SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  10
ubuntu – my love
Ubuntu este un sistem de operare bazat pe Linuxconceput în special pentru computerele personale. Rudă apropiată a sistemului de operare Debian GNU/Linux, Ubuntu se doreşte a fi uşor de instalat şi folosit, des actualizat şi neîngrădit de restricţii legale. Ubuntu este sponsorizat de Canonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth. Numele sistemului de operare provine din limba zulusă, unde „ubuntu” este o ideologie ce poate fi definită pe scurt drept „credinţa într-o legatură universală ce uneşte întreaga omenire”. Sloganul adoptat, „Linux pentru fiinţe umane” încorporează unul din scopurile declarate ale proiectului, acela de a face din Linux un sistem de operare popular şi uşor de folosit. Cea mai recentă versiune este Ubuntu 9.10 „Karmic Koala” şi a fost lansată pe data de 29 octombrie 2009 şi se poate descărca gratuit.
Iniţial cunoscută sub numele de cod no-name-yet.com, prima versiune Ubuntu a apărut ca o copie temporară a proiectului Debian, pe data de 20 octombrie 2004. Tot atunci s-a hotărât ca Ubuntu să folosească periodic cod sursădin Debian, pentru a înlesni lansarea unei noi versiuni la fiecare şase luni şi pentru ca variaţia cauzată de „bifurcare” să nu ducă la un sistem de operare fundamental diferit. Ubuntu urmăreşte îndeaproape lansările de noi versiuni ale mediului de lucru GNOME. Spre deosebire de alte sisteme de operare derivate din Debian, precum Xandros, Linspire sau Libranet,Canonical doreşte ca Ubuntu să fie compus predominant din software liber. Ubuntu împrumută pentru managementul softwareului tehnologia Advanced Package Managerdin Debian. Softwareul se prezintă în „pachete” provenind în mare parte din repozitoriul Debian unstable, dar aceasta nu este o condiţie pentru ca un pachet să funcţioneze corect în ambele sisteme de operare. Câţiva din dezvoltatorii Ubuntu întreţin pachete din repozitoriile Debian, iar contribuţiile lor sunt anunțate imediat și nu la lansarea noii versiuni.  Ian Murdock, fondatorul Debian, a criticat Ubuntu în aprilie 2005 pentru incompatibilitățile apărute, Ubuntu ajungând, în opinia sa, să difere foarte mult de Debian. Bugurilegăsite în Ubuntu sunt gestionate prin interfaţa web Launchpad,aceasta încorporând sistemul de control al versiunilor Bazaar, motorul de traducere colectivă Rosetta şi bug-trackerul Malone. Ubuntu este actualmente susţinut financiar de către Mark Shuttleworth prin compania acestuia, Canonical. La data de 8 iulie 2005 Canonical a anunţat apariţia Fundaţiei Ubuntu, căreia i-a donat un capital iniţial de 10 milioane de dolari americani. Scopul fundaţiei este de a asigura suportul şi dezvoltarea versiunilor viitoare ale Ubuntu, dar până acum rolul acesteia a fost unul pasiv. Shuttleworth a descris fundaţia drept un fond de urgenţă pentru eventualitatea în care Canonical încetează susţinerea financiară. La 1 mai 2007 producătorul american de calculatoare Della anunţat că urmează să livreze computere de birou şi laptopuri cu Ubuntu preinstalat, iar la 24 mai comercializarea acestor sisteme a început. Clienţii pot cumpăra suport tehnic de la Canonical, prin Dell.
