1. Echipa: “Micii Istorici”
Colegiul Economic “Delta Dunarii” Tulcea
Va prezinta studiul de caz : Latinitate si dacism
Prin acest studiu de caz veti putea afla originile si formarea poporului si
limbii romane.
Profesor : Andrei Daniela
Studiu de caz realizat de :
Ostafe Dragos-Iulian
Mihail Daniel
Lefter Andreea
Radu Stelian

3. Argument:
De ce am ales acesta tema…..
Inca de mici invatam despre originile si formarea poporului
si a limbii romane:"Suntem o combinaţie între o populaţie de
tărani autohtoni şi nobilii cuceritori romani". Dar intrebarea
este: care dintre aceste radacini ereditare are o pondere mai
mare? Suntem daci sau suntem romani?Sunt multi etimologi
si lingvisti care aduc argumente pro si contra , dar noi ne-am
propus sa elucidam singuri acest mister.Acesta este
principalul motiv pentru care am ales aceasta tema .Studiind
literatura de specialitate speram sa ne formam o idee clara,
lucru putin probabil din cauza marimii subiectului , dar
macar sa ne formam o opinie despre formarea poporului roman
si a limbii romane.

4. Teoriile genezei româneşti
Teritoriul de formare, „problema cea mai grea din istoria limbii române” după părerea lui
Ov. Densusianu, a fost sursa unor îndelungate şi energice dispute ştiinţifice. În pricipiu
dicuţia rămâne încă deschisă, în sensul că cercetările istorice, arheologice şi lingvistice
furnizează permanent noi elemente în măsură să întregească şi să nuanţeze opiniile
istoricilor şi lingviştilor. Teoriile genezei etnolingvistice româneşti pot fi repartizate în trei
grupe.
Teoria originii nord şi sud dunărene
Procesul complex, unitar şi inseparabil de constituire a poporului român şi a limbii
române a avut loc pe un întins teritoriu romanizat, care cuprindea regiuni situate la
nordul şi la sudul Dunării: Dacia şi Dobrogea, sudul Pannoniei, Dardania, Moesia
Inferioară şi Moesia Superioară.
În această ordine de idei, important este şi faptul că pentru populaţia romanizată din
spaţiul daco-moesic, Dunărea a fost numai un hotar administrativ, „politic şi strategic”;
fluviul nu a constituit deci o frontieră etnică, lingvistică, economică sau culturală ceea ce
a permis mobilitatea populaţiei şi a favorizat menţinerea caracterului unitar de ansamblu
al limbii române.
Susţinută de istorici şi de filologi (A. D. Xenopol, N. Iorga, S. Puşcariu, Al. Rosetti),
ipoteza apariţiei şi dezvoltării limbii române în spaţiul romanizat nord şi sud dunărean
este confirmată de diversitatea dovezilor istorice, arheologice şi lingvistice

5. Teoriile originii sud-dunărene
Formarea poporului român şi a limbii române la sudul Dunării, ca urmare a părăsirii
Daciei prin retragerea aureliană, a fost suţinută şi de savanţi români, dar mai ales de
autori străini.
Această ipoteză a fost formulată mai întâi de Fr. J. Sulzer, care îşi propunea să
demonstreze că „actualii vlahi nu se trag din volohii ori din bulgarii lui Nestor şi încă mai
puţin din romanii din Dacia lui Traian, că, prin urmare, ei nu trebuie consideraţi aborigeni,
ci ca un popor care a venit aici în timpuri mai târzii” sau că „valahii au luat fiinţă în
Moesia, Tracia şi în regiunile de acolo de primprejur, nu în Dacia”.
În secolul al XIX-lea, Robert Roessler reia aceeaşi teorie, si afirma că dacii au fost
omorâţi în masă dupa 106 .
Este evident că acest lucru nu este adevărat
datorită faptului că romanii aveau nevoie de forţă
de muncă şi nu le stătea în obicei să masacreze
populaţiile din teritoriile nou cucerite.
Au mai fost găsite dovezi ale continuităţii
dacilor în peste 1000 de localităţi

