SlideShare une entreprise Scribd logo

Medicina-de-familie Craiova.doc

•Télécharger en tant que DOC, PDF•
•
S
ssuser856293

manual de medicina de familie

Formation
1  sur  310
VIORELA ENĂCHESCU VIOREL NICU PÂRVULESCU UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ Șl FARMACIE DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICINĂ CATEDRA NR. 13, DISCIPLINA MEDICINĂ DE FAMILIE SORIN PAUL BEZNĂ LIGIA FLOREA ILEANA PUIU
CUPRINS 5 CUPRINS Prefață ........................................................................................................................................... 3 Cuprins....,................................................................................................................................... 5 Abrevieri ..................................................................................................................................... 11 1. Medicina de familie - Ligia Florea..... :... ........................................................................ 13 Scurt istoric........................................................................................................................ 13 Definiție............................................................................................................................. 13 Conținutul medicinii de familie........................................................................................ 14 Specificul medicinii de familie.................................................... ........... ...................... 14 Funcțiile medicinii de familie............................................................................................ 15 Principiile medicinii de familie ......................................................................................... 17 Domeniul de activitate al medicinii de familie.................................................................. 17 Rolul medicinii de familie în sistemul de sănătate modem............................................... 18 2. Cabinetul medical. Echipa de lucru. Pachetul de servicii. Management. Legislație 19 - Ligia Florea..................... .................................................................................... Definiția cabinetului medical .......................................................................................... 19 Forme de organizare ale cabinetelor medicale .................................................................. 19 Dotarea minimă obligatorie în medicina de familie .......................................................... 20 Echipa de lucru a medicului de familie ...................;............................... ......................... 21 Pachetul de servicii.......................................................................................................... 21 Managementul cabinetului medical................................................................................... 22 Evidențe primare la nivelul cabinetului medical................;........ ... ........................... 23 Probleme de legislație........................................................................................................ 23 3. Diagnosticul stării de sănătate. Activitatea preventivă. Monitorizarea bolnavilor 26 cronici - Ligia Florea ............................................................................................................. Diagnosticul stării de sănătate ........................................................................................... 26 Trecerea de la starea de sănătate la starea de boală .................... .....:. .............................. 27 Problemele medicale ale omului sănătos......................; ................................................ 28 Activitatea preventivă în medicina de familie................................................................. 29 Monitorizarea bolnavilor cronici......... .. ...................... ............. ............................. 31 4. Particularitățile consultației, diagnosticului și tratamentului în medicina de 34 familie. Sinteze diagnostice și terapeutice - Viorela Enăchescu, Cristiana Paula Bărbulescu, Viorel Nicu Pârvules cu .................................................................... Particularitățile consultației în medicina de familie .......................................................... 34 Particularitățile diagnosticului în medicina de familie ...................................................... 37 Particularitățile tratamentului în medicina de familie ....................................................... 40 Sinteza diagnostică și terapeutică...................................................................................... 43 5. Asistența medicală a familiei și a colectivității. Asistența medicală la domiciliu. 44 îngrijiri paliative, bolnavul terminal, asistarea morții - Ligia Florea................................ Definiția OMS a familiei, structură, funcții, factorii de care depinde 44 sănătatea familiei, ciclurile vieții de familie, rolul medicului de familie ..................... Asistența medicală a unei colectivități, evaluare - indicatori demografici, 46 indicatori de morbiditate.......................................................... ... ................................ Asistența medicală la domiciliu.............................;..'.-...f..;;.............................................. 48 îngrijirile paliative, îngrijiri în stadiul terminal, asistarea morții ...................................... 50 6. Relațiile cu pacienții. Probleme de comunicare. Drepturile și obligațiile asiguraților. 52 Obligațiile medicului de familie. Relațiile cu celelalte specialități - Ligia Florea............. Relațiile medicului de familie cu pacienții săi .................................................................. 52 Comunicarea: cale de legătură medic - pacient ................................................................ 53 Drepturile și obligațiile asiguraților .................................................................................. 54 Obligațiile medicului de familie............... ......................................................................... 56 Relațiile medicului de familie cu celelalte specialități.................................................... 57
CUPRINS 6 7. Asistența medicală a copilului - Ileana Puiu......................................................................... 58 Examenul de bilanț al copilului..................................................................................,. 58 Creșterea și dezvoltarea copilului ..................................................................................... 63 îngrijirea nou-născutului ................................................................................................. 65 Nutriția și alimentația la sugar și copilul mic.................................................................... 66 Vaccinările ........................................................................................................................ 69 Rahitismul carențial........................................................................................................... 71 Anemia carențială feriprivă............................................................................................... 72 Bolile respiratorii dispneizante la copil............................................................................ 73 Infecțiile streptococice la copil ......................................................................................... 78 Bolile digestive la copil..................................................................................................... 80 Bolile aparatului urinar...................................................................................................... 88 Sindromul febril la copil ................................................................................................... 88 Sindromul de deshidratare acută la copil............ ........................................................... 89 Insuficiența respiratorie acută la copil... ....................................................................... 91 Insuficiența cardiacă la copii............................................................................................. 93 Convulsiile ........................................................................................................................ 95 Comele la copil............................................................................................................... 96 8. Asistența medicală a femeii gravide. Metode de contracepție - Ligia Florea............... 99 Date generale despre consultația standard în obstetrică-ginecologie................................ 99 Consultația prenatală..................................................................................................... 99 Gravida cu risc obstetrica! crescut .................................................................................. 101 Planificarea familială..................................................................................................... 102 Metode, contraceptive. ............. ................................................................................... 103 9. Asistența medicală a pacienților de vârsta a treia - Viorela Enăchescu, Sorin Paul 105 Beznă................................................................................ .... ...... .. ...... ...................... .... ....... Introducere. Definirea senescenței.................................................................................. 105 , . Normal și patologic în geriatrie............................................................................................ 106 Principalele entități patologice ale vârstnicului.............................. .. .. ........ ... ........... 107 Diagnosticul în patologia bolnavului vârstnic..........,............... ..... .............................. 110 Patologie specifică vârstnicului mai frecvent întâlnită în medicina de familie............. 111 10. Abordarea pacientului hipertensiv - Viorel Nicu Pârvulescu, Viorela Enăchescu 119 Definiția hipertensiunii arteriale.................................................................................... 119 Epidemiologie ...........................,..................................................................................... 119 Clasificarea hipertensiunii arteriale............ .................................................................. 119 Diagnosticul hipertensiunii arteriale ............................................................................. 122 Examenul clinic........................................................................................................... 122 Informațiile paraclinice în HTA.. ................................................................................. 126 Complicații și prognostic..........................................,...................................................... 129 Bilanțul clinic și paraclinic în stadializarea HTA..... ...................................................... 129 Principii terapeutice în HTAE și HTAS.,,. .................................................................. 130 Principii de dispensarizare................. ........... .................................................................. 132 Anexa - Breviar cu medicația antihipertensivă ............................................................... 132 11. Diagnosticul și tratamentul bolilor la pacienții cu durere toracică și precordială 137 - Viorel Nicu Pârvulescu...................................................................................................... .... Generalități.................................................................................................................... 137 Clasificarea durerii toracice și precordiale ................................................................ ... .................................................................................................................................................137 Clasificareapatogenică a durerii toracice..................... .......................................... 137
CUPRINS 7 175 175 175 177 177 177 178 Clasificarea etiopatogenică a dureriiprecordiale...., ..................................................... 138 Aportul anamnezei pentru diagnostic.................. ....................... ............. ......... ............ 138 Examenul obiectiv......................................................................................................... 141 Informațiile paraclinice în durerea toracică și precordială... ........................................... 143 Principii de tratament în durerea toracică și precordială............. ..........................^ 145 12. Orientarea diagnosticului și tratamentului Ia pacienții cu dispnee - Viorel Nicu 149 Pârvulescu, Sorin Paul Beznă.................................................................................................. Clasificarea dispneei........................................................................................................ 149 Elemente de fîziopatologie ............................................................................................. 149 Patogenie ............................................................... . ..................................................... 150 Aportul anamnezei pentru diagnostic....... .... .......;...................................................... 151 Examenul obiectiv........................................................................................................ 153 Explorarea paraclinică a bolnavului cu dispnee........................................................... 154 Orientarea terapeutică Ia pacienții cu dispnee.............................................................. 156 13. Diagnosticul pozitiv și diferențial al tulburărilor de ritm la bolnavul cu 160 palpitații - Viorel Nicu Pârvulescu ......................................................................................... Definiție........................................................................................................................... 160 Aportul anamnezei pentru diagnostic.......................................................................... 160 Examenul obiectiv........... .. ..................................................................................... 161 Investigațiile paraclinice la bolnavul cu palpitații........................................................... 162 Principiile terapeutice............................. ... ...................................... .. .... .................. 168 Anexa - Medicamente antiaritmice................................................................................... 171 14. Diagnosticul pozitiv, diferențial și tratamentul diferențiat la pacienții cu dureri 174 în membre - Viorel Nicu Pârvulescu, Viorela Enăchescu.... ....................................................... Durerea nervoasă ....................................................................................................... 174 Clasificarea etiopatogenică............................................................................................. 174 Anamneză ........................................................................................................................ 174 Examenul obiectiv ....................................................................................................... Investigațiile par aci inice ........ ............................................ . Forme clinice particulare de nevralgii.................................................................... Tratamentul nevralgiilor................... ........................................................................... Durerea de origine vasculară........................................................................................ Clasificarea durerii vasculare..... ............. .......... ... .............................................. .. Durerea venoasă ............................................. ........................................ ........ . Durerea din bolile arteriale periferice.......................................................................... 179 Durerea musculară.................................................................................................. 181 Durerea osteoarticulară.............. .. ................................................................................. 182 Clasificare.................................... ..................... ................ ......................................... 182 Traumatismele articulare ................................................................................................ 182 Artritele infecțioase................................................................................ ......................... 182 Artritele inflamatorii................................................................... 182 Reumatismele abarticulare...............................................s. ...................................I..... 185 Artrozele ........................................................................................................................ 186 Alte artropatii................................................................................ii;;.............................. 187 Tumorile.................................................................... .........................; .... .... ............. 187 Osteopatia hipertofică.................................... ........;...... ............................................... 187 Talalgia..................................................................... ... .............................................. 187 Artralgia reflexă........................................................................................................... 187 Probleme de dispensarizare .......................................................................................... 188 Anexa - Medicamente anti inflamatorii......................................................................... 188 15. Dispepsia și abdomenul dureros - Viorela Enăchescu........................................................ 191 Bolnavul dispeptic ....................................................................................................... 191
CUPRINS 5 Probleme de diagnostic etiologic..................................................................................... 191 Clinica dispepsiilor........................................................................................................ 193 Sindroame dispeptice particulare în practica medicală ................................................... 195 Strategia terapeutică în sindromul dispeptic................................................................. 197 Bolnavul cu durere abdominală............ ... ................................................................... 199 Clasificarea etiologică a durerii abdominale .................. '............................................ 199 Analiza clinică a durerii abdominale.............................................................................. 200 Tipuri de sindroame clinice în durerea abdominală. ....................................................... 202 Examenul fizic la bolnavul cu durere abdominală ........... .. ............................................ 203 Explorările paraclinice în durerea abdomonală............ ................................................... 204 Diagnosticul diferențial al durerii abdominale ............. ............ ...................................... 207 Principii terapeutice......................................................................................................... 208 16. Diagnosticul etiopatogenic și tratamentul diferențiat la pacienții cu hepato-, 212 spleno- și adenomegalie - Viorela Enăchescu, Viorel Nicu Pârvulescu ................................ Bolnavul cu hepatomegalie....................................;;....ă.......... ..................................... 212 Clasificarea etiopatogenică..................................... —.................................................. 212 Clasificarea fiziopatologică ...................... ....................... .... .,....................................... 212 Circumstanțele de prezentare a pacientului cu hepatomegalie...... .......... .. ..................... 212 Aportul anamnezei pentru diagnostic............................................................................ 213 Examenul obiectiv.............. . .................................................................................... 213 Explorările paraclinice.............. .................................................................................. 