Zecharia Sitchin - Regatele pierdute

- --- ---~
Zecharia Sitchin
The Lost Realms
Prefata
Editor Aldo Press, Bucure~ti
In analele Europei, descoperirea Lumii Noi poarta marca EI
~orado ~i a neincetatei goane dupa aur. Dar conchistadorii nu ~i-
au dat seama ca reluau 0 cautare care avusese loc cu multe
milenii inainte in aceste linuturi noi!
Cronicile ~i legendele vorbesc despre zgarcenie, jaf ~i distru-
gere din capriciu ~i conlin marturii ale uimirii care i-a incercat pe e-
uropeni atunci cand au gasit aici civilizalii atat de asemanatoare cu
cele din Lumea Veche: regate ~i curti regale, ora~e §i incinte
sacre, arta ~i poezie, temple inalte pana la cer, preoli -~i simbolul
crucii, credinla intr-un Atoatecreator. $i mai erau ~i legendele
despre zeii albi cu barba care plecasera, dar care promisesera ca
se vor intoarce.
Enigmaticii maya§i, azteci si inca§i §i misterio~ii lor stramo§i
i-au uimit pe conchistadori ~i ii mai uimesc inca pe speciali~ti §i pe
profani, 5 secole mai tarziu.
Cum, cand §i unde au aparut astfel de civilizalii in Lumea No-
ua? Sa fie doar 0 coincidenla taptul ca, pe masura ce aflam mai
mult despre aceste civilizalii, ele par sa ti tost modelate dupa cele
din Orientul Apropiat?
Opinia noastra este ca nu vom gasi raspuns la aceasta intre-
bare decat daca acceptam ca pe un tapt, nu ca pe un mit, prezenla
pe pamant a zeilor Anunnaki, "Cei Care S-au Pogorat Din Cer Pe
Pamant".
Aceasta carte prezinta dovezile.
Copyright ~ 1990 by Zecharia Sitchin
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale,
ZECHARIA, SITCHIN
Regatele pierdute / Zeeharia Sitehin;
trad.: Claudia Rada. - Bueure~ti:Aldo Press
304 p.; 20 em
Bibliogr.
ISBN 973-9307-87-6
I. Rada, Claudia (trad.)
001.94

r

I
'
I
I
I.
"
I
1
1
EI Dorado
1nzilele noastre Toledo este un ora§ lini§tit de provincie, situ-
at cam la 0 ora de merscu ma§inala sud de Madrid;cu toate aces-
tea, rar se intAmplaca turi§tiice vln in Spanla sa-I rateze, deoarece
inauntrul zldurilor sale s-au pastrat monumente ale unar diverse
culturl §llectii de istorie.
Conform legendelor locale, Istoria sa incepe cu dous milenii
inainte de Chrlstos, iarintemelerea sa este atrlbultadescendentllor
bibllci ai lul Noe. Multi sunt de parere ca numele sau vine din cu-
vAntul ebralc toledoth ("Istoriile generatillor"); vechlle sale case §I
magnificeletemple sunt marturli ale cre§tlnlzariiSpaniel -ascenslu-
nea §i caderea maurllor, stapAnirea lor musulmana §I nlmicirea
splendidei mo§tenirlevrele§ti.
Pentru Toledo, ca §I pentru Spania §i toate celelalte terltorii,
1492 a fost un an crucial, deoarece atuncl au avut loc trel eveni-
mente istorice, §i toate trei in Spania. Denumirea geograflca a a-
cestui pamAntera "Iberia" -iar slnguraexpllcatieposlbilaa acestui
termen se gase§tein cuvAntulibri(ebraic), sub care erau cunoscutl
primii colonl§tl. Regatele macinate de razboale au plerdut marea
majorltate a teritoriulul Penlnsulel Iberlcein favoarea musulmanllor,
§I au fost unite pentru prima oara cu adevarat atuncl cA.ndFerdi-
nand de Aragon §i Izabelade Castilla s-au casatorit in 1469. La ze-
~A Rni riA IR ~j!hu'!tnriA ~II l~nC!~t n l"!:Imn..ni.. lIIt~r~ .."' ..I. .-....-
rea maurilor §i Instaurarea catoliclsmulul in Spania. in lanuarle
1492 mauril au fost deflnit!v invin§i, 0 data cu cAderea Granadel, iar
Spania a devenlt pam Ant cre§tln. in luna martle a acelula§1 an re-
gele !}I reglna au semnat un edict pentru expulzarea din Spanls, pA.-
na la 31 lulle in acela!}i an, a tuturor evrellor care nu se vor fl con-
vert!t la cre!}tlnlsm pAna la acea data. lar in luna august din acela!}1
an, Crlstofor Columb -Cristobal Colon pentru span loll - a pornit pe
marl sub pavilion spaniol pentru a gasi 0 cale spre India pe Is vest.
I
~
I
II
I
J
I
I
I
I
I
I
I
J

r
8 Zecharia Sitchin
A zarit pamant in ziua de 12 octombrie 1492. S-a intors in
Spania in ianuarie 1493.Ca dovada a reu§iteisale a aduspatru "in-
dieni"; pentru a demonstra ca solicitarea lui, de a se organiza 0 a
doua expeditie, mai importanta, sub comanda sa, era justificata, a
adus cu el nenumaratefleacuri de aur luate de la localnici §i 0 su-
. medenie de pove§ti despre un ora§, un ora§ aurit, unde oamenii
purtau bratari de aur la maini §i la picioare §i i§i impodobeau gatul,
urechile §i nasurile tot cu aur, tot acest aur provenind dintr-o mina
fabuloasa de langa ora§.
Din primele cantitati de aur aduse din lumea noua, Izabela -
care era atat de pioasa,incat i se spunea "cea catolica"-a poruncit
sa se construiasca 0 CUSTODY sofisticata §i a donat-o Catedralei
din Toledo, sediul traditional al clericilor Spaniei catolice.A§a se fa-
ce ca astazi oamenii care viziteazaTrezoreria catedralei-0 sala in-
conjurata de un grilaj masiv §i plina cu obiecte pretioasedonate Bi-
sericii de-a lungul secolelor - pot sa vada. dar nu sa §i atinga, pri-
mul aur pe care Columb I-a adus din America.
In zilele noastre se recunoa§teca expeditia avea §i alte sco-
puri, pe langa aflarea unui nou drum spre India. Conform unor do-
vezi convingatoare. Columb ar fi fost un evreu fortat sa se conver-
teasca; e posibil ca sustinatoriisai financiari, la randullor convertiti,
sa fi vazut in expeditie0 modalitatede a evada catre pamanturimai
libere. Ferdinand §i Izabelavisau sa descopere raurile Paradisului
§i tineretea ve§nica. Columbinsu§i avea ambitii secretepe care nu
le-a divulgat decat in parte in jurnalele sale personale.Se conside-
ra omul care va adeverivechile profetii cu privire la 0 nouaera care
va incepe cu descoperirea unor pamanturi noi "Ia marginealumii".
. Era totu§i suficient de realist pentru a recunoa§teca, dintre
toate informatiile pe care Ie adusese in urma primei calatorii, cele
reTernoarela aur se Ducurauae cea mal mare atenlle. A spus ca
"Domnul ii va arata" locul misterios "unde s-a nascut aurul", §i, ast-
fel, a reu§itsa-i convingape Ferdinand§i pe Izabelasa-j ofere 0 flo-
ta mult mai mare pentru a doua expeditie, apoi pentru a treia. Cu
toate acestea, cei doi monarhi trimisesera deja tot felul de functio-
nari §ioameni mai putinvizionari, dar mai inclinati catre actiune,ca-
re supravegheau mersul lucrurilor §i se amestecau in operatiunile
§i deciziile amiralului. Conflictele inevitabile au culminat cu aduce-
~-
,
REGATELE PIERDUTE 9
rea lui Columb in Spania in lanturi, sub pretextul ca nu se purtase
bine cu oamenii lui. De§iregele§i regina I-aueliberatimediat §i i-au
despagubitcu bani, ei imparta§eaupunctul de vedere potrivit caruia
Columbera un bun amiral, dar un guvernator ineficient,care nu pu-
tea smulgede la indieni informatiileprivind locul unde se afla de fapt
Ora§ulde Aur.
Columb a luptatimpotriva acestorobstacole tot cu ajutorul ve-
chilor profetii §ial citatelor biblice.A strans toate textele intr-o carte,
Cartea Profetiilor, pe care a prezentat-o regelui §i reginei. Dorea
sa-i convinga ca menirea Spaniei era aceea de a domni peste le-
rusalim,§i ca el, Columb, e cel ales pentru a duce destinul la iride-
plinire, prin aflarea locului unde s-a nascut aurul.
Ferdinand §i Izabelacredeau cu tarie in Sfanta Scriptura, a§a
ca au fost de acord sa-I lase pe Columb sa porneasca inca 0 data
pe mare, convin§i mai ales de argumentullui ca gura fluviului pe
care il descoperise (fluviul Orinoco in zilele noastre) era a unuia
dintre cele patru rauri ale Paradisului,§i, dupa cum spuneau Scrip-
turile, unul dintre acele rauri inconjura pamantul Havila, "de unde
venea aurul."Aceasta ultimacalatorie a fost presaratacu mai multe
greutati §i dezamagiri decat oricare dintre celelalte trei.
Chinuit de artrita, 0 umbraa omului care fusese odinioara, Co-
lumb s-a intors in Spania in ziua de 7 noiembrie 1504. Inainte de
sfar§itul acelei luni, regina Izabela a murit, §i, cu toate ca regele
Ferdinandavea 0 slabiciune pentruColumb, a luat hotararea ca al-
tii sa treaca la actiune pe baza ultimuluiraport intocmit de el, in ca-
re fuseseraadunate toate dovezile referitoare la prezenta unei sur-
se importantede aur in lumea noua.
"Hispaniola va darui majestatilorvoastre atotputernice tot au-
rill riA ~::IrQ ::III nglnig" ii ~c:in'lr~~Q ~nhlmh no ~n"'"t"'"...H ~;(i :. . -
in privinta insulei pe care §i-o impart astazi Haiti §i Republica Do-
minicana.Intr-adevar, coloni§tiispanioli i-au folosit pe indienii ba§-
tina§ica muncitorisclavi §i au reu§itsa extraga aur in cantitati fabu-
loase: in mai putin de doua decenii, trezoreria Spaniei a primit din
Hispaniolaaur in valoare de 500.000 de qucati.
Se pare ca experien1aSpanieiin Hispaniolaavea sa se repete
la nesfar§itpe teritoriul unui continentimens. In decursul acelor do-
----......-- ~

--I
10 Zecharia Sitchin
uAdecenll, pe mAsurAce bA§tina§1Imureau sau fugeau §I minele
de aur se epuizau, euforla spaniolllors-a transformat in dezamAgl-
re §Idisperare, §iau ancorat cu §Imai multAindrAznealApe coaste
din ce in ce mal putln cunoscute, in cAutarede bogAtii.Una dlntre
destlnatilletimpurilera peninsula Yucatan. Primlispanioli care au
ajunsacoloin 151"1erausupravletultoriiunuinaufragiu;darin 1517
un convol special format din trei vapoare sub conducerea lul Fran-
cisco Hernandez de Cordoba a pornItdin Cuba spre Yucatan cu
scopul de a face rost de sclavl. Spre uimirealor,au gAsitclAdiridin
platrA,temple §Istatui de zeite; spre nenorocullocalnlcilor(care din
c~te au inteles spaniolili§1spuneau "maya' spaniolil"au gAsit§iu-
nele oblecte de aur pe care Ie-au luat."
Informatiile referitoare la venirea spanlolilor §I cucerirea
Yucatan-uluise bazeazA in principalpe raportul intltulatRe/acion
de /as cosas de Yucatan,intocmltde cAlugArulDiegode Landa in
anul1566 (traducerea in limbaenglezAilapar1lneluiWilliamGates
~Ipoarta tltlul Yucatanfnainte§i dupAcucerire).Dinc~te spune Di-
ego de Landa, Hernandez §Ioamenillui au vAzutin decursul aces-
tel expedltli0 piramidAin trepte impozantl, idoli§Istatui de anima-
Ie §iun mare ora§ in Interior.Cu toate acestea, Indienilpe care au
incercat sA-icaptureze au opus 0 rezistenta ind~rjita§i nu au fost
inspAim~ntatinici de tunurile de pe vapoare. Spaniolilau suferlt
pierderi grele -Hernandez insu§i a fost rAnit -§i au fost nevoitl sA
se retragA. $1 totu§i, pe drumul de intoarcere spre Cuba, Hernan-
dez a recomandat organlzarea altor expeditii, deoarece "acel pl-
m~nt e bun §i bogat, av~nd aur."
Un an mal t~rziu 0 alte. expedltie a pornit din Cuba spre
Yucatan. Au debarcat pe insula lul Cozumel §i au descoperit Noua
Spanie, Panuco §i provincia Tabasco (a§a au fost denumlte noile
D~mAnturi.inarmati cu diverse mArfurlDentru a face schimb si nu
doar cu arme, spanlolil au int~lnit de aceastA datA aUit indleni ostili,
cAt §i prieteno§l. Au vAzut mai multe edlficii§i monumente de pla-
trA, au slmtlt sAgetile §i sulltele cu v~rfuri ascutite din platrA obsidi-
anA §Iau privltobiecte reallzate cu mAiestrie, multe din piatre, obi§-
nulte sau semipretloase; altele strAluceau ca aurul, dar la 0 exami-
nare mai atentA s-au dovedlt a fi din alamA. Contrar a§teptArllor lor,
oblectele din aur erau foarte pUline, iar in zonA nu se afla nicl 0 mi-
- -------
REGATELE PIERDUTE 11
na sau vreo alta sursl de aur sau de alte metale.
De unde provenea atunci aurul, a§a putinc~t era? Din sehim-
burile eomerclale, spuneau maya, din nord-vest. Acolo,in pAm~n-
tul azteeilor,se gAse§teaur din plin.
Descoperirea §icucerirea plm~ntulul aztecilor,situat in zona
muntoasl din inima Mexiculul,se leaga de numele lui Hernando
Cortes. Tn1519,aeesta a plecat din Cuba in fruntea unei veritabile
armada aleAtuitedin 11 vapoare, §ase sute de oameni §i un mare
numArde eai de rasa. Ainalntat incet de-a lungulcoastei penlnsu-
leiYucatan, oprindu-se,debarcand §i porninddin nou. Tnzona un-
de influentaMayapalea incetulcu incetul §iincepea stapanirea az-
tecA§i-ainstalat tabAra§ia denumit loculVeracruz(nume sub care
este cunoscut §Iastazi).
Tnacest loc, spre marea uluialAa spaniolilor,au aparuttrimi§ii
regeluiaztec, prezent~ndsalutAri§IincArcaticu darurinemaivAzu-
te. Conform spuselor unui martor ocular, Bernal Diazdel Castillo
(Historia verdadera de/a conquista de la Nueva Espana, tradusl in
limbaenglezl de A.P. Maudslay),printredarurise afla"undisca-
semenea soarelui,marec~t0 roatl de clrutl, pe carese aflautot
felul de imagini, toate din aur fin, §i un alt lucru mlnunat, despre ca-
re cei ce I-aucantlrit mait~rziuspuneau cl valora peste zece mil
de dolari.1IVenea apoi a aM roatl, §i mal mare, "reprezentand lu-
na, facutl din arglnt foarte strllucitor", un coifpUncu boabe de aur
§ia pAlariedinpeneleuneiplslrl rare quetzal(plesl care inca se
plstreaza la MuseumfOrV61kerkundedin Viena).
Trimi§lIle-auexplicatca acestea erau cadourileconducAtoru-
luilor, Moctezuma,pentru Quetzalcoatl, zeul sub forma de "§arpe
inaripat" al aztecilor;un bineflcator cu suflet mare care fusese 0-
bllgatcu multtimpin urml de cltre Zeul Rlzboiuluisa parAseasca
nlimantld ~..,to,..lIt'r1,..,..,,,,,,..,.u,..;(, 1'_ ..1- _n__!.. I' ,.. .. "" . ... 0'-_.' _ _ 1' ,.., ,
spre Yucatan, apoi a pornitpe mare catre est, flgaduind cl se va
intoarce in zlua sa de na§tere in anul "1 trestie." In calendarul az-
tec, un ciclu de ani lua sfar§ita data la clncizeci§idoi de ani, prin
urmare anul intoarceriipromise, IIAnul1al trestiel",nu putea sa a-
para dec~t a data la clnclzeci§idol de ani. in calendarul cre§tin a-
ce§tia erau anii 1363, 1415, 1467 §i 1519, exact anul in care Cor-
tes §i-a flcut aparitia la poarta regatului aztec venlnd dinspre est.
I
_--1