6. Cele mai importante razboie purtate intre daci si romani:
Armata lui Decebal
-Putem estima ca Decebal dispunea de o armata
formata din: 140.000 ostasi daci si 20.000 ostasi
din partea aliatilor.
- Aceasta armata era pregatita de instrucctori
romani, era cantonata în cetati de piatra si
dispunea de masini de lupta.
Razboiul din anii 101-102
-Dupa trei ani de pregatiri, Traian paraaseste în
martie 101 Roma. Grosul armatei trece Dunarea
pe la Viminacium (în Serbia), pe pod dublu de vase.
Restul armatei a trecut fluviul pe la Dierna.
Jonctiunea celor doua coloane s-a facut la Tibiscum
de unde s-au îndreptat spre Sarmizegetusa.
- Decebal îi ataca pe romani la Tapae. Se da o mare
batalie în urma careia dacii, desi înfrânti, se retrag în
ordine.
- Legiunile romane ajung la sistemul de fortificatii din
zona Muntiilor Orastiei. Venirea iernii si luptele
purtate pâna atunci îl conving pe Traian sa întrerupa
campania.

7. - Decebal împreuna cu aliatii sai (bastaarnii si roxolanii) ataca garnizoanele romane din
sudul Dunarii. Scopul sau era de a-i determina pe romani sa paraseasca Banatul.
Planul lui Decebal nu reuseste pentru ca Traian vine doar cu o parte din legiuni. si îi
invinge pe daci. O lupta importanta s-a dat la Adamclisi. (sudul Dobrogei). În amintirea
acestei victorii, Traian va ridica aici, în 109, monumentul Tropeaum Traiani.
- În primavara anului 102 romanii reiau luptele în Dacia. Înainteaza spre Sarmizegetusa.
Dupa un greu asediu, este cucerita cetatea de la Costesti si probabil cetatea de la
Capâlna. Decebal cere pace, iar Traian accepta
Pacea din 102
- Pacea contine conditii deosebit de grelle pentru Decebal: dacii au nevoiti sa predea
toate armele si masinile de razboi romane si sa darâme zidurile cetatilor; au renuntat la
teritoriile ocupate de romani (Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei); nu mai aveau
voie primeasca fugari din imperiu sau sa faca aliante cu dusmanii Romei.
Razboiul din anii 105-106
- Între anii 102-105 atât Decebal cât si Traian fac pregatiri intense pentru reluarea
luptelor. Traian construieste cu ajutorul lui Apollodor din Damasc podul de piatra de
peste Dunare, de la Drobeta. Decebal îsi reface armata si cetatile, in timp ce creeaza noi
aliante, împotriva romanilor, cu neamurile vecine.
- În iunie 105 Traian paraseste din nou Roma. Trece Dunarea pe podul de la Drobeta.
Atacul principal este îndreptat împotriva Sarmizegetusei. Armata romana a înaintat pe
mai multe coloane: prin Banat (pe la Tapae), prin Oltenia (pe valea Oltului si valea
Jiului), prin Muntenia.

8. - Sunt distruse cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie.
Sarmizegetusa este cucerita în urma unui lung asediu.
- Decebal se retrage în Carpatii Orienttali, dar este urmarit de
cavaleria romana. Înainte de a fi prins îsi ia singur viata.
- Pâna în vara anului 106 sunt înfrânnte si ultimele rezistente ale
dacilor.
O diploma militara din 11 august 106, descoperita la Porolissum,
mentioneaza Dacia ca provincie romana.
Urmarile razboaielor
- Statul dac este desfiintat, cea mai marre parte din teritoriul lui fiind
transformat în provincie romana.
- Traian duce la Roma o mare cantitate dee aur (165 tone) si argint
(331 tone) drept captura de razboi, care va ajuta mult economia
slabita a imperiului si cu care va fi folosita si la construirea Forumul
lui Traian. În amintirea luptelor cu dacii, în Forumul lui Traian va fi
ridicata Columna lui Traian (103). Minunata constructie, care inca
sta in picioare, înfatiseaza scene din cele doua razboaie.
Arme folosite in
rozboaie