Ian Murdock, fondatorul Debian, a criticat Ubuntu în aprilie 2005 pentru incompatibilitățile apărute, Ubuntu ajungând, în opinia sa, să difere foarte mult de Debian. Bugurile găsite în Ubuntu sunt gestionate prin interfaţa web Launchpad, aceasta încorporând sistemul de control al versiunilor Bazaar, motorul de traducere colectivă Rosetta şi bug-trackerul Malone. Ubuntu este actualmente susţinut financiar de către Mark Shuttleworth prin compania acestuia, Canonical. La data de 8 iulie 2005 Canonical a anunţat apariţia Fundaţiei Ubuntu, căreia i-a donat un capital iniţial de 10 milioane de dolari americani. Scopul fundaţiei este de a asigura suportul şi dezvoltarea versiunilor viitoare ale Ubuntu, dar până acum rolul acesteia a fost unul pasiv. Shuttleworth a descris fundaţia drept un fond de urgenţă pentru eventualitatea în care Canonical încetează susţinerea financiară. La 1 mai 2007 producătorul american de calculatoare Dell a anunţat că urmează să livreze computere de birou şi laptopuri cu Ubuntu preinstalat, iar la 24 mai comercializarea acestor sisteme a început. Clienţii pot cumpăra suport tehnic de la Canonical, prin Dell.
Uşurinţa în folosire Ubuntu foloseşte mediul de lucru GNOME, al cărui scop este să ofere o interfaţă gratuită, simplă şi intuitivă, dar în acelaşi timp şi o pleiadă de aplicaţii şi programe moderne. Suita de birou OpenOffice.org, navigatorul web Mozilla Firefox şi editorul grafic GIMP sunt câteva din programele distribuite implicit. După instalarea sistemului de operare, utilizatorul este întâmpinat de un spaţiu de lucrufără pictograme, în care culorile portocaliu şi maro sunt predominante. Programele de uz general sunt instalate în meniul „Aplicaţii”. Locaţiile importante şi cele mai des frecventate sunt grupate în meniul „Places”. Modificarea parametrilor de funcţionare se poate face cu uşurinţă din meniul „System”. Ferestrele deschise pot fi vizualizate în bara din josul ecranului. Ubuntu este localizat în peste 40 de limbi, inclusiv limba română. Utilizatorii se pot folosi de unealta de traducere Rosetta pentru a contribui corecturi şi/sau traduceri noi. Din dorința de a-l face mai uşor de folosit, dezvoltatorii au pus accent pe folosirea comenzii sudo. Această comandă permite utilizatorilor să îndeplinească sarcini administrative fără a iniţia o sesiune cu drepturi administrative.
Metode de distribuţie Ubuntu poate fi descărcat ca imagine ISO şi încape cu uşurinţă pe un CD. Alternativ, utilizatorii pot comanda gratuit prin poștă versiunile 6.06 și 7.04 folosind serviciul ShipIt oferit de Canonical. Multe distribuţii Linux necesită descărcarea a numeroase imagini ISO şi procesul lor de instalare poate dura câteva ore, dar Ubuntu poate fi instalat rapid, de pe un singur disc. Începând cu versiunea 6.06, CD-ul de instalare Ubuntu poate fi folosit şi ca LiveCD. În acest fel, utilizatorul poate experimenta cu programele disponibile şi verifica compatibilitatea sistemului de operare cu hardwareul existent fără a porni procesul de instalare. Există şi un CD alternativ, pentru cei ce întâmpină probleme la instalarea de pe LiveCD, au un sistem slab performant sau pur şi simplu doresc o instalare avansată folosind programul debian-installer. LiveCD-ul conţine şi o colecție de software open source ce poate fi instalat pe sistemul de operare Microsoft Windows: Mozilla Firefox, Mozilla Thunderbird, AbiWord, Blender sau ClamWin. Fiecare versiune este lansată în două variante: una destinată instalării pe computere personale de birou şi laptopuri şi o a doua pentru servere. Prima este disponibilă pentru arhitecturile x86 şi x86-64, în timp ce la a doua se adaugă suport pentru arhitectura SPARC (fără LiveCD).
Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi şi internaţionalizare Ubuntu este un sistem de operare ce pune accent pe accesiblitate şi internaţionalizare, în scopul său de a acapara o audienţă cât mai mare. Începând cu versiunea 5.04, Ubuntu foloseşte implicit sistemul de notaţie UTF-8 şi dispune de software pentru facilitarea uzului pentru persoane cu dizabilităţi. Rosetta este parte integrantă din Launchpad şi permite utilizatorilor să contribuie cu traduceri într-o manieră facilă. Uşurinţa în instalare Ubuntu poate fi instalat folosind un LiveCD. Utilizatorul trebuie să pornească computerul folosind acest LiveCD şi nu discul dur.Urmează procesul de instalare, în care utilizatorul este ghidat de un program special. Informaţii amănunţite despre procesul de instalare se pot găsi pe situl oficial. După instalare, Ubuntu oferă o opţiune de actualizare automată. Cu permisiunea utilizatorului, sistemul de operare găseşte, descarcă, instalează şi configurează actualizările existente în mod automat.
Ubuntu împarte softwareul disponibil în patru categorii, denumite „componente”. Această împărţire a fost făcută pentru a sublinia diferenţele de licenţiere şi suport tehnic disponibil. Componentele sunt: Main, Restricted, Universe şi Multiverse. Componentele Main şi Universe conţin software compatibil cu cerinţele de licenţiere Ubuntu, cerinţe ce corespund în mare parte cu cele ale proiectului Debian. Main poate conţine software proprietar şi fonturi ce nu pot fi modificate fără permisiune, însă a căror redistribuire nu este îngrădită din punct de vedere legal. Componenta Restricted conţine software cu restricţii în ceea ce priveşte accesul la codul sursă, dar pentru care se acordă suport tehnic limitat, din pricina importanţei softwareului. Se intenţionează ca, pe viitor, componentele Main şi Restricted să conţină tot softwareul necesar pentru un sistem de operare de uz general. Programele pentru care nu se asigură suport tehnic sunt plasate în Universe (software liber) şi Multiverse (software îngrădit de restricţii legale, nu neapărat proprietar). Multiverse conţine software ce poate încălca legile S.U.A. şi/sau internaţionale de proprietate intelectuală. Exemple de astfel de software sunt cele care permit redarea de formate multimedia brevetate. Din cauza statutului incert al decodării algoritmului de securitate a discurilor DVD în anumite părţi ale lumii, programul Libdvdcss a fost şters din repozitoriile Ubuntu, dar poate fi în continuare descărcat de pe situl proiectului VideoLAN. Softwareul pentru codarea şi decodarea mai multor formate proprietare precum Windows Media este de asemenea indisponibil implicit.
Ubuntu Backports este un proiect recunoscut oficial al cărui scop este implementarea de versiuni noi ale anumitor programe în versiunile de Ubuntu deja existente. Repozitoriul Ubuntu Backports nu este la fel de cuprinzător precum celelalte şi este alcătuit predominant din pachete cerute de utilizatori. Acestea sunt aprobate după ce au trecut de un anume control tehnic de calitate. Utilitare neoficiale, precum EasyUbuntu sau Automatix, încearcă să automatizeze instalarea si configurarea de software ce nu este disponibil pe căi oficiale din motive legale sau ideologice. Echipa ce dezvoltă Ubuntu nu recomandă folosirea acestor soluţii, cunoscute pentru tendinţa lor de a ridica probleme de compatibilitate la actualizarea de ansamblu a distribuţiei. Ubuntu are un sistem oficial de certificare pentru software proprietar creat de terţi, iar Canonical întreţine un repozitoriu numit Commercial, special pentru astfel de programe, pentru care a obținut dreptul de redistribuire. În acest moment, Commercial conţine navigatorul web Opera şi programul de redare multimedia RealPlayer.
Material realizat de Neculai Monica-Viviana Clasa a IX-a C Colegiul National “Gheorghe RoscaCodreanu”Birlad ProfesorindrumatorVladGiurcanu Contact: viviana.neculai@yahoo.com Ubuntu