--
12
Zecharia Sitchin
Cortes avea barba §i purta coif, ca §i Ouetzalcoatl (unii pretindeau
§i ca zeul ar fi avut pielea alba), astlel incat se pare a ca profetiile
s-au adeverit.
Cadourlleoferitede conducatorulaztec nu erau alese la in-
talTlplare.Eleerau mai degraba incarcate de semnificatii.Gramada
de boabe de aur fusese daruita deGarece aurul era un metal nobil,
care Ie apartinea zeilor. Disculde argint reprezentand luna fusese
daruit deoarece unele legende pretindeau ca Ouetzalcoatl a pornit
pe mari §is-a intors in ceruri, facand din luna sala§ul sau. Palaria
cu pene §i ve§mintele bogat impodobite trebuiau purtate de zeul
care se intorsese. 'ar discul aurit era un calendar sacru reprezen-
tand ciclulde cincizeci §idoi de ani, care infati§a Anulintoarcerii.
$tim ca era un astfel de calendar, deoarece au fost descoperite §i
altele, asemanatoare lui,facute insa dinpiatra, nu dinaur curat (fig.
1).
Nu §timdaca spanioliiau inteles tot acest simbolism.$i chiar
daca I-auinte1es,nu I-au respectat. Pentru ei, obiectele reprezen-
tau un singur lucru,§i anume dovada bogatiilorcare ii a§teptau in
regatulaztec. Aceste obiecte de neinlocuits-au aflatprintrecomori-
Ie nepretuite aduse in Sevilla din Mexicin ziua de 9 decembrie
-- , -- .......---.-
- -
1519, la bordul primului vapor incarcat cu bogatii pe care I-a trimis
Cortes in Spania. Regele spaniol Carlos I, nepotullui Ferdinand §i
suveran peste alte teritorii europene, asemenea imparatului Carol
V peste Sfantullmperiu Roman, se afla pe atunci in Flandra, iar va-
porul a fost trimis mai de parte spre Bruxelles. Comoara mai inclu-
dea, pe langa darurile simbolice, §i figurine au rite reprezentand ra-
te, caini, tigri, lei §i maimute, precum §i un arc de aur §i sageti. Dar
eel mai impresionant dintre toate era "discul soarelui", avand 195
cm in diametru §i gros cat patru monede autentice. Marele pictor §i
artist Albrecht DOrer, care a vazut tezaurul adus din Lumea Noua a
Aurului, scria ca "aceste lucruri erau toate atat de pretioase, incat
au fost evaluate la 100.000 de guldeni. N-am vazut de cand sunt 0-
biecte care sa-mi bucure sufletul mai mult decat acestea. Deoarece
am vazut printre ele uimitoare obiecte de arta §i m-a uluit ingeniozi-
tatea subtila a oamenilor din acele pamanturi indepartate. Pur §i
simplu nu pot sa exprim in cuvinte ce am simtit cand am vazut ace-
Ie lucruri cu ochii mei."
Dar oricare ar fi fost valoarea unica artistica, religioasa, cultu-
rala sau istorica a "acelor lucruri", pentru regele Carol ele reprezen-
tau in primul §iin primul rand aur -aur cu care i§i putea finanta raz-
boaieleimpotrivadu§manilorinterni§i externi.A§aca nu a mai
pierdut timpul §i a ordonat ca acestea §i toate celelalte obiecte vii-
toare facute din metale pretioase sa fie topite la sosire §i transfor-
mate in lingouri de aur sau argint.
TnMexic, Cortes §i oamenii lui au adoptat aceea§i atitudine.
Tnaintand incet §i invingand rezistenta pe care au intalnit-o in cale,
fie prin armele superioare, fie prin diplomatie §i tradare, spaniolii au
ajuns in capitala azteca Tenochtitlan - astazi ora§ul Ciudad de Me-
xico - in noiembrie 1519. Ora§ul se afla in mijlocul unui lac §i nu se
putea ajunge la el decat pe niste drumuri usar de CII~AritTnt!Ic::iin_
(;r~za(on mca In proreJla Leului ce urma sa se intoarca, Moctezu-
ma §i nobiliisai au ie§it in intampinarea lui Cortes §i a alaiului sau.
Doar Moctezuma purta sandale; toti ceilalti erau desculti, aratandu-
se astfel umiliin fata zeului alb. Moctezuma i-a pottit pe spanioli in
splendidul sau palat; numai aur unde vedeai cu ochii, pana ~i taca-
murile §i vesela erau din aur, iar spaniolilor Iis-a aratat §i un depo-
zit plin cu obiecte de arta din auf. Spaniolii au recurs la un §iretlic,
--- .---- j

--
14 Zecharia S/~chin
I-au capturat pe Moctezuma §I I-autinut prizonier, cerand 0 rAscum-
parare in aur pentru eliberarea lui. Nobllii au trimis atunci emlsari
prin tot regatul sA colecteze rAscumpArarea; s-au strans suficiente
obiecte de aur pentru a umple un vapor care a ridicat panzele spre
Spania (vapor care a fost ulterior capturat de francezl, ceea ce a
dus la izbucnirea rAzboiului.)
Dupa ce obtinuse aur prin in§elAciune §i ii slabise pe azteci,
semanand neintelegerea intre ei, Cortes planuia sa iI elibereze pe
Moctezuma §i sA-I lase sa guverneze in continuare ca omullui de
paie. Oar adjunctullui §i-a plerdut rAbdarea §i a ordonat masacra-
rea tuturor nobililor §i comandantilor azteci. Tninvalma§eala care a
urmat Moctezuma a fost omorat, iar spaniolii s-au trezi in mijlocul
unei lupte pe viata §i pe moarte. Cortes s-a retras din ora§ dupA ce
a suferit pierderi grele; a revenit abia in august 1521, cu intArlri din
Cuba §i dupA lupte indelungate. Atunci stApanirea spaniolA s-a Im-
pus definitiv asupra aztecilor zdrobiti, de la care s-a luat aur de
600.000 pesos care a fost toplt §i transformat in lingouri.
E posibil ca Mexicul, in timpul cuceririi, sa fi fost Lumea Noua
a Aurului; dar, 0 data ce obiectele de aur create §i stranse de-a lun-
gul secolelor, chiar al mileniilor, au fost Juate, a devenit limpede ca
Mexic nu era pamantul biblic al Havilei, §I nici Tenochtitlan legenda-
rul Ora§ al Aurulul. $i astfel, fuga dupA aur, la care nici aventurlerli,
nici regele nu erau pregatlti sa renunte, s-a indreptat spre alte locuri
din Lumea NouA.
Spaniolii i§i stabilisera 0 baza in Panama,pe coasta Pacificu-
Jui,§i de acolo organizau expeditii §i trimiteau agenti in America
CentralA §i de Sud. Acolo au auzit legenda fascinantA despre EI
Dorado - prescurtare de la "el hombre dorado",Omul Aurit. Era un
M:~ ftl ",~p,,;pO':''''.or'" ",t~t no nnn::!t in ~1Ir in~~UAra uns in fiecare
dimineatA din cap pana-n picioare cu 0 pasta sau un ulei in care se
amestecase praf de aur. Seara se scalda in lac §i se spala de aur
§i de ulei, iar dimlneata lua totul de la capAt. Domnea intr-un ora§
care se afla pe 0 insulA de aur, in mijlocul unullac.
Conform unei cronicl intltulate EIeiias de Varones /lustres de
Indias, Francisco Pizarro, aflat in Panama, a auzlt prima relatare
con creta despre EI Dorado de la unul dintre capitanli lul, in varianta
-------
REGATELEPIERDUTE
15
urmatoare: se spunea ca un Indian din Columbia a auzit de 0 tara
"bogata in aur §i smaralde. Prlntre oblceiurlle lor se numara §i
acesta: regele lor i§i da jos ve§mlntele §i se urea pe 0 pluta, se
oprea in mljlocullaculul §i aducea ofrande zel/or. Corpul sau era
uns de sus pana jos cu ulei parfumat in care se amestecase pul-
bere flna de aur, astfel incat stralucea ca 0 raza de soare." Multi
pelerinl veneau sa vada ritualul §i sa aduca drept ofrande bijuterii
prelioase din aur §i smaralde rare, precum §I alte podoabe de-ale
lor, pe care Ie aruncau in lacul sfant.
Tntr-oalta varianta se sugera ca lacul sfant e undeva in nordul
COlumbiel,lar regele aurlt ar fl cel care duce "imensa cantitate de
aur §i smaralde" in mijlocul lacului. Acolo, actlonand in numele
multim/i aflate pe mal care ovatlona §i canta la instrumente muzi-
cale, azvarlea comoara in lac, ca ofranda adusa zeulullaculul. 0
alta versiune atrlbula lacului numele de Manoa, sustinand ca soar
afla in pamantul Blru -Perupentru spanloll.
Vestea despre EI Dorado sMaraspandit ca fulgerul printre eu-
ropenli din Lumea Noua §i cu timpul §i in Europa. Zvonurile s-au
transformat repede in cuvant scris; prin Europaau inceput sa circu-
Ie tot felul de bro§uri §i carti, descrlind pamantul §llacul, ora!}ul §i
regale pe care nimeni nu Ie vazuse inca, !}I chiar ritualul de aurire
a regelui in fiecare dlmineata -
(flgura 2).
Tntimp ce unli, precum Cor-
tes, care a porn it spre California
sau altli, care au porn It spre Ve-
nezuela, cautasera doar in locurl
alese de el, Francisco Pizarro §I
subalternillul s-au bazat in intre-
gime pe relatarile indienilor. Un/i
QU I"' QL 1I1L1-QUtfVi;U tifJltt VO-
lumbia, rascolind adancurlle la-
culul Guatav/ta - cautare care a
durat cu intreruperi aproape pa- Fig.2
tru secole; au scos la iveala oblecte de cult din aur §I au lasat in
urma lor generat/i de cautatori de comori, ferm convin!}i ci, daca
lacul ar putea fi complet secat, bogall11edin aur ar fl recuperate.
-',-', "~I"': {" ,'-', .f- 1f.o:i.
':~E~~"Io.. ." I -, _',- '-
~'~~f'~

- -- "--"- "-~_._._-.-
.16 . Zecharia Sitchin
Altii, printre care Pizarro inswji, au luat Perl! drept locul cu
pricina. in urma a doua expeditii lansate de la baza din Panama ~i
desfa~urate de-a lungul coastei Pacificuluis-au descoperit destule
obiecte din aur care sa justifice 0 ampia desfa~urarede forte in Pe-
ru. Dupa ce a obtinut in acest scop un hrisov regal, precum ~i titlu-
rile de Capitan general ~i Guvernator(al provinciei care urma sa fie
cucerite), Pizarro a pornit spre Peruin fruntea a doua sute de oa-
meni. Toate acestea se intamplau in 1530.
Cum se a~teptau ei sa cucereasca cu 0 forta atat de mica 0
. tara intinsa, aparata de mii de razboinicicredincio~i stapanului lor,
Inca, pe care n considerau intruparea unui zeu? Planul'ui Pizarro
era sa repete strategia folosita cu succes de Cortes: sa-I in~ele pe
conducator, sa-I captureze, sa obtina aur drept rascumparare,apoi
sa-I elibereze ca rege de forma.
Spaniolii au fost placut surprin~isa descopere, dupa ce au de-
barcat, ca inca~ii - a~acum Ii se spunea acum ~i locuitorilor -se a-
flau in mijlocul unui razboi civil. Au aflatca, dupa moartea Stapanu-
lui Inca, primul nascut al"celei de-a doua sotii" a atacat legitimita-
tea la succesiune a unui fiu nascut de prima sotie a lui Inca. Cand
fiul celei de-a doua sotii, pe nume Atahualpa, a aflat de spaniolii
Cqreinaintau, a hotarat sa-i lase sa avanseze spre interior (~i ast-
fel departe de vapoare ~i intariri), pentrua duce la bun sfar~itcuce-
rirea capitalei, Cuzco. in clipa in care au ajuns intr-un ora~ maredin
Anzi, spaniolii au trimis la el soli incarcati cu daruri ~i insarcinati sa
poarte negocieri de pace. Ace~tiaau propus ca cei doi conducatori
sa se intalneasca in piata ora~ului,neinarmati ~i fara paza, ca ma-
nifestare a bunei lor vointe. Atahualpa a fost de acord. Dar atunci
cand a ajuns in piata, spaniolii i-au atacat escorta ~i I-au lu~t pri-
zonier.
SDanioliiau cerut 0 rascumparareimportanta pentru a-I elibe-
ra: 0 camera mare sa tie umpluta cu aur, mal exact pana unae ar
putea ajunge un om care ar tine manaintinsa spre tavan. Atahual-
pa a inteles ca trebuie umpluta cu obiecte din aur, ~i a fost de
acord. La ordinele sale, tot felul de obiecteau fost scoase din tem-
ple ~i palate: pahare, ulcioare,tavi,vaze de toate formele ~i marimi-
Ie, podoabe printre care imitatii de plante ~i animale, precum ~i pla-
cutele de pe peretii cladirilor publice.Timp de cateva saptamani,au
fost aduse comori pentru a umple camera. Dar atunci spaniolii au
pretins ca incaperea trebuia de fapt umpluta cu aur in stare bruta,
nu cu obiecte care ocupau atat de mult spatiu; astlel incat mai bine
de 0 luna fierarii inca~is-au ocupat cu topirea obiectelor de arta in
lingouri.
De parca istoria insistasa se repete, Atahualpaa avut aceea~i
soarta ca Mc;>ctezuma.Pizarro a vrut sa-i dea drumul ~i sa-I lase in
continuare sa domneasca;dar subordonatii zelo~i~i reprezentantii
Bisericii cre~tine au organizat un simulacru de proces in care Ata-
hualpa a fost acuzat de idolatrie ~i de ucidereafratelui sau, celalalt
pretendent la tron, ~i condamnat la moarte.
Conform unei cronici din acea vreme, rascumparareaobtinuta
pentru regele inca~ reprezenta echivalentul a 1.326.539 de pesos
de oro ("greutati de aur") -aproximativ 5.600 kg - avere care a fost
rapid impartita intre Pizarro~i oamenii lui, dupa ce au pus deoparte
a cincea parte, care i se cuvenea regelui. $i, cu toate ca fiecare om
primise mai mult decat sperase vreodata, nu era nimic in compara-
tie cu ceea ce avea sa urmeze.
Atunci cand invadatorii au intrat in capitala Cuzco, au vazut
temple ~i palate care erau literalmente acoperite ~i umplute cu aur.
in palatul regalse aflau trei camere pline cu podoabede aur ~i cinci
cu podoabe de argint, precum ~i 0 comoara de 100.000 de lingouri
de aur cantarind in jur de 2,25 kg fiecare; 0 parte din pretiosul me-
tal a~teptasa fie transformatain obiecte de arta. Jiltul de aur, pre-
vazut cu 0 rezematoarede picioare din aur, era rabatabil, astfel in-
cat regele putea sta intins, ~i cantarea 25.000 de pesos (aproxima-
tiv 112 kg); pana §i bratele jiltului erau poleite cu aur. Peste tot sa
aflau capele ~i incaperi funerare ridicate in amintirea stramo~ilor,
pline cu statuete §i reprezentari de pasari, pe~ti ~i animale mici,
I"'orl"'.ai nontrll Ilro,...hi ~. nl~tnr-oo Dorotii +nrn I..llli ",,,,,II Ii t'¥ 1_;::...1:....
- - .
spaniolii Ii spuneauTemplul Soarelui) erau acoperiticu placute din
aur. Gradinatempluluiera 0 gradina artificiala, undetoate - copacii,
tufi~urile,fiorile, pasarile,fantana -erau din aur. in curte se afla un
Ian de porul11bunde fiecare tulpina era facuta din argint ~i fiecare
~tiulete din aur; lanul se intindea pe 0 suprafata de 90 x 180 de
metri - 16.200de metri patratide porumb din aur!
in Peru,victoriileobtinute cu u§urintade cuceritoriispanioli au

