2. „Povestea lui Pazvante Chioru”
Acum mai bine de 200 de ani isprăvile unui rebel zguduiau provinciile
balcanice ale Imperiului Otoman. Ecouri ale acelor vremuri s-au păstrat până în
zilele noastre sub forma unei expresii care ne trimite cu gândul la o perioadă
istorică îndepărtată i anacronică. Pu in se cunoa te în prezent despreș ț ș
personajul istoric Pazvante. Via a i isprăvile sale au fost însă strâns legate deț ș
suferin ele românilor de pe malurile Dunării, iar sfâr itul său a fost pe măsuraț ș
vie ii sale…ț
3. Via a i isprăvile celui care a dat limbiiț ș
române una dintre cele mai vechi expresii, des
uzitată i în prezent, sunt atipice pentruș
majoritatea celor care au servit de genera iiț
întregi interesele Înaltei Por i. De fapt,ț
îndrăzneala de neconceput pentru un supus al
sultanului din acele timpuri l-a dus pe pa ăș
Pazvante direct în căr ile de istorie turce ti, elț ș
rămânând până astăzi singurul pa ă care aș
îndrăznit să se revolte contra autorită iiț
supreme de la Stambul i să creeze un adevăratș
"stat" independent, cu capitala la Vidin, rela iiț
diplomatice private i moneda proprie. Pentruș
istoricii pasiona i, Pazvante este i astăzi oț ș
personalitate greu de etichetat. Diplomat,
egocentrist, maniac, fanatic, lingu itor, sadic,ș
prieten fidel, nostalgic, învă at, vizionar,ț
haimana, arivist, complexat, depresiv,
ambi ios, misogin, răzbunător, el întruchipeazăț
perfect figura dusă până la extrem al unui
slujba de rangul doi din Balcanii începutuluiș
de secol 19.
4. Băiatul din Balcani. Undeva prin iarna anului 1758, se nă tea într-un sătuc dinș
vilayetul Bosniei, un copil a cărui faima de mai târziu va străluci pu in dar intens înț
noianul de intrigi i taifasuri care zugrăve te perfect imaginea unui Imperiu Otoman aș ș
cărui stea începea să apună. Orfan de tată de la o vârstă fragedă, micu ul Osman, duceț
în spate o zestre genetică diversă i un caracter pestri i maleabil cum numai Balcaniiș ț ș
puteau da na tere în acele vremuriș . Există o sursă conform cărora Osman era fiul
unei familii de români din Valea Timocului, trecu i la Islam din simplul motiv căț
astfel erau scuti i de taxele comerciale percepute de turci cetă enilor non-ț ț
musulmani din provinciile stăpânite de ei. Nu exista, însă, mai multe izvoare care să
confirme ipoteza originii române ti. Astfel, se pare că bunicul său făcuse parte dinș
gărzile de akingii bosniaci ale ora ului Sofia. De aici rezultă, de fapt, al doilea nume alș
tânărului Osman, Pazvantoglu, o deriva ie a poreclei Pasban-Oglu, adică fiulț
gardianului. Bunicul său era născut în Bosnia din tată turc i mama croată. Mama saș
avea rădăcini amestecate, rudele după bunica fiind formate din albanezi, evrei, sârbi,
bulgari i turci. Tipic balcanic!ș
5. După moartea timpurie a tatălui, Osman ajunge în
grija bunicului său. Alături de acesta deprinde arta
armelor, î i însu e te primele no iuni de politicăș ș ș ț
i se apucă de cămătărie. Cum pentru oriceș
credincios musulman, cămătăria este o
îndeletnicire strict interzisă de perceptele
religioase, Osman se află pentru prima dată în
via ă în fa a pericolului de a sfâr i în treang.ț ț ș ș
Prins de autorită ile turce, are de ales întreț
spânzurătoare i exil. În urma interven iilorș ț
bunicului i datorită mitei avansate de acestaș
judecătorilor, Osman scapă de la moarte i fugeș
într-o noapte din închisoarea din Sofia unde, spre
norocul său, o parte dintre gardieni erau vechi
cuno tin e ale bunicului. Câteva zile mai târziu,ș ț
Osman Pazvantoglu străbate pe furi , într-o barcă,ș
apele Dunării i ajunge în ara Românească. Aici,ș ț
după multe peripe ii, datorate caracterului săuț
bătăios i a câtorva scandaluri datorate escrocăriiș
unor boieri, Pazvantoglu ajunge să frecventeze
cercul de apropia i ai domnitorului muntean deț
origine fanariotă, Nicolae Mavrogheni.