9. Latinitatea românilor
Etnogeneza românilor reprezintă un eveniment istoric fundamental în istoria
noastră naţională, întrucât arată cum s-a format civilizaţia noastră. Ea a fost
un proces complex, îndelungat la care au contribuit statalitatea dacică şi
creşterea puterii acesteia, cucerirea Daciei de către romani, colonizarea,
romanizarea dacilor, continuitatea populaţiei daco-romane în condiţiile
convieţuirii cu populaţiile migratoare, răspândirea creştinismului, ducând în
final la crearea unei etnii distincte în spaţiul central-sud-est european .
In Dacia locuia populatia traca si geto-daca.Aceste populatii au fost supuse
prcesului de romanizare, prin inlocuirea limbii si culturii, a numelor proprii si
a credintelor. Pentru fostul stat al lui Decebal, cucerirea şi ocupaţia romană
a însemnat o cotitură a destinului istoric al vechiului popor de plugari,
păstori şi meşteşugari rurali. Ca provincie romană, Tracia cunoaşte o
perioadă de glorie în timpul lui Traian.Romanii au adus cu ei orase si sate,
castre si asezari marunte, drumuri, cladiri publice , cariere etc.
Odată cu integrarea Daciei în imperiu, se poate vorbi şi despre o integrare a
majorităţii traco-dacilor în lumea romană, cu excepţia unui număr restrâns
de daci, rămaşi în afara frontierelor provinciei create de Traian.
Cu timpul însă, datorită legăturilor economice cu imperiul şi atraşi de
civilizaţia romană, ei s-au romanizat treptat.

10. În urma pătrunderii influenţei cultural-economice şi politice romane, dar mai ales în
urma ocupării unei considerabile porţiuni din vastul teritoriu traco-dac de către romani,
populaţia autohtonă ce vorbea limba indo-europeană tracică a trecut la adoptarea limbii
latine (romanice) în care s-au strecurat şi câteva elemente lexicale trace.
Din examinarea ansamblului şi a detaliilor materialului documentar din Dacia
(epigrafic, arheologic etc) rezultă cu absolută certitudine că aici elementul conducător şi
„exploatator” al provinciei, armatei şi municipalităţilor îl formau nu indigenii supuşi, în
mare parte deposedaţi şi exploataţi, ci imigranţii, italici sau provinciali.
Astfel, reţinem dublul aspect al romanizării ca proces oficial, organizat şi sistematic:
romanizarea lingvistică şi romanizarea nonlingvistică.
Romanizarea lingvistică, fundamentală şi decisivă pentru apariţia limbii române, a
constat în învăţarea limbii latine de către populaţia autohtonă; generalizarea latinei a
determinat fenomenul contrar, de regres şi de eliminare treptată a limbii materne, tracodaca. Această substituţie de limbi s-a produs în cadrul unui proces încet, îndelungat,
paşnic şi mai ales necesar; numai latina putea garanta populaţiilor cucerite posibilitatea
de comunicare cu reprezentanţii imperiului – soldaţi, funcţionari publici, colonişti şi
comercianţi. Durata romanizării în Dacia nu coincide cu durata stăpânirii romane,
aproximativ 170 de ani, cuprinşi între 106 – 274 / 275. Această perioadă, ferm delimitată
istoric, acoperă numai faza de maximă forţă şi eficienţă a romanizării ca proces oficial şi
organizat, durata reală fiind sensibil mai mare. Procesul a continuat şi după părăsirea
Daciei, cu aproximaţie, până în secolul al VII-lea: limba latină sau diverse forme de
civilizaţie materială şi spirituală n-au putut fi retrase o dată cu armata sau cu funcţionarii
publici.