18 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 19
I
I;
I
I
I.
I
i
I
i
fost curand inlocuite de lupte crancene cu populalia Inca, iar boga-
lia iniliala de inflalia nimicitoare. Pentru inca§i, ca §i pentru azteci,
aurul era un dar sau un bun al zeilor, nu un mijloc de schimb. Nu II
foloseau niciodata ca pe 0 marta sau in loc de bani. Pentru spani-
oli, aurul era un mijloc prin care puteau obline tot ce Ie potteainima.
Doldora de aur, dar lipsili de articole de folosinla zilnica §i chiar de
bunuri elementare, spaniolii au inceput curand sa dea §aizeci de
pesos de aur pe 0 sticla de vin, 100 de pesos pe 0 haina §i 10.000
de pesos pe uncal.
Cu toate acestea, in Europa,cantitali1ede aur, argint §i pietre
prelioase au dus la 0 febra a aurului §i au incurajat §i mai mult spe-
culaliile referitoare la EI Dorado. Indiferentcat de multe comori s-ar
fi adus, se incetalenise convingerea ca EI Dorado nu fusese inca
gasit, dar ca cineva avea sa-I gaseasca,cu condilia sa fie perseve-
rent, norocos §i sa interpretezecorect indiciile §i hartile enigmatice
ale indienilor. Exploratorii germani erau convin§i ca ora§ul de aur
se aM pe cursul superior al fluviului Orinoco in Venezuela, sau
peate in Columbia. Allii erau de parere ca trebuia mers de-a lungul
altui fluviu, poate chiar Amazonul din Brazilia. Probabil eel mai ro-
mantic dintre toli a fost Sir Walter Raleigh, care a pornit din Ply-
mouth in anul 1595 pentru a gasi legendarul Manoa §i a impodobi
cu aurullui glorios coroana Reginei Elisabeta.
Tnviziunea sa, Manoa era un
$i totu§i, acei visatori, acei aventurieri au fost cei care, in goa-
na lor dupa aur, au dezvaluit omului din Occident popoarele §icivi-
Iizalii1enecunoscute din cele doua Americi, §i au reinnodat asttel,
fara sa §tie, legaturi care existaserain vremuri de mult uitate.
EI Dorado imperia" acoperit cu aur!
Umbre de care -
In pofida schimbarilor framantate,
Toate, manifestari ale sOrJiicapricioase -
Oamenii se agaJa cu arzatoare speranJa
CR nt I vrR::t .t:::¥ni::tr:¥
De ce cautarea lui EI Doradoa continuat cu atata inver§unare
atat de multa vreme, chiar dupa descoperirea incredibilelor comori
de aur §i argint din Mexic §i Peru, pentru a nu mai aminti linuturile
mai mici care au fost jefuite? Aceasta cautare permanenta §i neos-
toM se poate pune pe seamaconvingeriica sursa acelor bogatii nu
fusese descoperita inca.
Spaniolii i-au chestionat in detaliu pe ba§tina§i cu privire la
sursa comorilor acumulate §i au urmat neobosili fiecare indiciu. Au
inleles destul de repede ca aceasta nu se afla in Caraibe §i nici in
Yucatan;Maya Ie spusesera,de alttet,ca cea mai mare parte a au-
rului au oblinut-o prin schimburicu vecinii lor de la sud §i de la vest,
§i Ie-auexplicat ca au invalat arta prelucrarii aurului de la populalii-
Ie stabilite inaintea lor (pe care savanlii din zilele noastre Ie-au i-
dentificat sub numele de toltecl). Tndialectele locale, aurului i se
spunea teocuitlatl, cuvant a carui semnificalie literala era "secretia
zeilor", adica sudoarea §i lacrimile lor:
Tncapitala azteca, spaniolii au aflat ca aurul era intr-adevar
consideratmetalulzeilor §ica cine il fura comitea 0 fapta foarte gra-
va. Aztecii i-au indicat tot pe tolteci ca fiind cei care i-au initiat in ar-
ta prelucrariiaurului. $i pe tolteci cine ii invatase? Marele zeu Que-
tzalcoatl, au raspuns aztecii. Tnrapoartele destinate regelui Spa-
niei, Cortes scria ca II chestionaseindelung pe regele aztec Moc-
tezuma cu privire la sursa aurului. Moctezuma i-a spus ca aurul
provine din trei provincii din imperiul sau, una de pe coasta Pacifi-
,",U'UI, U"" 1"" ,",V";>,,, ~VIIUIUI '1' Uf lei '" II "~IIVI, ::01-'1" ::.UU-Vt::l::il, UII-
de se aflau minele. Cortes §i-a trimis oamenii sa cerceteze cele trei
surse indicate. Peste tot au descoperitca indienii oblineau de fapt
aurul din albia raurilor sau culegeaupepitele raspandite pe pamant
in urma ploilor care aduceauaurulla vale. Acolo unde existau mi-
ne,acestease pare ca functionaseradoar in trecut; indienii pe care
i-au intalnit spaniolii nu lucrau in mine. "Nu mai erau mine active",
scria Cortes in raportul sau. "S-au gasit pepite pe pamant; sursa
La fel ca allii inaintea lui §i dupa el, inca vedea EI Dorado -pe
regele acestuia, ora§ul, pamantul - ca pe un vis ce trebuia implin-
it, "0 speranta arzatoare ce nu vrea sa piara". Tnacea~ta privinta,
toli cei care plecau in cautarea lui EI Dorado erau 0 veriga dintr-un
lant care s-a format inainte de faraoni §i continua §i astazi cu ve-
righetele noastre §i tezaurele nalionale.

"., ,-~- ------ - - --1
I
I
I.
i
principala era nisipul din albia raurilor. Aurul era pastrat sub forma
de praf in tuburi mici de nuia sau de panza, sau era topit in oale
mici §i transformat in lingouri." Dupace efa gata, era trimis mai de-
parte in capitala §i inapoiat zeilor carora Ie apartinuse dintotdeau-
na.
De§i majoritatea expertilor in minerit §i metalurgie accepta
concluziile lui Cortes - respectiv ca aztecii nu se ocupau decat cu
exploatarea la suprafa1a(adunand pepite de aur §i praf de aur de
pe pamant §i din albiile raurilor) §i nu cu mineritul propriu-zis, care
presupune saparea de pu1uri§i tuneluri in crestele mun1i1or- pro-
blema este departe de a fi rezolvata. Invadatoriispanioli §i inginer-
ii minieri din secolele urmatoarepomeneaumereude minelede aur
preistorice descoperite in diverse zone din Mexic. De vreme ce pa-
re de necrezut ca reprezentan1iiprimei popula1iistabilite in Mexic,
toltecii, ale carei inceputuri se situeazacu cateva secole inainte de
Cristos, sa fi avut 0 tehnica miniera superioara tehnicii popula1iei
aztece stabilite mai tarziu (deci presupusa a fi mai avansata), a§a-
zisele "mine preistorice"au fost consideratede cercetatori drept pu-
luri vechi incepute §i abandonate de spanioli. Exprimand punctul
de vedere de la inceputul acestui secol, Alexander del Mar afirma
in cartea sa 0 istoriea metalelorpreJioaseca "in ceea ce prive§te
mineritul preistoric, trebuie sa plecam de la premisa ca aztecii nu
cuno§teau fierul, prin urmare mineritul subteran... nici nu intra in
discu1ie."De§i asUelde rapoarte reu§iserasa se strecoare §iin pu-
blica1iileoficiale, Del Mar credea ca pu1urileerau "vechi lucrari situ-
ate langa locul unor erup1iivulcanicesau depozite de lava, conside-
ra~emarturii ale unei istorii bogate." "Aceasta concluzie, suslinea
el, nu estedelocintemeiata". ,
Cu toate acestea, aztecii nu erau de aceea§i parere. Ei
toate. Au descoperit pietrele prelioase verzi, turcoazele;cuno§teau
turcoazele §i minele de turcoaze. Au gasit minele de turcoaze §i
mun1iicare ascundeau argint §i aur, cupru §i cositor §i metalul lu-
nii."
Majoritateaistoricilor sunt de acord ca toltecii au venit in 1inu-
tul muntos din centrul Mexicului in secolele dinaintea erei cre§tine
- cu cel pu1in0 mie de ani, poate cu 0 mie cinci sute de ani inainte
de venirea aztecilor. Cum era posibil ca ei sa cunoasca§i sa extra-
ga prin minerit aur §i alte metale §i pietre pre1ioaseprecum turcoa-
zele, iar cei care au venit dupa ei - aztecii - sa nufaca altceva de-
cat sa adune pepite de pe pamant? $i cine Ie destainuise toltecilor
secretele mineritului?
Raspunsul,dupacum am vazut, este QuetzalcoatJ,zeul repre-
zentat ca un §arpe inaripat.
Misterul comorilor de aur stranse §i capacitatea limitata a az-
lecilor de a Ie extrage aveau sa se repete pe pamantul inca§.
in Peru, ca §i in Mexic, ba§tina§iiob1ineauaur adunand praful
§i pepiteleaduse la vale de rauri. Dar produc1iaanualaoblinuta prin
aceste metode nu putea in nici un caz sa explice imensele comori
gasite la inca§i. Ne putem face 0 idee despre dimensiunea acestor
comori din registrele spaniole linute fa Sevilla, portul oficial prin ca-
re intrau in Spania boga1ii1eaduse din Lumea Noua.Arhivele Indi-
ilor - care mai pot fi consultate - consemneaza intrarea,in decursul
a cinci ani, intre 1521 - 1525,a 134.000 de pesos de aur. In urma-
torii cinci ani (pradadin Mexic!) cantitatea era de 1.038.000 pesos.
Intre 1531 - 1535,cand transporturile din Peru au inceput sa Ie fie
superioare celor din Mexic, cantitatea a crescut la 1 650 000 de
pesos. intre 1536 - 1540,cand Peru a reprezentatsursa principala,
tJ ",,'___ __ "'''I_I'I_~II ___ ,,-,1 __II_Y"___ 1'- "_I II n__ 1"'1_',01 aUI UI QUU~ "''''I ny. 'QUo '-'...,10..1, .vvv yQ t"v~v~, I~I UUI AI uuu~ Uti I .vv'"
crarii aurului, ci §i locul ascuns unde se afla acesta §i II puteau ex-
trage din mun1ii stanco§i. Manuscrisul aztec cunsocut drept Codice
Matritense de la Real Academia (volumul VIII), tradus de Miguel,
Leon-Portilla (Giindirea $i cultura azteca) Ii descrie astlel pe tolte-
ci: "Toltecii erau oameni indemanatici; toate lucrarile lor erau
me§te§ugite, exacte, bine facute §i admirabile... Erau pictori, sculp-
tori, lucratori in pietre pre1ioase, in pene, olari, 1esatori, priceputi la
pe parcursul a zece ani a cantarit in total aproximativ 11.000.000
de pesos.
Unul dintre cronicarii de seama ai acelei perioade, Pedro de
Cieza de Leon (Cronicidin Peru) raporta ca in anii care au urmat
cuceririi, spaniolii au "extras" din imperiul inca§ in jur de 15.000 de
arrobas de aur in fiecare an §i 50.000 de arrobas de argint; echiva-
land cu peste 16,8 tone de aur §i peste 560 tone de argint anual!
--,-_. .-.-.- --+---- ----.-