6. Politichie, mecherie, tâlhărie…ș Aflat în element propriu printre demnitarii
fanario i care parazitau ara Românească, Pazvantoglu este brusc înflăcărat deț Ț
ideea de a ajunge ef al gărzilor domnitorului. Pentru început se angajează în pazaș
palatului domnesc din Bucure ti, oferindu- i serviciile ca simplu mercenar. Ajutatș ș
de insisten a i ambi ia nativă, dublate de numeroase pungi de galbeni,ț ș ț
Pazvantoglu avansează, ajungând în doar doi ani ef al gărzilor personale deș
arnău i ale domnitorului Mavrogheniț . Fire sensibilă, simte o stranie atrac ieț
pentru poezie, astfel ajunge să îl cunoască i să se împrietenească cuș
renumitul poet revolu ionar grec de origine aromână, Rigas Feraios.ț Atras de
frumuse ea domnitelor românce de la curte, Pazvante, după cum l-au denumitț
românii, este respins de o a a numita jupani a Anica. Pazvante cade într-o depresieș ț
care l-a inut la pat timp de două luni. Ridicându-se plin de răzbunare, dezvolta oț
ură bolnavă împotriva femeilor, ură care va fi concretizată mai târziu, în timpul
raidurilor de jaf efectuate în Valahia, când personal îndeamnă hoardele de
pazvangii să siluiască orice femeie româncă întâlnită în cale, indiferent de vârstă
sau rang social.
7. Pofta de glorie i mărire a lui Pazvante nu mai putea fi inută în frâu astfelș ț
încât, în scurt timp, ajunge să comploteze cu boierii fanario i, mazilirea luiț
Mavrogheni. Acesta află i, turbat de furie, ordonă decapitarea lui Pazvanteș
pe o platformă construită undeva în apropiere de Strada Lipscani. Nesăbuitul
aventurier bosniac este salvat de la moarte, în ultima instan ă, de cătreț
interven ia lui Rigas Feraios, interven ie dublată de o sumă considerabilă deț ț
bani plătită în prealabil de acesta domnitorului Mavrogheni. Pazvante trece
înapoi Dunărea i organizează o bandă de turci i albanezi cu careș ș
începe să jefuiască sistematic Balcanii în lung i în lat. Reu e te astfelș ș ș
să strângă o sumă considerabilă de bani pe care o va trimite direct
sultanului Selim, împreună cu asigurarea că dacă va fi pus aga, va dubla
pe che ul trimis Înaltei Por i.ș ș ț Sultanul acceptă momeala, iar Pazvante
devine aga. Nemul umit, dore te să ajungă pasa în cel mai scurt timp. Cumț ș
politica de la Stambul era indiferenta la insistentele lui, el strânge o armată
de mercenari adu i din toate col urile Europei i se răscoala împotrivaș ț ș
stăpânirii turce ti a sultanului Selim al treilea.ș
8. Pazvante nu mai poate fi oprit.
În nebunia sa creează un stat
independent cu capitala la
Vidin i se autoproclamă pasa.ș
Fascinat de puterile occidentale,
dezvoltă rela ii diplomatice cuț
toate ările din jur, ajungândț
chiar să- i deschidă un consulatș
în Republica Franceză! În anul
1798, Pazvante stăpânea deja
un teritoriu mărginit de Dunăre,
Mun ii Balcani, cetateaț
Belgradului i ora ul Varna.ș ș
Dus de val, nu se lasă până nu
ajunge să bată monedă proprie
care pe o parte îl înfă i a, iar peț ș
cealaltă avea gravată pu căriaș
din Sofia.
CRAIOVA pe vremea lui Pazvante Chioru (1790-1809)
9. Jaf i durere în Valahiaș . Sultanul nu putea
lăsa nepedepsită îndrăzneala nebună a lui
Pazvante astfel încât, în anul 1798, trimite o
expedi ie militară de pedepsire compusă dinț
100.000 de oameni condusă de aga Husein
Kukuc.
În mod bizar, armata lui Kucuk nu reu e te săș ș
cucerească Vidinul i, implicit, să-l capturezeș
pe Pazvante. Pus în fa a acestei situa ii, agaț ț
Kucuk dă vina pe domnitorul fanariot din
ara Românească, Constantin Hangerli, peȚ
care îl acuză că nu i-a aprovizionat suficient
armata. Hangerli trebuie să plătească oalele
sparte. În consecin ă, sultanul emite un firmanț
de mazilire i execu ie a domnitoruluiș ț
fanariot, act dus la îndeplinire de aga Kucuk la
data de 18 februarie 1799. În vara aceluia iș
an, sultanul decide să-l ierte pe Pazvante i seș
hotără te să-l numească, în sfâr it, pasa deș ș
Vidin, impresionat de ambi ia de neoprit aț
băiatului din Balcani.