11. Capitala Daciei
Sarmisegetuza

12. Deosebită este poziţia Dobrogei, care va rămâne parte integrantă a Imperiului până în
anul 602. Romanizarea s-a dovedit a fi un fenomen ireversibil iar consecinţele acesteia
au fost de natură etno-lingvistică .Romanizarea nonlingvistică a constat în preluarea de
către populaţia autohtonă a unor elemente de civilizaţie spirituală şi materială romană –
rituri, credinţe, forme de organizare administrativă, tipuri de edificii sau aşezări umane,
obiecte de uz curent. În ceea ce priveşte religia, dacii împărtăşeau obiceiuri şi credinţe
păgâne peste care s-au revărsat mentalităţile civilizate ale cuceritorilor latini.
Creştinismul s-a întins cu uşurinţă în întregul Imperiu Roman prin convertirea unui număr
mare de oameni. În ceea ce priveşte religia, dacii împărtăşeau obiceiuri şi credinţe
păgâne peste care s-au revărsat mentalităţile civilizate ale cuceritorilor latini.
Creştinismul s-a întins cu uşurinţă în întregul Imperiu Roman prin convertirea unui număr
mare de oameni.
În anii 271-274 armatele romane părăsesc spaţiul provinciei Dacia pe care nu o mai
puteau apăra în faţa atacurilor populaţiilor migratoare. Însă nu putea fi evacuată întreaga
populaţie romană din Dacia, ipoteză confirmată arheologic şi numismatic.
Toate acestea dovedesc faptul că la baza formării poporului român a stat un proces
îndelungat şi neîntrerupt, început din perioada existenţei regatului dac, continuat după
106 sub influenţa romană, iar după 271 influenţat de migratori. În concluzie românii sunt
unici, având un caracter etnic total diferit de celelalte popoare ce îi înconjoară.
Dacia, din întreg Imperiul Roman, a avut cea mai scurtă perioadă de stăpânire romana.
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) şi pentru o
perioadă istorică, de exact 165 de ani (106 -271).

13. Steag Dac

14. Asemănarea dintre daci şi românii de astăzi
Privind Columna lui Traian, vedem obiceiuri care au rămas în tradiţia poporului nostru
pâna astazi: construcţia caselor de la munte, portul nostru popular - care este acelaşi
astăzi ca şi cel dăltuit în piatră, pe columnă.
Este ştiut că ţăranii noştri mai poartă şi azi, în multe zone ale ţării, aceeaşi îmbrăcăminte
ca dacii de pe columna lui Traian (iţari, cămaşă lucrată cu flori pe poale şi mâneci,
cojocele lucrate cu flori, căciulă - pe care romanii nu le aveau) şi că femeile dace erau
net superioare celor romane ca stil şi artă în toalete. De asemenea, însuşi cuvântul
îmbrăcăminte este de origine dacică.
Îmbrăcămintea geto-dacilor era destul de simplă. Bărbaţii purtau pantaloni (cioareci) de
două feluri: mai largi sau mai strâmţi pe picior, în genul iţarilor. Cămaşa, despicată în
părţi, o purtau pe deasupra cioarecilor, încingându-se cu un brâu lat, probabil de piele
sau, eventual, din pânză groasă. O haină cu mâneci şi cu creţuri, o mantie scurtă, fără
mâneci, având uneori franjuri, sau o şubă cu blana pe dinăuntru, nu prea lungă,
constituiau veşmintele de deasupra. Mantia, prinsă cu o agrafă, avea o glugă cu care
dacii îşi acopereau capul pe vreme rea. Femeile purtau o cămaşă încreţită cu mâneci
scurte şi o fustă. Şi nobilii, şi oamenii de rând, bărbaţi şi femei, purtau în picioare călţuni
de pâslă sau opinci de piele, dar nu încape îndoială că vara cei de la ţară umblau
adesea desculţi.
Asemănarea dintre îmbrăcămintea dacilor şi portul popular românesc a fost recunoscuta
pana si de catre Scoala Ardeleana.

