1. Învățarea vorbirii la copiii cu
autism
Danny Hurwitz, BCaBA

2. Autismul
• Ce este autismul?
• Care sunt simptoamele lui?
• Care este frecvența autismului?
• Care sunt metodele disponibile pentru a
ajuta persoanele cu autism?

3. Dereglări de vorbire și comunicare
O persoană cu ASD poate:
• Să nu răspundă la propriul nume la 12 luni
• Să nu indice obiectul cu degetul pentru a arăta interesul față de el
(să arate un avion care zboară) la 14 luni
• Să nu să se joace ”de-a adicălea” (adică hrănește o păpușă) la 18
luni
• Să evite contactul vizual și să vrea să fie singur
• Să prezinte dificultăți în înțelegerea sentimentelor altor persoane ori
în definirea propriilor stări emoționale
• Să aibă tulburări de limbaj și vorbire
• Să repete fraze sau cuvinte iar și iar (echolalia)
• Să răspundă nerelevant la întrebări
• Să devină frustrat din cauza micilor schimbări
• Să aibă interese obsesive
• Să bată din palme, legene corpul sau să se rotească
• Să reacționeze într-un mod neobișnuit la sunete, mirosuri, gusturi,
stimuli vizuali sau senzații tactile.

4. Instruirea și învățarea
• George
• Ian
• Suzy
• Andrei

5. Elevii cu disabilități
• Rex Lewis-Clack, interpret pian, are autism

6. Ping Lian, autism
2003
2005

7. Ping Lian
2007
2009
Images taken from http://www.pinglian.com/

8. Cum învață persoanele cu autism?
• Cum însușesc deprinderile de viață?
• Cum învață limbajul?
• Cum însușesc abilitățile sociale?
• Cum învață să participe în viața socială?

9. Analiza Comportamentală (AC)
• Ce este Analiza Comportamentală?
• Date, Analiza Funcțională
• Ce este analiza comportamentală aplicată
(ABA)?
• Comportamentul social semnificativ
• Ce relevanță are în autism?
• Cercetări empirice, Comportamentul
verbal (VB)

10. ABA
• 7,990,000 trimiteri în Google pentru
“Applied Behavior Analysis”
• Sporirea indicatorilor reușitelor copiilor cu
autism
• 6000 persoane certificate în ABA (BCBA) în
40 de țări
• 110 programe curriculare în analiza
comportamentală în 14 țări din lume

11. Succese în diverse domenii
• Spitale (e.g., Iwata, et al., 1994),
• Școli (e.g., Boyajian, DuPaul, Handler, Eckert, & McGoey, 2001; Northup et al., 1997)
• Domicilii (e.g., Derby, et al. 1997; Harding et al., 1999)
• Comportamentul auto-mutilant (e.g., Iwata, Dorsey, Slifer, Bauman, & Richman, 1982/1994; Kahng, Iwata, &
Lewin, 2002)
• Agresivitate (e.g., DeLeon, Fisher, Herman, & Crosland, 2000; Oliver, Oxener, Hearn, & Hall, 2001.)
• Comportament stereotipic (e.g., Ahearn, Clark, DeBar, & Florentino, 2005; Durand & Carr, 1997; Rapp,
Vollmer, St. Peter, Dozier, & Cotnoir, 2004)
• Pica (e.g., Hagopian, & Adelinis, 2001; McCord, Grosser, Iwata, & Powers, 2005; Piazza, Roane, Keeney, Boney, &
Abt, 2002).
• Comunicare (e.g., Carr & Durand, 1985; Durand, & Carr, 1992; Hagopian, Fisher, Sullivan, Acquisto, & LeBlanc,
1998; Wacker et al., 1990)
• Deprinderi cotidiene (e.g., Cuvo, Jacobi, & Sipko, 1981; Horner & Keilitz, 1975)
• Abilități academice (e.g., Daly & Martens, 1994; McComas, Wacker, & Cooper, 1996).
• Schizofrenie (e.g., Wilder, Masuda, O'Connor, & Baham, 2001)
• Retard mental (e.g., Lindauer, Zarcone, Richman, & Schroeder, 2002; Saunders, McEntee, & Saunders, 2005)
• Autism (e.g., Hoch, McComas, Thompson, & Paone, 2002; Lerman, Vorndran, Addison, & Kuhn, 2004; Lovaas et
al. 1987)
• Tulburări de hiperactivitate și deficit de atenție (e.g., Northup et al. 1997)
• Dereglare de mișcări stereotipe cu auto-mutilare (e.g., Kahng, Iwata, & Lewin, 2002; Smith, Iwata, Goh, &
Shore, 1995)
• Down Syndrome (e.g., Dalton, Rubino, & Hislop, 1973)
• Tulburări pediatrice de alimentare (e.g., Cooper et al., 1995; Kerwin, Ahearn, Eicher, & Burd, 1995; Piazza, et
al., 2003).

