4. Biblioteca hybrid?
• Loc bibliotecii şi bibliotecarului într-o lume în
•
•
•
•
continuă transformare
Cum pot bibliotecile să rămână relevante pentru
societate şi pentru comunităţile pe care le servesc?
Cum pot supravieţui într-un viitor digital sau chiar
hybrid?
Cum vom accesa, utiliza şi beneficia de informaţie
într-o lume din ce în ce mai hyper-conectată?
Roluri noi sau roluri vechi, dar pe căi noi?
5. De ce viitorul nostru depinde de
biblioteci, lectură şi vise?
Why our future depends on libraries, reading and
daydreaming?
Neil Gaiman, scriitor englez
publicat la 15 octombrie 2013 pe
http://www.theguardian.com/books/2013/oct/15/neil-gaim
Pledoarie pro bibliotecă
Centrul Barbican, Londra
Riding Agency iniţiată în anul 2012 ca o platform pentru scriitorii şi
gânditorii renumiţi pentru a distribui idei originale şi îndrăzneţe
despre lectură şi biblioteci.
6. The end of the library. MG Siegler
presiunea economică
abundenţa de informaţii şi conţinuturi din internet
diferenţa de preţ dintre cartea electronică procurată
din magazinele specializate, de consumatori şi de
biblioteci
7. Inversarea valorilor
bibliotecarul tradiţionalist - umanist
bibliotecarul ED - tehnolog
biblioteca tradiţională nu înseamnă nimic fără spaţii
în „biblioteca fără cărţi” spaţiile valorează din ce în ce mai puţin
anterior utilizatorii trebuiau să vină la bibliotecă pentru o informaţie
sau serviciu
utilizatorii ED pretind servicii 24/7 de oriunde şi oricând
cartea în format tradiţional concurată de cartea electronică
8. Raportul IFLA despre tendinţele actuale
http: //trends.ifla.org
Tehnologiile noi vor extinde şi vor limita în egală măsură accesul
persoanelor la informaţii
Educaţia online va democratiza şi va perturba învăţarea la nivel
mondial(în ultimii 5 ani numărul studenţilor care folosesc măcar un
curs online a crescut cu 96%)
Limitele de protecţie a vieţii private şi a datelor vor fi redefinite
Societăţile hyper-conectate vor face mai puternice voci şi grupuri noi
Noile tehnologii vor transforma mediul informaţional global.
9. 2012. Top zece tendinţe şi probleme în
activitatea bibliotecilor din învăţământul superior
ACRL. Research Planning and Review Committee
Responsabil de identificarea “top zece tendinţe şi
probleme”.
O dată la doi ani
Membrii comitetului: nume de mare prestigiu din
mediul bibliotecilor universitare
La baza topului: literatura de specialitate, participări
la conferinţe, părerile experţilor familiari cu
tendinţele învăţământului superior
10. Tendinţe şi probleme (în ordine
alfabetică)
1.Comunicarea valorii bibliotecii
2.Descrierea, stocarea eficientă, managementul şi
utilizarea datelor
3.Prezervarea digitală.
4.Schimbările în învăţămîntul superior
5.Tehnologiile informaţionale
6.Mediul mobil
7. Achziţionarea cărţilor electronice
8. Comunicarea ştiinţifică. Accesul deschis
9.Personalul. Topul problemelor
10.Comportamentul şi aşteptările utilizatorilor.
12. Sondaj în mediul academic
• The guardian
http://www.theguardian.com/higher-education-network/b
, 19 iunie, 2013
• sondaj realizat în mediul academic din Regatul Unit
• 3500 respondenţi
13. Constatări
Cercetătorii au nevoie atât de biblioteca fizică cât şi de cea virtuală
Cercetarea nu mai începe cu o vizită la bibliotecă, dar aceasta încă
joacă un rol crucial
Formatul virtual ar putea depăşi formatul tradiţional, dar
biblioteca încă are de jucat un rol pentru ambele formate
cercetătorii se află mai puţin timp în spaţiul fizic, decât în cel
virtual
Trei pătrimi dintre respondenţi nu văd nici o problemă în faptul că
biblioteca ar putea abona revistele în format electronic
Cercetătorii recunosc necesitatea de a păstra colecţiile de reviste în
format tradiţional
Şase din zece respondenţi - utilizează „des” sau „ocazional” cărţi
electronice.
14. 2
•
•
•
•
90% de respondenţi au menţionat că este mai uşor să lucreze în
format tradiţional decât în format electronic
Căutrea şi explorarea referinţelor este mai uşoară în format digital,
cercetarea şi lectura serioasă este mai uşoară în formatul tipărit.
Pentru 90% dintre respondenţi, colecţiile bibliotecii sunt cele mai
importante surse folosite în cercetare şi profesorat
Cifrele demonstrează cât de important este ca biblioteca să-şi facă
disponibile conţinuturile online!
15. Care este în percepţia respondenţilor rolul
bibliotecii universitare?
• 90% dintre respondenţi văd rolul principal al
bibliotecii universitare în achiziţionarea
conţinuturilor.
• 45% consideră că sunt foarte dependenţi de
bibliotecă pentru munca prestată.
• Numai 2% de respondenţi încep cercetarea cu o vizită
în spaţiul fizic al bibliotecii.
• Potrivit Raportului OCLC 2010 Percepţia bibliotecii şi
a resurselor informaţionale nimeni nu mai începe
cercetarea pornind de la bibliotecă.
