1. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE<br />BUCURESTI, 2007<br />Politica de coeziune economico-sociala in Uniunea Europeana si in Romania<br />Cuprins TOC quot;
1-3quot;
Politica de coeziune socio-economica in Europa si in Romania PAGEREF _Toc289621797 3Cadrul Strategic National de Rerferinta 2007 – 2013 PAGEREF _Toc289621798 5Obiective PAGEREF _Toc289621799 5Priorităţi şi acţiuni PAGEREF _Toc289621800 6Programele Operationale Sectoriale PAGEREF _Toc289621801 81.Programul Operaţional Sectorial pentru creşterea PAGEREF _Toc289621802 8competitivităţii economice PAGEREF _Toc289621803 82.Programul Operaţional Sectorial pentru PAGEREF _Toc289621804 10protejarea si imbunatatirea calitatii mediului PAGEREF _Toc289621805 103.Programul Operaţional Sectorial pentru PAGEREF _Toc289621806 10dezvoltarea resurselor umane PAGEREF _Toc289621807 102007-2013 PAGEREF _Toc289621808 104.Programul Operational Sectorial –Transport (POST) PAGEREF _Toc289621809 12Bibliografie PAGEREF _Toc289621810 14<br />Politica de coeziune socio-economica in Europa si in Romania<br />Politica de coeziune socio-economica urmareste dezvoltarea armonioasa, echilibrata si durabila a Uniunii Europene si este finantata din fondurile structurale si de coeziune: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala , Fondul Social European si Fonduri de Coeziune. Pentru perioada 2007 – 2013 , fondurile structurale si de coeziune totalizeaza 347 mld. Euro (37% din bugetul UE) si vizeaza atingerea urmatoarelor obiective :<br />sprijinirea dezvoltarii regiunilor si statelor member mai putin dezvoltate (obiectivul “Concergenta “);<br />cresterea competitivitatii economice , ocuparii fortei de munca si atractivitatii regiunilor (obiectivul “Competitivitate Regionala si Ocupare”);<br /> intarirea cooperarii transfrontaliere , interregionale si transnational(obiectivul “Competitivitatea Teritoriala Europeana”).<br />Acquis-ul politicii de coeziune in actual perioada de programare consa in 5 Regulamente principale (un Regulament general , 3 Regulamente aferente fiecarui fond si un Regulament vizand Gruparea Economica de de cooperare teritoriala), precum si un Regulament de Implementare.<br />In perioada 2007 – 2013 , Romania va fi eligibila sub obiectivele “Convergenta” si “Cooperare Teritoriala Europeana” ,acestora totalul fondurilor structurale si de coeziune alocat pentru atingerea acestora fiind de 19,7 miliarde de euro (5,7% din bugetul UE alocat fondurilor structural si coeziune). In ceea ce priveste obiectivul Competitivitate Regionala si Ocupare , Romania nu poate primi finantare deoarece eligibilitatea sub obiectivul Convergenta exclude alocari financiare sub obiectivul Competitivitate.<br />Programarea utilizarii fondurilor strucurale si de coeziune allocate Romaniei este realizata prin intermediul unor documente strategice si de programare. Acestea sunt:<br />Cadrul Strategic National de Rerferinta 2007 – 2013;<br />Programele Operationale Sectoriale.<br />Cadrul Strategic National de Rerferinta 2007 – 2013<br />Scopul principal al Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) este de a întări concentrarea strategică a politicilor economice, de coeziune socială şi regionale ale Romaniei, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care elaborează politici de dezvoltare economică şi de creare de noi locuri de muncă.<br />CSNR işi are rădăcinile în Planul Naţional de Dezvoltare (PND), care a fost elaborat sub forma unui instrument care să ghideze abordarea surselor de finanţare naţionale, comunitare şi de alt tip la care România are acces. Acesta justifică şi prioritizează investiţiile publice din cadrul politicii europene economice şi de coeziune socială şi defineşte planificarea strategică şi programarea financiară multi-anuale ale României.<br />CSNR demonstrează felul în care România intenţionează să includă în strategiile sale conceptele de dezvoltare durabilă a mediului înconjurător şi de egalitate de şanse pentru combaterea excluziunii sociale. CSNR prezintă aranjamentele de implementare a Instrumentelor Structurale. Documentul a fost elaborat în parteneriat cu actori principali şi,totodată, a fost organizată o sesiune de consultări publice, pentru a obţine şi alte opinii. <br />Obiective<br /> Dezvoltarea infrastructurii – calitatea slabă şi ineficienţa sistemului de furnizare a apei potabile, a sistemului de canalizare şi de management al deşeurilor, precum şi a sistemului de transport rutier, feroviar, aerian şi naval, ca şi lipsa inter-conectivităţii, constituie frâne în calea dezvoltării. Toate acestea sunt dublate de un nivel scăzut al cunoştinţelor legate de mediul înconjurător, utilizarea neglijentă a resurselor de energie şi un mediu natural defectuos administrat.