12. Autism: 40 de ani de suport științific
• Reducerea problemelor comportamentale și sporirea
competențelor adecvate la persoanele cu disabilități
intelectuale, autism și tulburări asociate.
• Abordarea bazată pe principiile operante ale învățării a fost
mai eficientă în reducerea problemelor comportamentale
prezentate de persoanele cu disabilități intelectuale la fel ca
și la copiii cu dezvoltare tipică, decât tratamentele alternative.
• Abordarea bazată pe ABA în educarea copiilor cu autism și
disabilități din spectrul autist au fost pe larg cercetate și
susținute empiric (e.g., Howard, Sparkman, Choen, Green, &
Stanislaw, 2005; Koegel, Koegel, & Harrower, 1999; Krantz &
McClannahan, 1998; Lovaas,1987; McGee, Morrier, & Daly, 1999;
Strain & Kohler, 1998).
* Taken from http://www.kennedykrieger.org/kki_misc.jsp?pid=4761

13. Ia-o mai simplu/Keep It Simple

14. Analiza ABC
Ce se întâmplă Antecedent (A)
înainte
Ce se examinează Comportament (B)
Ce se întâmplă Consecințe (C)
după

15. Comportamentul
• Acțiunile și reacțiile persoanelor ori animalelor ca
răspuns la stimuli interni sau externi.
• Acțiunile demonstrate de un organism ca răspuns la
mediul lui.
• În opinia analiștilor comportamentali, comportamentul
este ceva ce persoana sau animalul face și ce poate
fi observat și măsurat. (from www.abainternational.org)
Definiția include ambele: ce persoana face și contextul
în care face aceasta.
Non-exemplu: frustrarea, furia, bucuria, inteligența,
curiozitatea, plictiseala, rememorarea

16. Comportamentul învățat
• Analiza comportamentală explică
majoritatea comportamentelor ca ceva
învățat.
• Înțelegerea comportamentului ca ceva
învățat fortifică învățătorii, terapiștii,
părinții. Behavioriștii consideră că
schimbările sunt întotdeauna posibile.
• Aceasta include limbajul!!!

17. Scopurile noastre
• Predicția: să anticipăm când (în ce
condiții) putem aștepta un anumit
comportament
• Control/ influență: de a provoca
schimbări în modelele comportamentale
prin crearea schimbărilor în mediu (nu a
persoanei)
• Analiștii comportamentali sunt preocupați
de comportamentul de viitor. Noi învățăm
din experiențele trecute.

18. Activitatea de învățare #1
• Voluntar
• Scop specific
• Plan de învățare

19. Activitatea de învățare #2
• Voluntar
• Scop specific
• Plan de învățare

20. Scopurile și planurile de învățare
• Scopurile de învățare trebuie să includă:
– Contextul în care abilitatea va fi demonstrată
– Definirea clară a abilității care va fi învățată
• Planul de învățare trebuie să includă:
– Cum abilitatea va fi învățată
– Ce se va întâmpla când copilul va demonstra
abilitatea (reinforcement - recompensa)
– Ce se va întâmpla dacă abilitatea nu va fi
demonstrată

21. Pregătirea pentru instruire
• Trebuie să cunoașteți
scopurile/obiectivele (pot fi mai multe
decât una)
• Pregătiți materialele
• Trebuie să cunoașteți elevul (interesele,
deprinderile, promptarea)
• Pregătiți să aveți întotdeauna la
îndemâna recompensa

22. Funcțiile comportamentului
• Obținerea atenției din partea semenilor,
membrilor familiei și a altor persoane.
• Obținerea obiectului dorit sau a accesului la
activitatea preferată.
• Obținerea fluxului senzorial, sentimentelor,
senzațiilor sau a stimulilor fiziologice dorite,
precum atingerea obiectelor, legănarea
corpului, mirosirea și lingerea obiectelor,
mișcarea ritmică a piciorului.

23. Funcțiile comportamentului
• Evitarea sau evadarea de la atenția nedorită
din partea semenilor, membrilor familiei sau a
altor persoane
• Evitarea sau evadarea de la sarcinile,
obiectele sau activitățile nepreferate
• Evitarea sau evadarea de la fluxul senzorial,
sentimente, senzații sau stimulări fiziologice
neplăcute sau neașteptate, prin auto-lovire,
auto-zgâriere, folosirea altor obiecte pentru a
se răni sau a-și provoca senzații neplăcute,
disconfort,etc.

24. Practica de evaluare funcțională
• Cum sunt învățate următoarele
comportamente?
– Solicitarea ajutorului la rezolvarea problemei
de matematică
– Așteptarea în rând la magazinul de fructe și
legume
– Ieșirea pentru a alerga

25. Comportament problematic
• “Comportamentul problematic” este
comportamentul care este
necorespunzător și nu este acceptat
social
• Mulți copii cu autism dezvoltă diverse
tipuri de comportament problematic, în
special, copiii cu abilități lingvistice limitate
• Antecedentele tipice: nu obține ce vrea,
întreruperea activității lui, cuvântul ”Nu”,
instrucțiuni/sarcini

26. Evaluarea funcțională a
comportamentului
• Care este comportamentul problematic?
• Cum se manifestă?
• Când se produce?
• Unde are loc?
• Există unele rutine domestice sau comunitare
în care acest comportament apare
permanent?
• Cine din persoane (membrii familiei, prieteni,
vecini, etc.) apare ca fiind implicată în
declanșarea acestui comportament
problematic?

