1. Relaţii internaţionale în periaoda interbelică
1. Pactul Anticomintern (25 noiembrie 1936)
Art. 1. Înaltele Părţi contractante se obligă să se informeze în mod reciproc cu privire la activitatea
„Internaţionalei” comuniste. Să se consulte asupra luării măsurilor de apărare necesară şi să menţină o
strânsă corelare în realizarea acestor măsuri. [...].
Protocol adiţional
La semnarea Acordului împotriva „Internaţionalei” comuniste reprezentanţii autorizaţi au căzut de
acord asupra celor ce urmează cu privire la acest acord:
a) autorităţile respective ale celor două Înalte părţi contractante vor menţine o strânsă colaborare pentru
schimbul de informaţii asupra activităţii „Internaţionalei” comuniste, precum şi cu privire la luarea
măsurilor de lămurire şi de apărare în legătură cu activitatea „Internaţionalei”;
b) autorităţile respective ale celor două Înalte părţi contractante vor lua – în cadrul legislaţiei
actualmente în vigoare – măsuri severe contra persoanelor care se află, direct sau indirect, în ţară sau în
străinătate, în serviciul „Internaţionalei” comuniste sau care ajută activitatea ei subversivă;
c) în vederea facilitării colaborării, arătate la punctul „a”, între autorităţile celor două Înalte părţi
contractante, se va institui o comisie permanentă, care va studia şi discuta viitoarele măsuri de apărare,
necesare prevenirii activităţii subversive a „Internaţionalei” comuniste [...].
Care era scopul semnării acestui pact?
Ce metode urmau să fie folosite în acest scop?
2. Legea de unire a Austriei cu Reich-ul German (13 martie 1938)
În virtutea art. 3, alineatul 2, din legea Constituţională federală, privind măsurile extraordinare în
materie constituţională [...]. Guvernul federal a decis:
Art. 1. Austria este o ţară din Reich-ul german.
Art. 2. În ziua de duminică, 10 aprilie 1938, germanii şi germanele din Austria, care au împlinit vârsta
de 20 de ani, vor fi chemaţi să se pronunţe printr-un plebiscit liber şi secret asupra întoarcerii la Reich-ul
german.
Art. 3. La plebiscit, hotărârea se va lua cu majoritatea voturilor exprimate [...].
Care era decizia guvernului federal?
Pe ce se baza aceasta?
Care credeţi că era rolul organizării plebiscitului?
3. Acordul de la München (29-30 septembrie 1938)
Cele patru puteri: Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia, luând în considerare angajamentul, deja
realizat în principiu, pentru cedarea de către Cehosolvacia a teritoriilor germanilor din Sudeţia, au
convenit asupra următoarelor dispoziţii şi condiţii, care reglementează menţionata cedare, precum şi
măsurile pe care le comportă. Fiecare din cele patru puteri se angajează prin acest acord să facă
demersurile necesare ca să-i asigure executarea.
1. Evacuarea va începe la 1 octombrie.
2. 2. Regatul Unit, Franţa şi Italia convin că evacuarea teritoriului în cauză va trebui să fie terminată la 10
octombrie, fără să se distrugă vreuna din instalaţiile existente. Guvernul cehoslovac va avea răspunderea
efectuării acestei evacuări, fără ca din aceasta să rezulte vreo dăunare a ziselor instalaţii.
3. Condiţiile acestei evacuări vor fi stabilite, în ce priveşte amănuntele, de o Comisie internaţională ,
compusă din reprezentanţi ai Germaniei, Regatului Unit, Franţei, Italiei şi ai Cehoslovaciei.
4. Ocuparea progresivă de către trupele Reichului a teritoriilor în care predomină germanii va începe la
1 octombrie. Cele patru zone, indicate în harta aici alăturată, vor fi ocupate de trupele germane [...].
Celelalte teritorii, cu preponderenţă germană, vor fi determinate de Comisia internaţională şi vor fi
ocupate de trupele germane până la 10 octombrie.
5. Comisia internaţională, menţionată în paragraful 3, va stabili teritoriile, în care trebuie să se instituie
un plebiscit. Teritoriile acestea vor fi ocupate de contingente internaţionale până la terminarea
plebiscitului. Această comisie va fixa, de asemnea, condiţiile în care trebuie să se instituie plebiscitul,
luând ca bază condiţiile plebiscitului din Saar. Pentru începerea plebiscitului se va fixa şi data, care nu va
putea fi posterioară sfârşitului lui noiembrie.
