1. Biblioteca publică şi impactul asupra
comunităţii: contribuţii în sfere vitale pentru
cetăţeni
Vera Osoianu
Director adjunct responsabil de Cercetare și
Dezvoltare în Biblioteconomie
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova78,
31 August 1989 MD – 2012, Chişinău
Republica Moldova
Tel.: (373 22 24 04 43)
Mob: 079065128
Email: vera_osoianu@yahoo.com

2. Platformă de discuţii
planificarea activităţii bibliotecare 2014
elaborarea programelor strategice
pro biblioteca publică cu fondatori, decidenţi
politici şi financiari, utilizatori, membri ai
comunităţii, mediul profesional

3. Relansarea şi afirmarea bibliotecii publice
ca centru comunitar
Necesitatea schimbării
Schimbari fundamentale în felul cum sunt percepute
şi rezolvate problemele
Schimbarea in perimetrul infodocumentar
NOVATECA – şansă reală de schimbare
În mediul informaţional actual unicul lucru constant
este schimbarea

4. Reanimarea activităţii metodologice şi de
specialitate
Bibliotecile publice din mediul rural - 1213(88%)
Bibliotecile raionale – verigă intermediară între
politica statului în domeniu şi bibliotecile din mediul
rural
Obiectiv: reorganizarea secţiilor biblioteconomie
(oficiilor consultative)
Bibliotecari metodişti=Formatori NOVATECA
Motivarea

5. Bibliotecile publice din RM - parte
componentă a reţelei globale de biblioteci
Model de dezvoltare
Tendinţe, problemele
 Factori de influenţă
 Priorităţi

6. Documente.Studii recente
 The IFLA trends report// http://trends.ifla.org/
 IFLA Statement on Libraries and Development// http://www.ifla.org/node/7982
 Declaration for the Right to Libraries//
http://www.ala.org/advocacy/declaration-right-libraries
 Eurobarometrul Cultural Access and
Participation//http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_399_en.pdf
 O agendă digitală pentru Europa//
http://europa.eu/legislation_summaries/information_society/strategies/si0016_ro.
htm
 Studiul Naţional de Analiză a Comunităţii/nonpublicaţie
 Tre library of the future//http://www.artscouncil.org.uk/what-we-do/supportinglibraries/library-of-the-future
 Percepţiile utilizatorilor privind beneficiile TIC în bibliotecile publice din
România// http://www.slideshare.net/cdbclub/studiul-pan-european-asuprabibliotecilor-publice-romania-ro1
 Library Services in the Digital
Agehttp://libraries.pewinternet.org/2013/01/22/library-services
 Libraries building communities//
 http://www2.slv.vic.gov.au/pdfs/aboutus/publications/lbc_execsumm.pdf

7. Raportul IFLA despre tendinţele actuale
Tehnologiile noi vor extinde şi vor limita în egală măsură
accesul persoanelor la informaţii (Eric Schmidt . Google)
Educaţia online va democratiza învăţarea la nivel mondial(în
ultimii 5 ani numărul studenţilor care folosesc măcar un curs
online a crescut cu 96%)
Limitele de protecţie a vieţii private şi a datelor vor fi
redefinite
Societăţile hyper-conectate vor face mai puternice noi voci şi
grupuri
Ecosystemul informaţional global va fi transformat de noile
tehnologii

8. Factori de influenţă
Devoltarea şi modernizarea rapidă a tehnologiilor
Reducerea volumului cheltuielilor publice
Implicarea tot mai activă a cetăţenilor în crearea şi
distribuirea serviciilor publice
Necesităţile unei populaţii caracterizate printr-un ritm rapid
de îmbătrânire (15,3 % - pensionari)
Reforma şcolară.

9. Biblioteca – partener puternic

10. Declaraţia IFLA Bibliotecile şi dezvoltarea
August 2013 , Singapur, Biroul Executiv IFLA
 Pune în lumină importanţa bibliotecilor
Îndeamnă, factorii de decizie politică să folosească bibliotecile
şi să se asigure că orice agendă de dezvoltare post-2015:
- Recunoaşte accesul la informaţie ca element fundamental care
sprijină dezvoltarea
- Recunoaşte rolul bibliotecii şi a bibliotecarului ca agenţi ai
dezvoltării
- Încurajează statele membre ale ONU să susţină dezvoltarea prin
promovarea bibliotecilor şi a altor instituţii de interes public.

11. Sfere cheie de implicare eficientă a bibliotecii in
favoarea comunitatii
Lichidarea (diminuarea) inegalităţii digitale
Crearea unei comunităţi bine informate
Oferirea spaţiilor unde persoanele continuă să
înveţe, să creeze, să socializeze, etc
Crearea capitalului social

12. Agenda Digitală 2020 a Comisiei Europene
Obiectiv: până în 2015, 50% din cetăţeni şi 80% din afaceri să
folosească servicii de eGuvernare
 Serviciile publice sunt printre cele mai importante pentru
Comisia pentru Agendă Digitală
Bibliotecile Publice, puncte de acces la servicii de e-guvernare
Pilonii de bază ai Comisiei de Agendă Digitală:
- o singură piaţă digitală
- standarde clare şi interoperabilitate
- securitate
- acces la internet rapid
- cercetare şi inovaţie
- îmbunătăţirea alfabetizării digitale şi incluziunii populaţiei
- beneficii europene din domeniul ICT.