27. Evaluarea funcțională a
comportamentului
• Ce cei din jur fac sau spun, în momentul
IMEDIAT PRECEDENT comportamentului
problematic?
• Ce cei din jur fac sau spun, în momentul
IMEDIAT URMĂTOR comportamentului
problematic?
• Care sunt reacțiile persoanelor imediat după
apariția comportamentului problematic (oferă
copilului multă atenție, îi oferă obiectul sau
acțiunea dorită, opresc comportamentul,
rugându-l să facă ceva, ignoră copilul sau
sustrag obiectele de la copil)?

28. Principiul de bază #1: Recompensă/
Întăritor
Definiție: ceva ce urmează după un anumit
comportament și sporește probabilitatea
apariției acestuia în viitor în situații
similare
• Descrierea probabilității de viitor
• Includerea contextului
• Pozitiv (adăugăm ceva)
• Negativ (sustragem ceva)

29. Recompensă/Întăritor
• În procesul de învățare (mai ales la învățarea
limbajului) noi nu avem nevoie de
recompense/întăritori
• În învățarea copiilor cu autism noi trebuie sa
ținem cont de aceasta în primul rând! și
permanent!
• Creați lista recompenselor/întăritorilor.
• Mențineți controlul pe parcursul procesului de
învățare
• Pe parcursul zilei mențineți controlul asupra
accesului la recompense/întăritori (evitați
saturarea)

30. Recompensa/întăritorul negativ
• Majoritatea comportamentelor din mediile
educaţional şi muncă sunt controlate de
întăritorul negativ sau de o consecință
întârziată
• Cea mai mare parte a comportamentelor
sociale sunt “ce oră este?”
• Fără comportament verbal, aceste situații
neprevăzute nu sunt eficiente

31. Recompensa/întăritorul automatic
• Recompensa/întăritorul automatic se
referă la situațiile în care comportamentul
este susținut prin mecanisme operante
independente de mediul social.
• Învățarea non-socială

32. Stimming
• Vizual: flutură mâinile; clipirea din ochi sau
mișcări ale mâinilor în fața ochilor; fixarea
îndelungată a privirii asupra sursei de lumină
• Auditiv: producerea sunetelor vocale;
pocnirea degetelor
• Tactil: Zgârierea; frecarea pielii cu mâinile
cuiva sau cu un obiect
• Vestibular: Mișcarea ritmică a corpului;
balansarea laterală sau înainte-înapoi
• Gustativ: Lingerea unor părți ale corpului;
lingerea obiectelor
• Olfactiv: Mirosirea mâinilor sau obiectelor,
altor persoane

33. Principiul de bază #2: Pedeapsa
• Definiție: ceva ce urmează după un
comportament anume ce diminuează
probabilitatea apariției lui în viitor în
circumstanțe similare
• Descrierea perspectivelor de viitor
• Include contextul
• Pozitiv (adaugă ceva)
• Negativ (sustrage ceva)

34. Recompensa/întăritor și Pedeapsa
Sporirea Diminuarea
probabilității probabilității
Prezentarea Pozitiv Pozitiv
stimulilor Recompensă/în Pedeapsa
tăritor
Retragerea Negativ Negativ
stimulilor Recompensă/în Pedeapsa
tăritor

35. Principiul de bază #3: Încetarea/
stingerea/anihilarea
• Definiție: procesul în care comportamentul
anterior recompensat/întărit, la apariția lui
ulterioară nu mai este recompensat/întărit, astfel
frecvența lui în viitor diminuează.
• Descrierea perspectivelor de viitor
• Include contextul
• Încetarea/stingerea/anihilarea
pornirilor/impulsurilor - exploza
comportamentale

36. Anihilarea/stingerea
pornirilor/impulsurilor

37. Pedeapsa și Anihilarea/Stingerea

38. Principiul de bază #4: controlul
stimulilor
Definiție: Atunci când un anumit
comportament este mult mai probabil să
apară în prezenţa unui stimul anumit, ca
rezultat al instruirii/antrenării diferenţiate a
stimulilor

39. Controlul stimulilor

40. Motivația (MO)
Definiție: O stare de privare sau de saţietate, care face anumite
consecinţe valoroase şi anumite comportamente mult mai
probabile.
• Este cel mai important concept de care trebuie să ţinem cont
când instruim.
• Încercaţi să vă puneţi în locul copiilor instruiţi.
• Încercaţi să vă vedeţi în rol de elev.