16. Lectura Copiilor. Understanding the Children’s Book consumer
in the Digital Age. Studiu. RU
În anii 2012 – 2013, numărul copiilor de pănă la 17 ani care nu citesc
sau citesc foarte rar a crescut de la 20 la 28%.Tot mai puţini tineri
citesc de plăcere. Pricina? Gadget-urile
Numărul copiilor care folosesc tabletele s-a dublat. Doar 20 % le
folosesc pentru a citi cărţi electronice
Creşte numărul copiilor care citesc cărţi în format electronic
Adolescenţii între 14-17 ani recunosc că citesc în format electronic şi
aproape nu mai folosesc formatul tipărit.
17. interesele de lectură ale adolescenţilor (1117 ani)
lucrările fantastice (SF)
culegeri de curiozităţi
literatura umoristică
cărţile despre sport
18. Impactul Internetului asupra modului în care oamenii
găsesc şi accesează informaţia. Studiu.SUA.2012
utilizatorii optează pentru extinderea serviciilor digitale, dar
totodată consideră că publicaţiile tipărite rămân importante în era
digitală
• computerele şi Internetul rivalizează împrumutul cărţilor,
activitatea de referinţă ca serviciu vital al bibliotecii
În acelaşi timp:
• 80% de americani consideră că împrumutul cărţilor este un serviciu
foarte important oferit de biblioteci
• cartea rămâne marca bibliotecii, fiind considerată una dintre cele
mai vechi şi mai puternice mărci din lume
• Cele mai solicitate servicii sunt: serviciul de referinţă on line
„Întreabă bibliotecarul”, cursurile privind împrumutul electronic,
cursurile privind utilizarea cititoarelor electronice.
•
19. Spaţiile
Tendinţa bibliotecilor este de a elibera cât mai mult spaţiu pentru
utilizatori.
Spaţii cât mai flexibile, pentru a putea fi transformate în :
- locuri pentru studiul individual sau în grup
- spaţii pentru întruniri comunitare
- săli de clasă pentru alfabetizarea digitală
- spaţii în care utilizatorii crează conţinuturi, socializează, etc
20. ” BiblioTech - biblioteca „fără cărţi”San Antonio,
Texas,14 septembrie 2013
Catalogul electronic – 10 000 de e-cărţi
45 iPad-uri Apple,
40 laptop-uri,
48 de calculatoare,
600 de cititoare de cărţi electronice
200 de cititoare „îmbunătăţite” pentru copii, care dispun de o aplicaţie
ce ajută copiii să înveţe a citi.
Important! Deşi biblioteca nu are cărţi tipărite, şi utilizatorii nu trebuie
neapărat să vină la bibliotecă pentru a împrumuta cărţi, personalul
consideră că spaţiul fizic, perceput ca un important spaţiu comunitar,
reprezintă încă cheia succesului bibliotecii.
21. Spre un model nou de bibliotecă
blogul Biblioteci şi arhitectură, 26 septembrie 2013, Daniel Gil
viitorul aparţine spaţiilor mici, flexibile, dinamice, eficiente,
independente, uşor operaţionale, cu un minim de publicaţii tipărite,
cu acces internet şi maximum posibil de conectări wi-fi
Cheia supravieţuirii bibliotecii ar putea consta în reduceri şi
apropierea de fiecare persoană în parte
22. Wayne State University
Pe 24 decembrie 2013 se va închide una dintre marile biblioteci-o
cladire cu 8 etaje care adăpostea colecţiile de ştiinţe exacte si inginerie
Cum tendinţa este spre învăţământul la distanţă, necesitatea spaţiilor
vaste de biblioteăa nu se mai justifică
Bibliotecarul virtual poate lucra de oriunde pentru a recomanda
resurse online utilizatorului de oriunde
23. Ce se întâmplă cu cea mai mare valoare a bibliotecii –
potenţialul intelectual?
Un clasament al profesiilor, realizat în anul 2009 în SUA situa profesia
de bibliotecar printre 30 cele mai prestigioase profesii
“Topul celor mai prestigioase profesii şi ocupaţii din Moldova” plasează
bibliotecarul pe ultima poziţie
Dintr-o ţară cu puternice tradiţii conservatoire tot mai insistent vine
idea înlocuirii bibliotecarilor platiţi de la buget cu voluntari.
În anul 2012 această idée a fost lansată de primarul Londrei.
Recent a fost preluată de municipalitatea oraşului Sheffield
24. Studiul Viziunea bibliotecii
viitorului
“chiar dacă în viitor biblioteca nu va mai fi atât
de relevantă pentru membrii comunităţii,
importanţa bibliotecarului ar putea creşte
semnificativ”.
Cum trebuie să fie acest bibliotecar pentru a
conta pentru comunitate? Nu este greu de
imaginat.
25. Soluţii
Research Planning and Review Committee
dezvoltarea competenţelor
angajarea pe posturile vacante sau pe posturile noi a
unor persoane care deţin competenţele necesare ED
perfecţionarea calificării personalului existent
26. Concluzii
Domeniul bibliotecar necesită schimbări
fundamentale în felul cum sunt percepute şi rezolvate
problemele
Biblioteca ED necesită un nou model de business
care să corespundă mutaţiilor în ecosystemul
informaţional şi necesităţilor comunităţilor pentru
care există
27. 2.
Bibliotecile trebuie să pună conţinuturile online
Bibliotecarii nu trebuie să se grăbească să scape de formatul
tradiţional
Spaţiile trebuie să fie cât mai flexibile
Reduceri
Importanţa bibliotecarului va creşte proporţional cu competenţele
Cartea – marca bibliotecii şi printre cele mai vechi mărci din lume
Cele mai solicitate servicii: SR on line “Întreabă bibliotecarul”, cursuri
privind împrumutul electronic şi utilizarea cititoarelor electronice