Filmul Solaris (1972) al lui Andrei Tarkovski poate fi abordat prin prisma filosofiei minții, a întrebărilor esențiale în acest domeniu. Aceste întrebări se referă la personalitate și suferință, care acoperă cel puțin perioada de la Rene Descartes la filosofii moderni, precum Derek Parfit și Hilary Putnam. Solaris apare ca un vehicul adecvat pentru a explora provocările filosofice. De altfel, filmul Solaris al lui Tarkovsky permite multiple interpretări semantice. În același timp, Solaris prezintă un exemplu excelent despre modul în care spațiile heterotopice pot exista în termeni cinematografici. DOI: 10.13140/RG.2.2.30893.23521

1. Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
Nicolae Sfetcu
26.05.2019
Sfetcu, Nicolae, "Solaris, Andrei Tarkovsky – Filosofia", SetThings (26mai 2019), URL =
https://www.telework.ro/ro/solaris-andrei-tarkovsky-filosofia/
Email: nicolae@sfetcu.com
Această carte este publicată sub licență Creative CommonsAttribution-NoDerivatives 4.0
International. Pentru a vedea o copie a acestei licențe, vizitați
http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/.
Extras din:
Sfetcu, Nicolae, "Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice",
SetThings (2 iunie 2018), DOI: 10.13140/RG.2.2.24928.17922, URL =
https://www.telework.ro/ro/e-books/filmul-solaris-regia-andrei-tarkovsky-aspecte-psihologice-si-
filosofice/
Solaris, Andrei Tarkovsky – Filosofia
JonathonRosenbaumnoteazăcăSolarisalluiTarkovski,spredeosebirederomanulluiLem,se
calificămaimultcaantifizicădecâtsciencefiction.(Rosenbaum 1990, 60)
Rosenbaumsugereazăcăfilmul,întimpceneneagăvoiajularhetipalprinspațiu,sepreocupădei
nvestigareapsihologicăapersonajuluisăucentralKrisKelvin,întimpceîncearcăsăredescopereouma
nitatepierdutăînvidultehnologieișialștiinței.Tarkovskianotatcă"măintereseazămaipresusdetoatec
aracterulcareestecapabilsăîșisacrificeșimodulsăudeviață-
indiferentdacăsacrificiulestefăcutînnumelevalorilor
spiritualesaudedragulaltcuivasaualluimântuiriiproprii,sautoateacestealaunloc."(Andrey
Tarkovsky 1996, 217)
FilmulSolaris(1972)alluiAndreiTarkovskipoatefiabordatșiprinprismafilosofieiminții,aîn
trebăriloresențialeînacestdomeniu.Acesteîntrebărisereferălapersonalitateșisuferință,careacoper
ăcelpuținperioadadelaReneDescarteslafilosofiimoderni,precumDerekParfitșiHilaryPutnam.

2. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
2
Solarisaparecaunvehiculadecvatpentruaexploraprovocărilefilosofice.DerekParfitaimagi
natunastfeldescenariudesciencefictionsubnumeledeExperimentulThinkingTeletransporter,cerin
țelefilosoficepentrupersonalitate,careseamănăperfectcufilmulluiTarkovsky,deoareceimplicărepl
icareaindividului.(Parfit 1984, 200)
Dealtfel,filmulSolarisalluiTarkovskypermitemultipleinterpretărisemantice.Astfel,Manfr
edGeier(Geier
1992)vedeoceanulprinprismaatreilexememetasemicedominante:oimagineasexualitățiifeminine,
șiomașinădemiracolschizofrenic(derivatădinAnti-Oedip-ulluiDeleuze-
Guattari).Avândînvedereorigineaontologicăextraterestrăaoceanuluiînraportcuființeleumane,"înț
elesul"
săupoatefideterminatdoarnegativ:constăînațineînfațaființelorumaneooglindăaproprieilorlimitări
antropomorfeșigeocentrice.Dacăexistăvreunscop/înțelespentruoameni,acestaconstăînîncercarea
deacuceriSolaris,nuînSolarisînsuși.