~~I
22
Zecharia Sitchin
De§i Cieza de Leon nu mentioneaza in decursul cator ani s-au
"extras" aceste cantitati fabuloase, cifrele prezentate de el ne dau
o idee despre cantitatile de metale pretioase pe care spaniolii Ie
puteau jefui din tinuturile inca§e.
Cronicarii relateaza ca, dupa rascumpararea initiala obtinuta
de la regele inca§, dupa jefuirea bogatiilor din Cuzco §i distrugerea
unui templu sacru din Pachacamac situat pe coasta, spaniolii au
devenit experti in "extragerea"aurului §i din alte provincii, in canti-
tati la fel de mari. Pe tot cuprinsul teritoriuJuiinca§, palatele§i tem-
plele erau bogat decoratecu aur. 0 alta sursa erau morminteleca-
re contineau obiecte din aur. Spaniolii au at/atca inca§iiaveau obi-
ceiul sa sigileze casele nobililor §i conducatorilor decedati, lasand
acolo corpurile lor mumificate inconjurate de toate obiectele preti-
oase care Ie apartinusera in timpul vietii. Spaniolii mai credeau, §i
cu temei, ca indienii dusesera in ascunzatoridiversecomori de aur;
unele erau ingramadite in pe§teri,altele erau ingropate, altele fuse-
sera aruncate In lacuri. $i mai erau §i a§a-numitele huacas,locuri
venerate unde se desfa§urauritualurilereligioase §i unde aurul era
strans In gramezi §i pus la dispozitia adevaratilor lui stapani, zeii.
Cronicile tinute la cincizeci de ani dupa cucerire, §i chiar cele
din secolele §aptesprezece§i optsprezece abunda In pove§tides-
pre comori, ale caror ascunzatori,de cele mai multe ori, au fost di-
vulgate de indieni subtortura.A§aa gasit Gonzalo Pizarrocomoara
ascunsa a unui nobil inca§ce domnisecu un secol in urma. Un oa-
recare Garcia Gutierrez de Toledo a dat peste 0 serie de movileca-
re acopereau comori sacre, din care s-a extras aur in valoare de
peste un milion de pesos Intre 1566 - 1592.lar in 1602,Escobar
Corchuelo obtinea din huaca LaTosca aur evaluatfa 60.000 de pe-
sos. Mai mult. c~nrl ;m",l", r~lIllIi fIiI",..ho"," I,..~. "'~,,:_'_, :- =-.:::__
perit 0 comoara In valoare de 600.000 de pesos, cronicarii sustin
ca printre obiecte se afla §i "un idol mare din aur".
Doi exploratori care au scris in urma cu un secol §i jumatate
(M.A. Ribero §i J.J. von Tschudi, AntichitaJiperuviene), §i care din
acest motiv cuno§teau mai bine Intamplarile decat cei de astazi,
descriau astfellucrurile: "In a doua jumatate a secolului al §aispre-
zecelea, Intr-un interval scurt de douazeci §i cinci de ani, spaniolii
au dus din Peru in tara nataJapeste patru sute de milioane de du-
._- ,.--- _..
..~~~~-~" ~ .,.~..-~~ ~.,... , >~. 4,r~r~;..;...~~, <:.;..;. _ . 1
cati de aur §i argint §i putem fi siguri ca cea mai mare parte din a-
ceastacantitate nu reprezintadecat prada luata de cuceritori; nu lu-
am In calcul cantitatile imense de metale pretioase Ingropate de
ba§tina§ipentru a Ie ascunde de lacomia cotropitorilor straini, pre-
cum faimosul lant de aur pe care Huayna Capac I-a comandat In
cinstea primului sau nascut, Inti Cusi Huallapa Huascar, 9i despre
care se spune ca a fost aruncat In lacul Urcos." (Despre lant se
spunea ca e lung de 210 metri §i gros cat Incheietura mainii.) "Nu
sunt luate In calcul nici cele unsprezece mii de lame Incarcate cu
vaze de aur, pline la randullor cu praf de aur, cu care nefericitul A-
tahualpa a vrut sa-§i cumpere viata §i libertatea, §i pe care §efii
convoiului Ie-auIngropat In Puna de Indata ce au at/at de noua pe-
deapsa la care fusese condamnat in chip mi§elesc monarhul lor
adoral."
Faptul ca aceste imense cantitati erau rezultatul jefuirii boga-
tiilor acumulate,§i nu al productieicontinue este confirmat nu doar
de cronici,ci §i de cifre. In cateva decenii, dupa ce comorile vizibile
§i ascunse au fost epuizate, cantitatile de aur care intrau In Sevilla
au scazut la doar 2,7-3,15 tone de aur pe an. In acel moment spa-
niolii, cu ajutorul uneltelor lor de fi~r, au Inceput sa-i recruteze pe
ba§tina§ipentru lucrul in mine. Muncaera atat de aspra,Incat pana
fa sfar§itulsecolului pamantul a fost aproape depopulat, iar Curtea
Spaniolaa impus restrictiiasupra exploatariifortei de munca locale.
Au fost descoperite §i exploatate zacaminte importante de argint,
precum cele de la Potosi, dar cantitatea obtinuta nu a mai egalat
niciodata §i nici nu poate explica bogatiile imense stranse inainte
de venirea spaniolilor.
Cautand un raspuns la aceastaenigma, Ribero §i yon Tschu-_I~ _.. !__ "".nh.' u . If' . .00. ...
-. -- -_"_' . _0- __I 111_', ): _I , ""., &.
ace§tia II aveau intr-o cantitate mai mare decat oricine altcineva.
Comparand abundenta sa din perioada inca§a cu cantitatea pe
care, In decursul a patru secole spaniolii au extras-o din mine §i
rauri, devine limpede ca indienii aveau §tiinta de filoane din acest
pretios metal pe care cuceritorii §i urma§iilor nu au reu§it niciodata
sa Ie descopere." (Au prezis §i ca "va veni ziua In care Peru va da
la 0 parte valul care acopera bogatii mai minunate decat cele care
sunt oferite in prezent In California.II lar cand febra aurului de la

-.-.-
II
;I
: I
sfan~itulsecolului al nouasprezecelea a pus din nou stapanire pe
Europa, multi experti in minerit au ajuns sa creada ca a§a-numitul
"filon-mama", cea mai importanta sursa de aur de pe Pamant, va fi
gasit in Peru.)
Ca §i in Mexic, opinia general imparta§ita cu privire la tinutul
Anzilor era (in cuvintele lui Del Mar) ca "metalelepretioaseobtinute
de peruani inainte de cucerirea spaniola fuseseradobandite aproa-
pe in intregime din aur adus de rauri. Nu au fost gasite puturi. S-au
. facut cateva sapaturiin crestele dealurilor cu bucati ascutite din aur
sau argint." Aceasta afirmatie este adevarata in ceea ce-i prive§te
pe inca§iidin Anzi (§ipe aztecii din Mexic);darpe pamantulAnziioL
ca §i in Mexic, problema minerituluipreistoric -scoaterea metalului
din stanci bogate in vane de aur - nu a fost rezolvata.
Posibilitateaca, in urma cu mult timp inainte de inca§icineva
sa fi avut acces la filoanele importante de aur (aflatein locuri pe ca-
re inca§iinu Ie-audezvaluit sau pe care nici nu Ie §tiau)ofera 0 ex--
plicatie plauzibila pentru bogatiile acumulate. Intr-adevar, conform
unuia dintre studiilecontemporanecele maidocumentatein aceas-
ta privinta, (S.K. Lothrop, Comoarainca§8descrisa de istoriciispa-
nioll), "minele modernesunt amplasate pe locul unor mine aborige-
ne. S-a relatat de multe ori despre puturi vechi §i s-au gasit unelte
primitive §i chiar cadavrele unor mineri decedatiin mina."
Acumularea de aur de catre ba§tina§ii americani, indiferent
prin ce metoda, ridica 0 alta intrebare fundamentala:De ce?
Cronicarii §i cercetatorii contemporani, dupa secole de studii,
au cazut de acord asupra faptuluica acele popoarenufoloseau au-
rul in viata de toate zilele, ci doar pentru a impodobi templele zeilor
§i pe cei care Ii conduceau pe oameni in numelezeilor. Aztecii de-
In ruinele unei culturi preinca§e,la Chimu, pe coasta peruana,
marele explorator din secolul al nouasprezecelea Alexander yon
Humboldt (de profesie inginer minier) a descoperit 0 gramada de
aur ingropata alaturi de morti in morminte. Descoperirea metalului
I-a facut sa-§i puna intrebarea de ce a fost aurul ingropat alaturi de
cei morti, daca se credea ca nu are nici 0 intrebuintare practica. Sa
fie pentru ca ar fi avut nevoie de el intr-o alta viata - sau pentru ca
Ii se alaturau stramo§ilorlor §i puteau folosi aurul a§acum facusera
stramo§ii lor candva?
Cine adusese aceste obiceiuri §i credinte, §i cfmd?
Cine inradacinase aceastacredinta in valoarea aurului §i ple-
case apoi in cautarea surselor sale?
Singurul raspuns pe care I-au primit spaniolii a fost: "zeii".
Aurul s-a format din lacrimile zeilor, spuneau inca§ii.
Indicandu-i pe zei, evocaufara sa §tie cuvintele Domnului bi-
blic prin gura profetului Haggai:
"
Argintut este at meu
§i aurut este at meu,
A§a spune Domnut Atotputernic. .
Noi credem ca aceasta afirmatie detine secretele zeilor, oa-
menilor §i vechilor civilizatii din America.
nllno,,",..I "":,,:""' ""1"" :_1:1__ A._A. t.
. ., ___ __,, _._,._ """'II.III~vl'C'Q ICI'"
ma ca ace§tia erau zeii care se intorsesera. Inca§ii, care la inceput
. au vazut §i ei in venirea spaniolilor implinirea promisiunii zeilor de
a se intoarce de peste mari, nu puteau intelege mai tarziu de ce
spaniolii ajunseseraatat de departe §i se purtauatat de rau in nu-
mele unui metal pe care Omul nu II putea folosi la nimic. Toti cer-
cetatorii sustin ca aztecii nu foloseau aurul in scopuri monetare §i
nici nu ii ata§au0 valoarecomerciala. Cu toate acestea,percepeau
de la popoarele supuse lor un tribut in aur. De ce?

; I
I.
i I
'I
,
,I
~ - ~. ,.~ ..~~'..,. ~ ~ .., ~..". , .~'._.__.-
- ~_.-
2
Pamantulpierdut
al luiCain?
Atunci cand spaniolii au intrat in capitala azteca Tenochtitlan,
aceasta era 0 metropola impresionanta. Din relatarile lor se des-
prinde imaginea unui ora§ mare, daca nu chiar mai mare decat ma-
joritatea ora§elor europene din acea vreme, bine organizat §i admi-
nistrat. Situat pe 0 insula de pe Lacul Texcoco, in valea centrala din
tinutul muntos, era inconjurat de apa §i strabatut de canale -0 ade-
varata Venetie din Lumea Noua. Drumurile lungi §i late care legau
ora§ul de continent i-au impresionat puternic pe spanioli, §i la fel
numeroasele canoe care navigau pe canale, strazile mi§unandde
bameni, pietele pline de negustori§i marfuri din toate colturile rega-
tului.
Palatul regal avea multe ca-
mere, era plin de bogatii §i
inconjurat de gradini unde
se aflau colivii pentru pasari
§i 0 gradinazoologica. Festi-
vitatile §i parazile militare se .
desfa§urau intr-o piata ma-
re, care zumzaia de activita-
te.
Oar inima ora§ului §i a
imperiului era vastul sau
centru religios - un dreptun-
ghi imens cu 0 suprafata de
peste 90.000 mp, inconjurat
de un zid construitsub forma ~ Fig.3
unor §erpiincolaciti. in interi-
orul acestei incinte erau zeci de edificii; cel mai impresionant dintre
ele era Marele Templu, cu cele doua turnuri ale sale §i templul se-
micirculardin Quetzalcoatl.in zilele noastremareapiata §icatedra-
la din Mexico City sunt amplasate pe locul vechii incinte sacre, a-
semenea multor altor strazi §i cladiri alaturate. in urma unor sapa-
turi efectuate in 1978 s-au descoperit multe portiuni din Marele
Templu, care astazi pot fi vizitate, iar in ultimii ani s-au obtinut sufi-
ciente informatiipentru a permite 0 reconstructiefidela a incintei a-
§a cum era in perioada sa de glorie.
Marele Templu avea forma unei piramide in trepte, ridicandu-
se treptat pana la 0 inaltime de aproximativ48 de metri. Baza ma-
sura 45 m lungimepe 45 m latime. Templulreprezenta 0 culminare
!:II rn-!:li milltnr f..,.,,.. ""_ __~ :_ A ! ...
~ . _0'_' .--r-~' y.,'
structura exterioarafusese construita peste una anterioara mai mi-
ca, iar aceastaingloba la randul ei 0 alta. in total erau §apte asUel
de structuri care se inglobau una pe alta. Arheologii au identificat
straturile pana la Templul II, care fusese construit in jurul anului
1400inainte de Christos.Acela, la fel ca ultimul,avea deja cele do-
ua turnuri gemenecaracteristice in varf.
Reprezentand 0 adorare duala stranie, turnul din partea de
nord era un altar inchinat lui Tlaloc, zeul furtunilor§i al cutremurelor
(figura 3a). Turnul de la sud era inchinat zeitatiitribale aztece Hui-
a
'"

- -.-.- "-~- .-." - - .----.
28 Zecharia Sitchin
tzilopochtli, zeul razboiului. in general era infali§at linand in mana
arma magica numita $arpele de Foc (figura3b), cu care biruise pa-
tru sute de zei marunli.
Doua scari monumentaleduceau in varful piramidei pe partea
sa de vest, cate una pentru fiecare turn-altar. Fiecareera decorata
la baza cu doua capete inspaimantatoare de §erpi,cioplite din pia-
tra, unul fiind §arpelede Foc allui Huitzilopochtli,iar celalalt $arpe-
Ie de Apa, care il simboliza pe Tlaloc. La baza piramidei oamenii
care au facut sapaturile au gasit un disc mare §i gros de piatra, pe
care era reprezentat corpul dezmembrat al zeilei Coyolxauhqui
(figura 3c). Conformfolclorului aztec, ea era sora lui Huitzilopochtli
§i fusese astfel pedepsita chiar de mana acestuia, in timpul ras-
coalei celor patru sute de zei la care participase §i ea. Se pare ca
soarta ei a stat la baza credinlei aztece conform careia
Huitzilopochtlitrebuie domolit prin jertfirea inimilorsmulse din piept
ale victimelor omene§ti.
Motivulturnurilorgemene a fost continuat in incintasacra, prin
ridicarea a doua piramide terminate cu turnuri, cate una pe fiecare
parte a Marelui Templu, §i a altor doua mai in spate, spre vest. UI-
timele doua flancau templullui Quetzalcoatl. Acesta avea 0 forma
neobi§nuitade piramidain trepte in partea din fala, dar 0 structura
circulara in trepte in partea din spate care urca in spirala §i se ter-
mina intr-un turn circular cu dom conic (figura4). Mulli sunt de pa-
rere ca acest templu era folosit ca observator solar.A.F. Aveni (As-
tronomyinAncientMesoamerica)a stabilit in 1974ca in momente-
Ie echinocliului (21 martie §i 21 septembrie), atunci cand soarele
rasare la est e.
~ , xact la Ecuator,
- ~ ._ / , , J ~P. nlltp.~ VAriA::!
~.s...~~ -//=>/~~ rasaritul de pe
~~ ~~ turnul templului
, lui Quetzalcoatla-
~
~: j;:... ", flat intre cele dc,
~ - ua turnuri ale Ma
relui Templu. lar
Fig.4 . ace~t. lucru era
poslbll doar pen-
tru ca arhiteclii incintei sacre au con-
struit templele de-a lungul unei axe arhi- ~ Fig.5
tecturale care nu se alinia conform
punctelor cardinale, ci devia spre sud-
est cu T; aceasta devialie compensa
pozitia geografica a ora§ului Tenochti-
tlan (Ia nord de Ecuator) §i permitea
contemplarea rasaritului soarelui intre
cele doua turnuri in acele date impor-
tante.
De§i este posibil ca spaniolii sa nu
fi fost con§tienli de aceasta caracteristi-
ca sofisticata a incintei sacre, scrierile pe care Ie-au lasat stau mar-
turie despre uimirea lor atunci cand au gasit nu doar un popor cu 0
cultura, dar §i cu 0 civilizalie atat de asemanatoare cu a lor. Aici,
dincolo de oceanul inspaimantator,intr-un linut dupa toate aparen-
tele izolat de lumea civilizata, se afla un stat condus de un rege - e-
xact ca in Europa. Curtea regala era plina de nobili, funclionari §i
curtezani.Trimi§ii veneau §i plecau. De la triburile vasale se perce-
pea tribut, iar cetalenii cinstili plateau impozite. Arhivele regale in-
registrauin scris istoriile triburilor,dinastiile, averile. Aveau 0 arma-
ta cu organ de comanda ierarhic §i cu arme perfeclionate. Aveau
arte §i me§te§uguri,muzica §i dans. Aveau festivaluri legate de a-
notimpuri §i zile sfinte impamantenite prin religie - 0 religie de stat,
la fel ca in Europa. $i mai aveau 0 incinta sacra cu temple §i cape-
Ie §i rezidenle, inconjurata de un zid - la fel ca Vaticanul din Roma
- condusa de 0 ierarhie de preoli care, la fel ca in Europa acelor
vremuri, nu erau numai pastratoriicredinlei §i interprelii voinlei divi-
np..ci ~i n;J~tr;'Hnrii t;tinAlnr c:tiintoi nintro ",,,o,,tO':l "" 1 ;.., ,
nomia §i misterele calendaristiceerau cele mai de seama.
Unii cronicari spanioli din acea vreme, vrand sa contracareze
stanjenitoareleimpresii favorabiledespre cei care ar fi trebuit sa fie
indienisalbatici,i-au atribuitlui Cortes0 mustrarepe care acesta i-ar
fi facut-o lui Moctezuma pentruca adorau "idoli care nu sunt zei, ci
demoni";0 influenla maleficape care Cortes s-a oferit sa 0 contra-
careze construind in varful unei piramide un altar cu 0 cruce §i cu
"imagineaMaicii noastre" (Bernal Diaz del Castillo, Historiaverda-
.J