<br /> Competitivitatea economică – productivitatea scăzută, echipamentele şi tehnologia<br />invechite, spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat, un mediu de afaceri dificil şi lipsa unei infrastructuri adecvate de sprijin pentru afaceri, accesul slab la finanţare şi investiţiile insuficiente în cercetare-dezvoltare şi ITC, toate împiedică dezvoltarea sectorului de afaceri.<br /> Capitalul uman - calificările existente nu răspund nevoilor unei economii moderne hi-tech, se pune un accent foarte slab pe educaţie, pe învăţământul continuu şi instruireaprofesională, iar sistemul de învăţământ nu răspunde nevoilor mediului de afaceri. Lipsa egalităţii de şanse duce la excluderea socială a categoriilor vulnerabile, reprezentate de femei, persoane cu dizabilităţii şi etnia romă. Personalul din invăţământ insuficient calificat, precum şi lipsa spaţiilor şi echipamentelor de învăţământ şi instruire profesională adecvate, sporesc şi mai mult problema.<br /> Capacitatea administrativă – Serviciile publice sunt slabe şi nesatisfăcătoare pentru clienţi.<br />Percepţia asupra serviciilor furnizate de administraţie este că acestea sunt neatractive şi nu răspund nevoilor beneficiarilor finali / cetăţenilor. De asemenea, există temeri cu privire la incidenţa actelor de corupţie. Pentru gestionarea fondurilor UE, este nevoie de un management consolidat, pentru ca acestea să fie folosite eficient, în scopul dezvoltării economice şi sociale.<br /> Dimensiunea teritorială - Ca urmare a restructurării industriei, au apărut foarte rapid diferenţe între regiuni, iar aceste decalaje continuă să crească. Disparităţile intre mediul urban şi mediul rural sunt de asemenea mari şi în continuă creştere. Acest fenomen este şi mai pregnant atunci când se compară nivelul de dezvoltare al regiunii Bucureşti – Ilfov cu restul ţării. ISD se localizează de obicei în regiunile favorizate, acestea reprezentând unul din factorii determinanţi ai decalajelor de dezvoltare între regiuni. Zonele rurale depend excesiv de agricultură. In aceste zone, infrastructura şi serviciile de sprijin pentru afaceri sunt extrem de slab-dezvoltate sau chiar inexistente. Zonele urbane se confruntă cu problem legate de infrastructură (datorită investiţiilor insuficiente), dezvoltare economică locală şimediu social.<br />Priorităţi şi acţiuni <br />Priorităţile CSNR au fost formulate ca răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale şi în vederea creării oportunităţilor pe care România şi le doreşte. CSNR vizează armonizarea tuturor acestor priorităţi într-o strategie coerentă, care să fie adecvată pentru România, dar care să se şi conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, şi să aibă ca efect dezvoltarea economică şi creşterea numărului de locuri de muncă. <br />Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – investiţiile în infrastructură vor îmbunătăţi calitatea reţelelor rutiere şi feroviare, precum şi a navigaţiei pe Dunăre (axele prioritare TEN-T nr. 7, 18 şi 22) şi vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă. Investiţiile vor îmbunătăţi, de asemenea, accesibilitatea şi inter-conectivitatea dintre drumurile naţionale, judeţene şi locale, căi ferate, aeroporturi şi servicii navale, asigurând totodată legături mai bune cu rutele TEN-T. Investiţiile vor îmbunătăţi accesul la pieţe mai extinse şi toate acţiunile vor contribui la reducerea duratei călătoriilor şi costurilor de transport. Investiţiile în infrastructura de mediu vor contribui la îmbunătăţirea sistemelor de management al apei potabile şi a deşeurilor menajere la standarde europene. O eficienţă energetică mai mare de-a lungul întregului lanţ – producţie, transport, distribuţie şi utilizare finală – va îmbunătăţi competitivitatea economică şi calitatea aerului şi vor crea premizele unei dezvoltări durabile. Eforturile se vor concentra pe un management mai eficient al mediului natural şi pe utilizarea durabilă a resurselor naturale. <br />Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti – strategia va contribui la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice, va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri, în special prin investiţii în produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare. Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de piaţă, precum şi accesul la finanţare şi TIC. Întreprinderile mici şi mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiţii şi vor fi sprijinite prin servicii de consiliere pentru afaceri de calitate, precum şi prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii necesare dezvoltării şi creării de noi locuri de muncă. Turismul va fi sprijinit, de asemenea, acesta fiind un important motor al dezvoltării. <br />Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România - strategia va urmări sprijinirea sistemului de învăţământ şi formare profesională în scopul îmbunătăţirii calităţii educaţiei şi calificărilor indivizilor, precum şi pentru asigurarea unei mai mari flexibilităţi a sistemului educaţional. Totodată, se va acorda sprijin pentru creşterea accesului şi participării la educaţie şi pentru creşterea adaptabilităţii sistemului de educaţie şi formare profesională în vederea furnizării cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare unei economii moderne şi în plină dezvoltare. Creşterea adaptabilităţii, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi se vor afla în centrul politicilor în domeniu, iar angajatorii vor fi încurajaţi să investească în capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educaţionale şi de formare profesională de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi TIC. Se vor sprijini acţiunile de combatere a excluziunii sociale şi de promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minorităţile etnice, persoanele cu dizabilităţi) care reprezintă categorii dezavantajate pe piaţa forţei de muncă, astfel încât acestea să poată beneficia de noile oportunităţi de angajare care vor fi create. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi îngrijire va contribui la regenerarea economică prin reducerea costurilor şi a perioadelor de inactivitate. <br />Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente – strategia va îmbunătăţi managementul în sectorul public. Investiţiile vor contribui la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor şi a proceselor decizionale în domeniul managementului public, la dezvoltarea unui sistem al funcţiei publice modern, flexibil şi reactiv, precum şi la îmbunătăţirea standardelor de calitate şi eficienţă în furnizarea serviciilor publice. Acţiunile vor viza, cu prioritate, acele domenii administrative unde se poate înregistra cel mai mare impact din punctul de vedere al stimulării dezvoltării socio-economice şi al mediului de afaceri, precum şi al combaterii deficienţelor economiei române. <br />Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate – scopul este stoparea şi, eventual, inversarea tendinţei de accentuare a disparităţilor de dezvoltare prin sprijinirea şi promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate a Regiunilor. Acţiunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiţiilor necesare stimulării creşterii economice a regiunilor mai puţin dezvoltate, precum şi restructurarea zonelor rurale şi urbane. Investiţiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii şi stabilirea legăturilor locale cu reţelele naţionale, europene şi inter-continentale care conectează România la pieţele internaţionale. Acţiunile vor viza coridoarele şi polii de dezvoltare existenţi sau emergenţi şi vor crea condiţiile necesare dezvoltării integrate, stabilind conexiunile cu reţelele regionale, naţionale şi trans-europene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local şi regional şi la dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural în vederea sprijinirii turismului şi dezvoltării mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin Conceptul strategic de dezvoltare spaţială şi integrare în structurile spaţiale europene 2007–2025. <br />Programele Operationale Sectoriale<br />Programul Operational Sectorial este documentul elaborat de un stat membru al UE pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si /sau regionale din PND care sunt aprobate pentru finantare prin CSNR.