216 Diagnosticul pozitiv și diferențial al hepatomegaliilor................................................... 221 Principii terapeutice............ ..................... .. ...............:.i îX.....................7......... EA;.. 221 Bolnavul cu splenomegalie ............. .. ..................................................................... 223 Recunoașterea și caracterele splenomegaliilor............. ... ............................................... 224 Clasificarea splenomegaliilor ........................................................................................ 224 Clinica splenomegaliilor.................................................................................................. 226 Aportul anamnezei la bolnavul cu splenomegalie ............................................1 ............. 226 Modificările de volum ale splinei.................................................................................. 226 Investigații paraclinice......................................................... ............................................ 227 Principii terapeutice. Indicațiile splenectomiei ............................................................. 228 Bolnavul cu adenomegalie ........................................................................................ 229 Clasificarea adenopatiilor............................................................................................ 229 Examenul clinic ........................................................................................................... 230 Anamneză și examenul obiectiv.................................................................................... 230 Investigațiile paraclinice................................................................................................ 230 Principii terapeutice.................. ............................................ ..... ......:................... 231 17. Diagnosticul etiopatogenic și tratamentul diferențiat la pacienții cu icter - 233 Viorela Enăchescu................................................................ ................................ ................. Definiție......................................................................................................................... 233 Clasificarea etiopatogenică a icterelor............................................................................. 233 Clasificarea biochimică ................................................................................................... 234 Aportul anamnezei pentru diagnostic.............................................................................. 234 Examenul obiectiv........................................................................................................... 236 Algoritm clinic de diagnostic ........................................................................................ 236 Investigațiile paraclinice de laborator ............................................................................. 237 Explorările imagistice...................................................................................................... 238 Explorarea anatomo-patologică....................................................................................... 239 Principii terapeutice....................................................................................................... 239 J ......................................, :>':' 18. Diagnosticul etiopatogenic și tratamentul diferențiat la pacienții cu anemie - 241 Viorela Enăchescu, Viorel Nicu Pârvulescu............................................................................ Definiție.................................................................................................................... 241 Clasificarea anemiilor.................. .................................................................................. 241 Anamneză și examenul obiectiv..................,,.......... ....................................................... 243
CUPRINS 6 Factorii de risc...............................................u .............................................................. 245 Investigațiile paraclinice................................................................................................ 246 Principiile terapeutice.................................................?......... .. .................................. 247 19. Abordarea pacientului cu afecțiuni ale aparatului urinar - Sorin Paul Beznă, 249 Cristiana Paula Bărbulescu Anamneză .......................................................................................... ............................. 249 Examenul clinic al bolnavului nefro-urinar........ ... ........................................................ 249 Investigațiile paraclinice nefro-urinare............................................ ............................ 251 Sindroamele nefrologice................................................................................................. 253 Sindromul dureros......... ... ........................................................................................ 253 , Sindromul urinar .......................................................:.............................................................. 254 Sindromul edematos...................................................... .............................................. 255 Sindromul cardiovascular hipertensiv................■............................................ .......... 255 Sindromul de retenție azotată fixă............................................................................. 256 Sindromul nefritic........... ................................................................................................ 256 Sindromul nefrotic......................................................................................................... 256 Principii terapeutice...................................................................................................... 257 20. Diagnosticul pozitiv, diferențial și terapia sindromului edematos — Sorin Paul 258 Beznă.................................................................................................................................... Definiție......................................................................................................................... 258 Etiopatogeneză ............................................................................................................... 258 Clasificarea etiopatogenică a edemelor ........................................................................ 258 Tablou clinic................................................................................................................... 259 Investigații paraclinice.................................................................................................. 260 Conduita terapeutică....................................................................................................... 260 Dispensarizarea bolnavului edematos ............................................................................ 262 21. Pacientul cu patologie metabolică și tulburări ale echilibrului ponderal - Sorin 264 Paul Beznă.................................................................................................. .............................. Obezitatea ..................................................................................................................... 264 Denutriția........................................................................................................................ 266 Diabetul zaharat.............................................................................................................. 268 Guta ................................................................................................................................ 270 Porfiriile........................................................................................................................ 271 Hemocromatoza....................................................................................... .*................... 271 22. Pacientul cu manifestări alergice în practica medicului de familie - Viorel Nicu 273 Pârvulescu, ViorelaEnăchescu................................................... ............................................. Noțiuni introductive........ ............................................................................................. 273 Componentele mecanismului imunologic .................................................................. 273 Clasificarea mecanismelor imunologice......................................................................... 274 Clasificarea principalelor boli alergice după aparatul și/sau sistemul afectat.............. 275 Diagnosticul clinic și paraclinic al bolilor alergice ........................................................ 275 Urticaria.......................................................................................................................... 276 Tratament............................................................................................... ......................... 279 23. Diagnostic și tratament în sindromul (sub)febril prelungit - Viorel Nicu 281 Pârvulescu, Viorela Enăchescu..................................................................... .......................... Definiție.......................................................................................................................... 281 Fiziologia și fiziopatologia termogenezei.................;..... ................................................ 281 Orientarea diagnosticului clinic...' ........... ................................................................... 282 Informațiile paraclinice.................................................................................................. 283 Curba termică și probabilitatea diagnostică................................................................... 284 Diagnosticul de excludere.............................................................................................. 287 Atitudinea terapeutică în fața unui sindrom febril prelungit ........................................... 288 24. Probleme de screening și dispensarizare a bolnavului oncologic - Viorela 289 Enăchescu...........................................................................................................................