15. Femei dace
Daci

16. Primul alfabet a aparţinut geto-dacilor
În anul 1916 s-au descoperit 3 tăbliţe de lut în aşezarea Tărtăria de pe
Mureşul transilvan (vezi fig. 10). Tăbliţele acoperite cu semne grafice
asemănătoare cu scrierile pictografice sumeriene de la sfârşitul mileniului IV
î.Hr. s-au dovedit a fi, în urma cercetărilor cu 1000 de ani mai vechi decât
primele mărturii ale scrierii sumeriene, ele datând, deci, de acum aproape
7000 de ani.

17. Tablite cu insemnari dacice descoperite la Tartaria

18. Daci (columna lui Traian)

19. Limba...
Geto-daca este o limbă indo-europeană, aparţinând limbilor tracice şi fiind astfel
înrudită cu limba ilirilor. Ea a fost încadrată convenţional în grupa satem, conform
acestei încadrări, ea înrudindu-se cu limba vechilor locuitori baltici şi cu idiomurile slave,
dar, mai mult, cu limba iraniano-persană şi cu cea iraniano-scitică, precum şi cu
sanscrita. Printre cercetătorii actuali, însă, există şi aceia care încadrează traco-daca în
grupa centum, alăturând-o astfel limbilor germanice, dar, mai ales, celor italo-celtice.
CONTEXT FONETIC
CUVINTE ROMÂNEŞTI
DE ORIGINE LATINĂ
a accentuat + n (+consoană)
a se modifică în î
canto → cânt
canem → câne
plango → plâng
l intervocalic
l se modifică în r
solem → soare
molam →moară
salem → sare
grupuri consonantice cl, gl
cl şi gl în dacoromână
se modifică în k’, g’
clavem → cheie
glandem → ghindă

20. Religia...
Dacii obţinuseră deja un grad înalt de civilizaţie când au fost
întâlniţi prima dată de romani. Ei credeau în nemurirea sufletului
şi considerau moartea ca o simplă schimbare de ţară.
Conducătorul preoţilor avea o poziţie importantă ca reprezentant
al zeităţii supreme, Zalmoxis pe pământ, fiind
de asemena şi sfătuitorul regelui. În afară de Zalmoxis,
dacii mai credeau şi în alte zeităţi, printre care erau Gebeleizis,
Derzelas şi Bendis cu toate ca existenta lor nu a fost confirmata
prin surse de natura arheologica.
Societatea...
Ei erau împărţiţi în două clase sociale: aristocraţia, numită tarabostes şi
agricultorii liberi (comati). Primii, care aveau dreptul să-şi acopere capul purtând o
cuşmă şi formau o clasă privilegiată. Ceilalţi, care formau grosul armatei, erau
ţărani şi meşteşugari şi purtau părul lung (capillati). Una din armele lor era daca.

21. Dacia în timpul lui
Burebista
Harta provinciilor romane Dacia, Iliria, Panonia,
Dalmaţia, Moesia
Imperiul Roman în jurul anului 120
d.Hr., aflat la întinderea sa
maximă, şi provincia Dacia,
inclusiv teritoriile deţinute temporar