Contenu connexe

Tendances (6)

Curs linux 1
Curs linux 1Curs linux 1
Curs linux 1
 
Curs linux 2
Curs linux 2Curs linux 2
Curs linux 2
 
Fedora 12
Fedora 12Fedora 12
Fedora 12
 
Ubuntu
UbuntuUbuntu
Ubuntu
 
ArchLinux
ArchLinuxArchLinux
ArchLinux
 
My Darling Ubuntu
My Darling UbuntuMy Darling Ubuntu
My Darling Ubuntu
 

En vedette

Neculai Monica-Viviana.Magnifier
Neculai Monica-Viviana.MagnifierNeculai Monica-Viviana.Magnifier
Neculai Monica-Viviana.Magnifierviviana
 
EDTED BH - HTML 5 e CSS 3 - Julho de 2011
EDTED BH - HTML 5 e CSS 3 - Julho de 2011EDTED BH - HTML 5 e CSS 3 - Julho de 2011
EDTED BH - HTML 5 e CSS 3 - Julho de 2011Leonardo Balter
 
Storyboard Technique de commercialisation
Storyboard Technique de commercialisationStoryboard Technique de commercialisation
Storyboard Technique de commercialisationservice_info
 
Gramatica de frances
Gramatica de francesGramatica de frances
Gramatica de francesAna Ribeiro
 
HTML 5 - Semana da Computação - UFF
HTML 5 - Semana da Computação - UFFHTML 5 - Semana da Computação - UFF
HTML 5 - Semana da Computação - UFFLeonardo Balter
 
Spring cm bd institute webinar 0511 final
Spring cm bd institute webinar 0511 finalSpring cm bd institute webinar 0511 final
Spring cm bd institute webinar 0511 finalguest6af661c4
 

En vedette (7)

Neculai Monica-Viviana.Magnifier
Neculai Monica-Viviana.MagnifierNeculai Monica-Viviana.Magnifier
Neculai Monica-Viviana.Magnifier
 
EDTED BH - HTML 5 e CSS 3 - Julho de 2011
EDTED BH - HTML 5 e CSS 3 - Julho de 2011EDTED BH - HTML 5 e CSS 3 - Julho de 2011
EDTED BH - HTML 5 e CSS 3 - Julho de 2011
 
Storyboard Technique de commercialisation
Storyboard Technique de commercialisationStoryboard Technique de commercialisation
Storyboard Technique de commercialisation
 
Gramatica de frances
Gramatica de francesGramatica de frances
Gramatica de frances
 
HTML 5 - Semana da Computação - UFF
HTML 5 - Semana da Computação - UFFHTML 5 - Semana da Computação - UFF
HTML 5 - Semana da Computação - UFF
 
Spring cm bd institute webinar 0511 final
Spring cm bd institute webinar 0511 finalSpring cm bd institute webinar 0511 final
Spring cm bd institute webinar 0511 final
 
Insustentavel js
Insustentavel jsInsustentavel js
Insustentavel js
 

Similaire à Neculai Monica-Viviana.Ubuntu

Proiectul Ubuntu - Prezentare Adi Roiban
Proiectul Ubuntu - Prezentare Adi RoibanProiectul Ubuntu - Prezentare Adi Roiban
Proiectul Ubuntu - Prezentare Adi Roibanbmanolea
 
Impactul linux asupra unui imm felicia izabela sterpu ap1
Impactul linux asupra unui imm    felicia izabela sterpu ap1Impactul linux asupra unui imm    felicia izabela sterpu ap1
Impactul linux asupra unui imm felicia izabela sterpu ap1silviu_cojocaru
 
Ovidiu Constantin - Debian Live
Ovidiu Constantin - Debian LiveOvidiu Constantin - Debian Live
Ovidiu Constantin - Debian LiveAsociatia ProLinux
 
Diacritice romanesti in linux
Diacritice romanesti in linux Diacritice romanesti in linux
Diacritice romanesti in linux Buta1
 
Impactul economic al sistemelor open source asupra unei instituții publice ...
Impactul economic al sistemelor open source asupra unei instituții publice   ...Impactul economic al sistemelor open source asupra unei instituții publice   ...
Impactul economic al sistemelor open source asupra unei instituții publice ...silviu_cojocaru
 
Angheluta cristian 9c diacritice in linux!.
Angheluta cristian 9c diacritice in linux!.Angheluta cristian 9c diacritice in linux!.
Angheluta cristian 9c diacritice in linux!.Codreanu - Giu Camp
 
Diacritice Romanesti In Linux
Diacritice Romanesti In LinuxDiacritice Romanesti In Linux
Diacritice Romanesti In LinuxIordan Andreea
 
Impactul economic al sistemului de operare linux asupra funcționării unei ins...
Impactul economic al sistemului de operare linux asupra funcționării unei ins...Impactul economic al sistemului de operare linux asupra funcționării unei ins...
Impactul economic al sistemului de operare linux asupra funcționării unei ins...silviu_cojocaru
 
Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5Stefi Kovacs
 
10 browsere de internet necunoscute
10 browsere de internet necunoscute10 browsere de internet necunoscute
10 browsere de internet necunoscuteDu Ghe
 
Curs gratuitarduino lectia1-arduinoblink
Curs gratuitarduino lectia1-arduinoblinkCurs gratuitarduino lectia1-arduinoblink
Curs gratuitarduino lectia1-arduinoblinkIulius Bors
 

