Toamna

1. TOAMNA
ANOTIMPUL
BOGĂŢIEI
Ce se intampla cu:
 FENOMENELE
NATURII
 ANIMALELE
 PLANTELE
 ACTIVITATILE
OAMENILOR

2. În septembrie, când începe şcoala, este
vremea să înceapă şi toamna. Potrivit
astronomilor, la 23 septembrie putem spune
că am intrat în toamnă. Este data la care, din
nou, ziua este egală cu noaptea. Soarele ne
zâmbeşte din ce în ce mai puţin. Semnele
venirii toamnei sunt: căderea primei brume şi
căderea masivă a frunzelor arborilor.

3. Zilele de toamnă sunt foarte diferite ca
aspect:unele sunt însorite şi călduroase,
altele mohorâte şi friguroase. În unele zile
plouă, în altele este ceaţă sau cade brumă.
Cu toţii ne îmbrăcăm mai gros şi purtăm
umbrelele după noi.

4. Ca să ne hotărâm mai repede
asupra ţinutei, ascultăm buletinul
meteo. Putem ţine un calendar în care să
notăm prin simboluri fenomenele
meteorologice şi temperaturile aflate pentru
ziua respectivă.
SOARE NORI PLOAIE CEAŢĂ VÂNT

5. Ştiaţi că....
 Norii sunt un amestec de picături de apă, amestec de picături şi cristale de
gheaţă sau cristale de gheaţă în stare de suspensie. Acestia se clasifica după
mai multe criterii :
a) După formă : nori filamentari ; nori stratiformi ; nori cumuliformi (sub forma
de grămezi).
b) După geneză : nori de convecţie termică (majoritatea norilor) ; nori frontali
(însoţesc fronturile atmosferice) ; nori de radiaţie (iau naştere noaptea, dispar
repede).
c) După altitudinea la care se formează: nori inferiori (50÷2500 m) ; nori
mijlocii (2500÷6000 m) ; nori superiori (6000÷8000 m) ; nori cu dezvoltare
verticală (50, 100÷8000 m). Grupa norilor superiori: se formează de la 6000 la
8000 de metri altitudine. Sunt de culoare albă din cauza cristalelor de gheaţă.
Nu dau precipitaţii.
 Norii sunt grei – ei pot cu usurinta cântări pânî la câteva tone, chiar si un nor
relativ mic - cumulus humilis (nor de vreme buna), are o masa echivalenta cu
cea a apei continuta in doua piscine mari. Norul nu cade datorita faptului ca
picaturile de apa si cristalele de gheata (din care este constituit) sunt atat de fine
incat chiar si numai miscarile ascendente slabe le pot mentine in suspensie.

6.  Precipitatiile iau nastere atunci cand picaturile ce formeaza norii
ating diametrul de 0,1mm, capabile fiind astfel sa scape de sub
influenta curentilor ascendenti.
 Există precipiţatii orizontale:
- roua – se formeaza in noptile de vara cand peste suprafata
racita a Pamantului se deplaseaza o masa umeda de aer.
Conditia ca sa se formeze roua este sa fie cald si sa nu bata
deloc vantul;
- bruma – se realizeaza in aceleasi conditii ca si roua.
Temperatura aerului si a suprafetei trebuie sa fie negativa, spre
deosebire de roua;
- chiciura (promoroaca) – reprezinta rezultatul inghetarii
picaturilor de apa ce formeaza ceata.
-ceaţa -este tot o precipitatie orizontala, un complex de picături
fine de apa, rezultat al condensarii vaporilor in apropierea
suprafetei terestre. Prezenta ceţii reduce vizibilitatea
sub 1 km.

7. Problemă
 Toamna are 3 luni: septembrie,octombrie şi
noiembrie. Ştiind că în în zona noastră 24 de zile au
fost cu ploaie şi 17 înnorate, aflaţi în câte zile de
toamnă soarele a strălucit nestingherit pe cer.
 Câte zile are toamna ?
30+31+30=91 (zile)
 Câte zile au fost fără soare ?
24+17=41(zile fără soare)
 Câte zile au fost cu soare ?
91-41=50 (zile insorite)
Răspuns: 50 zile insorite

8. Toamna, pădurile de foioase îşi pierd
culoarea verde. Ele se colorează în roşu,
ruginiu şi galben. Frunzele stejarului
îngălbenesc, dar nu cad toate. O parte din
ele rămân pe ramuri toată iarna şi cad numai
primăvara, o dată cu apariţia noilor frunze.
Dezgoliţi de frunze, arborii devin tot mai
stingheri în bătaia vântului rece. Grădinile
sunt pustii, câmpurile golaşe.