41. Pauză

42. Învățarea
• La învățarea copiilor cu autism principala provocare este
cum să-i facem să acorde atenţie la alţi oameni şi la
întărirea ”normală”
• Majoritatea formatorilor se confruntă cu stabilirea unui
control instrucțional
• Schimbările comportamentale (învățate) se pot produce
foarte lent

43. Controlul instrucțional
Copilul ne dispus să facă ceva/”încăpăținat”:
• Copilul nu răspunde la nume
• Copilul nu reacționează la ”Nu”
• Copilul nu spune ce dorește
• Copilul care nu urmează instrucțiunile
• Copilului nu-i pasă de atenția adulților
• Copilul are accese mari de furie atunci când ceva nu-i
place

44. Asocierea (între persoană și întăritor)/
Pairing
• Pentru copiii cu autism adulții deseori semnifică
înrăutățirea situației.
Adulții:
• Retrag obiectele
• Întrerup activitățile preferate
• Pun o multitudine de solicitări dificile
• Nu sunt la curent cu nivelul actual al copilului (de
ex. la ce copilul este apt să răspundă)

45. Copiii nu ne plac!
• Reacțiile copiilor oferă dovezi că apariția unui adult
semnifică înrăutățirea situației.
Atunci când adulții se apropie/ vorbesc copiii:
• Pleacă sau se întorc
• Spun adulților să-i lase
• Agresiunea fizică asupra adulților și/sau asupra sa
• Țipă, plâng, scâncesc
• Aceste tipuri de comportamente, de obicei, au ca
rezultat final dorit pentru copii: adultul să-l lase în
pace!

46. Reputația proastă
• Copiii cu autism deseori sunt descriși ca
”încăpăținați”, ”imprevizibili”, ”dependenți
de rutină”, ”inflexibili”.
• Aceste modele împiedica copii să
însușiească noi experienţe
• Responsabilitatea noastră este de a nu
permite dezvoltarea acestor modele

47. Limbajul este Comportament
(Verbal)
• Depinde de ”comunitatea verbală”
• Întotdeauna implică mai mult decât o
persoană
• “Semnificația” este creată de comunitate
• Vocal și non-vocal
• Dificil pentru multe persoane cu autism
• Consecinţele comportamentului sunt
modul în care înveți

48. Comportamentul verbal (CV)
semnifică
• Abilitatea de a schimba comportamentul
personal în baza comportamentului verbal
al cuiva te face mai eficient în lume.
• Veți învăța aptitudini mai repede
• Veți avea acces la noi experiențe

49. Ce se întâmplă când nu poți învăța
CV de la alte persoane?
• Andrei și tata
• Copiii cu autism în general au probleme cu
învățarea de la/prin ascultarea cuiva
• Nu pot să învețe cu ajutorul: cărților, filmelor,
cântecelor, persoanelor care vor să-i ajute
• Copiii știu doar cum să vorbească dar nu să și
asculte
• Copiii se axează doar pe sarcinile sau acțiunile
pe care le vor

50. Desenează aceasta!

51. Cum se desenează!

52. Hai să ne jucăm!
• 1 obiectiv – de învățat un joc nou
• 2 metodele de învățare
• 3 grupurile
• Care sunt diferențele?

53. Teme pentru acasă
• Aici sunt 3 tipuri diferite de comportamente
verbale: solicitarea unui element, etichetarea a
ceva ce vezi și verbalizarea a ceva ce auzi
• Scrie un antecedent și o consecință care ar
putea să te învețe aceste 3 tipuri

54. Trecerea în revistă a temelor
pentru acasă
• Solicitarea
• Etichetarea
• Imitarea a ce cineva spune

55. Ce vor copiii?
5 căi prin care noi toți învățăm:
Auz: cântece simple, sunete interesante
Gust: dulce, sărat, alimente simple
Atingeri: apăsare, texturi interesante,
căldură, mișcare, răsucire
Vedere: lumini
Miros: mirosuri asociate cu spersoane și
mâncare preferate

56. Copiii se distrează
Doar pentru că este distractiv.
• Andy și Joey
• Richie
• Copiii șmecheri

57. Sfaturi pentru interacțiuni
Ce să faceți ca prezența și comunicarea cu dvs. să fie plăcută și copilul să
se comporte adecvat?
1) Aduceți o multitudine de lucruri, obiecte
care știți că plac copilului
2) Nu-i adresați aceleași întrebări iar și iar
3) Nu-i permiteți să se confrunte: oferiți-i
ajutor când el necesită
4) Nu-i adresați întrebări dificile

58. și mai multe sfaturi pentru
interacțiune…
5) Nu reacționați când el se comportă urât,
gălăgios, etc.
6) Scăldați-l în dragostea dvs. când se
comportă frumos (și recompensați-l/întăriți-l
suplimentar când face ceva independent)
7) Nu-l lăsați să se plictisească
8) Lucrați cu el până când el se va simți bine și
încrezut în sine
9) Oferiți-i timp pentru distracție

59. Asocierea/Pairing cu recompensa/întărirea:
un set de îmbunătățire a condițiilor
• Scopul asocierii cu recompensa este de a
prezenta copilului un set de îmbunătățire
a condițiilor.
Cum de asociat:
Pasul 1: Oferiți copilului cât mai multe lucruri preferate
Pasul 2: Evitați situațiile de sustragere a obiectelor,
întreruperea acțiunilor sau adresarea sarcinilor dificile
Pasul 3: Asociați vocea dvs. cu activitățile și sarcinile
preferate ale copilului
Prezența dvs. trebuie să fie ca un acces la lucrurile plăcute,
distractive pe care nu le-ar putea obține fără dvs.!

