1. ELEMENTE DE PROIECTARE
CAP. 3 SURSE DE INFORMAŢIE FOLOSITE ÎN
PROIECTAREA UNUI PRODUS
Prof. Ruxandra-Marina Noia
Colegiul „Spiru Haret” Ploiești

2. CONțINUTURI
 3.1. Baze de date
 3.2. Informaţii specifice pentru proiectarea unui produs
dat
 3.3. Factori ce pot afecta soluţiile de proiectare
 3.3.1. Influenţa proprietăţilor fizice, mecanice și
tehnologice ale materialelor asupra tehnologiei de
fabricaţie
 3.3.2. Disponibilitatea resurselor
 3.3.3. Minimizarea cheltuielilor de fabricație sau alte
considerente
 Aplicații recapitulative
 Anexa 1 - Domenii de utilizare ale oțelurilor
 BIBLIOGRAFIE

3. 3.1. BAZE DE DATE
Bazele de date pentru proiectarea produselor
constituie întreaga colecție de documente de care
dispunem.

4. 3.1. BAZE DE DATE
 baze de date cu materiale, cum ar fi: standarde
referitoare la
compoziție, simbolizare, marcare, proprietăți, livrare;
 baze de date pentru calcul, cuprind criterii, strategii și
metode modernepentru calculul de rezistență, de
rigiditate, la oboseală și fiabilitatea structurilor;
 baze de date cu spectre de sarcini, sunt soluții date
anterior pentru pachete de cerințe din partea
beneficiarilor proprii sau de pe piață;
 baze de date privind estimarea și prelungirea duratei
de viață / siguranța, cuprind proceduri de estimare și
extindere a duratei de viață, investigarea accidentelor;

5. 3.1. BAZE DE DATE
 baze de date operaționale, sunt constituite din desene de
ansamblu, de execuție, de detaliu, procese tehnologice, etc.
realizate teoretic sau practic pentru produs sau elemente
componente ale produsului;
 baze de date normalizate, cuprind pachetele de
norme, proceduri și standarde utilizate atât în cadrul
proiectării propriu-zise, cât și cele referitoare la procesul de
proiectare (ISO 9001: 2008 – cap 7);
 baze de date referitoare la mediu, sunt constituite din date
care privesc calculul de proiectare (intensitatea rafalelor de
vânt din diferite zone, riscul cutremurelor, cantitatea
căderilor de zăpadă etc.) cât și cele referitoare la condițiile
de protecție a sa (emisii maxime admisibile).
 Astăzi, când trăim într-o eră a informatizării, este indicat să
se opereze cu baze de date construite în mediul
informatic, urmând a fi aplicate în cadrul proiectării
produselor.

6. 3.2. INFORMAŢII SPECIFICE PENTRU
PROIECTAREA UNUI PRODUS DAT
Fiecare produs iși are pachetul de informații specifice
necesare în însăși caietul de sarcini întocmit de
beneficiar.

7. 3.2. INFORMAŢII SPECIFICE PENTRU
PROIECTAREA UNUI PRODUS DAT
Fiecare tip de element component are în literatura de
specialitate anumite recomandări referitoare la:
 materialeși condiții de utilizare, cum sunt cele
menționate în Anexa 1;
 tipuri de solicitări specifice și formule de calcul
(sunt reamintite în Tabelul 3.1.):

8. 3.2. INFORMAŢII SPECIFICE PENTRU
PROIECTAREA UNUI PRODUS DAT
 procese de producţie și tehnologii de fabricație
specifice, cum ar fi în cazul arborilor cotiți la care, pentru a
menține fibra continuă a materialului, se obțin prin forjare
și nu prin așchiere (fig. 3.1.);
 regimuri de lucru și reglări ale mașinilor și utilajelor în
funcție de tipul prelucrării și calitatea impusă acesteia –
valori specifice pentru degroșare, finisare, respectiv
rugozitate, precizie dimensională.
a
Fig. 3.1. a – Arbore cotit;
b – cu fibră continuă (forjare); c – cu fibră tăiată (așchiere)