9. La prima vedere, pădurea pare lipsită de
viţuitoare. Privind atent, mai îndeaproape, în
luminişurile pădurii, se văd pe firele de iarbă,
printre ierburi uscate: buburuze, greieri,
furnici, iar între crengile copacilor multe
pânze de păianjeni.
Pe cer, cârduri de păsări se îndreaptă
spre ţări mai calde, iar animalele pădurii îşi
pregătesc adăposturile pentru iernat.

10. De vorbă cu o rândunică
- Bună ziua, rândunică! Ce faci aici?
- Mă pregătesc de plecare în ţările calde.
- Nu este o călătorie prea grea pentru tine ? Eşti atât
de micuţă şi firavă !
- Par firavă, dar sunt foarte puternică şi voi ajunge cu
bine.
- De ce nu rămâi aici ? Eu voi avea grijă de tine.
- Este prea frig iarna şi nu voi avea ce să mănânc. Eu
mă hrănesc cu gâze.
- Atunci, drum bun!
- Mulţumesc! Ne vedem din nou la primăvară. O să-mi
fie dor de tine şi de cuibul de aici.

12. Balada unui greier mic
de George Toparceanu
Peste dealuri zgribulite,
Peste tarini zdrentuite,
Avenit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.
Lunga, slaba si zaluda,
Botezand natura uda
C-un manunchi de
ciumafai, -
Cand se scutura de ciuda,
Imprejurul ei departe
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...
Si cum vine de la munte,
Blestemand
Si lacrimand,
Toti ciulinii de pe vale
Se pitesc prin vagauni,
Iar macesii de pe campuri
O intampina in cale
Cu grabite plecaciuni...
Doar pe coasta, la urcus,
Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat in tus
Si pe-aripi pudrat cu
bruma:
- Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sa mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cat de mica,
Ca sa nu cer imprumut
La vecina mea furnica,
Fi'ndca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am
cerut...
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfarsit
Ridicand un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit...
Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit!

13. Ştiaţi că ?
 Într-un basm de Crăciun intitulat ,,Greierele casei”,
scriitorul englez Charles Dickens şi-a obişnuit cititorii
cu credinţa că greierele este un mic duh familiar,
prieten al casei şi purtător de noroc.
 Toamna, berzele albe din Europa, chiar şi cele din
Suedia, migrează spre continentul negru, tinzând să
ajungă în Africa de Sud, de unde au venit
primăvara. Ele zboară cam 200 de kilometri pe zi,
cu unele opriri, cele venind din nord străbătând
10000 de kilometri în 100 de zile. Abia în decembrie
ajung berzele în locurile sudice, pentru ca în
februarie să plece înapoi, spre nord.

14. Principala activitate în acest
anotimp este strângerea recoltei.
Se recoltează porumbul.
Cea mai mare parte se
depozitează pentru hrana
oamenilor şi a animalelor,
iar o altă parte se păstrează
pentru sămânţă în anul
următor.

15. Se culeg şi roadele din grădinile de legume:
fasolea, ceapa, pătlăgelele roşii, vinetele, ardeii,
dovlecii, dovleceii, etc. Gospodinele se grăbesc
să facă murături, zacuscă, suc de roşii, bulion şi
zarzavaturi.

16. Este şi vremea culesului fructelor din
grădini şi livezi. Acum se culeg merele, perele,
nucile, gutuile – fructe care pot fi depozitate şi
păstrate pentru zilele de iarnă.
Fructele au foarte
multe vitamine şi e
bine să le mâncăm
proaspete.

17. În zonele de deal şi în anumite părţi de
câmpie se culeg viile. Boabele dulci de
struguri sunt stoarse şi mustul obţinut se va
transforma în vin.
În Dobrogea, datorită solului, există
numeroase podgorii foarte cunoscute: Murfatlar,
Niculiţel, Babadag.

18. Reţetele bunicii
 Una din cele mai delicioase conserve care se fac pentru iarna este zacusca de vinete. Zacusca de vinete are in ea aroma
si gustul savuroaselor legume de vara/toamna este buna si hranitoare. Zacusca de vinete va avea un gust si mai bun, daca
se adauga si 3-4 morcovi rasi prin razatoarea mica.