Înacelașitimp,Solarisprezintăunexempluexcelentdespremodulîncarespațiileheterotopice
potexistaîntermenicinematografici1
.FilmulluiTarkovskyexploreazămodulîncareexperiențelecâșt
igateînspațiulheterotopicoferăindividuluicapacitateadeainversa
viziuneapanoramicășicumacesteexperiențenepotarătaînceledinurmăcumputemrecuperasauresta
biliexistențanoastrăcasubiecțiindividuali.Prinexperiențelepersonajelordinfilmsunteminvitațisăo
bservămmultedintreforțeleșidiscursurilecareaucontribuitlacreareaacestuispațiu,dintr-
unpunctdevedereexterior.(Duffy 2003)
Conștiințaumanăsepoatereferilalucruripecarenu
lepercepeînmoddirect.Obiecteleimaginatesauconceputepotfidistanțatefațăderealitateaimediatper
cepută.Conceptelesereferălalucruricareaufostodatăcapabilesă fieexperimentateca
1
Foucaultdescriedrept"spațiuheterotopic"un
decalajunicînplanuldiscursivîncareindividuluiiseoferăposibilitateadeaobservaelementelecaresuntactive
îndiscursurilecareîimodeleazăviațacasubiectindividual.

3. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
3
fiindprezenteșisuntacumabsente;sau
laorealitatecareexistăînaltăparteșideacăreiexistențănumăîndoiesc,deșinuamexperimentat-
oniciodată;laolumeinexistentăcreatădeoimaginațiepoetică,lumeaunuifilm,deexemplu,alecărorp
ersonajeșievenimentefictivelepottrăiîntimpcevăd filmulcași
cumarfiacesteareale;sau,înceledinurmă,laorealitatefantastică.(Geier 1992)Întoateaceste
cazuri,obiectulconștiințeiesteorealitateconceptualizată,imaginară,careestereprezentatăsauexpri
matăînlimbaj.Desigur,conștiințaesteintenționatăînoricecaz;suntconștientdeceva.
Întoateacestecazurilimbajoacăunrolpreeminent.Estelimbajulcarepermiteconștiințeisără
mânăconcentratăasupraceva.Textulliterarsaufantezist,totuși,sepoatereferilaorealitatecarenu
există.Avemde-
afaceaicicuexpresiifictivecareposedăaceeașiformălingvisticăcașideclarațiilecarepot
fiadevărate(RomanIngardenvorbeștedespre"cvasi-declarații"(Ingarden
1997)),darcarenusereferălaobiectelereale.Declarațiilenuridicăproblemaadevărului,cidoaracorect
itudiniisaucoerențeisemantice.
ÎnSolaris,înlimiteleexperiențeiheterotopice,seexploreazămaimulteîntrebăriteoreticeșiont
ologiceprintr-
oexaminareacerințelorpsihologice,emoționaleșispiritualeasupraindivizilordinacestspațiu.ÎnScul
ptareaîntimpTarkovskiacomentatcă"Solarisafostdespreoameniipierduțiîncosmosșiau
fostobligați,indiferentdacăleplacesaunu,sădobândeascășisăstăpâneascăîncăocunoaștere”.(Andre
y Tarkovsky 1996, 198)Bertondeclarăunadintreprincipaleletemefilosoficedinfilm cândîi
spuneluiKelvin:"Iartuvreisădistrugiceeacesuntemincapabilisăînțelegemdeocamdată?Iartă-
mă,dareunupledezpentrucunoașterecuoricepreț.Cunoaștereaejustificatădoaratuncicândefondată
pemoralitate."(Andrei Tarkovsky 1972, 00:29:26,099-
00:29:42,115)TatălluiKelvincredecăfiulsăuesteunpericolpentruelșipentru

4. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
4
societate,șiestedeacordcusugestialuiBertoncăviziuneautilitarăafiului
săuasupraviețiinuarenicimoralitate,nicioabordareumanistăesențială.
Oceanul"nuînseamnănimiccaobiect",purșisimpluexistă.Oceanulnu
seregăseșteînniciunadinabordărileexperimentaleumane.Niciunexperimentnuesterepetabil,nicio
generalizaredeterminabilă.Estecevasingular,carecontraziceînesențălimbajuluman,un"obiectpur
"fărăunscopinteligibilsauexperimentaldelimitat,provocândunfeldeoptimism
epistemologic.Oceanulestepentruoamenioexistentaextraterestrăsi,prinurmare,incomprehensibilă
.Estedesemnatcafiindunocean,uncreier,omașinăprotoplasmică,ogelatină,deșitoatălumeaștiecă
"ea"nu esteniciunadintreacestea.(Geier
1992)Astfel,oceanulSolarispoatefiinterpretatcaplasmă(structurăfizicăorganizată, cupropriul
săumetabolismșimecanism,capabilădeactivitateorientatăsprescopuri,generândnoiformeeruptive,
(Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary 1907, 10:356)cuvarianteprecumoceanul-
valuricaresemișcăritmic,fumulșiceațaseridicădepesuprafațasa,cuadâncimișiinsule-
,oformațiuneprebioticăorganică-
ostructurăbiologicăprimitivă,gelatinoasă,osingurăcelulămonstruoasă,supraaglomerată-,șicreier-
protoplasmic,cantitățiuriaședeinformații,osursădeimpulsurielectrice,subformaunuimonoblocgi
gantic,incomprehensibil,eventualînzestratăcuconștiință),casimbolalsexualitățiifeminine(necuno
scutulestetranspusînexperiențăparțialsimilară;experiențaluiBertoncucopilulnuestenimicaltceva
decâtaparițianașterii, chiardacăpareafiocreațieplasmaticăfără
sens,iaraparițiamimoizilorsepoateinterpretaca onaștere),sau
caunmecanismschizofrenic(omașinăadorințelor,osintezăainconștientuluischizofrenic,ne-
oedipalizat-
Hari,produsuloceanului,devineobiectulanalizei,alexaminărilorexperimentaleșialreflecțiilor.
(Deleuze and Guattari 2004, 10–11)

5. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
5
TarkovskyschimbăsubiectulprincipalalromanuluireducândfocalizareapeSolarisșiconcent
rându-
sepeevoluțialuiHari.Oîntrebarecheiedinpunctdevederefilosoficeste,poateficonsideratăHariuman
ă?Haripoatefianalizatăîncontextuldualismuluicartezian.OpinieireducționistealuiDescartescupri
virelasuferințaanimalelorșimașina-animaliseopuneexperiențaevolutivăaluiHariînSolaris.Poate
ficonsideratăHaridoarostructurăamorfăextraterestră,sauartrebuisăseținăcontdecomportamentulei
?Dezvoltareaemoționalășisuferințaei,călătoriaeiepistemologicăsprecunoaștereadesineșiînspecia
lrelațiaeiintensăcu Kelvinfacedin filmooperădeartăautonomă șiprofund
filosofică.”AbordareamajorăpecareTarkovskyoîntreprindeînfilmulsăuconstăîntr-
oschimbareprincipalăaintențieigeneraleanarațiunii,determinatădeconvingereafermăcădragosteaș
iemoțiaumanăauunînțelesprimarînunivers.”(Deltcheva and Vlasov 1997, 533)
StațiaspațialăserveștedreptspațiuheterotopicdincareTarkovskypoateproiectaexplorareain
cisivăavieții,amorțiișiaumanitățiiînacestcadruîndepărtat.Stațiavadevenielementulfacilitatorpecar
enarațiuneadevinedependentă.Înplus,stațiaformeazăunpământontologicalnimănuiîncareelement
ele,încadrulnarațiuniișidincolodeacestea,intrăînoperaînansamblușioferăaudiențeiposibilitateade
avedeaovarietatedediscursurifoartediferite.
JohnLockeși-aimaginatces-arîntâmpladacăminteaunuiprințarfitransportatăîntr-
uncorpdecizmarînlocuindminteacizmarului.Deșiînexteriorarpăreacizmar,sentimentuldin"interio
r"arfiprinciar,” Căcisufletulunuiprinț,purtândcuelconștiințaviețiitrecuteaprințului,intră
șiinformeazăcorpulunuicizmar;deîndatăceapărăsitsufletulsău,fiecarevedecă va
fiaceeașipersoanăcuprințul,răspunzătornumaipentruacțiunileprințului.(Locke and Winkler 1996,
142)PentruLocke,cizmarularfiprințulnumaicucondițiacatoateexperiențeletrecutului,adicămemor
iasaautobiografică,
săfiepăstrateîntimpultransferuluiminții.Astfel,Lockevedememoriaautobiograficăcacelmaiimpor
tantaspectalpersonalității,careestefoarterelevantpentruevaluareastatutuluiluiHariînSolaris.Laînc

6. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
6
eput,Harinupare
săposedeomemorieautobiografică("Știi,amsenzațiacăamuitatceva.”),decinureușeștetestuldepers
onalitateal
luiLocke.Kelvinajungelaconcluziacă
nupoatefiopersoanăumanășioelimină.Acțiuneasaestereprezentativăpentruoculturăarepresiuniipe
rsonale,șiconformeavertismentuluiluiBertondelaînceputul
filmului,căKelvinestearătatmaimultdecâtdispussădistrugă ceeacenuînțelege.