-, ~ ~"::;1"d~
30 Zeeharia Sitehin REGATELE PIERDUTE 31
dera). Dar spre uimirea spaniolilor, aztecii cuno§teau pana §i sim-
bolul crucii, despre care credeau ca poseda 0 semnificatie celesta,
infati§andu-I drept emblema scutului lui Quetzalcoatl (figura 5).
Mai mult, prin labirintul acestui panteon cu numeroase zeitati
se intrezarea 0 credinta intr-un Zeu suprem, Creatorul a tot ce e-
xista. Unele dintre rugaciunile adresate lui sunau chiar familiar; iata
cateva versete dintr-o rugaciune azteca, traduse in spaniola din
limba ba§tina§a nahuatf.
Tu e§ti In eeruri,
Tu sus/ii mun/ii...
Tv e§ti peste tot, ve§nie.
Tu e§ti eel implorat, tu e§ti eel rugat.
Gloria ta este nemarginita.
care Ii se smulgea prizonier-
ilor inima din piept...).
intrucat s-a presupus ca
celelalte popoare din cele do-
ua Americi nu aveau un sis-
tern de scriere, aztecii pareau
mai avansati eel putin din a-
cest punct de vedere, deoare-
ce aveau unul. Dar scrierea
lor nu era nici alfabetica, nici
fonetica; era 0 serie de imagi-
ni, precum desenele dintr-o
banda desenata (figura 6a).
Prin comparatie, in Orientul
apropiat antic scrierea aparuta cu aproximativ 3800 de ani inainte
de Cristos (in Sumer) sub forma pictogramelor a suferit rapide
modificari, prin stilizare, devenind 0 scriere cuneiforma; aceasta a
evoluat catre 0 scriere in care semnele inlocuiau silabele, jar la
sfar§itulmileniului 2 inainte de Cristos intr-un alfabet complet. Scri-
erea hieroglifica a aparut in Egipt la inceputul regatului de acolo,
aproximativ 3100 inainte de Cristos, §i a evoluat rapid intr-un sis-
tern de scriere hieroglifica.
Studiile de specialitate,precum eel al Amelie; Hertz (Revue de
Syntl1ese Historique, vol. 35), au ajuns la concluzia ca sistemul az-
tec de scriere prin imaginiera similar cu cea mal timpurie scriere e-
gipteana, precum cea gasita pe tableta de piatra a regelui Narmer
(figura 6b), pe care unii II considera primul rege care a intemeiat 0
dinastie in Egipt,in urma cu patru milenii §ijumatate. Amelia Hertz
Q ~Q"'n u c:metet:>t#llIetlldlt#;IUUCtICtIrm9 azteCIl am MeXIC§I pnmele
dinastii din Egipt: in ambele cazuri metalurgia cuprului nu se dez-
voltase inca,pe cand prelucrarea aurului era atat de avansata, in-
cat me§teriiputeau sa incrusteze turcoaze (0 piatra semipretioasa
apreciata in ambele tari) in obiectele de aur.
Muzeul National de Antropologie din Mexico City - unul dintre
cele mai bune din lume in acest domeniu -prezinta mo§tenirea ar-
heologica a tarii intr-o cladire in forma de U. Aceasta consta din
portiuni sau coridoare conectate §i II poarta pe vizitator in timp §i
~~~ !
WW~~Ia
Fig.6
I.
$1totu§i, in pofida asemanarilor uimitoare, civilizatia azteca se
caracteriza printr-o partlcularitate tulburatoare. Nu era doar "idola-
tria", din care multimea de calugari §i de padres faceau uneasus
belli,§i nici macarobicelulbarbarde a smulgeinimiledin pieptul
prizonierilor, oferindu-Iedrept sacrificiului Huitzilopochtli(obiceica-
re din cate se pare fusese introdus abia in 1486 de regele dinain-
tea lui Moctezuma). Era, mai degraba, toata aceasta civilizatie, ca
§i cum ar fi fost rezultatul unui progres a carui inaintare fusese 0-
prita, sau 0 cultura superioara importata acoperind,ca 0 spoiala, 0
structura de baza primitiva.
Edificiile erau impresionante §i ingenios dispuse, dar nu erau
construite din pietre finisate, ci din caramizi nearse,simple pietre ti-
nute laolalta de mortar. Comertul era infloritor, dar se baza pe
schimb. Tributul se percepea in natura; impozitele se plateau in
servicii Der~on::lIA - nil ~llnnc:t",~" h~nii ~o..Jr;t"ra ~ ~~ :--
gherghefuri rudimentare,bumbacul era tors pe fusuri de argila ase-
manatoare celor gasite in Lumea Antica, in ruinele Troiei (2000 i-
nainte de Cristos) §i in §antierele arheologice din Palestina (3000
de ani inainte de Cristos). Prin uneltele §i armele lor, aztecjj se
af/au in epoca de piatra, fiind lipsiti cu desavar§ire de unelte de
metal, de§i cuno§teau me§te§ugulprelucrariiauruluj. Pentru a taia
foloseau a§chii de piatra obsidiana asemanatoare sticlei (iar unul
dintre obiectele aztece descoperitefrecvent era cutitul obsidian, cu

32 Zecharia Sitchin
spatiu, din originile preistoricepana in timpurile aztece,§i de la sud
§i nord la est §i vest. Portiuneacentrala este rezervata aztecilor §i
reprezinta mandriaarheologilormexicani, deoarece numelede "az-
teci" Ii s-a dat acestor locuitoriabia mai tarziu. Ei i§i spuneau mexi-
ca, imprumutand acest nume nu doar capitalei (construitape locuf
vechii capitaIe aztece Tenochtitlan),ci §i intregii tari.
Sala Mexica, dupa cum este denumita, este prezentatain mu-
leu ca fiind "cea mai importanta sala... Dimensiunilesale grandi-
oase au rolul de a oferi un cadru maret pentru cultura poporului me-
xican." Printre sculpturile monumentale de piatra se numara §i j-
mensul Calendar de Piatra (vezi figura 1), cu 0 greutate de aproxi-
mativ 25 de tone, statui uria§eale diferitilor zei §i zeite, §i un disc
de piatra greu §i gros de forma rotunda. Etigii mai mici din piatra §i
argila, unelte de ceramica, arme, ornamente din aur §i alte obiecte
ramase de la azteci, precum §i modelulla scara redusa al incintei
sacre umplu aceasta sala impresionanta.
Contrastul dintre obiecteleprimitive de argila §i lemn §i etigiile
grote§ti, pe de 0 parte, §isculpturile impresionante din piatra §i mo-
numentala incinta sacra, pe de alta, este uimitor §i inexplicabil, a-
vand in vedere ca aztecii venisera in Mexic in urma cu doar patru
secole. Cum se poate explica prezenta laolalta"a doua asemenea
civilizatii? Cautand raspunsul in istoria cunoscuta, descoperim ca
aztecii erau un trib nomad, relativ inapoiat care a invadat 0 vale 10-
cuita de triburi cu 0 cultura mai avansata. La inceput §i-au ca§tigat
existenta servind triburile locale, mai ales in calitate de mercenari.
Cu timpul au reu§it sa Ie supuna, imprumutand de la ele nu doar
cultura, ci §i pe me§teri.Aztecii II venerau §i ei pe zeul Huitzilopo-
chtli §i au adoptat tot panteonul vecinilor lor, inclusiv pe zeul ploii-.. .
I ,""V,", 'i' t"" LOU' UII 'O'O"'OlU' .oIUI:1LLOI.Vdll, Lt:UI IIIt::jU:I:juguruor, al
.scrisului, matematicilor, astronomiei §i masurarii timpului.
Tnsalegendele sau ceea ce oamenii de §tiinta numesc "mitu-
rile migrarii" pun evenimentele intr-o lumina diferita - in principal
stabilind originea intamplarilor mult mai devreme. Aceste informatii
nu se bazeaza doar pe traditiile orale, ci §i pe diverse carti denumi-
te codice. Unele, precum Codex Boturini, relateazaca stravechea
vatra a triburilor aztece era Azt-Ian (Locul Alb). Acesta a fost sala-
§ul primului cuplu patriarhal,reprezentatde Itzac-mixcoatl($arpele
REGATELEPIERDUTE 33
alb din nori) §i sotia sa nan-cue(Batrana). Din copiii lor au descins
triburile care vorbeau limba nahuatl, printre care §i aztecii. ~i tolte-
cii descindeaudin Itzac-mixcoatl,dar mama lor era alta femeie; ast-
fel ca ei nu erau decat pe jumatate frati cu aztecii.
Nimeni nu poate spune cu exactitateunde se afla Aztlan. Din-
tre numeroaselestudii care trateaza acest aspect, (§icare includ §i
teorii ce II situeaza pe teritoriullegendarei Atlantide) unul dintre ce-
Ie mai bune este allui Eduard Seier, Wolag Aztlan die Heimat der
Azteken?Se pare ca era un loc asociat cu cifra §apte, deoarece ca-
teodata i se spunea Aztlan al celor §aPtepe§teri. Tncodice se spu-
nea despre el §i ca putea fi recunoscutprin cele §aptetemple: 0 pi-
ramidain trepte impozantadispusacentral inconjurata de alte §ase
mai mici.
Tn ampla sa lucrare Historia de las cosas de la Nueva Espana,
calugarul Bernardino de Sahagun, cu ajutorul unor texte originale
scrise in limba locala nahuatldupacucerire, se ocupa de migratia
multitribaladin Aztlan. Erau §aptetriburi in total, care au plecat din
Aztlan in barci. Cartile cu poze ii infati§eaza trecand pe langa un
semn de hotar a carui pictograma ramane 0 enigma. Sahagun ofe-
ra diverse nume pentru punctele de popas de-a lungul drumului §i
nume§te destinatia "Panotlan". Aceasta inseamna, pur ~i simplu,
"Locul Sosirii de pe Mare", dar, multumita unor diverse indicii, oa-
menii de §tiintaau conchis ca era ceea ce numim noi azi Guatema-
la.
Triburilecare au venit aveau patru intelepti care sa-I indrume
§i sa-I conduca deoarece adusesera cu ei manuscriserituale ~i §ti-
au §i secretele calendarului. De acolo triburile s-a indreptat spre
Sala§ul §arpelui - Nor ~i se pare ca in timpul drumului s-au impra§-
lieU. 111(,;1:111:1UIII Ulllla, UlIII ulrnre el, pflmre care §I azIecll ~I IOIIeCII,
au ajuns intr-un loc, pe numele sau Teotihuacan, unde erau doua
piramide, una in cinstea Soarelui §i cealalta in cinstea Lunii.
Regiiguvernau din Teotihuacan§i erau ingropati acolo, deoa-
rece insemna alaturarea de zei in viala de apoi. Nu se §tiecu exac-
titate cat timp a trecut pana la urmatoarea migralie, dar la un mo-
ment dattriburileau inceput sa paraseascaora§ulsfant. Primii care
au plecat au fost toltecii, care s-au apucat sa-§i construiasca pro-
priul ora§, Tollan. Ultimii care au plecat au fost aztecii. Tnpere-

I
,I
I
'1
,I.
'I
I
I
:1
III
: I
I
,
I
!"~~.c:~
-- ---
grinarile lor au ajuns in multe locuri, dar nu s-au stabilit nicaieri. in
timpul ultimei lor migratii aveau un §ef al carui nume era Mexitli,
care insemna "Cel Uns". Aici, conform unor oameni de §tiinta (de
exemplu Manuel Orozoco y Berra, Ojeada sobre cronologia Mexi-
cana) se aM originea denumirii tribale Mexica("Poporul uns").
Aztecii/Mexicaau primit semnalul pentrupornireain ultima mi-
gratie de la zeullor Huitzilopochtli,care le-a promis ca vor gasi un
pamant unde sunt "casecu aur §iargint, bumbacmulticolor§i0 mie
de feluri de cacao." Trebuiau doar sa mearga in directia indicata,
pana cand vor vedea un vultur catarat pe un cactuscare cre§te din-
tr-o stancainconjuratade apa.Trebuiausasestabileascaacolo§i
sa-§i spuna "Mexica", deoarece erau un popor ales, ursit sa dom-
neasca peste alte triburi.
$i a§a au ajuns aztecii - conform legendelor, pentru a doua
oara -in valea din Mexic. Au ajuns la Tollan, cunoscut §i ca "Locul
din mijloc". De§i ba§tina§iierau stramo§ii lor, nu i-au intampinat cu
bratele deschise. Timp de aproape doua secole aztecii au trait pe
malurile mla§tinoaseale lacului central. Dupa ce au acumulat mai
multe cuno§tinte§i au devenit mai puternici,§i-au construit propriul
ora§, Tenochtitlan.
Semnificatia numeluiera "Ora§ullui Tenoch." Uniicred ca i se
spunea astlel deoarece pe conducatorulaztec din acea vreme, in-
temeietorul de fapt al ora§ului, II chema Tenoch. Dar se §tie ca az-
tecii se considerau deja a fi tenochas, adica descendentii lui Te-
noch, astlel incat altii sunt de parere ca Tenoch este numele unui
stramo§ tribal, 0 figura paternala legendara care existase in urma
cu foarte multa vreme.
Oameniide §tiintasustin in prezentca poporul Mexicasau Te-
"""',..h ,,__:..'i'....,_1_':'_:. 1__..f..~4'" ~'" I ..,- . .
. _0_n . . .- --,..- ":f' 'lg,
Tenochtitlan in 1325. §i-au stabilit suprematia dupa 0 serie de ali-
ante cu unele triburi §i de razboaie cu altele. Uniicercetatori se in-
doiesc de faptul ca aztecii ar fi pus bazele unui imperiu veritabil.
Cert este ca, atunci cand au venit spaniolii, aztecii reprezentau pu-
terea dominanta in Mexicul central, domnind peste aliati §i subju-
gand du§manii. Ultimii serveau drept sursa de prizonieri pentru sa-
crificii; cucerireaspaniola a fost u§uratade rascoalalor impotriva 0-
presorilor azteci.
Asemenea evreilor biblici, care i§i stabileau originile pana la
cuplurile patriarhale §i chiarla inceputul omenirii, aztecii, toltecii §i
celelalte triburi care vorbeau limba nahuatlau legende ale creatiei
cu teme similare. Dar,in timp ce Vechiul Testament condensa sur-
sele sumeriene detaliateprin desemnarea unei singure entitati mul-
tiple (Elohim) din multimeade divinitati participante ia procesul de
creatie, pove§tile in limba nahuatl pastrau conceptele egiptene §i