Ingrediente
8 kg de vinete
2 kg ceapa
1 kg ardei capia
2 kg ardei gras
2 kg gogosari
3 kg rosii
1 l ulei
enibahar
piper boabe
foi de dafin
sare
 Mod de preparare
Se coc vinetele, gogosarii si ardeii, se curata si se dau prin masina de tocat;
Se curata ceapa, se spala, se da prin masina de tocat si se pune la calit;
Se spala rosiile, se curata de pielita si se toaca;
Se pun vinetele, ardeii, rosiile si ceapa, intr-o cratita suficient de mare, se toarna uleiul si se lasa pe foc potrivit;
Se adauga mirodeniile si sarea in functie de gust si se lasa pe foc amestecand din cand in cand;
Dupa ce legumele au fiert, se pune la cuptor si se lasa sa scada;
Se pune in borcane cat este calda, iar borcanele se vor pune apoi intr-o tava de cuptor, in cuptorul incins dar cu focul stins.
Se lasa borcanele in cuptor pana prind putina coaja deasupra, se scot si se inchid.

19.  O alta dulceata speciala este dulceata de gutui, dulce-acrisoara si cu un parfum special. Este bine ca
atunci cand facem dulceata de gutui sa pregatim zaharul si restul de ingrediente pentru peltea si pasta de
gutui. Gutuile contin o mare cantitate de pectina, de aceea se pun in cantitate mai mica (deoarece gelifica
siropul, in plus din resturile de gutui dupa ce radem partea pentru dulceata de gutui putem prepara pasta
de gutui si peltea. Atentie mare la prepararea gutuilor pentru ca se oxideaza repede in timp ce se
lucreaza si nu trebuie tinute in apa.

Ingrediente
1 kg zahar
600 g gutui, taiate sau rase
1/2 l apa
500 ml zeama de lamiie sau 100 g glucoza
vanilie
 Mod de preparare
Gutuile bine coapte, galbene, se sterg de puful de pe ele, se curata de coaja si se taie in forma de chibrit
sau se rad prin razatoarea cu gauri mari, pana la partea tare si pietroasa care formeaza casa semintelor;
Dupa ce s-au cantarit, se pun imediat in siropul fierbinte unde isi vor recapata culoarea;
Zaharul, apa zeama de lamaie sau glucoza si batonul de vanilie se amesteca pe foc, pana cand se
topeste zaharul si se adauga imediat gutuile care trebuie sa fiarba mai mult, pana cand se inmoaie;
Se fierbe si se leaga ca si dulceata de struguri si se continua la fel, ca pentru orice alta dulceata;
Cand au aspect lucios si plutesc in tot siropul, cratita se ia imediat de pe foc, altfel gutuile se inchid
imediat la culoare.

20.  Se apropie toamna si pentru a profita din plin de bunatatile ei, trebuie sa facem conserve
pentru iarna, deci si compoturi si atunci te invitam sa tii cont de unul din cele mai
sanatoase si mai savuroase compoturi si anume compot de struguri. Vom prezenta o
reteta simpla pentru compot de struguri, pentru ca acesta este atat de bun incat nu are
nevoie de alte ingrediente. Acest compot de struguri pastreaza o parte din proprietatile
strugurilor in forma naturala, fiind una din caile sigure pentru a reveni la forma maxima,
indiferent de anotimp.

Ingrediente
1 kg boabe de struguri
200 g zahar
o lingura zeama de lamaie
 Mod de preparare
Se aleg boabe de struguri albi, tari, se spala si se asaza in borcane;
Intre timp, se dizolva zaharul cu apa calduta, se amesteca cu zeama de lamaie si se
toarna peste fructe, suficient cat sa le acopere;
Borcanele se acopera cu celofan ud pus in doua si se leaga bine cu sfoara, dupa care se
asaza intr-un vas suficient de inalt (infasurate si acoperite cu ziare) si se fierb la bain-marie
pana incepe sa clocoteasca, focul se reduce si se lasa sa fiarba lent, in clocote
foarte mici, timp de 30 minute;
Se ia vasul de pe foc, se sterg borcanele, se eticheteaza si se asaza in camara.

21. E din ce în ce mai rece, iar din cer se
cerne o ploaie măruntă.
Se apropie iarna......