6. Determinarea finală a frontierelor se va face de către Comisia internaţională. Această comisie va
avea şi competenţa de a recomanda celor patru puteri: Germania, Regatul Unit, Franţa şi Italia, în anumite
cazuri excepţionale, modificări de mică importanţă la determinarea strict etnografică a zonelor
transferabile fără plebiscit [...].
Care erau cele patru puteri care au realizat acest acord?
La ce se referea acordul?
În ce perioadă se făcea evacuarea regiunii sudete?
Cine stabilea condiţiile evacuării?
4. Tratatul de neagresiune dintre Germania şi URSS (Ribbentrop – Molotov) – 23 august 1939
Guvernul Reichului german şi guvernul Republicilor Sovietice Socialiste, dornice a consolida cauza
păcii dintre Germania şi URSS şi pornind de la prevederile fundamentale ale Tratatului de neutralitate,
care a fost încheiat între Germania şi URSS în aprilie 1926, au ajuns la următoarea înţelegere:
ARTICOLUL I:
Cele două Părţi Contractante se angajează să se abţină de la orice act de violenţă, de la orice acţiune
agresivă şi de la orice atac, una împotriva celeilalte, în chip separat sau în comun cu alte puteri;
ARTICOLUL II: Dacă una din Părţile Contractante ar deveni ţinta unei acţiuni belegerante din partea
unei terţe puteri, cealaltă Parte Contractantă nu va sprijini sub nici o formă această terţă putere;
ARTICOLUL III:
Guvernele celor două Părţi Contractante vor menţine şi în viitor un contact continuu între ele cu scopul
consultării în vederea schimbului de informaţii asupra problemelor care afectează interesele lor comune.
ARTICOLUL IV:
Nici una din cele două Părţi Contractante nu va adera la vreo grupare de puteri, care este îndreptată – în
mod direct sau indirect – împotriva celeilalte părţi.
ARTICOLUL V:
Dacă ar lua naştere unele dispute sau conflicte între Părţile Contractante, în legătură cu o problemă sau
alta, ambele părţi vor soluţiona aceste dispute sau conflicte în mod exclusiv prin intermediul unui schimb
amical de vederi, sau, dacă este necesar, prin desemnarea unor comisii de arbitraj;
ARTICOLUL VI:
3. Prezentul Tratat va fi încheiat pentru o perioadă de zece ani, cu prevederea că, dacă nici una din Părţile
Contractante nu denunţă acest Tratat cu un an înainte de expirarea lui, validitatea lui va fi considerată în
mod automat ca prelungită pe o perioadă de încă cinci ani.
ARTICOLUL VII:
Prezentul Tratat va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil. Instrumentele de ratificare se vor schimba la
Berlin. Tratatul va intra în vigoare imediat după semnarea lui.
Întocmit, în duplicat, în limbile germană şi rusă.
Moscova, 23 august 1939.
Pentru guvernul Reichului german Cu puteri depline din partea
guvernului URSS
V. Ribbentrop V. Molotov
Protocolul adiţional secret
Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german şi Uniunea Republicilor Socialiste
Sovietice, plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au discutat în cadrul unei convorbiri strict
confidenţiale problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste
convorbiri au dus la următorul rezultat:
1. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând Statelor Baltice (Finlanda,
Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes, atât ale
Germaniei, cât şi ale URSS. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei faţă de teritoriul Vilna este
recunoscut de ambele părţi.
2. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând Statului polonez, sferele de
interes, atât ale Germaniei, cât şi ale URSS, vor fi delimitateaproximativ de linia râurilor Narev, Vistula şi
San.
Problema dacă interesele ambelor părţi fac ca menţinerea unui Stat polonez independent să fie de dorit
şi modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat va putea fi hotărâtă în mod definitiv numai în cursul
evenimentelor politice ulterioare.
În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea unei înţelegeri prieteneşti.
3. În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă pentru
Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii.
4. Acest Protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret.
Întocmit în duplicat, în limbile germană şi rusă.
Moscova, 23 august 1939.
Pentru guvernul Reichului german Cu puteri depline din partea
guvernului URSS
V. Ribbentrop V. Molotov
Care erau prevederile tratatului?
Dar ale protocolului secret?