13. Priorităţile bibliotecii publice
Plasarea bibliotecii în centrul comunităţii. Biblioteca -
centru comunitar
Afirmarea bibliotecii ca centru al inovaţiilor digitale
Biblioteca – centru tehnologic
Demonstrarea valorii bibliotecii
Dezvoltarea competenţelor profesionale

14. Demonstrarea valorii bibliotecii
 Declaraţia IFLA privind biblioteca şi dezvoltarea
 Declaration for the Right to
Libraries//http://www.ala.org/advocacy/declaration-right-libraries
 Kniffel Leonard, American Libraries. 12 modalităţi în care
bibliotecile sunt bune pentru ţară//
http://clubbib.wordpress.com/2010/12/28/12-modalitati-in-carebibliotecile-sunt-bune-pentru-tara
 Neil Gaiman. Why our future depends on libraries, reading and
daydreaming /De ce viitorul nostru depinde de biblioteci, lectură
şi fantezie// http://www.theguardian.com/books/2013/oct/15/neilgaiman-future-libraries-reading-daydreaming

15. Formarea profesională continuă a personalului.
Dezvoltarea competenţelor
Topul problemelor
Instruirea pe care pot conta bibliotecarii nu este
suficient de relevantă pentru a face faţă cerinţelor
actuale
Problemă de rezolvat: dezvoltarea competenţilor
necesare pentru a dezvolta serviciile necesare
membrilor comunităţii, utilizatorilor digitali
Competenţe profesionale în domeniul digital

16. Sondajul Viziunea bibliotecii viitorului
realizat în Regatul Unit, Consiliul Englez al Artelor
scoate în prim plan o idee care se conturează atât de
evident, într-un studiu serios pentru prima oară
Chiar dacă în viitor biblioteca nu va mai fi atât de
relevantă pentru membrii comunităţii, importanţa
bibliotecarului ar putea creşte semnificativ.

17. Ce informaţii solicită membrii comunităţii
Informaţii despre sănătate -85%
Noutăţi despre comunitate – 78%
Evenimente culturale – 67%
Reţete de gătit bucate – 61%
Creşterea şi educarea copiilor – 60%
Utilizarea noilor tehnologii – 55%
Locuri de muncă – 53%
Rata de schimb valutar – 51%

18. Necesităţile şi aşteptătile cetăţenilor.
Finlanda. B-că model?
Acces la TIC. Acces internet .Wi-Fi
Conţinuturi create în bibliotecă
Asistenţă în căutarea informaţiei
Materiale care nu pot fi cumpărate în librării
Bibliotecari vizibili. TV. Presă
Activitate în zilele de odihnă şi în orele de după program
Filme
Evenimente culturale
Muzică
Linişte. Spaţii flexibile. Cafea.

19. Spre un model nou de bibliotecă
Blogul Biblioteci şi arhitectură. Daniel Gil.
Spaţiilor mici, flexibile
Minim de publicaţii tipărite. (Calitate!)
Acces internet şi maximum posibil de conectări Wi-
Fi.
Activităţi pe diverse teme, mici,apropiate de
utilizatori
Cheia supravieţuirii bibliotecilor: reducerile şi
apropierea de fiecare persoană în parte.

20. Aşteptări
Colaborarea mai strânsă cu şcoala
Programe pentru copii
Mai multe spaţii confortabile pentru lectură, studiu şi
relaxare
Cărţi electronice

21. Timpul liber şi activitatea de recreare
Navigare prin Internet pentru recreare
Navigare prin Internet pentru informare
Comunicare şi reţele sociale (S.O.FB)
Lectura presei şi a cărţilor
Vizionare TV
Cele mai populare locuri unde oamenii se adună
pentru a face schimb de informaţii sunt vecinii,
oficiul de asistenţă medicală, piaţa, magazinele,
primăria, biserica.

22. Transformarea bibliotecii şi diversificarea
serviciilor trebuie să contribuie la:
Îmbunătăţirea sănătăţii
Îmbunătăţirea competenţelor necesare comunităţii
Îmbunătăţirea rezultatelor procesului de învăţare
Accesibilitatea informaţiilor şi conţinuturilor
guvernamentale pentru un număr cât mai mare de
membri ai comunităţii
Dezvoltarea carierei

23. Concluzii (1)
Ţările cu cel mai înalt nivel de trai au şi cei mai mulţi utilizatori
de biblioteci publice
Eurobarometrul CULTURAL ACCESS AND PARTICIPATION
Realizat la solicitarea Comisiei Europene . 26 aprilie-14 mai 2013
În anul de referinţă au vizitat măcar o singură dată o bibliotecă
publică: Suedia - 74%, Finlanda- 66%, Danemarca – 63%. Partea
de jos a eurobarometrului Cipru -8%, Crecia -10%, Portugalia –
15%
În RM a oscilat în ultimii ani între 23-25%
Descreştere!Utilizatori ca procent din populaţie: 2007 -35%;
2012- 31%
 Barierile principale invocate de respondenţi: lipsa interesului
(43%) şi lipsa timpului (27%)

24. Concluzii (2)
Biblioteca de astăzi activează într-un mediu informaţional în
care unicul lucru constant este schimbarea
Comunitatea se schimbă şi respectiv biblioteca trebuie să se
schimbe odată cu ea
Bibliotecile trebuie să se adapteze şi să se reinventeze pentru a
corespunde necesităţilor în continuă schimbare ale oamenilor şi
comunităţilor
Flexibilitatea rămâne cuvântul cheie care defineşte activitatea
bibliotecii

25. Concluzii (3)
Biblioteca va colabora cu alţi parteneri pentru a oferi
cetăţenilor serviciile de care au nevoie. E-guvernarea
este cap de listă
Oamenii vor să aibă un cuvânt de spus în crearea
serviciilor

26. Concluzii (4)
Biblioteca viitorului trebuie să fie echipată pentru a
presta şi alte servicii publice, iar alte instituţii să poată
oferi şi servicii bibliotecare
În biblioteca viitorului importanţa bibliotecarului ar
putea creşte semnificativ.

27. Biblioteca publică – “steagul de
cultură” al comunităţii