CUPRINS 7 Principii și metode de diagnostic în boala neoplazică................................................... 289 Etapele stabilirii diagnosticului................ .. .................................................................... 289 Clasificarea metodelor de diagnostic .............................................................................. 289 Screeningul oncologic................................................................................................... 291 Metode de diagnostic și stadializare................................................................................ 292 Simptome produse de afecțiunile maligne .................................................................... 292 Markerii tumorali ........................................................................................................ 292 Probleme de screening și diagnostic în pricipalele neoplazii maligne............................ 293 Screeningul cancerului pulmonar ................................................................................... 293 Screeningulpacientelor asimptomaticepentru cancerul mamar............................ 293 Screeningul în cancerul ovarian .................................................................................... 294 Depistarea precoce activă a cancerelor digestive ....................................................... 295 Depistarea precoce activă a cancerului hepatic ............................................................. 295 Depistarea precoce a cancerului de prostată............................................... ................. 295 Screeningul cancerului de col uterin....................................................................... 295 25. Diagnosticul și tratamentul cefaleei — Viorela Enăchescu, Viorel Nicu Părvulescu 296 Introducere. Definiție ...................................................................................................... 296 Circumstanțe de prezentare a bolnavului cu cefalee .................................... ... .... ::..... 296 Clasificarea algiilor cefalice ........................................................................................ 296 Examenul clinic al bolnavului cu cefalee.:.................................................................... 298 Forme clinice particulare de cefalee............................................................................. 300 Diagnosticul nosologic și etiologic al cefaleei............................................................ 302 Explorările paraclinice............... ...................................................................................... 302 Principii terapeutice................. ........................................................................................ 303 26. Patologia iatrogenă - Viorel Nicu Părvulescu, Cristiana Paula Barbute seu 305 Definiție................................................................................................................. ..... ... 305 Factorii determinant! ....................................................................................................... 305 Reacțiile adverse medicamentoase .................................................................................. 307 Tulburări digestive minore și majore........................................................................... 307 Reacții alergice................................................................................................................ 307 Tulburări hematologice...................................................................................'. .............. 308 Tulburări cardiovasculare...................... ........................................... ........................... 308 Tulburări urogenitale ............; ....................................................................................... 309 Tulburări metabolice....................................................................................................... 309 Reacții adverse apărute la asocieri medicamentoase .................................. 309 Efecte adverse ale medicamentelor administrate la personalul muncitor ................................ 311 Efecte asupra sarcinii........................................................................................'A 311 Efecte ale medicamentelor asupra mamei... .......... ..v.-:5........................... .... .. ....... 312 Manifestări nervoase................ .’................................................................................ 312 Efecte asupra organelor de simț.......................................................................................... 312 Rolul medicului în combaterea iatrogeniei............................................................... 313 27. Dispensarizarea bolnavilor cronici -Eigia Fior ea, Cristiana Paula Bărbulescu 314 Cadrul general....... .................................................................................................... 314 Activitatea preventivă.......... ............................................................................................ 314 Prevenție și dispensarizare în bolile cronice ................................................................ 315
CUPRINS 8 Grupele de boli supuse dispensarizării............................................................... .......... 316 Evaluarea eficienței dispensarizării................................................................ ... ..... 317 Bibliografie................................................................................................................................... 3 ABREVIERI AINS - antiinflamatorii nesteroidiene AIT - accident ischemic tranzitoriu AHC - antecedente heredo-colaterale ALAT - alaninaminotransferaza APF, APP- antecedentepersonale fiziologice,patologice ASAT- aspartataminotransferaza AVC - accident vascularcerebral BCF - bilirubină, colesterol,fosfatază alcalină BK - bacilul Koch BR - bilirubină (totală) BRA - blocanțide tip 2 ai angiotensinei BRD - bilirubină directă / bloc de ramură dreaptă (în context) BRI - bilirubină indirectă BRS - bloc maajor de ramură stângă BSP - bromsulfon ftaleină CA - carcinoantigen IT-I __________nnotțr'o UlliUAV 11J.U1 CLI 1 V-UU-tiV-Vz CBP - calea biliară principală CH - criză hipertensivă / ciroza hepatică (în context) CMO - cardiomiopatia obstructivă (hipertrofică) CNP - cod numeric personal CPC - cord pulmonarcronic CPER - colecistopancreatografia endoscopică retrogradă CPK - creatinfosfokinaza CT - computertomografie CVM - condițiide viață și muncă DSA - defect de sept atrial DT - derivație DZ - diabet zaharat EDTA - edetamin (acidumedeticum- DCI) EKG - electrocardiogramă EPA - edempulmonaracut ExV - extrasistola ventriculară ExSV - extrasistola supraventriculară FA - fibrilație atrială FIA - flutteratrial GNDA - glomerulonefrita difuză acută GNDC - glomerulonefrita difuză cronică GOT - transaminaza oxal-glutamică GPT - transaminaza piruvat-kinază HAD _ hipertrofie atrială dreaptă HAI - hepatita autoimună HAS - hipertrofie atrială stângă HAV - hepatită acută virală HC - hepatita cronică HIC - hipertensiune intracraniană HHC - hemisuccinat de hidrocortizon HLG - hemoleucograma HP - HelicobacterPylori 5-HT1 - 5-hidroxi-triptamina 1 HTA - hipertensiune arterială HTAE - hipertensiune arterială esențială HTAS- hipertensiune arterială secundară HTP - hipertensiunea portală HVD - hipertrofie ventriculară dreaptă
CUPRINS 9 IC - insuficiența cardiacă ICC - insuficiență cardiacă congestivă IDR - intradermoreacție IEC - inhibitori ai enzimei de conversie IMA - infarct miocardic acut INR - internationalnormalised ratio IRA — insuficiența renală acută IRC - insuficiența renală cronică IVS - insuficiență ventriculară stângă JNC - Joint NationalCommittee KC1 - clorura de potasiu LCR - lichid cefalorahidian LDH, - lactico-dehidrogenaza 1 LED, LES - lupus eritematos diseminat / sistemic LGC - leucemie granulocitară cronică LH - hormonulluteinic LLC - leucemie limfatică cronică LMC - leucemie mieloidă cronică MMM - mctaplazie mieloidă cu mieloscleroză M.S. - MinisterulSănătății NAV - nodulatrioventricular OAD - oblic anteriordrept OAS - oblic anteriorstâng 17 OH-CS - hormonul17 hidroxi-corticosteroid PCA - persistență de canalarterial PCE - poliartrita cronică evolutivă PEV - perfuzie endovenoasă ?GF2 - prostaglandina F2 PNA - pielonefrita acută PNC - pielonefrita cronică PR - poliartrita reumatoidă PPD - derivat proteic purificat de tuberculină PSA - antigenulspecific prostatic PSH - periartrita scapulohumerală RAA - reumatismarticularacut RDG - refluxul duodeno-gastric REG - refluxul entero-gastric RFC - reacția de fixare a complementului RGE - refluxul gastro-esofagian RIF reumatisminfecțios de focar RMN - rezonanță magnetică nucleară SEI - sfincterulesofagian inferior SN - sindromulnefrotic SNC - sistemulnervos central T3, T4 - hormonii tiroidieni TA — tensiunea arterială TAD — tensiunea arterială diastolică TAS - tensiuneaarterială sistolică TBC - tuberculoză TG — trigliceride TGO - transaminaza glutamic oxalică TGP - transaminaza glutamic piruvică THLAM - trometanolum(DCI) TJNP - tahicardie joncțională neparoxistică TPA - tahicardie paroxistică atrială TPSV - tahicardie paroxistică supraventriculară TSH — hormonultireostimulator TTS - tratament transdermic UF - unitățifotometrice UML — unitățiMc Lagan VDRL - venerealdeseaseresearch laboratory VSH — viteza de sedimentare a hematiilor WPW - Wolf Parkinson White HVS - hipertrofie ventriculară stângă
MEDICINA DE FAMILIE 13 1. MEDICINA DE FAMILIE (definiție, conținut, specific, funcții, principii, domeniul de activitate, rolul MFîn sistemul de sănătate modern) Ligia Florea SCURT ISTORIC Medicina în lungul său drum parcurs din Antichitate și până în prezent, a suferit un proces continuu de dezvoltare, de reactualizare, apărând multiple specialități legate de progresul imperios al științei și tehnicii medicale. Procesul de specializare s-a produs ca o necesitate a societății contemporane de a se adapta multiplelor și complexelor informații, dar și ca o consecință a incapacității creierului uman de a asimila teoretic și practic o paletă vastă de cunoștințe. Prima catedră de Medicina Familiei a luat naștere în Scoția, fiind urmată la scurt timp de Olanda în anul 1966. La scurt timp s-au înființat catedre noi în majoritatea țărilor europene, Comunitatea Europeană obligând statele membre Ia învățământul postuniversitar pentru medicii de familie. Dacă, în alte țări medicina de familie a fost recunoscută ca specialitate acum patru decenii, în România acest lucru s-a petrecut mult mai târziu. în anul 1990 prin Ord. 539 al Ministerului Sănătății, s-a acceptat ca specialitate de sine stătătoare, sub denumirea de Medicină Generală. Denumirile de Medicină de Familie și Medic de Familie se regăsesc pentru prima dată în Legea 145/1997 a Asigurărilor Sociale de Sănătate și în Ord. M.S nr. 378/1999. Apariția medicinii de familie ca o specialitate nouă în practica medicală, trebuie privită ca un concept cu specificitate aparte, în care pacientul este analizat în integritatea sa, în familie, colectivitate și în ecosistemul în care trăiește. în prezent, formarea specialiștilor în medicină de familie s-a obiectivat prin diversificarea procesului de învățământ, care este structurat pe trei niveluri de pregătire: • învățământul universitar pentru studenții anilor terminali, prin crearea catedrelor de M.F, care au rol de a contribui la aprofundarea tematicii caracteristice specialității prin cursuri și stagii de pregătire practică; . • învățământul perioadei de rezidențiat cu o durată de pregătire de trei ani; • educația medicală continuă cu rol de informare, instruire, dublată de tehnici de evaluare și acreditare în scopul de a asigura o creștere calitativă a actului medical. DEFINIȚIE WONCA (Organizația Mondială a Colegiilor Naționale și Academiilor de Medicină Generală) definește medicina de familie ca: „O specialitate cu o identitate proprie ce asigură asistenta medicală primară și continuă a populației și care, prin acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de recuperare contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și a comunității’'. Definiția pentru medic de familie, unanim acceptată de Colegiul Regal de Medicină Generală, Londra: ’’Medicul de familie este cel care oferă asistență medicală primară și continuă individului și fainii iei". Definiția grupului de la Leeuwenhorst: "Medicul de familie asigură asistența medicală primară >/' continua individului, familiei și comunității, indiferent de vârstă, sex sau boală ". în sistemele medicale de calitate, medicul de familie, prin statutul său special, trebuie să dețină un rol central datorită echitabiIității sociale și eficienței economice. Medicul de familie este parte integrantă a sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate este conceput ca un subsistemde protecție socială cu rol de a produce servicii pentru menținerea stării de sănătate. Actorii sistemului sunt furnizorii de servicii medicale (medicii) și beneficiarii acestor servicii, respectiv toți cei ce își achită lunar contribuția la CNAS pentru asigurarea stării de sănătate. în România sistemul de asigurări de sănătate este de tip BISMARK, asemănător cu cel din Germania, Olanda și Belgia. în raport cu celelalte specialități medicina de familie are o particularitate aparte, care îi sporește locul în sistemul medical: se dezvoltă pe orizontală și este orientată spre sănătate, focalizată pe persoană, și bazată pe comunitate. CONȚINUTUL MEDICINII DE FAMILIE Medicina de Familie este cristalizată în câteva direcții specifice care reflectă activitatea medicului de familie: • Activitate medicală preventivă: - depistarea, combaterea factorilor de risc și a factorilor patogeni; - educație sanitară; - cultivarea unui stil de viață sanogenic;
Ligia Florca 14 - imunizări; - controale medicale periodice. • Activitate curativă: a) la cabinetul medical: - desfășoară o activitate preventivă; - acordă consultații; - prescrie un tratament medicamentos; -indică regimul alimentar; - realizează educație sanitară; - solicită examene paraclinice; - efectuează unele examene paraclinice: glicemic, colesterol, trigliceride, examen sumar de urină, EKG, oșcilometrie; - efectuează manevre de mică chirurgie; - trimite bolnavul la medicul specialist sau îl internează, - efectuează psihoterapie; - efectuează activități de suport (eliberează acte medicale: adeverințe, certificate și recomandări pentru cură balneară); b) la domiciliul bolnavului consultă; - copii sub un an pentru afecțiuni acute; - pacienți imobilizați ortopedic; - pacienți cu afectarea membrelor inferioare secundar AVC; - pacienți după intervenții chirurgicale; - pacienți în fază terminală; - urgențe medico-chirurgicale; - vizite active pentru urmărirea bolnavilor cu afecțiuni cronice sau pentru cunoașterea factorilor de risc existenți în anumite familii etc. • Managementul cabinetului medical: - coordonează și stabilește sarcinile echipei de lucru; - negociază contractul cu CNAS și respectă clauzele contractuale; - completează corect evidențele medical - contabile și raportează activitatea depusă; - gestionează fondurile financiare. • Activități speciale - se regăsesc de fapt în funcțiile medicinii de familie de supraveghere și păstrare a stării de sănătate și cuprind măsuri cu caracter specific, cu adresabilitate țintită: gravidei, lehuzei, sugarului 0-12 luni, bătrânilor și familiei cu probleme sociale. SPECIFICUL MEDICINII DE FAMILIE Chiar dacă medicul de familie lucrează singur în cabinetul său medical (urban, rural), activitatea acestuia nu trebuie privită desfașurându-se izolat, ci în contextul unei echipe medicale moderne. în vederea stabilirii unui diagnostic și a unui tratament, medicul de familie se află într-o permanentă colaborare cu medicii specialiști, fără al căror aport considerabil nu s-ar obține o activitate medicală de calitate. De exemplu, dacă medicul de familie suspicionează un cancer de sân la o femeie, aceasta va fi supusă unui control multidisciplinar alcătuit din radiolog, chirurg, histopatolog, oncolog. în contextul în care toate specializările fac progrese considerabile prin asimilarea de noi cunoștințe medicale și medicina de familie va evolua permanent prin prelucrarea-descoperirilor recente, cu importanță practică imediată în folosul creșterii calității actului medical și implicit în beneficiul bolnavului. Preluarea informațiilor de Ia celelalte specialități nu este suficientă medicinii de' familie, deoarce în ultimii ani aceasta a cunoscut o permanentă dezvoltare și a ajuns să-și însușească o bogată experiență și deprinderi specifice profesiei. Aceste informații, care nu se regăsesc pe tărâmul celorlalte specialități, trebuie obținute în cadrul unui proces de învățământ medical caracteristic specialității medicinii de familie.
MEDICINA DE FAMILIE 15 J . FUNCȚIILE MEDICINII DE FAMILIE Fiind o specialitate cu identitate proprie, medicina de familie trebuie să asigure anumite servicii în beneficiul individului, familiei și colectivității, servicii ce se reflectă prin funcțiile sale: • Asigurarea accesibilității la asistența medicală a populației Este funcția cea mai importantă pentru că numai prin accesibilitate la asistență medicală se poate vorbi de îndeplinirea celorlalte funcții. Accesibilitatea la asistență medicală înseamnă că orice individ sănătos sau bolnav sau o urgență medico-chirurgicală poate să se adreseze medicului’ de familie. Pentru asigurarea accesibilității, medicul de familie va avea afișat la nivelul cabinetului medical programul său de activitate care cuprinde un orar de funcționare la cabinet și în teren, precum și afișarea numărului său de telefon cu rol de informare, programare, solicitări la domiciliu sau indicații în caz de urgențe medico- chirurgicale. întâlnirea medic-pacient conduce la adoptarea unei decizii care se poate canaliza în trei direcții: a) pacientul examinat este diagnosticat, nu ridică probleme speciale și poate fi tratat de medicul de familie; b) pacientul examinat necesită ajutorul medicului specialist; c) pacientul examinat ridică probleme deosebite și din acest motiv va fi internat (investigații lărgite, stabilire de diagnostic și terapie); • Supravegherea stării de sănătate a populației Medicul de familie îngrijește individul de la naștere și este martorul dezvoltării, îmbolnăvirii acestuia, deoarece pe lista sa de asigurați se găsesc atât indivizi sănătoși cât și bolnavi. Prin supravegherea stării de sănătate medicul de familie întreprinde o serie de măsuri de îngrijire în scopul păstrării sănătății individului, a familiei și respectiv a colectivității. Din acest motiv medicul de familie se deosebește de ceilalți specialiști, deoarece prin controalele periodice ale stării de sănătate combinate cu sfaturi de educație sanitară, nu așteaptă ca pacientul să se îmbolnăvească, aducându-și contribuția prin mijloace specifice la prevenirea îmbolnăvirii și menținerea stării de sănătate. • Funcția preventivă Prin natura activității sale, medicul de familie, pe lângă asigurarea asistenței medicale curente a populației, are un rol deosebit în prevenirea apariției bolilor, în depistarea precoce a primelor semne de boală dar și în urmărirea, tratarea corectă a pacientului pentru a evita apariția complicațiilor, a handicapului. Munca preventivă a medicului de familie este orientată în trei direcții: a) prevenire primară: - combaterea factorilor de risc;. ., - cultivarea comportamentului sanogenic; - educație sanitară; - specifică: imunizări, asistența femeii gravide, a lehuzei, servicii de planning familial, profilaxia rahitismului, etc. b) prevenire secundară, depistarea precoce a bolilor prin: ~ activități întreprinse în cadrul consultațiilor curente; - metoda controlului periodic; - metoda „screening”-ului. c) prevenire terțiară - prevenirea complicațiilor, evitarea handicapului și reinserția socială a bolnavului. • Promovarea stării de sănătate. Cuprinde o serie de măsuri care au ca scop combaterea factorilor de risc și patogeni, cultivarea unui stil de viață sanogenic, cu implicare directă, a individului, familiei, colectivității în menținerea propriei stări de sănătate.
Ligia Florea 16 • Acordarea îngrijirilor medicale curente Pe lângă activitatea preventivă medicul de familie acordă îngrijiri medicale curente (consultă, investighează paraclinic, stabilește diagnosticul, tratează, urmărește evoluția pacientului). Optim, prin activitatea sa, medicul de familie ar trebui să rezolve 80 % din patologia existentă în ambulatoriu. Va apela la specialiști în cazurile în care posibilitățile sale de investigație și tratament sunt limitate sau de fiecare dată când intervin probleme deosebite, care nu permit amânarea colaborării. • Facilitarea intrării și a medierii pacientului în sistemul medical Medicul de familie este confruntat cu o multitudine de probleme pe care nu le poate rezolva singur șî din acest motiv îndrumă pacientul pentru examinare și investigații la specialiști sau pentru internare. în sistemul actual de sănătate cu multiple specializări, pacientul este pus în situația de a nu ști cărui specialist să se adreseze. Prin această funcție a medicului de familie, pacientul este îndrumai să pătrundă mai ușor în sistemul medical (de exemplu, un bolnav suspect de hepatită virală acută va fi îndrumat către serviciul boli infecțioase sau un simptomatic respirator - tuse apărută de mai mult de 3 săptămâni - va fi trimis la ftiziologie). Datorită funcției enunțate, medicul de familie își verifică supozițiile de diagnostic și urmărește evoluția pacientului, colaborează cu medicii specialiști și, nu în ultimul rând, are o evidență corectă a morbidității din teritoriu. • Funcția de sinteză diagnostică și terapeutică Pacienții internați sau trimiși în ambulatoriul de specialitate, în urma consultului interdisciplinar se întorc la medicul de familie cu mai multe diagnostice și recomandări. Pentru că medicul de familie îngrijește bolnavi și nu boli, va realiza o sinteză diagnostică și terapeutică sesizând legăturile dintre boli ierarhizând în funcție de gravitate bolile pentru a lua o decizie corectă, corelată cu factorii implicați. • Coordonarea serviciilor medicale în funcție de nevoile pacientului Medicul de familie este un medic de prim contact pentru pacienții săi. Aceștia se adresează medicului care, în urma examinării, își va orienta serviciile în funcție de nevoile pacientului, deoarece sunt situații care impun îndrumarea către alte servicii medicale: laborator, radiologie, ecografie, specialiști de