60. Începeți să vă cunoașteți copilul
• Cunoașteți abilitățile curente în următoarele arii:
– Comunicare
– Socială
– Auto-deservirea
• Ce fel de interacțiuni preferă/urăște copilul?
• Câte sarcini poate îndeplini până se enervează/irită?
• Ce fel de promptări funcționează în cazul lui?
• Divizați sarcinile complicate în mici părți simplificate pentru a
găsi/a pune în valoare abilitățile copilului (dar nu disabilitățile)
• Pe perioada asocierii evitați situațiile problematice

61. Distrați-vă!

62. Scopuri: Distrați-vă!
• Puteți să-l faceți să râdă în hohote?
• Puteți să-l faceți să zâmbească?
• Puteți să-l faceți să se apropie de dvs.?
• Puteți să-l faceți să stea aproape de dvs.
în aceeași cameră?
• Puteți să-l faceți să vă imite pe parcursul
jocului?

63. Așteptările
În timpul asocierii/pairing-ului:
• Jocul nu are reguli
• Nu există răspunsuri greșite
• Contactul vizual nu este așteptat
• Vorbirea propriu-zisă nu este importantă
• Rețineți că la copii menținerea atenției
este de scurtă durată. Încearcă să menții
aceasta!

64. Suporturi pentru asociere/pairing
• Cunoașteți-vă copilul
Auzul: muzică, instrumente muzicale, jucării
care cântă
Văzul: obiecte care să învârtesc, zboară,
rostogolesc, sar, multicolore, computere,
filme
Senzațiile tactile: boabe, orez, jocuri în apă,
îmbrățișări, dansuri, jocuri fizice
Gustul: dulce, sărat, snackuri sărate, băuturi
Mirosul: eu nu am folosit multe, dar tu ai putea

65. Asocierea/Pairing-ul: ce e de făcut
• Recompensă/întărire non-întâmplătoare,
necondiționată
• Gândiți-vă la un clovn și comportați-vă ca
el
• Aveți recompensele la îndemână
• Oferiți-i lucruri care îi plac fără a cere ceva
în loc
• Jucați-vă alături de el și uitați-vă dacă a
observat ce faceți dvs.

66. Asocierea/Pairing-ul: ce nu se
poate de făcut
• Nu sustrageți jucăriile ce bucură copilul
(dar propuneți-i altele și lăsați-l să aleagă
ce vrea)
• Nu-i cereți să urmeze regulile dvs. de joc
• Nu adresați multe întrebări (de ex.:
”Vrei….?”)

67. Dovezile succeselor: Asocierea cu
recompensa/întăritorul
Când adultul este asociat cu recompensa
comportamentul copilului față de el va fi
demonstrat.
Copilul…
– Va privi adultul
– Se va apropia de el
– Îi va cere anumite lucruri
– Îl va aștepta pe adult să se pregătească
– Va râde, zâmbi și va fi sociabil
• Copiii care se comportă în așa mod sunt mai pregătiți
pentru a însușii abilități sociale, comunicative și
academice.

68. Învățarea copiilor
• Care este cel mai important pentru copil în
procesul de învățare?
• Să învețe să ceară ce vrea în mod
adecvat
• Să accepte ”Nu”
• Să învețe să facă față factorilor
deranjanți
• Să fie un bun ascultător

69. Adultul care învață
• Ce trebuie sa știe adulții care instruiesc
(educatorii, părinții, terapiștii)?
• Majoritatea deprinderilor de comunicare pot
fi însușite
• Nu apelați la logica cu copiii pe care îi
învățați
• Copii sunt capabili a fi calmi și comunicabili
• Copii întotdeauna învață din reacțiile dvs.
• Puteţi sistematic reduce comportamentele
neadecvate la niveluri foarte scăzute, dacă
veți fi consecvenți.

70. Comportamentul verbal
• Ce se întâmplă în acest video?
• Care este istoria care este în spatele celor
văzute?
• De ce copiii fac ceea ce fac?
• Ați putea să ghiciți ce experiență a
precedat?
• Puteți ghici ce îi plac acestui copil?
• Puteți ghici ce nu-i place acestui copil?

71. Elementele verbale
Elementele verbale:
• Mand/solicitarea (avantajele vorbitorului)
• Tact/etichetarea (avantajele
ascultătorului)
• Intraverbal (avantajele ascultătorului)
• Echoic
Majoritatea comportamentelor verbale sunt
multilateral controlate.