10. Stăpânit de o sete nestinsă de bani i bunuri, Pazvante întreprinde unele dintreș
cele mai crunte expedi ii de jaf i distrugere din întreaga istorie a ăriiț ș Ț
Române ti.ș Bolnav de ură, nu se mul ume te cu jefuirea satelor iț ș ș
târgurilor, ci ordonă incendierea acestora. Astfel de fapte, alături de
siluirea femeilor i uciderea bărba ilor, duc la întărirea sentimentuluiș ț
antiotoman printre români precum i la constituirea primelor cete deș
haiduci, organizate pe sistem militar, din ara Românească.Ț IÎ anul 1800
trupele sale, denumite pazvangii, jefuiesc i incendiază Craiova, dintre celeș
circa 7000 de case de la aceea vreme doar 300 fiind salvate de incendiu.
Această situa ie a dus la un fapt straniu: depă it total de realitate, domnitorulț ș
fanariot Alexandru Moruzi î i cere singur auto mazilirea! În ianuarie 1802,ș
Bucure tii sunt teroriza i la aflarea ve tii că Pazvante i-a trimis trupele spreș ț ș ș
capitală. Domnitorul Mihail Su u fuge i ordonă garnizoanei de arnău iț ș ț
albanezi să apere ora ul. Ace tia se ceartă între ei, fiecare aga albanez dorindș ș
să de ină comanda. Bucure tiul cade în anarhie, fiind stăpânit de bandele deț ș
pazvangii care fraternizează cu vagabonzii i cer etorii locali. Aceastăș ș
situa ie dramatică ia sfâr it odată cu interven ia brutală a trupelor turce tiț ș ț ș
care restabilesc ordinea.
11. Mort de mâna Jianului? Distrugerile aduse de Pazvante nu au rămas fără replică.
Într-un episod remarcabil, i din nefericire prea pu in cunoscut al Istorieiș ț
Românilor, trupele de haiduci olteni conduse de Iancu Jianu reu esc să dea oș
replică pe măsură atacurilor pazvangiilor. Astfel, celebrul haiduc i erouș
na ional, Iancu Jianu, organizează o serie de incursiuni de urmărire iț ș
pedepsire dincolo de Dunăre. Într-una din încle tări ajunge să se lupte personalș
cu iataganele cu Pazvante. Cuprins de setea răzbunării, Jianu-i scoate un ochi cu
iataganul temutului Pazvante, de unde acesta se alege cu porecla de Pazvante
Chiorul. Grav rănit de Jianu, el este salvat în ultima instan ă de garda sa personală.ț
Supărarea peste măsură a Jianului este re inută în unele balade, celebre atât înț
România cât i în Serbia i Bulgaria. Conform versurilor, Jianu ar fi strigat :ș ș
"Cu mâna asta i-am scos un ochi, tot cu mâna asta te omor, câine de păgân!"ț .
Marele nostru haiduc nu se opre te, i alături de cetele de panduri olteni continuăș ș
să treacă Dunărea. În anul 1809, haiducii lui Iancu incendiază Vidinul i Plevna,ș
ucigând orice turc întâlnit în cale, în replică la ac iunile lui Pazvante care atacaseț
Craiova i incendiase satele din Oltenia. Trupele de panduri distrug din temelieș
raiaua turcească de la Turnu Măgurele care devenise bază favorită de incursiuni a
lui Pazvante. Iancu Jianu în persoană aprinde fitilul care va arunca în aer
moscheea din Turnu Măgurele. În urma acestor lovituri, turcii nu vor mai
încerca niciodată construirea vreunui edificiu musulman în Valahia.
12. Sfâr itul lui Pazvante este neclar, existând douăș
surse care precizează acest moment. Într-una
dintre variante, Pazvante moare la data de 27
ianuarie 1807, otrăvit de către medicul evreu al
ora ului Vidin, din ordinul sultanului, variantăș
pu in probabilă datorită faptului că Pazvante eraț
o sursă importantă de stoarcere a birurilor din
Balcani. Mai plauzibilă rămâne varianta mor iiț
sale în urma distrugerii Vidinului de către Iancu
Jianu, care probabil că i-a îndeplinit dorin a deș ț
a-l ucide pe Pazvante. De altfel, după episodul
distrugerii Vidinului de către panduri, nu mai
apare nici o referire la Pazvante Chioru', decât o
simplă expresie, des folosită i în zileleș
noastre…În ora ul Vidin din Bulgaria maiș
pot fi văzute i astăzi moscheea, biblioteca iș ș
cazarma construite… pe vremea lui
Pazvante.