22. Citate celebre:
,,Latina ginta e regina
Intre-ale lumei gintei mari;
Ea poarta-n frunte-o stea divina
Lucind prin timpii seculari.
Menirea ei tot inainte
Maret indreapta pasii sai
Ea merge-n capul altor ginte
Varsand lumina-n urma ei.’’
(V.Alecsandri-Cantecul gintei latine)
„
,,Vrem sa fim asta:latini-limpezi, rationali, cumpatati, iubitori de forma,
clasici-dar vrand-ne-vrand suntem mai mult. Insemnatul procent de sange slav si
trac ce clocoteste in fiinta noastra constituie pretextul unei probleme care ar trbui
pusa cu mai multa indrazneala[…].
In spiritul nostru romanesc e dominanta latinitatea, linistita si prin excelenta
culturala. Avem insa si un bogat fond latent slavo-turc, exuberant si vital care,
oricat ne-am impotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului, rasarind
puternic in constiinte. Simeria si armonia latina ne e adeseori sfartecata de
furtuna care fulgera molcom in adancimile oarecum matfizice ale sufletului
romanesc. E o revolta a sufletului nostru latin.’’
(L.Blaga-Revolta sufletului nostru latin)

23. ,,Getii cred in nemurirea sufletului in sensul ca adevarata viata e abia cea viitoare intruun fel de Walhalla, la un loc cu Zamolxis; de aceea tot ce e trupesc, carne, vanatul,
femeile, sunt de combatut daca vrem sa ajungem la gandul nemuririi. Zeul e in cer, iar
nu pe pamant sau sub pamant.’’
(V.Parvan-Getica)
,,Ne iubim stramosii, ne iubim insa si stranepotii: nu suntem numai punctul ultim
al unei linii de generatii, ce se pierde in trcut, ci si punctul de plecare al generatiilor ce
vor veni la lumina; nu suntem numai stranepotii incarcati de povoara veacurilor, ci si
stramosii virtuali ai stranepotilor tarzii; obligatiile fata de viitor depasesc pe cele de
trecut. Rasaritul ne poate deci lega istoriceste; nu ne poate insa impune si conditiile
actuale ale vietii sufletesti. Fata de actiunea lui dizolvata, veacul XIX reprezinta o
binefacatoare revoluitie[…]; nu privim revoluita veacului XIX ca pe o adevarata solutie de
continuitate fata de esenta insasi a sufletului romanesc, ci numai fata de influentele
orientale ale veacurilor din urma.’’
(E.Lovinescu-Istoria civilizatiei romane moderne)
,,La fel ca intr-un spatiu, civilizatia noastra a fost intru o limba cea latina. Vecinii de jos,
stanga, din dreapta, ne-au dat multe si admirabile cuvinte, dar toate sau lasat prinse in
limba aceasta de obarsie latina. Iar cand, in veacul XIX, legaurile noastre cu restul lumii
s-au refacut, latinitatea limbii s-a regasit nu numai ca obarsie, dar si in act, prin
absorbire, ca din camarile proprii, a numeroase cuvinte din limba-matca, latina si limba
sora, franceza.)
(C.Noica-Sentimentul romanesc al fiintei)

24. ,,Orice om care vrea sau este chemat sa joace un rol prolific in viata Romaniei trbuie sa
se convinga ca in tara aceasta orice gest, oeice actiune, oeice atitudine este un inceput
absolut, ca nu exista cntinuari, reluari, linii si directive[…]. Alte popoare si-au trait
inceputurile naiv, inconstient, nereflectat. Trezindu-se din somnul materiei la viata
istorica printr-un insensibil proces, cu o evolutie naturala, cu o lunecare isesizabila. Noi,
dompotriva, stim si trbuie sa stim sa incepem, suntem obligati a avea luciditatea
inceputurilor de viata, constiinta vie si reflectata a aurorii.
Trezirea noastra la viata coincide cu o dilatare de perspectiv, pe care celelalte
popoare o cunosc in amurgurile lor.’’
(E.Cioran-Schimbarea la fata a Romaniei)
,,Traian vine-n asta tara
Si de-a birui deprins
Spre Dochia cea fugara
Acum mana a intins.
Atunci ea, cu grai fierbinte:
<<Zamolxis, o zeu, striga,
Te giur pe al meu parinte,
Astazi rog nu ma lasa!>>
Cand intinde a sa mana
Ca s-o stranga-n brat Traian,
De-al ei zeu scutita, zana
Se preface-n bolovan.’’
(G.Asachi-Dochia si Traian)