Similaire à Neculai Monica-Viviana.Ubuntu (20)

Ubuntu
UbuntuUbuntu
Ubuntu
 
Ubuntu
UbuntuUbuntu
Ubuntu
 
Curs linux 1
Curs linux 1Curs linux 1
Curs linux 1
 
Proiectul Ubuntu - Prezentare Adi Roiban
Proiectul Ubuntu - Prezentare Adi RoibanProiectul Ubuntu - Prezentare Adi Roiban
Proiectul Ubuntu - Prezentare Adi Roiban
 
Impactul linux asupra unui imm felicia izabela sterpu ap1
Impactul linux asupra unui imm    felicia izabela sterpu ap1Impactul linux asupra unui imm    felicia izabela sterpu ap1
Impactul linux asupra unui imm felicia izabela sterpu ap1
 
Ce mai este nou in open-source si nu numai
Ce mai este nou in open-source si nu numaiCe mai este nou in open-source si nu numai
Ce mai este nou in open-source si nu numai
 
Ovidiu Constantin - Debian Live
Ovidiu Constantin - Debian LiveOvidiu Constantin - Debian Live
Ovidiu Constantin - Debian Live
 
Debian Live
Debian LiveDebian Live
Debian Live
 
Diacritice romanesti in linux
Diacritice romanesti in linux Diacritice romanesti in linux
Diacritice romanesti in linux
 
Impactul economic al sistemelor open source asupra unei instituții publice ...
Impactul economic al sistemelor open source asupra unei instituții publice   ...Impactul economic al sistemelor open source asupra unei instituții publice   ...
Impactul economic al sistemelor open source asupra unei instituții publice ...
 
Angheluta cristian 9c diacritice in linux!.
Angheluta cristian 9c diacritice in linux!.Angheluta cristian 9c diacritice in linux!.
Angheluta cristian 9c diacritice in linux!.
 
Curs2
Curs2Curs2
Curs2
 
Curs java
Curs javaCurs java
Curs java
 
Diacritice Romanesti In Linux
Diacritice Romanesti In LinuxDiacritice Romanesti In Linux
Diacritice Romanesti In Linux
 
Impactul economic al sistemului de operare linux asupra funcționării unei ins...
Impactul economic al sistemului de operare linux asupra funcționării unei ins...Impactul economic al sistemului de operare linux asupra funcționării unei ins...
Impactul economic al sistemului de operare linux asupra funcționării unei ins...
 
Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5
 
10 browsere de internet necunoscute
10 browsere de internet necunoscute10 browsere de internet necunoscute
10 browsere de internet necunoscute
 
Curs gratuitarduino lectia1-arduinoblink
Curs gratuitarduino lectia1-arduinoblinkCurs gratuitarduino lectia1-arduinoblink
Curs gratuitarduino lectia1-arduinoblink
 
Proiect pw
Proiect pwProiect pw
Proiect pw
 
Qt Application Development
Qt Application DevelopmentQt Application Development
Qt Application Development
 

Plus de viviana

Sistemul respirator
Sistemul respiratorSistemul respirator
Sistemul respiratorviviana
 
Wordpress
WordpressWordpress
Wordpressviviana
 
Evoluţia poeziei
Evoluţia poezieiEvoluţia poeziei
Evoluţia poezieiviviana
 
Eclipsele
EclipseleEclipsele
Eclipseleviviana
 
Medicamente
MedicamenteMedicamente
Medicamenteviviana
 
Sistemul nervos
Sistemul nervosSistemul nervos
Sistemul nervosviviana
 
Cromatica
CromaticaCromatica
Cromaticaviviana
 
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiviviana
 
Boli ale sistemului digestiv la om
Boli ale sistemului digestiv la omBoli ale sistemului digestiv la om
Boli ale sistemului digestiv la omviviana
 
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectieNeculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectieviviana
 
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!mNeculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!mviviana
 
Neculai Monica-Viviana.Chestionar
Neculai Monica-Viviana.ChestionarNeculai Monica-Viviana.Chestionar
Neculai Monica-Viviana.Chestionarviviana
 

Plus de viviana (13)