sumeriene referitoarela mai multe divinitati actionandfie impreuna,
fie separat.
Credintele tribale, care predominau din sud-vestul Statelor U-
nite in partea de nord a statului Nicaragua de azi, pana in sud - Me-
soamerica - spuneau ca la inceputul inceputului a fost un zeu ba-
tran, Creator al Tuturor Lucrurilor, al Cerului §i Pamantului, al carui
sala§ se afla in cerul eel mai inalt, al doisprezecelea cer. Sursele
lui Sahagun ii indicaupe tolteci ca initiatori ai acestei legende:
lar toltecii ~tiau
Ca cerurile sunt multe.
Ei spuneau ca sunt douasprezece ceruri suprapuse;
Acolo domne~teadevaratulzeu fmpreuna cu soa/a sa
EI este Zeul Ceresc,Stapanul Dualita/ii;
Soa/a sa este Stapana Dualita/ii.
lata ce fnseamna:
EI este rege, el este stapan, el este deasupra celor
douasprezece ceruri.
Aceasta strota seamana uimitor cu credintele religioase me-
sopotamiene referitoarela cer, care 1'1a§aza in fruntea panteonului._ _ A.. , . - . ~
r- . , I' """'''''..,,""'" 1111fJlc:nAIIQ ",U ~U}ICI. ;:,a I"lllU
("Stapana Cerului") locuiape cea mai indepartata planeta, a doua-
sprezecea din sistemul nostrusolar. Sumerienii 0 intati§au ca pe 0
planeta incandescenta,al carei simbol era crucea (figura 7a). Sim-
bolul a fost apoi adoptat de toate popoarele din lumea antica §i a
devenit in timp emblemaomniprezenta a discului inaripat (figura 7
b, c). Scutullui Quetzalcoatl (figura 7d) §i simbolurile infati§ate pe
monumentele mexicanetimpurii (figura 7e) seamana in mod bizar.
Zeii Stravechi despre care existau legende in limba nahuatl
--- 'J

~j
., ~.....-----. --
tii lor au ajuns in Grecia prin Asia Mica. Canaanitii semiti §i fenicie-
nii au consemnatrazboaiele duse de Baal cu fratii sai, in timpul ca-
rora Baal a ucis sute de "fii mai marunti ai zeilor", dupa ce I-a mo-
mit sa vina la un banchet dat in cinstea victoriei sale.
lar in tara lui Ham din Africa textele egiptene vorbeau despre
dezmembrarea lui Osiris de caire fratele sau Seth §i despre raz-
boaiele lungi §i grele care au urmat intre Seth §i Horus, fiul §i raz-
bunatorullui Osiris.
Erau oare zeii mexicanilor propria creatie sau erau ei amintiri
ale unor credinte §i pove§ti care i§i aveau sursa in Orientul Apro-
piat? Raspunsulva veni pe masura ce yom examina §i alte aspec-
te referitoarela pove§tile Nahuatl despre creatie §i preistorie.
Pentru a duce mai departe comparatia noastra, Creatorul tu-
turor lucrurilorera un zeu care "daruie§teviata §i moarte,soarta bu-
na §i soartarea." Cronicarul Antonio de Herreray Tordesillas (His-
toriagenera~ scria ca "indienii iI invoca atunci cand au vreun ne-
caz, ridicandu-§iprivirea spre cer acolo unde cred ca sala§luie§te
el." Acest zeu a creat mai intai Cerul §i Pamantul;apoi a faurit din
lut un barbat§i 0 femeie, dar ace§tianu au rezistat. Dupa multa tru-
da, a creat0 perechede oameni din cenu§a§i metale,§i cu urma§ii
lor a fost populatalumea. Dar toti~ce§ti barbati §i femei au fost ni-
miciti intr-un potop,in afara de un oarecarepreot §i sotia sa care s-
au salvat intr-un trunchi de copac scobit, luand cu ei seminte §i a-
nimale. Preotula descoperit pamant trimitand inainte pasarile. Du-
pa spuselealtui cronicar, calugarul Grigorio
Garcia, potopul a durat un an §i 0 zi; in tot
acest timp pamantul a fost acoperit de ape
§i lumea intreaga era un haos.
~
36 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE
"
erau reprezentati ca oameni
cu barba (figura 8), a§a cum
se cuveneau sa fie stramo§ii
lui Quetzalcoatl cel cu barba.
Ca §i in teogoniile din Mesopo-
tamia §i Egipt, erau tot felul de
pove§ti despre perechi cere§ti
§ifrati care se insurau cu suro-
rile lor. De cea mai mare im-
portanta pentru azteci erau cei
patru frati cere§ti Tlatlauhqui,
Tezcatlipoca- Yaotl, Quetzal-
coati §i Huitzilopochtli,in ordi-
nea na§teriilor. Ei reprezentau
cele patru puncte cardinale §i
cele patru elemente primor-
diale: Pamantul, Vantul, Focul,
Apa - 0 teorie asupra "originii
tuturor lucrurilor" bine cunos-
cuta in toate cele patru colturi
ale lumii antice. Ace§ti patru
zei reprezentau §i culorile ro-
§u, negru, alb §i albastru, §i cele patru rase ale omenirii, care erau
adesea infati§ate (ca pe prima pagina a Codex Ferjervary-Mayet)
in culori adecvate laolalta cu simbolurile lor, copaci §i animale.
Aceasta recunoa§terea celor patru ramuri separate ale Ome-
nirii este interesanta §i poate chiar semnificativa avand in vedere
diferenta dintre ea §iconceptul mesopotamianbiblic al impartirii in-
tre asiatici - africani - euroDenL ~~UAi~i ::u~ nrinin..", in rlo.,.,.o,.,,.1,,...~;;
lui Noe:Shem-Ham-Japher.TriburileNahuatlau adaugatunal pa-
trulea popor, de culoare ro§ie- poporul din cele doua Americi.
Pove§tile in limba nahuatlpomeneau de certuri §i chiar raz-
boaie intre zei; printre acestease numara §i 0 confruntare in timpul
careia Huitzilopochtlia invins patru sute de zei mai marunti§i0 lup-
ta intre Tezcatlipoea-Yaotl§i Quetzalcoatl.Astfel de razboaiepen-
tru a pune stapanire pe Pamant§i pe resursele sale au fost descri-
se in folclorul ("miturile") tuturor popoarelor antice. Pove§tilehitite
§i indoeuropene despre razboaieledintre Teshub sau Indracu fra-
I ",,..,,,ru..,.,,I_ = :-:1- _: - _. .1._. .. ,.
" 9 b
a
~c
&d"
37
- . ~. ...
piatra precum Piatra calendarului impar-
1eau intamplarile istorice indepartate sau
preistorice care au afectat omenirea §i pe
stramo§ii triburilor Nahuatl in patru epoci
sau "Sori". Aztecii considerau ca epoca lor
era cea mai recenta dintre cele cinci, Vars-
ta celui de-al CincileaSoare. Fiecaredintre
cei patru sori precedenti i§i aflase sfar§itul F' 8
in urma unei catastrofe, fie naturala (de Ig.
Ii
1-

--~-
38 Zecharia Sitchin
I
I'I
I
II.
I
:,
exemplu potopul), fie pricinuita de razboaiele dintre zei.
Despre marea Piatra azteca a Calendarului (descoperita in in-
teriorul incintei sacre) se crede ca reprezinta 0 consemnare in pia-
tra a celor cinci epoci. Simbolurile de jur-imprejurul modelului cen-
tral §i imaginea central a insa§i au constituit subiectul a numeroase
studii. Primul inel interior infati§eaza in mod clar cele douazeci de
semne pentru cele douazeci de zile din calendarul aztec. Cele pa-
tru figuri dreptunghiulare care inconjoara modelul central sunt recu-
noscute ca fiind glifele reprezentand cele patru epoci trecute, pre-
cum §i nenorocirile care au pus capat fiecareia dintre ele: Apa, Van-
tul, Cutremurele §i Furtunile, §i Jaguarul.
Pove§tile despre cele patru epoci sunt valoroase pentru infor-
matiile pe care Ie ofera despre lungimea acestora §i principalele e-
venimente din timpullor. De§i versiunile difera, sugerand 0 lunga
traditie orala, toate sunt de acord asupra unui lucru: prima epoca a
luatsfar§itin urmauneiinundatii,a unuipotopcare a inghititPa-
mantul.Omenireaa supravietuitdoarpentruca un cuplu,Nene§i
sotialui,Tata,au reu§itsa se salvezeintr-untrunchide copacsco-
bit.
Aceasta epoca a fost epoca Uria§ilorcu Parul Alb.AIdoilea
Soare era cunoscut sub numele de "Tzoncuztique","Varsta de
Aur",careia i-a pus capat $arpele Vantului.In fruntea celui de-al
Treilea Soare s-a aflat $arpele de Foc; a fost varsta Oamenilorcu
ParulRo§u.Conformcronicarului Ixtlilxochitl,erau supravietuitori ai
celei de-a doua ere, care ajunsesera cu corabia de la rasaritul Lu-
mii Noi, stabilindu-se intr-o zona denumita Botonchan. Acolo I-au
intalnit pe uria§iicare de asemeneasupravietuiseraprimei ere §iau
devenit sclavii lor.
AI Patrulea Soare a fost al Poporuluicu Cap Negru. In timpul
___:_:~. ~ :..."" ;"uall ,>,,-a IQI"UL QI-'dlllid III IVltlXIC. era malt, avea
un chip luminos, barba §i purta 0 haina lunga. Bastonullui, de for-
ma unui §arpe,era vopsit in negru,alb §i ro§u;era incrustat cu pie-
tre pretioase §i impodobit cu §ase stele. (Poate nu este 0 coinci-
denta faptul ca bastonulepiscopuluiZumarraga,primul episcop din
Mexic, a fost astfellucrat incat sa semene cu allui Quetzalcoatl.)
In timpul acestei epoci a fost construita capitala toltecilor, Tollan.
Quetzalcoatl, cel mai mare intelept §i invatat, a introdusinvatatura,
me§te§ugurile,legile §i socotirea timpului conform ciclului de cinci-
zeci §i doi de ani.
Spre sfar§itulcelui de-al Patrulea Soare au inceput razboaiele
intre zei: Quetzalcoatl a plecat, luand-o spre rasarit, spre locul de
unde venise candva. Razboaieledintre zei au adus haosul pe pa-
mant; numarul animalelorsalbatice II depa§ea pe cel al oamenilor,
iar Tollan a fost abandonat. Pestecinci ani au venit triburile Chichi-
meca, alias aztece; §i a inceput AI Cincilea Soare, epoca azteca.
De ce Ii se spunea epocilor"Sori" §i cat timp au dUrat?Motivul
este neclar, iar lungimeadiverselorepoci fie nu este mentionata, fie
difera in functie de versiune. 0 varianta care pare corecta §i care
este uimitor de plauzibila, dupa cum yom demonstra, este Codex
Vaticano-Latino3738. Conform acestuia, primul soare a durat
4.008 ani, al doilea 4.010, al treilea 4.081. AI patrulea "a inceput in
urma cu 5.042 de ani," nespecificandmomentul cand a luat sfar§it.
Chiar de ar fi a§a, conform acestei surse evenimenteleau avut loc
17.141 de ani inainte de momentulconsemnarii lor in scris.
Pentru un popor presupusprimitiv, acesta reprezinta un inter-
val de timp destul de mare, iar oamenii de §tiinta, de§i sunt de a-
cord ca evenimentele din al Patrulea Soare contin elemente istori-
ce, au tendinta de a lua drept mituri epocile mai indepartate. Cum
se explica atunci pove§tiledespreAdam §i Eva,despre potopul pla-
netar, supravietuirea unui cuplu -episoade (in cuvintele lui H.B. A-
lexander, Latin-AmericanMythologj)"care amintesc in chip izbitor
de povestea creatiei din a doua carte a Genezei §i de cosmogonia
babiloniana similara?" Unii savanti sugereaza ca textele scrise in
limba nahuatloglindesc oarecumceea ce indienii auzisera deja de
la spaniolii cucernici. Dar nu toate codicele au fost scrise dupa cu-
: _.:_ 11"__"_ ~_~_:I_L~LI~__ .. . ..
. . . ., _._u__."-__""___1111_11-11-t'''''''1
explicatedecat daca presupunemca triburile mexicaneaveau une-
Ie legaturi ancestrale cu Mesopotamia.
Mai mult, orarul mexicaninnahuatlcoreleaza evenimentele §i
momentele cu 0 precizie §tiintifica §i istorica uimitoare. Plaseaza
potopulla sfar§itul PrimuluiSoare, cu 13.133 de ani inainte de mo-
mentul scrierii codicelui, respectivin jurul anului 11600 inainte de
Cristos. In cartea meaA douasprezeceaplanetaam tras concluzia
ca un potop planetar a inghitit intr-adevar Pamantul in jurul anului

-- ,,",
40 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 41
11000 inainte de Cristos. 0 astfel de coincidenta, nu doar asupra
evenimentuluiin sine,ci §iasupra datei, sugereazaca pove§tileaz-
tece nu se bazeaza exclusiv pe mituri.
Suntem nedumeriti in egala masura de unele afirmatii din a-
ceste istorisiri, conform carora a patra era a fost era "poporului cu
capete negre" (epocile anterioare fusesera denumite epoca uria§i-
for cu parul alb §i epoca poporului cu parul ro§u). Acesta este ter-
menul exact pe care il foloseau sumerieniiin textele lor pentru a se
descrie pe ei in§i§i. Sa considere oare cronicile aztece AI Patrulea
Soare drept epoca in care sumerienii au aparut pe scena mondia-
la? Inceputurile civilizatiei sumeriene.se situeaza in jurul anului
3800 inainte de Cristos; se pare ca nu ar trebui sa mai fim surprin§i
acum de faptul ca, prin stabilirea inceputului celei de-a Patra Epoci
in anul 5026 inainte de propria epoca, aztecii 0 situeaza de fapt in
jurul anului 3500 inainte de Cristos - data uimitor de exacta pentru
inceputul epocii "oamenilor cu capetele negre".
Explicalia prin feedback sugerata (conformcareia aztecii (e-ar
fi spus spaniolilor ceea ce auzisera prima oara tot de la spanioli) nu
se dovede§te valabila in cazul sumerienilor. Lumea occidentala a
descoperit mo§tenireamarii civilizalii sumerienela patru secole du..
pa cucerirea spaniola.
Trebuie sa conchidem ca triburile Nahuatl cuno§teau aceste
. pove§ti atat de asemanatoare cu Geneza chiar de Ia.sursa. Dar
cum?