9. STUDIU DE CAZ:

10. STUDIU DE CAZ:
 Un arc de tracțiune solicitat de forța P = 300 daN este
fixat de o platbandă din OL37 sudată prin două puncte de
un cornier cu aripi inegale LL30x20x3, ca în fig. 3.2.
 Se cunosc: h = 3 mm, d = d1 = 6 mm, b = 18 mm, σat=
1600 daN/cm2 și τaf= 0,65· σat . Să se cerceteze: forța
maximă din arc pentru ca îmbinarea să nu
cedeze, precum și tensiunea ce se dezvoltă în punctele
de sudură.

11. 

12. 3.3. FACTORI CE POT AFECTA
SOLUŢIILE DE PROIECTARE
Soluția de proiectare este determinată de o serie de
factori.

13. FACTORI:
 influenţa proprietăţilor
fizice, mecanice și
tehnologice ale
materialelor asupra
tehnologiei de
fabricaţie;
 disponibilitatea
resurselor;
 minimizarea
cheltuielilor de
fabricație;
 modificări ale condițiilor
sau legislației de mediu
etc.

14. MINIMIZAREA SUPRAFEțELOR RECTIFICATE

15. GRUP DE REPERE
șI PIESĂ CONVENțIONALĂ COMPLEXĂ

16. GRUP DE REPERE șI PIESĂ REPREZENTATIVĂ
Tehnologie de grup

17. PENTRU INFORMAțII SUPLIMENTARE, ACCESAțI:
 Andrei Dumitrescu, Definirea design-ului și
calitatea, Universitatea Politehnică din
Bucureşti, http://www.imst.pub.ro/TCM/dumia/Definitie_desig
n.pdf
 http://www.traditii.iceadr.ro/DOCUMENTE/chestionar.pdf
 http://www.asro.ro/
 http://www.isc-web.ro/sites/default/files/lege/l608.pdf
 http://www.clr.ro/rep_dil_2002/..%5Crep_htm%5CHG487_20
02_REP1.htm
 http://www.flintab.ro/HTML/HotarareaGuvernuluiNr_891-
2004.html
 http://www.ionelo.go.ro/downloads/Desen_Tehnic.pdf

18. BIBLIOGRAFIE
 Catalogul Standardelor Române 2008 - ASRO
 Florin Teodor Tănăsescu, s.a., Agenda Tehnică, Editura Tehnică, Bucureşti,
1990
 Prof.dr.ing. Gh. Zecheru. Conf. dr.ing. Gh. Drăghici, „Elemente de stiinta si
ingineria materialelor” Volumul 2, Editura ILEX şi Editura Universităţii din
Ploieşti, 2002
 *** Standarde diverse
 Panțuru Florentina, Auxiliar curricular Elemente de proiectare, 2006
 Homos, T., - Organizarea si conducerea întreprinderilor constructoare de
masini, Curs Universitar, IPB, Bucuresti, 1988;
 Lazăr, N., Mitrache, M., Educaţie antreprenorială. Manual pentru clasa a X-
a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005;
 Sturzu, A., Joiţa, P., Roman, I., Calitatea şi fiabilitatea produselor, tehnica
măsurărilor de specialitate în construcţia de maşini., Manual pentru clasele
a X-a şi a XI-a şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997;
 Noia, R., Țenescu, L., Organe de mașini și mecanisme, Manual pentru
clasa a XI-a, Editura Sigma, Bucureşti, 2002;
 Drăghici, I., ș.a., Îndrumar de proiectare în construcția de mașini, vol. I - III,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1982;
 Macarie, F., Olaru, I., Desen tehnic - Note de curs şi aplicaţii
practice,Editura Alma Mater, Bacău, 2007.

19. APLICAțII RECAPITULATIVE:
