul pentru agentul economic B
c)costul de producție pentru agentul economic C
d)rata profitului, la cost,pentru agentul economic A
d)rata profitului, la încasări, pentru agentul economic C
32.Datele din tabelul de mai jos se refera la activitatea
unei firme in anii 2008 si 2009.

Indicatori 2008 2009
Cifra de afaceri 600.000 RON 600.000 RON
Cost total 200.000 RON 300.000 RON
Profit
Calculati explicit profitul firmei in anii 2008 si 2009 ,
precizand totodata si formula utilizata( in limbaj natural
sau cu simboluri).
33. Datele din tabelul de mai jos se refera la activitatea
Pret unitar 18 RON/buc. 12 RON/buc.
productie 2.100 buc 2.500 buc.
Cifra de afaceri 200.000 RON 300.000 RON
Stiind ca la nivelul unei firme , cifra de afaceri reprezinta
produsul dintre pretul unitar( pe bucata) si volumul
productiei ( indicator –productie), calculati explicit cifra
de afaceri( incasarile) firmei in anii 2008 si 2009 ,
precizand totodata si formula utilizata( in limbaj natural
sau cu simboluri).
34.Datele din tabelul de mai jos se refera la activitatea
Venituri 800.000 RON

Cheltuieli 600.000 RON
Calculati explicit valorile care lipsesc din tabelul dat,
stiind ca in fiecare din cei 2 ani firmea nu a inregistrat
nici profit , dar nici pierderi , precizand totodata si
formula utilizata( in limbaj natural sau cu simboluri).
35.Identificați simbolurile indicatorilor economici si
adaugati si alti indicatori și scrieți în tabel semnificația
și formulele de calcul ale acestora:
Simbol
indicator
Semnificație
indicator
Formula de
calcul
CTM
WL
Pru
Rpr/CA
Cmg
A
cs
36.Completați tabelul după modelul propus:
Q VT Cmg CT Pr
1(model) 10 4 4 10-4=6
2 20
3 3
4
5

6
7
37.Se dă următoarea situație:
Sortimente de
produs
Producție Preț Cost
mediu
A 2000 1000 800
B 1000 200 100
Calculați rata profitului(la CA) la fiecare sortiment:
a.25%,100%
b.20%,50%
c.28%,23%
38.Calculați indicatorii:
1. prin diferență
A-B
1 Profit
2 Cost total
mediu
3 Kc
4 CF
2.ca raport
A/B
1 Rata
profitului
2 Cost variabil
mediu
3 Cost

Economie aplicata

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

Similaire à Economie aplicata

Similaire à Economie aplicata (10)

Plus de Colegiul Național Alexandru Odobescu

Plus de Colegiul Național Alexandru Odobescu (6)

Economie aplicata