DarKelvinareșansadeareevalua
peHarilaadouaiterareaacesteia.NouaHariîncepesăacumulezememoriaautobiograficăimpusădeL
ocke,fuzionândîntr-unfelcuKelvindeoareceesteoemanațiea minții
sale.Aceastăparadigmăde"externalizareamemoriei"poatefidezvoltatăpebazaîncercăriiluiDerekP
arfitdeaextindeconceptuldepersonificareLockean:
”Existămaimultemodalități de a extindecriteriulmemoriei de experiență pentru a acoperiastfel de
cazuri. Voi face apel la conceptul de lanț de experiențe-amintiri care se suprapun.
Săspunemcă, între X de astăziși Y de acumdouăzeci de ani, existăconexiuni de
memoriedirectădacă X îșipoateamintiacumcă are câteva din experiențele pe care Y le-a
avutacumdouăzeci de ani. Înviziunealui Locke, numaiaceasta face ca X și Y să fie una
șiaceeașipersoană. Dar chiardacă nu existăastfel de conexiunidirecte de memorie,
poateexistacontinuitate de memorieîntre X de acumși Y de acumdouăzeci de ani, dacăîntre
X și Y înacel moment aexistat un lanțsuprapus de amintiridirecte.... Pe
versiunearevizuităaideiilui Locke, o persoanăprezentă X esteaceeași cu o persoană din
trecut Y, dacăîntreeleexistă o continuitate a memoriei.” (Parfit 1984, 205)
ÎnSolarisavemunastfeldelanțdememoriecaresesuprapuneîncazulluiHari,pentrucăîșiamint
eștedeKelvin.HarireușeștechiarsăîșiaminteascădeunconflictcumamaluiKelvin,unfragmentprelu
atdinmemorialuiKelvin:"Îmiamintesccumbeamceaișiapoim-aaruncatafară.M-
amtrezitșiamplecat.Șiapoices-
aîntâmplat?"Ultimaîntrebareindicăfaptulcămemoriaautobiograficăîmprumutatăesteîncăincompl
etă,dareaexistă.
Într-
unstudiurealizatdeNinaStrohmingerșiShaunNichols,aceștiaauajunslaconcluziacămodificareaba

7. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
7
zeimoraleauneipersoane-maidegrabăpierdereamemoriei-
esteceamaiimportantătrăsăturăapierderiiidentității.(Strohminger and Nichols 2014, 161)Autorii
numescaceastă"ipotezăauto-morală" șiopropuncaunmodelalmoduluiîncareoameniipercep
nucleulautonomieiînceilalți.ÎncazulluiHari,putemargumentacă"bazasamorală",identicăcuceaafo
steisoțiialuiKelvin,estefoarteclar definită.
Parfitsintetizeazăidentitateapersonalăcaunfenomencomplex:”identitateapersonalăîntimp
constăîn[...]tipuridecontinuitatepsihologică,dememorie,caracter,intențieșialteleasemenea."(Parf
it 1984, 227)Astfel,Kelvindescoperă
căHarinuesteoreplicăgoală,ciopersoanăcucalitățimoraleșiemoționalecaoriceființăumană.
Întimp,replicaluiHaridevineopersoanăcutotulnouă:"Nu
suntHari.Hariestemoartă.”DarcontinuitateapsihologicăanoiiHariîlcaptiveazășiîlconvingepeKel
vindepersonalitateaei.Cândîncearcă săsesinucidăcuoxigenlichidșiapoirevinela viață
cudurerioribile, Kelvindeclară:”AifostasemănătoarecuHari.Daracumtu-șinuea-
eștiadevărataHari."Episodulsinucideriicuoxigenilustreazărolulcapitalalsuferințeiînprocesuldest
abilireapersonalitățiiluiHari.
PentruSartoriusînsă,structuranebiologică,non-
umanăaluiHariodescalifică.Elîșiexprimăpunctuldevederecăestelibersăexperimentezepe"invitați
i"stațieiîncăutareacunoștințelor.justificareaacestoracțiuniprovinedinconvingereacăelnuexperime
nteazăpeoameniadevărațisaupeanimale,însăaparițiafiguriicopiluluicareîncearcăsăscapedinlabor
atorevocăafirmațialuiBertoncuprivirelavaloareasaumoralitateaîncăutareacunoașterii.Avertizarea
luiKelvin,"arfibinesăplecați,suntețipreaimpresionați"sugereazăcăastfeldeconsiderentenusuntres
pectateînaceastăstație.Tarkovskiaremarcatcă"Căutareaneîncetatăaomuluipentrucunoaștere,oferi
tăluiînmodgratuit, esteosursădemaretensiune,pentru
căaducecusineoanxietateconstantă,ogreutate,odurereșiodezamăgire."(Andrey Tarkovsky 1996,
198)Snautadaugăcă

8. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
8
sistemeledeneutrinidincareestecompuscorpulacesteiasuntinstabile,afirmațiecuosemnificațiesim
bolică,echivalentăcunegareapersonalitățiiluiHari.
Stabilitateacaracteruluiesteimportantăpentruidentitateapersonală.Fărăstabilitate,ceidoico
legiailui KelvinsugereazăcăHaripoatefidistrusăcaunobiect.
CorectitudineaintuițieiluiKelvinestedemonstratășidefaimosultestalraței2
de
raționamentinductiv:"Dacăaratăcaorață,înoatăcaorațășimăcăiecaorațăatunciprobabilcăesteorață.
"SpredeosebiredepiticulluiSartoriuscarenureușeștesătreacătestulderațăalumanității.Cașiîncazull
uiSnaut.
Reducționismulfacepartedintr-
omișcareînfilosofiamințiicarecontravinedualismuluicartezian.RenéDescartessusținecăființeleu
maneposedăunsuflet(sauminteaîntermenimoderni)destuldeseparatșicalitativdiferitdecorp:
”Dinînsășifaptulcăconcepemîn mod viușiclarnaturacorpuluiși a sufletului ca fiinddiferite,
știmcăînrealitateele sunt diferiteși, înconsecință, sufletulpoategândifără corp.” (Descartes
1984, 99)
Spredeosebirededualismuluicarteziancaresusținecăființeleumaneposedăunsuflet(saumin
te)separatșicalitativdiferitdecorp,reducționismulsebazeazăpeipotezacăsufletul/minteapoatefired
usălatrup,respectivcreierulproducemintea,și
decisufletulnupoate"gândifărăcorp".Funcționaliștii-printrecareșiHilaryPutnam-
încearcăsăsalvezeelementeledualismuluicartezianîncontextulmaterialismuluimodern,(Putnam
1975, 436)încercândsămenținăbazamaterialistăareducționismului,
fărăaacceptapretențiaacestuiadinurmădeaaveaocorespondențăîntrefizicșimental,contestândprin
problemadureriiideeacăstărilementalepotfireduselastărilecreierului
Dinacestpunctdevedere,Sartoriusesteunreducționist,luândînconsideraredoarstructuraneu
trinicăaluiHari.PozițialuiPutnamînsă,cunoscutăsubdenumireaderealizabilitatemultiplă-
2
Testulrațeiimplicăfaptulcăo persoanăpoateidentificaun
subiectnecunoscutprinobservareacaracteristicilorobișnuitealesubiectului.Esteuneorifolositpentru
acontracaraargumentelebrutalesauchiarvalide,căcevanu esteceeacepareafi.

9. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
9
ideeacăindiferentdemodulîncaredurereaesterealizată,indiferentdestructurilesauproceselefiziceîn
carepersoanasuferă,experiențadureriiaratăexistențauneiconstituțiimentale.(Putnam 1975,
436)Practic,înconfruntareadintreKelvinșiSartoriusînlegăturăcudurerealuiHari,avemodezbatered
ramaticădintrereducționismșifuncționalismcufundamenteetice.
Descartesaconsideratanimalelelipsitedesufleteși,prinurmare,decapacitatea
deaexperimentacuadevăratdurereasausuferința.Elle-avăzutcanișteautomateșichiara
făcutvivisecții-detipulpecareSartoriusîlsugereazălui KelvinsăointerpretezepeHari:
”Nuexplicsentimentul de durerefărăreferire la suflet. Din punctul meu de vedere,
durereaexistădoarînînțelegere. Ceeacevăexplic sunt toatemișcărileexterne care însoțescacest
sentiment înnoi; la animale, acestemișcări se produc, și nu durereaînsens strict." (Descartes
1984, 148)
Descartesafostundualistnumaiînceea
cepriveșteoamenii.Pentruanimale,afostunreducționistdeplin.
Înscena bibliotecii,după
ceaasistatlatensiuneașiostilitateadintreceitreibărbațidinbibliotecă,șiaauzitpeSartoriusacuzându-
lpeKelvindeneglijareaștiințeiînfavoareaei,Harioferăceeacepoatediscursulcentralalfilmului:
”Hari: Eu cred că Kris Kelvin estemaiprofunddecâtvoiamândoi la un loc. Înacestecondițiiinumane,
el e singurul care se poartăomenește, întimpcevoiîiconsiderați pe vizitatoriivoștri... se pare
căașaîinumiți... ca pe nișteinamiciexteriori... niștepiedici. Dar musafiriivoștri sunt o parte
din voi. Sunt conștiințavoastră. Kris măiubește... Poatecă nu eu sunt aceea pe care o iubește,
poatecă pentru el e doar o formă de autoapărare. El îșidorește ca eusătrăiesc... Dar nu asta-
iproblema. Nu contează de ceiubește un om.
Pentru fiecare e altfel. Dar nu pe Kris, ci pe voi... Pe voiamândoivăurăsc!
Sartorius: Te-as întreba...
Hari: Nu măîntrerupe! La urmaurmei, sunt femeie!
Sartorius: Nu eștifemeie! Nu eștinicimăcar o ființăumană. Încearcăsăînțelegiasta,
dacăeșticapabilăsăînțelegiceva! Hari nu există! A murit! Iartu... Tu eștidoar o reproducere.
O reproduceremecanică! O copie. O matriță!
Hari [îșimișcămânapestefațaeiinundată de lacrimi, respirând cu putere]: Da... Așa o fi. Dar eu...
eu... devin o ființăumană! Simt la fel de profund ca fiecaredintrevoi. Credeți-mă... Deja nu
mai pot trăifără Kris. Eu... îliubesc. Sunt o ființăumană! Voi... voisuntețifoartecruzi.”
(Andrei Tarkovsky 1972, 2:02:02,489-02:04:35,893)

10. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
10
Haritrecetestulrațeiînbibliotecă,convingândspectatorii.Aici,Sartoriusparemaidegrabăom
așinăcarteziană.SnautoscileazăîntrerespingereaștiințificășiacceptareaemoționalăaluiHari,demon
strânddilemainerentăcondițieiumane,întreemoțiapurășiteoriilepecareleconstruim.
MonologulluiSnautestepunctulculminantalsceneifinaleabibliotecii:
”Noi n-avemniciuninteressăcucerimvreun cosmos.
NoivremdoarsăextindemgranițelePământuluipână la marginilecosmosului. Nu avemnevoie
de altelumi. Noiavemnevoie de o oglindă. Doar de o oglindăîn care să ne vedempropriul
interior. Ne luptămsăstabilim un contact, dar n-o să-l găsimniciodată.
Suntemînsituațiaingrată de oameni care luptăm pentru un tel de care ne temem, si de care
nicimăcar nu avemnevoie. Omul are nevoie de oameni!” (Andrei Tarkovsky 1972,
01:59:22,329-02:00:00,701)
NoțiuneadeoglindăesteelementulsemnificativînutilizarealuiTarkovskiamodeluluiheterot
opic.