<br />Programele Operationale sunt structurate pe axe prioritare. La randul lor, axele prioritare contin domenii majore de interventie, in cadrul carora se regasesc operatiuni indicative.<br />Celelalte cinci programe operationale sectoriale sunt:<br />POS: Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere <br />POS: Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului <br />POS: Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale <br />POS: Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol<br />POS: Programul Operational Sectorial –Transport <br />Programul Operaţional Sectorial pentru creşterea <br />competitivităţii economice<br />Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii economice”<br />(POS CCE) este de a îmbunătăţii productivitatea companiilor româneşti şi de a reducere decalajul faţă de nivelul mediu al productivităţii în UE. Ţinta este o creştere anuală medie a PIB pe persoană angajată de aproximativ 5,5%. În acest fel, până în 2015, România va putea atinge 55% din productivitatea medie UE.<br />Axa prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie<br />Obiective:<br /> Îmbunătăţirea/ valorificarea echipamentului de producţie, prin extinderea şi modernizarea sa, inovarea proceselor productive şi sprijin pentru adoptarea standardelor internaţionale, promovarea creşterii gamei de produse;<br /> Îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă specializate şi sprijin pentru internaţionalizareîn scopul dezvoltării segmentului de piaţă;<br />Asigurarea unui cadru favorabil dezvoltării antreprenoriatului prin reducerea constrângerilor existente în domeniile de eşec al pieţei – acces la finanţare, instrumente financiare inovatoare, accesabilitatea infrastructurii şi serviciilor de afaceri<br />Axa prioritară 2: Cercetare, de şi dezvoltare pentru asigurarea competitivităţii<br />Obiectiv:<br />Sprijinirea modernizării şi dezvoltării capacităţilor şi infrastructurii CDI, pentru a îmbunătăţi gama de servicii inovatoare şi calitatea acestora şi a stimula cererea de inovare din sectorul productive<br />Axa prioritară 3: TIC pentru sectoarele public şi privat<br />Obiective:<br /> Extinderea infrastructurii TIC, în special în zonele de eşec al pieţei;<br /> Promovarea introducerii inovării în sectorul productiv, în procesele administrative şi sociale;<br /> Dezvoltarea unei pieţe pentru o nouă generaţie de conexiuni pentru produse şi servicii, sprijin pentru crearea de portaluri, dezvoltarea de sisteme informaţionale integrate pentru creşterea interoperabilităţii bazate pe sisteme GIS (geographic information systems) şi dezvoltarea de aplicaţii e-business<br />Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului Energetic <br />Obiective:<br /> Creşterea eficienţei energetice;<br /> Intensificarea folosirii de surse energetice regenerabile;<br /> Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului;<br />Axa prioritară 5: Romania – destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri<br />Obiectiv :<br /> Îmbunătăţirea imaginii României ca şi destinaţie turistică, în scopul creşterii atractivităţii nu doar în scop turistuc ci şi pentru afaceri, precum şi crearea unui sistem integrat de oferte turistice.<br />Programul Operaţional Sectorial pentru<br /> protejarea si imbunatatirea calitatii mediului<br /> POS Mediu a fost aprobat de Comisia Europeana in data de 12 iulie, alaturi de Programul Operational Regional si Programele Operationale Sectoriale: Transport, Cresterea Competititivitatii Economice si Asistenta Tehnica. Din momentul aprobarii de catre Comisia Europeana, operatiunile din cadrul programelor sectoriale devin finantabile.<br />POS Mediu are un buget alocat de aproximativ 5,6 miliarde de euro, din care aproximativ 4,5 miliarde Euro reprezinta finantare nerambursabila din partea Uniunii Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), iar diferenta reprezinta cofinanţarea naţională (cca.1 miliard Euro).