72. ABLLS

73. Manding (Solicitarea)
• Comportamentul verbal doar când spui ce vrei
• Cea mai simplă abilitate pentru învățare (cea mai mare
parte a timpului)
• De ex. arată, spune, desemnează, întrebări ”wh”
Antecedent Comportament Consecință
Ascultare, dorința Denumirea Obținerea
a ceva (MO) obiectului obiectului
Nu poate obține “Transmite-mi Obținerea sării
ceva sare, sarea”
mâncare

74. Când și de ce să cerem/solicităm
• Ascultarea (avem o comunitate verbală)
• Stări necondiționate de deprivare (de ex. foame, frig)
• Stare condiționată de deprivare (de ex. are nevoie de
furculiță, vrea să știe ora)
• Într-o conversație normală cererile/solicitările sunt
ascunse. De ex. ”Vrei cafea?”

75. Tacting (Etichetarea)
• Comentați tot ce vedeți/simțiți/auziți/mirosiți/gândiți
• Recompense generalizate
• De ex. mașină, floare frumoasă, chei pierdute, animal în
pădu
Antecedent Comportament Consecințe
Ascultare, stimuli Denumirea Recompense
discriminativi obiectelor văzute generalizate
Curcubeul apare pe “Privește curcubeul” “Mulțumesc. Este
cer foarte frumos.”

76. Când și de ce etichetăm/tactăm?
• La ascultare
• Se întâmplă ceva neordinar
• Face audierea noastră mai eficientă
(permite să înțeleagă condițiile
neprevăzute ce afectează
comportamentul lui)

77. Intraverbal (Conversaţia)
• Răspuns vostru la ceva spus de o altă persoană
• Recompense generalizate
• De ex. Cântare, cina de sărbătoare, informații
personale
Antecedent Comportament Consecințe
Audiere, ascultare Spune ceva Recompense
a ceva generalizate
Ați fost pe plajă în Nu, încă nu. Este foarte rău.
vara aceasta?

78. Imitarea
• Vocal sau motor
• Ecolalia
• De multe ori trebuie să fie învățat

79. Echoic/Imitația vocală
• Audierea și pronunțarea celor auzite
• Recompense generalizate
• De ex. învățarea alfabetului, lecții de canto, o
nouă limbă
Antecedent Comportament Consecințe
Audiere, ascultare Repetă ce a auzit Recompense
a ceva generalizate
Transmite-mi Zahărul? Da, te rog,
zahărul transmite-mi
zahărul.

80. Scopurile solicitărilor/Mand
Timpuriu:
• Cere ceva ce se află în câmpul de vedere, atunci când
este oferit un prompt imitativ
• Realizează contactul vizual în momentul solicitării
• Solicită ceva ce nu este prezent/în câmpul de vedere
• Solicită ceva ce lipsește
Ulterior:
• Propoziții complete
• Solicită informații

81. Erori tipice la solicitare/manding
• Învățarea cuvintelor ”generale” (vreau, mai mult, ajutor)
• Învățarea în lipsa motivației
• Promptarea cu întrebări
• Așteptarea apariției motivației, în loc de a o crea
• Cererea mai multor cuvinte înainte ca limbajul să fie clar

82. Scopurile tactării
Timpuriu
• Numirea obiectelor și imaginilor
tipice/obișnuite la solicitare
Ulterior
• Etichetarea spontană
• Descrierea emoțiilor (proprii și a altor
persoane)

83. Scopurile intraverbalului
Timpuriu
• Cântec substituitor
• Spunerea substituitorilor/înlocțiitorilor
• Sunetele animalelor/onomatopee
Ulterior
• Adresarea întrebărilor “wh”
• Povestirea unei istorioare (din trecut sau viitor)

84. Abilitățile de ascultare receptivă
Timpuriu
• Identificarea obiectelor și imaginilor tipice/obișnuite
• Identificarea părților corpului, a formelor, culorilor
• Executarea instrucțiunilor simple (vină încoace, ridică-te,
etc.)
Ulterior
• Executarea dublelor instrucțiuni
• Găsirea obiectelor în raport cu categoriile (animale,
mâncare, etc.)

85. Tehnicile de învățare
• Manipulările antecedente
– Promptarea
– Împărțirea abilităților în părți mai mici pentru o gestionare mai
ușoară
• Formarea
• Modelarea – prin demonstrarea exemplului
• Gesticularea, indicarea, ghidarea fizică
• Învățarea fără erori (deseori utilă în evitarea frustrărilor)
• Recompensarea imediată a comportamentului țintă/așteptat
• Consecințe diferite pentru alte comportamentele

86. Modelarea și atenuarea promptării
• Demonstrează deja copilul comportamentul
țintă/așteptat?
• Care este cea mai rapidă modalitate de a obține scopul?
• O activitate pe zi
• Modelarea este potrivită atunci când copilul este deja pe
drumul cel bun

87. Concentrarea
• Copiii cu autism deseori se concentrează doar
pe ce vor ei (dar nu pe persoane care deține
acest obiect)
• Învăţaţi copiii să manevreze înainte şi înapoi
între obiectul dorit şi instrucţiunile/direcțiunile
date de către adulţi.