Caparteastației,bibliotecanu
numaicăîipermiteluiTarkovskisăprezinteaudiențeiuncadrucareevităexotica,darafirmă,deasemen
ea,utilizareamodeluluiheterotopicînfilm.
Bibliotecareprezintăalternativaladiscursulraționamentuluiștiințificreductivcareguvernea
zărestuldiscursului.(Duffy
2003)Caunsitcaredeschidetărâmuldiscursivalimaginațieișialmodeleloralternativeale"realității",b
ibliotecaesteînacelașitimppunctulfocalalconcursuluiîntrereprezentările"adevărului".Așacumasu
bliniatmaimulțicritici,scenabiblioteciidinfilmesteînmarepartecreațialuiTarkovsky.(Vida and
Graham 1994)
Lefanuafirmăcă"Tarkovski,desigur,intenționeazăsănearateoglinda-
cainterdependențapământuluișiaspațiului-
înultimăinstanță,unașiaceeașilocație,filtratăprinimaginațiaumană."(Fanu 1987,
61)Posibilitateadeaexistaînspațiulheterotopicneoferăcapacitateadeapriviînapoideladistanță,adev
ăratainversiuneavederiipanoptice.Greenspunecă
oceanulplanetarestecelcareneoferădispozitivulcarenevapermitesăprivimdirectlapropriilenoastre

11. Nicolae Sfetcu: Solaris, Andrei Tarkovsky –Filosofia
11
credințeînumanitate.Mandatuldispozitivuluiheterotopicesteaceladeafurnizaaceastăsticlă"sau"og
linda",carenepermitesă
vedemceeaceesteadeseaascunsdeochiinoștriprinincapacitateanoastrădearecunoașteevidentul.(D
uffy 2003)
Bibliografie
Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. 1907. “ЭСБЕ/Дубасовы — Викитека.” 1907.
https://ru.wikisource.org/wiki/%D0%AD%D0%A1%D0%91%D0%95/%D0%94%D1%83%D0
%B1%D0%B0%D1%81%D0%BE%D0%B2%D1%8B.
Deleuze, Gilles, and FeÌl?ixGuattari. 2004. Anti-Oedipus. A&C Black.
Deltcheva, Roumiana, and Eduard Vlasov. 1997. “Back to the House II: On the Chronotopic and
Ideological Reinterpretation of Lem’s Solaris in Tarkovsky’s Film.” The Russian Review 56 (4):
532–49. https://doi.org/10.2307/131564.
Descartes, René. 1984. The Philosophical Writings of Descartes: Volume 3, The Correspondence.
Cambridge University Press.
Duffy, Richard Nathan. 2003. Sculpted in Time: Heterotopic Space in Andrei Tarkovsky’s Solaris.
UMI.
Fanu, Mark Le. 1987. The Cinema of Andrei Tarkovsky. BFI.
Geier, Manfred. 1992. “Manfred Geier- Stanislaw Lem’s Fantastic Ocean: Toward a Semantic
Interpretation of Solaris.” 1992. https://www.depauw.edu/sfs/backissues/57/geier57art.htm.
Ingarden, Roman. 1997. VomErkennen des literarischenKunstwerks. M. Niemeyer.
Locke, John, and Kenneth Winkler. 1996. An Essay Concerning Human Understanding. Hackett
Publishing Company.
Parfit, Derek. 1984. Reasons and Persons. OUP Oxford.
Putnam, Hilary. 1975. Mind, Language, and Reality. Cambridge University Press.
Rosenbaum, Jonathan. 1990. “Inner Space [SOLARIS].” 1990.
https://www.jonathanrosenbaum.net/2017/07/inner-space/.
Strohminger, Nina, and Shaun Nichols. 2014. “The Essential Moral Self.” Cognition 131 (1): 159–171.
Tarkovsky, Andrei. 1972. Solaris. Drama, Mystery, Sci-Fi. http://www.imdb.com/title/tt0069293/.
Tarkovsky, Andrey. 1996. Sculpting in Time: Reflections on the Cinema. University of Texas Press.
Vida, Johnson, and Petrie Graham. 1994. “The Films of Andrei Tarkovsky.” Indiana University Press.
1994. http://www.iupress.indiana.edu/isbn/9780253208873.