25. Napoleon Săvescu: „Cum să nu fii mândru că te tragi dintr-un asemenea
popor ca dacii? Americanii sunt cel mai naţionalist popor. Ei îşi apără
valorile şi bine fac. Noi de ce să ne temem? Cei care nu cred în valorile
spiritualităţii dacice s-au refugiat într-un americanism de prost gust fiindcă
nu au găsit în istoria lor propriile valori. Statul Israel îi plăteşte pe evreii
ultraconservatori pentru a purta uniforma lor tradiţională la 41 de grade
Celsius: jiletca, pălărie neagră, pardesiu negru. Este o idee şi pentru
refacerea portului românesc, care e foarte frumos, pentru a pune în valoare
turistică acest loc, amenajat cum trebuie, nu ţigănie. Sanctuarul de la
Sarmisegetuza trebuie facut accesibil turismului, nu degradându-i fondul.“
Mihai Eminescu:
„Da, de la Roma venim, scumpi şi iubiţi compatrioţi – din Dacia Traiană! Se
cam ştersese diploma noastră de nobleţă: limba însă am transcris-o din
buchiile voastre gheboşite de bătrâneţe în literile de aur ale limbelor surori.
Cam degenerase arborele nostru genealogic cu câte o codiţă străină, dar îl
vom curăţi de toate uscăturile.”
„Legile după care cuvintele latine s-au prefăcut în cuvinte româneşti şi-au
sfârşit de mult evoluţiunea lor; în momentul în care românii au primit cuvinte
slavone, limba lor era formată, de secole deja.”

26. “Lupta-i crudă, lungă, aspră. Lumin pavezele dave,
Sori şi lune repezite printr-a norilor dumbrave
Ard albastrele armure ale zeilor romani;
Paşii lor amestec cerul - caii tropotă, iar bouri
Ca de tunete un secol împlu halele de nouri
Şi se frâng crâşnind în scuturi spadele-albe-a lui Vulcan.
………………………………………………………………
Ducii-s nalţi ca brazi de munte, tari ca şi săpaţi din stâncă.
Crunt e ochiul lor cel mare, tristă-i raza lor adâncă,
Pe-a lor umeri spânzur roşii piei de tigru şi de leu,
Tari la braţ şi drepţi la suflet şi pieptoşi, cu spete late,
Coifuri ca granit de negre au pe frunte aşezate
Şi-a lor plete lungi şi negre pe-umeri cad de semizeu.”
M. Eminescu-Memento mori

31. Bibliografie...
•
•
•
•
•
•
•
•
Vasile Alecsandri: “Cantecul gintei latine”
Lucian Blaga: “Revolta fondului nostru nelatin”
Emil Cioran:”Schimbrea la fata a romaniei”
Gheorghe Asachi:”Dochia si Traian”
Mihai Eminescu:”Memento mori”
B.P.Hasdeu:”Pierit-au romani?”
Vasile Parvan:”Getica”
Internet: www.google.ro
www.wikipedia.org
www.gebeleiz.org
www.iatp.md/dava/index.html

32. 1) Ce reprezinta etnogeneza romaneasca?
2) Ce semnifica titlul studiului de caz?
3) Enumerati teoriille genezei romanesti, si cate 2 sustinatori ale acestora.
4) De cate feluri este romanizarea?
5) Enumareti 4 popoare migratoare ce au avut contact cu dacii?
6) Ce se intampla in Dacia odata cu retragerea aureliana?
7) Ce religie aveau dacii?
8) In cate clase sociale era divizata societatea in Dacia?
9) Da-ti exemplu de o descoperire arheologica ce atesta existenta dacilor.
Nota: Fiecare subiect este obligatoriu si valoreaza 1 pct. + 1pct. of.