Sistemul respirator
Sistemul respiratorSistemul respirator
Sistemul respirator
 
Wordpress
WordpressWordpress
Wordpress
 
Evoluţia poeziei
Evoluţia poezieiEvoluţia poeziei
Evoluţia poeziei
 
Eclipsele
EclipseleEclipsele
Eclipsele
 
Medicamente
MedicamenteMedicamente
Medicamente
 
Sistemul nervos
Sistemul nervosSistemul nervos
Sistemul nervos
 
Cromatica
CromaticaCromatica
Cromatica
 
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
 
Boli ale sistemului digestiv la om
Boli ale sistemului digestiv la omBoli ale sistemului digestiv la om
Boli ale sistemului digestiv la om
 
Iubirea
IubireaIubirea
Iubirea
 
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectieNeculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
 
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!mNeculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
 
Neculai Monica-Viviana.Chestionar
Neculai Monica-Viviana.ChestionarNeculai Monica-Viviana.Chestionar
Neculai Monica-Viviana.Chestionar
 

Neculai Monica-Viviana.Ubuntu

  • 2. Ubuntu este un sistem de operare bazat pe Linuxconceput în special pentru computerele personale. Rudă apropiată a sistemului de operare Debian GNU/Linux, Ubuntu se doreşte a fi uşor de instalat şi folosit, des actualizat şi neîngrădit de restricţii legale. Ubuntu este sponsorizat de Canonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth. Numele sistemului de operare provine din limba zulusă, unde „ubuntu” este o ideologie ce poate fi definită pe scurt drept „credinţa într-o legatură universală ce uneşte întreaga omenire”. Sloganul adoptat, „Linux pentru fiinţe umane” încorporează unul din scopurile declarate ale proiectului, acela de a face din Linux un sistem de operare popular şi uşor de folosit. Cea mai recentă versiune este Ubuntu 9.10 „Karmic Koala” şi a fost lansată pe data de 29 octombrie 2009 şi se poate descărca gratuit.
  • 3. Iniţial cunoscută sub numele de cod no-name-yet.com, prima versiune Ubuntu a apărut ca o copie temporară a proiectului Debian, pe data de 20 octombrie 2004. Tot atunci s-a hotărât ca Ubuntu să folosească periodic cod sursădin Debian, pentru a înlesni lansarea unei noi versiuni la fiecare şase luni şi pentru ca variaţia cauzată de „bifurcare” să nu ducă la un sistem de operare fundamental diferit. Ubuntu urmăreşte îndeaproape lansările de noi versiuni ale mediului de lucru GNOME. Spre deosebire de alte sisteme de operare derivate din Debian, precum Xandros, Linspire sau Libranet,Canonical doreşte ca Ubuntu să fie compus predominant din software liber. Ubuntu împrumută pentru managementul softwareului tehnologia Advanced Package Managerdin Debian. Softwareul se prezintă în „pachete” provenind în mare parte din repozitoriul Debian unstable, dar aceasta nu este o condiţie pentru ca un pachet să funcţioneze corect în ambele sisteme de operare. Câţiva din dezvoltatorii Ubuntu întreţin pachete din repozitoriile Debian, iar contribuţiile lor sunt anunțate imediat și nu la lansarea noii versiuni. Ian Murdock, fondatorul Debian, a criticat Ubuntu în aprilie 2005 pentru incompatibilitățile apărute, Ubuntu ajungând, în opinia sa, să difere foarte mult de Debian. Bugurilegăsite în Ubuntu sunt gestionate prin interfaţa web Launchpad,aceasta încorporând sistemul de control al versiunilor Bazaar, motorul de traducere colectivă Rosetta şi bug-trackerul Malone. Ubuntu este actualmente susţinut financiar de către Mark Shuttleworth prin compania acestuia, Canonical. La data de 8 iulie 2005 Canonical a anunţat apariţia Fundaţiei Ubuntu, căreia i-a donat un capital iniţial de 10 milioane de dolari americani. Scopul fundaţiei este de a asigura suportul şi dezvoltarea versiunilor viitoare ale Ubuntu, dar până acum rolul acesteia a fost unul pasiv. Shuttleworth a descris fundaţia drept un fond de urgenţă pentru eventualitatea în care Canonical încetează susţinerea financiară. La 1 mai 2007 producătorul american de calculatoare Della anunţat că urmează să livreze computere de birou şi laptopuri cu Ubuntu preinstalat, iar la 24 mai comercializarea acestor sisteme a început. Clienţii pot cumpăra suport tehnic de la Canonical, prin Dell.