88. Lucruri mici de reținut! (și consolidat)
• Răbdare
• Contact vizual
• Tolerarea factorilor deranjanți
• Luarea dar nu capturarea obiectului

89. Abilitățile non-verbale
• Activități cotidiene
Băitul, spălarea pe dinți, aranjarea patului,
aranjarea hainelor, pregătirea bucatelor,
curățarea încălțămintei, legarea șireturilor
• Motricitatea fină
Scrierea, decuparea, dactilografierea, utilizarea
furculiței/cuțitului/lingurii

90. Înlănțuirea
• O serie de evenimente care decurg în aceeași
ordine.
• Completarea unui pas servește drept semnal
pentru realizarea următorului
• Video: patul militar
• Mână peste mână –promptarea liniștită
• Recompensele/întăritori

91. Nepotrivit vs.comportament înlocuit
• Pregătirea planului de lucru….
• Răcnetul 
• Lovirea capului 
• Rotirea pe cerc 
• Mesaj: este necesar de a cunoaște
contextul

92. ATENȚIE
• Majoritatea comportamentelor nepotrivite
duc la captarea atenției dvs.
• Scuiparea, lovirea, fuga, strigătul,
distrugerea, lupta, etc.
• Cum putem răspunde acestor
comportamente fără a atrage atenție?

93. Comportamentul nepotrivit
Funcțiile comportamentului:
• Acces la atenție: de ex. copilul aruncă jucăria pentru că vrea atenția
mamei (dacă acest comportament maladaptativ atrage atenția mamii –
chiar dacă ea spune ”Nu” —este mare probabilitatea ca el să se angajeze în
acelaşi comportament în viitor, pentru a atrage atentia mamii)
• Accesul la evadare: de ex. mama spune copilului ”Ia și fă curat” și copilul
fuge din bucătărie deoarece nu vrea să execute sarcina.
• Accesul la recompensele automatizate: de ex. copilul flutură pentru a
scăpa de o stare de tensiune.
• Acces la materiale palpabile, reale (de ex. activități, jucării, mâncare,
etc.): de ex. copilul lovește mama deoarece vrea obiectul pe care îl deține
ea.
• Fluxul senzorial

94. Comportament rău și ce e de făcut
• Extras din Sunberg Presentation: Ce cauzează
comportamentul negativ și ce e de făcut
• Există multe cauze ale comportamentului negativ
• Prima sarcină constă în identificarea cauzei
comportamentului specific
• Utilizați înlănțuirea de trei evenimente pentru a
identifica cauza comportamentului
• Definiți comportamentul (pași mici -1 sau 2
comportamente)
• Identificați antecedentul (evenimentele precedente
comportamentului)
• Identificați consecințele (ce se întâmplă după
comportamentul respectiv)

95. Ce cauzează comportamentul rău?
• Multe comportamente negative sunt
determinate de recompense/întăritori
involuntare/neintenționate
• Comportamentele negative duc la atenție,
reacții, reprimări, etc.,etc.
• Comportamentele negative duc la accesul
la recompense/întăritori
• Comportamentul negativ permite de a
evita efectuarea activității nedorite

96. Ce cauzează comportamentul rău?
• Comportamentul negativ poate fi distractiv
(auto-stimularea, distrugerea, cățărarea)
• Comportamentele pozitive nu au efectele
similare enumerate mai sus
• Nu posedă deprinderi alternative pentru a
obține același întăritor. (Limbajul expresiv)

97. Ce e de făcut
• 1 pas: identificați cauza folosind analiza
ABC: de ex. căutarea atenției
• Intervenția:
• Al 2-lea pas: prevenirea: identificarea
condițiilor anturajului și a timpului probabil
al apariției comportamentului problematic
și refaceți orarul activităților (de ex.
sunetul telefonului, achitarea bonului),
care îl va implica pe copil

98. Ce e de făcut
• Al 3-lea pas: învățați-l comportament
pozitiv: întăritor: permanent/consecvent
oferiți întăritor pentru un comportament
corespunzător (20-30 ori pe oră)
• Al 4-lea pas: reduce comportamentul
negativ: încetarea: ignorarea
comportamentelor negative minore. În
această luptă fiți înțelepți!

99. Înlocuirea comportamentului
• Anihilarea/încetarea cere timp
• Exemple:

100. Căutarea atenției
• Alte posibile cauze ale comportamentelor
negative minore
• Limbaj expresiv sărac
• Promovați învățarea mand/prin solicitare
• Solicitarea/Manding recompensei prin
cuvinte, semne sau PECS
• Deseori este foarte ușor de a învăța
copilul să solicite (Sundberg & Partington,
1998)

101. Căutarea atenției
• Alte posibile cauze ale comportamentelor
negative minore
• Curriculumul este prea greu, în afara
zonei de dezvoltare actuală a copilului sau
nesemnificativă pentru copil.
• Utilizați un instrument de evaluare pentru
a identifica nivelul de dezvoltare a
limbajului și a deprinderilor sociale

102. Cum se utilizează recompensele/întăritorii
pentru a înlocui comportamentul nepotrivit
• Asigurați-vă că într-adevăr aveți un
întăritor
• Oferiți-i întăritorul imediat după
comportamentul bun
• Creați multe oportunități pentru
comportamentul bun/corect (Nu le
așteptați doar)
• Utilizați diverși întăritori
• Oferiți careva întăritori pur și simplu
(pairing)