Tntrebareaii preocupase foarte mult pe spanioli in§i§i. Ei au
descoperit cu uimire in Lumea Noua nu doar 0 civilizatie, foarte a-
semanatoare cu a Europei, dar §i "un mare numar de oameni", "Au
fostinsa de-adreptululuitidealuziilAhihlir.~liin t~vtolo ",..,tnM ",'
Incercatsa gaseasca0 explicatie, iar raspunsula fost simplu: ace§-
tia erau urma§ii celor Zece Triburi Pierdute ale lui Israel, care au
fost exilate de asirieni in 722 dupa Cristos §i au disparut apoi fara
urma (in Regatulludeilor nu au mai ramasdecat doua triburi, luda
§i Beniamin).
Primulcare a prezentat aceastaexplicatiein mod detaliat intr-
un manuscris- chiardacanueraautorulei -a fost calugarul domi-
nican Diego Duran, care a venit in Noua Spanie in 1542, la varsta
de cinci ani. Cele doua carti ale sale, una cunoscuta sub titlul in
limba engleza Book of the Gods and Rites and the Ancient Calen-
dar §i Historiade las Indias de Nueva Espana au fost traduse in
engleza de D. Heyden §i F. Horcasitas. Tnaceasta a doua carte,
Duran, dupa ce expune numeroasele asemanari, i§i prezinta con-
vins concluzia cu privire la ba§tina§ii "din Indii §i din partea conti-
nentala a acestei Noi Lumi", respectiv ca ace§tia"sunt evrei §i isra-
eliti". Teoria sa era confirmata, spune el, "de firea lor. Ace§ti ba§ti-
na§i fac parte din cele zece triburi afe lui Israelpe care Shalmana-
ser, regele asirienilor, le-a capturat §i le-a dus in Asiria."
Duran relateaza despre conversalii1epurtate cu indiani ba-
trani, in cursul carora a aflat traditii tribale dintr-o vreme cand exis-
tau "barbaliinalli cat muntelecare au aparut §i au pus stapanire pe
lara... Ace§tiuria§i, negasind nici un mod de a ajunge la Soare, au
hotarat sa construiascaun turn atat de inalt, incat vartullui sa atin-
ga Cerul." 0 astfel de poveste, atat de asemanatoarecu povestea
biblica a Turnului lui Babel, este semnificativa ca §i cea referitoare
fa 0 migratie asemanatoare unui exod.
Nu este de mirareca, pe masurace astfel de relatarise inmul-
leau, teoria celorzece triburi pierdutedeveneaprincipalafavorita in
secolele §aisprezece§i §aptesprezece.Se presupuneaca israelitii,
in peregrinarealor spre rasarit, prin pamanturile asiriene §i dincolo
de ele, au ajuns in America.
Teoria celor zece triburi pierdute, sustinuta in perioada sa de
glorie §i de curtile regale din Europa,a fost ridiculizatade oamenii
de §tiinta de mai tarziu. Conform teoriilor actuale, omul a sosit pri-
ma oara in Lumea Noua venind din Asia, pe un pod de gheata for-
mat peste Alaska in urma cu aproximativ 20.000 - 30.000 de ani in
x ~___':'::_.a.!~__'..__ &. "' . ..
~ "'" --3 -- - - ...-.-"-" -,... - ""_. ,"W.II",,,, ,.,,,,QIQUilICI',,-,VII-
stand din unelte,evaluarilingvistice,etnologice§iantropologice su-
gereaza influentede dincolo de Pacific, din India,Asia de sud-est,
China, Japonia, Polinezia.Savanlii Ie explica prin sosirea periodica
a acestor popoarein cele douaAmerici; dar afirmacu tarieca aces-
te migralii au avut loc in timpul epocHcre§tine,cu numaicateva se-
cole inainte de cucerire§i in nici un caz inainte de era noastra.
De§i savantiide renume continua sa minimalizezeorice mar-
turii ale unor contacte transatlantice intre Lumea Veche §i Lumea

42 Zecharia Sitchin
Noua, ei nu exclud complet niciposibilitateaunor contacte cu po-
poarele de dincolode Pacific,0 eventuala explicatiepentru legen-
dele dincele doua Americiatat de asemanatoare cu cele biblice.Tn-
tr-adevar, legendele despre unpotopglobal§idespre crearea omu-
luidin lutsau alta materie asemanatoare sunt teme mitologiceuni-
versale §iun posibiltraseu spre cele douaAmericiveninddinspre
OrientulApropiat(unde i§iaveau originealegendele) ar fipututfiA-
sia de sud-est §iinsulele din Pacific.
Oar in versiunea in limbanahuatlexista elemente care indica
mai degraba 0 sursa indepartata decat una relativ recenta inainte
de cucerire. Unuldintre aceste elemente iI reprezinta faptul ca le-
gendele in nahuatldespre facerea omuluicorespund unei versiuni
mesopotamiene foarte vechi care nu a fost mentionata nicimacar
in Cartea Genezei!
Tnfapt,in Biblienu exista una, ci doua versiuniasupra aparitiei
omului;ambele pleaca de la variante mesopotamiene anterioare.
Oar ambele ignora 0 a treia versiune §iprobabilcea mai veche, in
care omul nu era alcatuit din lut,ci din sangele unui zeu. Tntextul
sumerian pe care se bazeaza aceasta versiune, zeul Ea impreuna
. cu zeita Ninti "au pregatit 0 baie purificatoare." "Un singur zeu sa
fie amestecat in ea",a poruncit el; "dincarnea §i sangele lui,Ninti
sa amestece lutul."Dinacest amestec au fost creati barbatii §ife-
meile.
Ni se pare foarte semnificativ ca aceasta versiune -care nu
este inclusainBiblie-este ceacarea fostreluataintr-unmitaztec.
Textul este cunoscut drept Manuscrisul din 1558§i conform lui, du-
pa sfar§itul dezastruos al celui de-al Patrulea Soare, zeii s-au adu-
nat in Teotihuacan:
- .
~... 0;<..."""''''''' ~-au aUUfli:tt,i:tUspus:
"Cine va locui pe Pamant?
Cerul a fost deja dat fn stapanire
~i pamantul a fost dat fn stapanire;
Oar cine, 0 zei, cine va locui pe Pamant?"
Zeii adunati acolo erau "preocupati". Oar lui Quetzalcoatl, zeul
intelepciunii §i al §tiintei, i-a venit 0 idee. A plecat spre Mictlan, Ta-
~... - p
REGATELE PIEROUTE 43
ramul Mortilor, §i i-a in§tiintat pe cei doi zei care iI guvernau: "Am
venit dupa oasele pretioase pe care Ie lineli aicL" Quetzalcoatl bi-
ruie incercarile §ivicleniile §i pune in cefe din urma mana pe "oase-
Ie prelioase":
A adunat oasele pre/ioase;
Oasele barbatului au fost puse laolalta de 0 parte,
Oasele femeii au fost puse laolalta de cealalta parte.
Quetzalcoatlle-a luat ~ile-a pus intr-o desaga.
A dus oasele uscate pana la Tamoanchan, "Locul originii
noastre" sau "Locul de unde ne tragem". Acolo a daruit oasele ze-
ilei Cihuacoatl ("Femeia §arpe"), zeila vrajilor.
Ea a macinat oasele
~i le-a pus fntr-un tub sub/ire de pamant.
Quetzalcoatl ~i-a sacrificat barba/ia peste ele.
Sub privirile celorlalli zel, ea a amestecatoasele macinate cu
sangele zeului ; din amestecul asemanator lutului a fost creat Ma-
cehuales. Omenirea a fost recreatal
Tnlegendele sumeriene,creatorul Omului era zeul Ea ("Cel a
carui casa este apa"), cunoscut §i sub numele de Enki ("Zeul
Pamant"), la care toate epitetele §i simbolurile faceau aluzie ca la
un artizan, un fauritor -toate cuvintele care i§i gaseau echivalent
lingvistic in termenul"§arpe".Tovara§asa in acest ritual, Ninti ("Ea
cea care da viala"), era zeita medicinei- un me§te§ug al carui sim-
bol a fost inca din antichitate§arpeleincolacit. Imaginilesumeriene
de pe siQiliilesulurilorIeore7int~nA ~AI~ nnlli!i '7",it~tii"tr_"" , ,.Ir',
asemanator cu un laborator,inconjurate de sticle §i de tot felul de
alte obiecte (figura 9a).
Este cu adevarat uimitor ca aceste detalii se regasesc in le-
gendele in limba nahuatl-un zeu al cunoa§terii,§arpeleinaripat, 0
zei1acu puteri magice,Femeia §arpe;0 baie de huma in care tara-
na este amestecatacu substanta esen1ialaa unui zeu (sangele) §i
crearea Omului, a barbatului§i a femeii din acest amestec. ~i mai
uimitor este faptul ca mitul a fost descris intr-o cronica nahuatl
----

~_.-
44 Zecharia Sitchin
gasita in zona locuita de tribul mixtec.
Tnfati§eazaun zeu §i 0 zeita ameste-
cand un element care curge intr-o sti-
cia uria§a sau intr-un vas cu sangele
unui zeu care curge in sticla; din a-
mestec, rezulta un om (figura 9b).
Tnurma corelarii acestor date cu
celelalte date referitoare la sumerieni
§i cu terminologia, apar indicii privind
legaturi ce dateaza dintr-o epoca fo-
arte indepartata. Se pare ca aceste
marturii pun sub semnul intrebarii te-
oriile actuale despre primele migratii
ale omului spre cele doua Americi.
Prin aceasta nu vrem doar sa suge-
ram - a§a cum s-a sugerat la incepu-
tul secolului XX la Congresele inter-
nationale ale americanologilor - ca
migratia nu a avut loc dinspre Asia prin stramtoarea Bering, ci mai
ales sa afirmam ca a avut loc din Australia/Noua Zeelanda via An-
tarctica spre America de Sud - idee reluata recent dupa descoperi-
rea in nordul statului Chile, langa granita cu Peru, a unor mumii u-
mane vechi de 9.000 de ani.
Problema pe care 0 ridica ambele teorii se refera in specialla
modul in care barbati, femei §i copii au strabatut mii de kilometride
pamant inghetat. Ne intrebam cum ar fi fost posibil acest lucru in
urma cu 20.000 - 30.000 de ani; mai mult, ne intrebam de ce soar
fi intreprins 0 asemeneacalatorie. Ce motiv ar fi putut ayea barbatii,
femeile §i copiii sa strabata mii de kilometri de pamant inghetat, in
-;---::-::~. ~:.: _I""_._"~_~- w ~,:",,; Jvwu, ~a""a IIU LVL III~lt:: fJdlllcUlLun
inghetate -in afara de cazul in care ar fi §tiutde existenta unuitinut
al fagaduintei dincolo de gheata?
Dar cum ar fi putut ei sa §tie ce se afla dincolo de gheata ne
sfar§ita, daca nu fusesera inainte acolo, nici ei, nici altcineva inain-
tea lor - deoarece ei erau primii care traversau oceanul in America?
Tnlegenda biblica a exodului din Egipt, Domnul descrie Pa-
mantul Fagaduintei ca pe un "pamant cultivat cu grau ~i orz, vita,
a
b
Fig.9
~ ~ --- """-
smochini §i rodii, un pamant cu maslini §i miere... Un pamant ale
carui pietre sunt din fier §i din ai earui munti nu poti scoate arama."
Zeul aztec Ie descria supu§ilor lui Pamantul Fagaduintei ca pe un
tinut unde se gaseau "case cu aur §i argint, bumbac multicolor §i 0
mie de feluri de cacao". Soarfi incumetat primii ealatori spre Ame-
rica sa porneasca intr-0 aventura nemaiintalnita daca nu i-ar fi in-
demnat cineva - zeullor - sa se duca §i nu le-ar fi spus ce vor gasi
acolo? lar daca acea zeitate nu ar fi fost 0 simpla entitate teologica,
ci una prezenta fizic, ar fi reu§it sa-i ajute pe drumeti sa infrunte di-
ficultatilecalatoriei, tot a§a cum Domnul biblic ii ajutase pe israeliti?
Cu aceste ganduri in minte, privind motivele pentru care soar
fi pornit intr-o asemenea calatorie imposibila, am citit §i recitit le-
gendele nahuatldespre migratie §i cei Patru Sori. De vreme ce Pri-
mul Soare luase sfar§it 0 data cu potopul, acea epoca trebuie sa fi
fost perioada finala a ultimei Ere Glaciare, deoarece am tras con-
cluzia in cartea noastra A douasprezecea planeta ca potopul a fost
cauzat de alunecarea blocului de gheata antarctic in oceane, ceea
ce a dus la sfar§itul brusc al ultimei ere glaciare, in jurul anului
11000 inainte de Cristos.
Oare legendarului loc de origine al triburilor nahuatli se spu-
nea "Sala§~1 Alb" din simplul motiv ea a§a §i era - un pamant aco-
perit cu gheata?Oare de aceea PrimulSoare a fost considerat tim-
pul "uria§ilorcu parul alb"? Oare relatarile aztece despre epoca Pri-
muluiSoarein urmacu 17.141de ani se refera de fapt la 0 migralie
care a avut loc in America in jurul anului 15000 inainte de Cristos,
cand gheata forma un pod care unea America de Lumea Veche?
Mai mult, sa nu fi traversat ei podul de gheata, ci sa fi venit, con-
form legendelortriburilor nahuatl, cu barcile de-a curmezi§ul Ocea-
nului Pacific?
L.~~~IIUI:lIt:! reremoare la venirea preistorica de peste mari §i
ancorarea pe coasta Pacificului nu se intalnesc doar la popoarele
mexicane. Mai la sud popoarele din Anzi aveau amintiri asemana-
toare, care circulau sub forma de legende. Una dintre aceslea, le-
genda lui Namylap, poate fi pusa in legatura cu prima stabilire pe
acele coaste a popoarelor venite din aM parte. Aici ni se poveste§-
te despre 0 flota mare alcatuita din ambarcatiuni construite din
lemn de pluta§i stuf (in genul celor folosite de Thor Heyerdahlpen-

-.. ------ ~ ,,~-- ~-~.~ ...~..~
I'
tru a sugera ambarcaliunilede razboi sumeriene din stuf).Tnbarca
din fruntea floteise afla0 piatra verde care putea rosticuvinteleze-
ului oamenilor §i care il ghida pe §eful migranli1or,Namylap,spre
plaja aleasa. Zeitatea care vorbea prinintermediulidoluluiverde i-a
invalat pe oameni sa lucreze pamantul, sa construiasca §isa me§-
tereasca.
Unele versiuni ale legendei idoluluiverde propuneau Capul