  • 4. Ian Murdock, fondatorul Debian, a criticat Ubuntu în aprilie 2005 pentru incompatibilitățile apărute, Ubuntu ajungând, în opinia sa, să difere foarte mult de Debian. Bugurile găsite în Ubuntu sunt gestionate prin interfaţa web Launchpad, aceasta încorporând sistemul de control al versiunilor Bazaar, motorul de traducere colectivă Rosetta şi bug-trackerul Malone. Ubuntu este actualmente susţinut financiar de către Mark Shuttleworth prin compania acestuia, Canonical. La data de 8 iulie 2005 Canonical a anunţat apariţia Fundaţiei Ubuntu, căreia i-a donat un capital iniţial de 10 milioane de dolari americani. Scopul fundaţiei este de a asigura suportul şi dezvoltarea versiunilor viitoare ale Ubuntu, dar până acum rolul acesteia a fost unul pasiv. Shuttleworth a descris fundaţia drept un fond de urgenţă pentru eventualitatea în care Canonical încetează susţinerea financiară. La 1 mai 2007 producătorul american de calculatoare Dell a anunţat că urmează să livreze computere de birou şi laptopuri cu Ubuntu preinstalat, iar la 24 mai comercializarea acestor sisteme a început. Clienţii pot cumpăra suport tehnic de la Canonical, prin Dell.
  • 5. Uşurinţa în folosire Ubuntu foloseşte mediul de lucru GNOME, al cărui scop este să ofere o interfaţă gratuită, simplă şi intuitivă, dar în acelaşi timp şi o pleiadă de aplicaţii şi programe moderne. Suita de birou OpenOffice.org, navigatorul web Mozilla Firefox şi editorul grafic GIMP sunt câteva din programele distribuite implicit. După instalarea sistemului de operare, utilizatorul este întâmpinat de un spaţiu de lucrufără pictograme, în care culorile portocaliu şi maro sunt predominante. Programele de uz general sunt instalate în meniul „Aplicaţii”. Locaţiile importante şi cele mai des frecventate sunt grupate în meniul „Places”. Modificarea parametrilor de funcţionare se poate face cu uşurinţă din meniul „System”. Ferestrele deschise pot fi vizualizate în bara din josul ecranului. Ubuntu este localizat în peste 40 de limbi, inclusiv limba română. Utilizatorii se pot folosi de unealta de traducere Rosetta pentru a contribui corecturi şi/sau traduceri noi. Din dorința de a-l face mai uşor de folosit, dezvoltatorii au pus accent pe folosirea comenzii sudo. Această comandă permite utilizatorilor să îndeplinească sarcini administrative fără a iniţia o sesiune cu drepturi administrative.
  • 6. Metode de distribuţie Ubuntu poate fi descărcat ca imagine ISO şi încape cu uşurinţă pe un CD. Alternativ, utilizatorii pot comanda gratuit prin poștă versiunile 6.06 și 7.04 folosind serviciul ShipIt oferit de Canonical. Multe distribuţii Linux necesită descărcarea a numeroase imagini ISO şi procesul lor de instalare poate dura câteva ore, dar Ubuntu poate fi instalat rapid, de pe un singur disc. Începând cu versiunea 6.06, CD-ul de instalare Ubuntu poate fi folosit şi ca LiveCD. În acest fel, utilizatorul poate experimenta cu programele disponibile şi verifica compatibilitatea sistemului de operare cu hardwareul existent fără a porni procesul de instalare. Există şi un CD alternativ, pentru cei ce întâmpină probleme la instalarea de pe LiveCD, au un sistem slab performant sau pur şi simplu doresc o instalare avansată folosind programul debian-installer. LiveCD-ul conţine şi o colecție de software open source ce poate fi instalat pe sistemul de operare Microsoft Windows: Mozilla Firefox, Mozilla Thunderbird, AbiWord, Blender sau ClamWin. Fiecare versiune este lansată în două variante: una destinată instalării pe computere personale de birou şi laptopuri şi o a doua pentru servere. Prima este disponibilă pentru arhitecturile x86 şi x86-64, în timp ce la a doua se adaugă suport pentru arhitectura SPARC (fără LiveCD).