<br />Strategia POS Mediu de alocare a fondurilor structurale si de coeziune în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, vizeaza reducerea disparitatilor existente intre Romania si Uniunea Europeana in ceea ce priveste standardele si serviciile de mediu.Obiectivul global al acestui program operational consta in imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a standardelor de mediu, contribuind totodata substantial la realizarea angajamentelor asumate de Romania prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, precum si la respectarea legislatiei de mediu.<br />Programul Operaţional Sectorial pentru<br /> dezvoltarea resurselor umane<br />2007-2013<br /> „Promovarea incluziunii sociale”<br />POS pentru Dezvoltarea Resurselor Umane urmăreşte dezvoltarea programelor specifice pentru dezvoltare personală,atât în scopul consolidării motivaţiei pentru participarea la educaţie şi formare profesională cât şi în vederea integrării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii. Scopul final al acestei AP este facilitarea accesului pe piaţa muncii şi promovarea unei societăţi inclusive şi coezive bazate pe înţelegerea şi respectarea la nivel general a drepturilor omului.<br />Domeniul major de intervenţie.<br />„Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”<br />Acesta vizează dezvoltarea şi promovarea principiului egalităţii de şanse şi de gen în societatea românească. Este încă necesar să fie eliminate practicile discriminatorii bazate pe criterii precum gen, origine etnică, dizabilităţi, vârstă etc.<br />Sunt necesare acţiuni pozitive pentru o mai bună promovare a femeilor pe piaţa muncii pentru a obţine slujbe mai multe şi mai bune, inclusiv în domenii ocupate în mod tradiţional de bărbaţi.<br />Pentru a facilita integrarea/reintegrarea şi menţinerea pe piaţa muncii vor fi dezvoltate şi furnizate servicii de îngrijire pentru membrii de familie aflaţi în întreţinere, în vederea reconcilierii vieţii de familie cu activitatea profesională.<br />Principalele obiective operaţionale ale acestuia sunt:<br />Consolidarea principiului accesului egal pentru toţi pe piaţa muncii cu scopul de a creşte oportunităţile de angajare ale femeilor şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile;<br />Creşterea conştientizării asupra principiului egalităţii de şanse şi de gen în cadrul societăţii<br />civile, incluzând întreg personalul, experţi, întreprinzători etc.;<br />Creşterea conştientizării asupra problematicii privind hărţuirea sexuală la locul de muncă;<br />Asigurarea accesului egal la ocupare şi la construirea unei cariere profesionale, în vederea creării unei pieţe a muncii inclusive;<br />Prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a traficului de persoane.<br />Proiectele depuse în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte vor contribui la realizarea următoarelor operaţiuni orientative:<br />Programe de calificare şi recalificare pentru creşterea abilităţilor şi calificărilor femeilor;<br />Programe specifice adresate femeilor interesate de dezvoltarea carierei, inclusiv sprijin pentru iniţierea unei afaceri;<br />Campanii de sensibilizare şi schimb de bune practici în şcoli şi întreprinderi pentru combaterea stereotipurilor de gen, inclusiv campanii pentru femei, în special pentru femeile din zonele rurale şi pentru cele care aparţin grupurilor cu nevoi speciale;<br />Programe de sprijin concentrate pe eliminarea stereotipurilor de gen din societate, în special prin mass-media;<br />Furnizarea de sprijin şi campanii de conştientizare privind promovarea culturii sănătăţii, combaterea traficului de fiinţe umane, a violenţei domestice etc.<br />Programul Operational Sectorial –Transport (POST)<br />Programul Operational Sectorial –Transport (POST) este unul din cele patru programe operationale sectoriale elaborate de Romania pentru perioada 2007-2013. In plus, cele patru programe operationale sectoriale sunt completate de Programul Operational Regional (POR) si de Programul Operational pentru Asistenta Tehnica.