103. Ignorarea comportamentului rău
• Fiți pregătiți pentru o explozie a
comportamentului în urma extincției/tendinței
adulților de a opri comportamentul
• Contactul vizual deseori este atenție
(recompensă/întăritor)
• Nu demonstrați reacții faciale
• Nu certați, mustrați sau vorbiți (atenție)
• Nu arătați furia (atenție)
• Comportați-vă de parcă sunteți copleșit de o
altă activitate, plecați
• După stoparea comportamentului rău pe scurt
timp oferiți-i copilului atenție

104. Comportament mai serios
• Comportament: acces de furie, loviri,
aruncări, zgâriere, căderi pe podea, etc.
• 1 pas: identificați cauza ce a provocat
comportamentul copilului
• A cauze posibile: cererea adultului (de ex.
du-te în pat, mănâncă la masă), sustragerea
recompensei, de ex. au închis Tv-ul, au intrat
în casă, copilul este lipsit de activitatea
dorită)
• DESEORI, COPILUL ÎNVAȚĂ CĂ
COMPORTAMENTUL NEGATIV ÎI VA
DETERMINA PE PĂRINȚI, EDUCATORI SĂ
RENUNȚE LA CERINȚELE SALE

105. Comportament foarte rău
• 2-a pas: prevenirea, învățarea limbajului
expresiv, schimbări în curriculă
• 3-a pas: intervenția: învățarea
comportamentului pozitiv
• 4-a pas: intervenția: atenuarea
comportamentului negativ

106. Comportamentul foarte rău
• Pasul 2: prevenirea
• Identificați ariile de cea mai înaltă
probabilitate de apariție a problemelor
• Iniţial evitaţi cereri care concurează cu
motivaţia puternică
• Dați explicații verbale dacă e posibil
• Folosiți consecutivitatea dacă-atunci pentru
copiii verbali
• La vizitarea doctorului, magazinului,
avionului, când mergeți în ospeție, etc. luați
cu dvs. recompensele preferate

107. Comportamentul foarte rău
• Cereți același comportament în situații cu
risc mai mic de apariție a problemelor și
recompensați
• Divizați sarcinile în mici etape și
recompensați-le
• Formulați așteptări clare și fiți
consecvenți
• Recompensați comportamentele
apropiate
• Stabiliți limite temporale pentru
recompense
• Dacă copilul nu prezintă accese de furie

108. Comportamentul foarte rău
• Pasul 3: Învățarea comportamentului pozitiv
• Găsiți cea mai puternică recompensă pentru copil
respectiv
• Păstrați controlul asupra recompensei și oferiți-l
doar după un comportament pozitiv
• Totuși, periodic oferiți această recompensă
”gratis” (pairing)
• Creați o ierarhie a cerințelor începând cu cele mai
simple sarcini (”bate din palme” poate fi o sarcină
simplă )
• Oferiți o multitudine de oportunități pentru ca
copilul să aibă succese și pentru a-l conforma

109. Comportamentul foarte rău
• Gradual complicați solicitările, permanent recompensând
• Pe parcursul zilei lucrați cu seturi de sarcini mici
• Lucrați în toate împrejurările
• Transferați controlul pe alți adulți (generalizare)
• Graduat introduceți cerințe din arii mai complicate (de
ex. renunțați la recompense)
• Ocazional oferiți recompensa în perioada renunțării
• Întotdeauna finisați interacțiunea pe o notă pozitivă

110. Comportamentul foarte rău
• Pasul 4: Atenuarea comportamentului
negativ
• Extincție: Nu anulați cerința/solicitarea
• Urmați solicitarea până la final
• Fiți pregătiți pentru o explozie a comportamentului
• Formulați clar expectațiile dvs.
• Fiți atenți: anularea solicitării poate face problema și mai
gravă

111. Comportamentul foarte rău
• Asigurați-vă că un comportament negativ NU ESTE
recompensat/întărit nici într-un caz
• Nu promiteți recompense pentru stoparea
comportamentului rău
• Nu demonstrați recompensa/întăritorul când
demonstrează un comportament negativ
• Nu încercați și “talk a child down”
(recompensa/întăritorul)
• Fiți calmi, fermi și non-emotivi. Nu permiteți să fiți
capturați de argumentele și rezistența înaltă a copilului.

112. Gânduri finale
• Nu lucrați de unul singur
• Părinți, doctori, terapiști, comunități on-
line, jurnale, analiști comportamentali
• Faceți înregistrări video și priviți-le (de
multe ori)

113. Gânduri finale
• Nu încercați să rezolvați orice
• Bazați-vă pe înțelegerea ”naturală”
despre modul în care oamenii acționează

114. Gânduri finale
• Nu folosiți disabilitatea ca scuză
• Păstrați expectații înalte
• Nu permiteți altor persoane să vă facă să
vă simțiți prost vizavi de ce faceți

115. Gânduri finale
• Lucrați asupra previzibilității

116. Gânduri finale
• Distrați-vă!