  • 7. Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi şi internaţionalizare Ubuntu este un sistem de operare ce pune accent pe accesiblitate şi internaţionalizare, în scopul său de a acapara o audienţă cât mai mare. Începând cu versiunea 5.04, Ubuntu foloseşte implicit sistemul de notaţie UTF-8 şi dispune de software pentru facilitarea uzului pentru persoane cu dizabilităţi. Rosetta este parte integrantă din Launchpad şi permite utilizatorilor să contribuie cu traduceri într-o manieră facilă. Uşurinţa în instalare Ubuntu poate fi instalat folosind un LiveCD. Utilizatorul trebuie să pornească computerul folosind acest LiveCD şi nu discul dur.Urmează procesul de instalare, în care utilizatorul este ghidat de un program special. Informaţii amănunţite despre procesul de instalare se pot găsi pe situl oficial. După instalare, Ubuntu oferă o opţiune de actualizare automată. Cu permisiunea utilizatorului, sistemul de operare găseşte, descarcă, instalează şi configurează actualizările existente în mod automat.
  • 8. Ubuntu împarte softwareul disponibil în patru categorii, denumite „componente”. Această împărţire a fost făcută pentru a sublinia diferenţele de licenţiere şi suport tehnic disponibil. Componentele sunt: Main, Restricted, Universe şi Multiverse. Componentele Main şi Universe conţin software compatibil cu cerinţele de licenţiere Ubuntu, cerinţe ce corespund în mare parte cu cele ale proiectului Debian. Main poate conţine software proprietar şi fonturi ce nu pot fi modificate fără permisiune, însă a căror redistribuire nu este îngrădită din punct de vedere legal. Componenta Restricted conţine software cu restricţii în ceea ce priveşte accesul la codul sursă, dar pentru care se acordă suport tehnic limitat, din pricina importanţei softwareului. Se intenţionează ca, pe viitor, componentele Main şi Restricted să conţină tot softwareul necesar pentru un sistem de operare de uz general. Programele pentru care nu se asigură suport tehnic sunt plasate în Universe (software liber) şi Multiverse (software îngrădit de restricţii legale, nu neapărat proprietar). Multiverse conţine software ce poate încălca legile S.U.A. şi/sau internaţionale de proprietate intelectuală. Exemple de astfel de software sunt cele care permit redarea de formate multimedia brevetate. Din cauza statutului incert al decodării algoritmului de securitate a discurilor DVD în anumite părţi ale lumii, programul Libdvdcss a fost şters din repozitoriile Ubuntu, dar poate fi în continuare descărcat de pe situl proiectului VideoLAN. Softwareul pentru codarea şi decodarea mai multor formate proprietare precum Windows Media este de asemenea indisponibil implicit.
  • 9. Ubuntu Backports este un proiect recunoscut oficial al cărui scop este implementarea de versiuni noi ale anumitor programe în versiunile de Ubuntu deja existente. Repozitoriul Ubuntu Backports nu este la fel de cuprinzător precum celelalte şi este alcătuit predominant din pachete cerute de utilizatori. Acestea sunt aprobate după ce au trecut de un anume control tehnic de calitate. Utilitare neoficiale, precum EasyUbuntu sau Automatix, încearcă să automatizeze instalarea si configurarea de software ce nu este disponibil pe căi oficiale din motive legale sau ideologice. Echipa ce dezvoltă Ubuntu nu recomandă folosirea acestor soluţii, cunoscute pentru tendinţa lor de a ridica probleme de compatibilitate la actualizarea de ansamblu a distribuţiei. Ubuntu are un sistem oficial de certificare pentru software proprietar creat de terţi, iar Canonical întreţine un repozitoriu numit Commercial, special pentru astfel de programe, pentru care a obținut dreptul de redistribuire. În acest moment, Commercial conţine navigatorul web Opera şi programul de redare multimedia RealPlayer.
  • 10. Material realizat de Neculai Monica-Viviana Clasa a IX-a C Colegiul National “Gheorghe RoscaCodreanu”Birlad ProfesorindrumatorVladGiurcanu Contact: viviana.neculai@yahoo.com Ubuntu