Santa Elena din Ecuador drept loc de ancorare; acolo, continentul
sud-american inainteaza spre vest in Oceanul Pacific. Uniicroni-
cari, printre care Juan de Velasco, menlioneaza tradilii1e locale, po-
tri~.'!tcarora primii coloni§ti din regiunea ecuatoriala erau giganli.
Oamenii care au venit dupa ei venerau un panteon alcatuit din doi-
sprezece zei, in fruntea carora se aflau Soarele §i Luna. Pe locul
unde se afla astazi capital a Ecuadorului, scria Velasco, coloni§tii au
ridicat doua temple, fala in fala. Templul inchinat Soarelui avea in
fala portii doua coloane de piatra, §i in curtea din fala un cerc din
doisprezece stalpi de piatra.
Apoi a venit §i vremea ca §efullor, Namylap, sa piece odata
misiunea sa indeplinita. Spre deosebire de inainta§ii sai, nu a murit;
i-au fost daruite aripi, cu care a zburat departe, fara sa se mai in-
toarca vreodata - luat la cer de zeul din piatra vorbitoare.
Indienii americani nu erau nici pe departe singurii care erau de
parere ca poruncile divine pot fi auzite printr-o Piatra Vorbitoare.
Toate popoarele din Lumea Veche aveau oracole de piatra in care
credeau. Arca pe care israelilii au purtat-o in timpul Exodului din E-
gipt avea in varf un dvir- literal, "vorbitor" - un fel de dispozitiv mo-
bil cu ajutorul caruia Moise auzea poruncile Domnului. Plecarea lui
Namylap prin ridicarea sa la ceruri este un alt eveniment care are
o paralela biblica. Citim in capitolul 5 al Genezei ca in a §aptea ge-:_ __L__A...X-1:___~__ I..: A -1_____!_ ""1-_aL .- ...~ .. ,..
.", .__. _n._r-"---' , r , , -.--
noch; dupa ce a atins varsta de 365 de ani "a disparut" de pe Pa-
mant, deoarece Domnull-a luat la cer.
Savanlii nu accepta cu u§urinlateoria referitoarela traversa-
rea oceanului cu barcile in urma cu 15.000 sau 20.000 de ani. 0-
mul, suslin ei, era 0 fiinlaprea inapoiata pentru a construivase care
sa reziste unei calatoriipe ocean §i sa navigheze pe marile plan-
etei. Omul a reu§itabia in pragul civilizaliei sumeriene,la inceputul
mileniulu patru inainte de Cristos sa inventeze mijloace de trans-
port pe distanle mai lungi: carula cu roli pentru transportul terestru
§i barca pentru transportul pe mare.
Dar sumerienii in§i§i au consideratca a§a s-au petrecut lucru-
rile dupa potop. Sumerienii au spus de nenumarate ori ca pe pa-
mant existase 0 civilizalie foarte avansata inainte de potop - civili-
zalie intemeiata de cei care au venit de pe planeta lui Anu §i care
a continuat printr-o linie de "semizei" longevivi, copii rezultali in ur-
ma casatorieidintre extratere§tri(termenulbiblic este netilim) §i "fii-
cele omului". Cronicile egiptene, cum ar fi scrierile preotului Mane-
tho, au intrebuinlat acela§iconcept. Aceasta abordare se regase§-
te, bineinleles, §i in Biblie, care descrie atat viala rurala (munca
campului, cre§terea animalelor), cat §i civilizalia urbana (ora§ele,
metalurgia) dinaintea potopului. Toate aceste lucruri insa -conform
acelora§i surse antice -au fost rase de pe fala pamantului de po-
top, §i totul a trebuit luat de la inceput.
Cartea Genezei incepecu legende despre crealie, care sunt
versiuni ale unor texte sumerienemult mai detaliate. Tnacestea es-
te menlionat mereu Adam-ulliteral. Dar apoi se menlioneaza gene-
alogia unui stramo§unic numitAdam: "Aceastaeste cartea genera-
lii10rlui Adam." (Geneza 5:1) Mai intai a avut doi fii, Cain §i Abel.
Cain §i-a omorat fratele §i a fost alungat de lahve. "Iar Adam s-a
impreunat cu nevasta lui din nou, iar ea a nascut un alt baiat caruia
i-a dat numele Sheth." Bibliaurmare§teaceasta descendenta allui
Sheth printr-un §ir de patriarhipana la Noe, eroullegendei potopu-
lui. Dupa aceea legenda pune accentul pe popoarele asiatice, afri-
cane §i europene.
Dar ce s-a ales de Cain §i urma§ii lui? TnBiblie sunt menlio-
nalidoarin catevaversete.lahveI-aosanditDeCainsa Rillnni!lIin
IIUIIIClU,un Tugar §IunvagaDondpe Pamant."
lar Cain a tugit deprezen/a lui lahve
~i s-a adapostit fn pamantullui Nod, la est de Eden.
lar Cain s-a fmpreunat cu temeia lui, ~i ea I-a conceput ~i I-a
nascutpe Enoch;
lar el a construit un ora~
$i I-a dat numele fiului sau, Enoch.

-- -.--
48 Zecharia Sitchin
Cateva generatii mai tarziu, se na§tea Lamech. A avut doua
sotii. Una dintre ele i-a dat na§tere luiJabal. Acesta a fost "Tatal tu-
turor celor care locuiesc in corturi §i cresc vite." Cealalta a nascut
doi baieti. Unul dintre ei, Jubal, "a fost tatal tuturor celor care canta
din lira §i din fluier." Celalalt fiu, Tubal-Kain, a fost "un me§ter al a-
urului, aramei §i fieruluL"
Aceste succinte informatii biblice sunt oarecum completate de
pseudoepigrafica Carte a Jubileelor, despre care se crede ca ar fi
fost scrisa in secolul 2 inainte de Cristos conform unor surse mai
vechi. Aceasta carte raporteazaevenimentelela trecerea Jubileelor
§i spune: "Cain a luat-o pe sora lui Awansa-i fie sotie, iar ea I-a nas-
cut pe Enochla sfar§itulcelui de-al patruleajubileu. lar in primul an
al primei saptamfmi din cel de-al cincilea jubileu pe Pamant s-au
construitcase iar Cain a construitun ora§§ii-a dat numelefiului sau,
Enoch." .
Savantiibibliologi au fost multavreme intrigati de faptul ca atat
un descendent allui Adam, prin Sheth,cat §i unul allui Cain aveau
acela§i nume: "Enoclt' (care inseamna "intemeiere", "fondare"),
dar §i de alte asemanari din numele descendentilor. Oricare ar fi
fost motivul, este limpede ca sursele din care s-au inspirat autorii
Bibliei Ie atribuiau ambilor Enoch - care erau probabil una §i ace-
ea§i persoana preistorica -fapte extraordinare. In Cartea Jubileelor
se spune despre Enoch ca "a fost primul dintre oamenii care s-au
nascut pe pam ant care a invatat scrisul, cunoa§terea §i intelepciu-
nea §i care a consemnat semnele cerului dupa lunile lor intr-o car-
te." Conform CarJiilui Enoch, in timpul calatoriei sale cere§ti aces-
tui patriarh is-au predat matematicile,§tiinta planetelor §i a calen-
darului, §i i s-a aratat locul unde se aflacei "§apte Munti de Metal",
"Iaapus.II . . . . . .' .Tavtala COil",,"""'''''''''' n.LI.
_ _ , __I u,'"' "'I"'t'LI-1,,;)1.C11f:T
regelui, povestescla randullordespreun conducatorcarea dom-
nit in epoca dinaintea potopului §i pe care zeii I-au invatat tot ce se
poate cunoa§te. Numele sau era EN.ME.DURAN.KI-"Stapanul Cu-
noa§terii Temeliilor Cerului §i Pamantului"- un foarte probabil model
al biblicului Enoch.
Oare toate aceste legende nahuatl referitoare la migratie §i
sosirea la 0 destinatie finala §i la 0 stabilire marcata prin construi-
rea unui ora§, la un patriarh cu doua sotii ~i doi fii din care descind
toate triburile, la un om renumit prin priceperea sa de a prelucra
metalele - nu seamana foarte mult cu textele biblice? Pana§i im-
portanta pe care textele in limba nahuatlo acorda cifrei ~apte se re-
gase§te in Biblie; al ~apteleadescendent prin ramura lui Cain, La-
mech, a proclamat enigmatic: "Cain va fi razbunat de ~apte ori, iar
Lamech de ~aptezeci~i ~apte."
Sa se regaseasca oare in traditiile celor §apte triburi Nahuatl
ecouri -amintiri indepartate - ale descendentilor izgoniti ai lui Cain
§i ai fiului lui, Enoch?
Aztecii ~i-aunumitcapitala Tenochtitlan, Ora§ullui Tenoch, a-
§adari-au dat numelestramo~uluilor. Avand in vedere ca in dialec-
tullor aztecii aveau multe cuvinte care incepeau cu sunetul T, Te-
noch, daca se inlatura T, ar fi putut insemna Enoch.
Un text babiloniancare se bazeaza, in opinia speciali§tilor, pe
un text sumerian anterior, din mileniul trei inainte de Cristos rela-
teaza enigmatic conflictul dintre un agricultor §i fratele sau pastor
care sfar~e~tein crima, asemenea conflictului dintre Cain §i Abel.
Osandit sa "hoinareasca amarnic", stapanul vinovat, pe numele
sau Ka'in, s-a indreptat spre pamantullui Dunnu, iar acolo "a con-
struit un ora~ cu turnuri gemene."
Turnurile gemene ridicate in varful piramidelor-temple repre-
zentau un semn distinctiv al arhitecturii aztece. Sa fi cinstit aztecii
in acest mod construirea unui "ora§ cu turnuri gemene" de catre
Cain? Sa fi fost Tenochtitlan, "ora§ullui Tenoch", numit astfel de-
oarece Cain, in urma cu milenii, "construise un ora§ caruia ii dadu-
se numele fiului sau, Enoch"?
Sa fie America Centrala pamantul pierdut allui Cain, sa fi des-
coperit orasul care poartanumele lui Enoch?ACA::!!::ti'inn!::ihilit::JtAn-
fera cu siguranta raspunsuriplauzibile privind enigma prezentei 0-
mului pe aceste meleaguri §i poate lamuri §i alt mister - acela al
"Semnului lui Cain" §i trasatura ereditara comuna tuturor amerindi-
enilor: absenta parului facial.
Conform legendei biblice, dupa ce Domnull-a izgonit pe Cain
din pamanturile locuitede oameni ~i I-a osandit sa rataceasca spre
rasarit, Cain era ingrijorat ca va fi injunghiat de cei care doreau sa
--- --

50 Zecharia Sitchin
se razbune. Astfel incat Domnul, pentru a arata ca il are pe Cain
sub protectia Lui, ,,/-ainsemnat pe acesta, astfel incat oricine II ve-
de sa nu IIloveasca". De§i nimeni nu §tie exact care a fost acest
"semn" distinctiv, s-a presupus ca era un fel de tatuaj pe fruntea lui
Cain. Dar din povestirea biblica ce urmeaza se inlelege ca proble-
ma razbunarii §i protectia impotriva ei au continuat sa fie 0 preocu-
pare §i pentru a §aptea generatie §i urma§ii ei. Un tatuaj pe frunte
nu putea rezista atat, nici nu putea fi transmis de la 0 generalie la
alta. Doar 0 trasatura genetica transmisa pe cale ereditara poate
corespunde datelor biblice.
Avand in vedere trasatura genetica a popoarelor amerindiene
- absenta pilozitalii faciale -, ne intrebam daca nu cumva acesta
era "semnullui Cain" §i al urma§ilor lui. Daca presupunerea noas-
tra se dovede§tecorecta, atunci America Centra/a,nucleufde unde
amerindienii s-au raspandit spre nord §i spre sud in Lumea Noua,
era intr-adevar tinutul pierdut allui Cain.
3
TinutulZeilor§erpi
Atunci cand Tenochtitlan a ajuns in culmea maretiei, capitala
tolteca Tula fusese deja recunoscuta drept legendarul Tollan. lar
atunci cand toltecii i§i construisera ora§ul,Teotihuacan era deja un
mil. Numele sau insemna "Sala§ul zeilor" §i, conform legendelor,
se pare ca §i-Imerita pe deplin.
Se spune ca era 0 vreme cand pe pamant s-au intamplat tot
soiul de nenorociri,astfel incat Pamantuls-a cufundat in intuneric,
deoarece soarele nu a mai aparut. Doar la Teotihuacan mai era lu-
mina, deoarece 0 flacara divina ramasese arzand acolo. Zeii ingri-
jorati s-au adunat la Teotihuacan,intrebandu-sece e de facut. "Da-
ca nu mai e soarele,cine va stapani §i va conduce lumea". se in-
trebau unul pe celalalt.
Au cerutca un zeu sa se ofere voluntarsa se arunce in flacara
divina pentru ca, prin sacrificiullui,-sa aduca soarele inapoi. S-a 0-
ferit zeul Tecuciztecatl. $i-a pus ve§mantul stralucitor §i a pa§it
spre foc; dar de fiecare data cand se apropia de el dadea inapoi,
lipsit de curaj. Atuncis-a oferit zeul Nanauatzin,care a sarit fara e-
zitare in foc. Cuprins de ru§ine, Tecuciztecatl i-a urmat exemplul,
dar a ajuns doar la margineafocului. Pe masurace zeii erau mistu-
iti de flacari, Soarele §i Luna au reaparut pe cer.
Dar, cu toate ca acum puteau fi zariti, cei do; a§tri au ramas
nemi§catipe cer. Conformunei versiuni, Soarele s-a pus in mi§ca-
re dupa ce un zeu a aruncat 0 sageata spre el; 0 alta versiune sus-
tine ca acest lucru s-a Intamplat aupa ce LeUIVantulUla sutlat In
direclia lui. Dupace Soarele s-a pus in mi§care,Luna a inceput §i
ea sa se urneasca;§i astfel s-a reluat alternantazi-noapte, iar Pa-
mantul a fost salvat.
Legenda este indeaproape legata de monumentelecele mai
renumite din Teotihuacan, Piramida Soarelui §i Piramida Lunii. 0
versiune sustine ca zeii au construit cele doua piramide pentru a-i
_J

Zecharia Sitchin - Regatele pierdute

Zecharia Sitchin - Regatele pierdute

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Similaire à Zecharia Sitchin - Regatele pierdute

Similaire à Zecharia Sitchin - Regatele pierdute (20)

Zecharia Sitchin - Regatele pierdute