<br /> POST trebuie sa fie elaborat impreuna cu partea de transport a documentului strategic privind asistenta din Fondul de Coeziune, care elaborat impreuna pe baza obiectivelor din Planul National de Dezvoltare (PND), stabileste prioritatile, tintele si alocarile de fonduri de dezvoltare pentru sectorul de transporturi din Romania. Acest document a fost realizat in concordanta cu liniile directoare stabilite in Art. 18 al Regulamentului CE nr. 1260 din 21 iunie 1999 care stabileste prevederile generale pentru fondurile structurale. Se incepe cu o diagnoza a sectorului transporturi in Romania si se compara situatia Romaniei cu celelalte 25 de tari membre ale UE. POST propune rezultatele asteptate in urma diferitelor interventii, prezinta alocarile de fonduri si defineste mecanismul de implementare al programului. POST si POR au fost elaborate in paralel. Cele doua programe trebuie sa implementeze in comun strategia de dezvoltare pentru a putea realiza un sistem coerent in domeniul transporturilor care sa furnizeze coeziune spatiala si interoperabilitate cu sistemul Uniunii Europene. <br />In concordanta cu obiectivul general, cea mai importanta problema pentru economia romaneasca in perioada 2007-2013 o reprezinta dezvoltarea acelor elemente de infrastructura de transport care vor avea un impact semnificativ in cresterea competitivitatii economice, facilitarea accesului economic la UE care sa permita dezvoltarea economiei romanesti. Aceasta cerinta este specificata in mod deosebit in una din cele patru modalitati de dezvoltare ale Cadrului de Sprijin Comunitar ajutand la crearea conditiilor pentru cresterea investitiilor, promovarea si dezvoltarea durabila a transportului si coeziunea spatiala. Modernizarea si imbunatatirea infrastructurii de transport va conduce in mod direct la crestere competitivitatii produselor manufacturate si furnizarii serviciilor, ambele in anumite sectoare ale economiei si in toate regiunile Romaniei. Impactul general va conduce la cresterea economiei Romaniei in ansamblu.<br />Mai concret, modernizarea infrastructurii de transport va duce la:<br /> Furnizarea capitalului pentru investitii in localitatile care au acum dificultati de acces sau care sufera de congestionarea excesiva a traficului;<br />Cresterea potentialului de acces si penetrarea altor noi piete;<br /> Facilitati de cooperare a producatorilor si intreprinderilor;<br /> Dezvoltarea unui sistem logistic performant cu costuri scazute pentru furnizori si pentru distribuitori;<br /> Imbunatatirea serviciilor de transport oferite clientilor.<br /> Strategia Romaniei pentru absorbtia fondurilor va genera beneficii economice, sociale si de mediu semnificative. In plus, strategia va conduce la implementarea conceptului de dezvoltare a sistemului de transport din Romania, coerent pe plan intern si interoperabil cu sistemul Uniunii Europene. Demersurile propuse in cadrul acestui program sunt concentrate pe coridoarele de transport, care au o importanta fundamentala pentru crearea coeziunii spatiale in Europa. In elaborarea propunerilor privind POST, a fost comparata situatia din sectorul transporturi in Romania cu cea din statele membre UE 15, UE 25 sau UE 27. Comparatia arata ca proiectele de infrastructura de transport din tarile UE au avut ca rezultat oferirea de standarde de calitate superioara, esentiale de introdus si in Romania in vederea operarii eficiente a transportului de persoane si de marfuri in viitor. Totusi, nevoia de a recupera ramanerile in urma istorice in dezvoltarea infrastructurii de transport este specifica POS-ului de Transport. Dupa ani de cheltuieli limitate pentru infrastructura in sectorul noilor constructii si de intretinere, Romania a mostenit un numar de blocaje ca urmare a infrastructurii deteriorate si conflicte cu asezarile tip si mediul inconjurator. Pe baza diagnozei sectorului de transport a fost schitata o strategie de dezvoltare pana in anul 2013, care constituie baza pentru determinarea obiectivelor si prioritatilor din POST.Acest POST a fost realizat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), asistat de potentiali beneficiari si in stransa colaborare cu autoritatile regionale si cercurile academice. In timpul procesului de implementare, POST va fi administrat la nivel central de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Procedurile de implementare sunt realizate astfel incat sa asigure o larga participare a institutiilor subordonate MTCT, care sunt responsabile de infrastructura de transport pe calea ferata, rutiera, aeroporturi, porturi si canale navigabile. Aceste institutii vor fi incurajate sa realizeze implementarea de proiecte individuale, lasand in responsabilitatea MTCT aspectele majore privind selectia proiectelor, controlul, monitorizarea, certificarea si validarea platilor.<br />Bibliografie<br />