ambulator, secții spital, servicii Je urgență și de recuperare. • Supravegherea medicală continuă în evoluția sa, boala poate să se îndrepte către vindecare, către cronicizare sau către complicații cu afectarea gravă a sănătății pacientului. Cel mai frecvent aspect întâlnit este cel de cronicizare al bolilor. Astfel, se impune o asistență medicală continuă prin urmărirea de către medicul de familie a bolnavului din punct de vedere clinic, paraclinic, supravegherea tratamentului, sesizarea aspectelor patologice noi, a agravărilor precum și a complicațiilor. • Asistența medicală a familiei și colectivității Starea de sănătate a individului este într-o strânsă relație de interdependență cu starea de sănătate a familiei, care la rândul său poate avea patologia sa caracteristică. Familia se regăsește într-o colectivitate umană a cărei stare de sănătate este influențată de factori bio-psiho-sociali și va depinde de sănătatea indivizilor ce o compun. • Recuperarea și reabilitarea pacientului * în cadrul activității de supraveghere continuă, medicul de familie va urmări pacientul externat din spital. în cazul în care vindecarea nu este integrală va întocmi un program de recuperare a acestuia prin utilizarea altor servicii de specialitate: fizioterapie, kinetoterapie și/sau cure balneare. Eficiența acestor servicii va trebui să se regăsească în reabilitarea bolnavului, cu integrarea acestuia Ia locul de muncă sau în societate. • Acordarea îngrijirilor medicale în stadiile terminale Bolile cu evoluție implacabilă către deces, impun din partea medicului de familie o serie de măsuri care să aline suferința muribundului. Acestea sunt adresate în special menținerii funcțiilor vitale și combaterii'durerii. Ameliorarea confortului pacientului, acompaniamentul relațional, susținerea familiei sunt factori importanți ai îngrijirilor paliative. • Cercetarea științifică Ca orice disciplină științifică, medicina de familie trebuie să-și dezvolte permanent domeniul de activitate. Medicul de familie prin poziția sa în sistemul actual de sănătate este un adevărat nucleu de stocare și prelucrare a informațiilor, deoarece primește și trimite informații în toate direcțiile. Cercetarea se răsfrânge în special asupra abordării globale a individului, a familiei, a colectivității în corelație cu factorii de risc bio-psiho-sociali ce influențează trecerea de la starea de sănătate la starea de boală.
MEDICINA DE FAMILIE 17 PRINCIPIILE MEDICINII DE FAMILIE Ca orice disciplină științifică, medicina de familie are la bază o serie de principii care constituie fundamentul specialității, principii care o individualizează și o deosebesc de alte specialități. a) Asistența medicală de prim contact. b) Asistența medicală continuă. c) Abordarea integrală a pacientului: - medicul de familie se ocupă de întreg organismul; - nu numai de boală ci și de bolnav; - plasează boala în contextul celorlalte suferințe. d) Asistența medicală a familiei. e) Asistența medicală comunitară. f) Abordarea ecosistemică a problemelor medicale. DOMENIULDE ACTIVITATE AL MEDICINII DE FAMILIE Avantajele procesului de specializare și ultraspecializare sunt incontestabile în condițiile realizate de progresul tehnico-științific medical, dar acest proces prezintă și unele dezavantaje: • a fragmentat unitatea organismului uman; • se ocupă de boală și nu de bolnav; • a făcut dificilă alegerea specialistului; • acordă asistență medicală episodică; • nu poate asigura accesibilitatea; • a scumpit asistența medicală. Primul care a resimțit fragmentarea unității organismului uman a fost tocmai bolnavul care trebuie să circule de la un specialist la altul în scopul investigațiilor și diagnosticului. Acest periplu al bolnavului, însoțit de factorul timp este tributul care se plătește progresului medicinii. Vorbind de ..măreția și sărăcia” specializării, I. Chavez afirma că, pentru toate progresele aduse de specializare, s-ar putea să plătească medicul, bolnavul și medicina. Având în vedere stadiul actual de dezvoltare a medicinii, când fiecare specialist răspunde de un organ, se pare că sfera medicinii generale este mult micșorată. In această situație s-a formulat următoarea întrebare: „Care mai este domeniul de activitate al medicului de familie? Medicului de familie îi revine întotdeauna sarcina imensă de a îngriji bolnavul cu toate problemele sale. Acest lucru este foarte important dacă se are în vedere că organismul uman este un sistemintegrat, că organele de care se ocupă celelalte specialități reprezintă niște subsisteme și organismul uman este un subsistem ce stă la baza sistemului familial, social în care trăiește și se îmbolnăvește. Deși există o multitudine de specialități, medicinii de familie i-au rămas numeroase domenii de activitate în cadrul medicinii modeme, care nu pot fi abordate de celelalte specialități. Medicina de familie nu se ocupă numai de omul bolnav, ci și de omul sănătos (particularitate pe care nici o altă specialitate nu o abordează) cu nevoile sale în diferitele etape ale dezvoltării, cu probleme de profilaxie primară, specifică precum și cu trecerea de la starea de sănătate la starea de boală. Medicina de familie are ca domeniu de studiu și familia în care omul se naște, trăiește, se îmbolnăvește, se vindecă sau moare. Rezumând, domeniul de activitate al medicinii de familie se regăsește în: • probleme medicale ale omului sănătos; • prevenție primară; • prevenție specifică; • probleme medicale ale bolnavului; • probleme medicale ale familiei; • patologie socială. ROLUL MEDICINII DE FAMILIE ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE MODERN Medicina de familie este o specialitate complexă care stă la baza sistemelor medicale modeme, fiind factorul principal în ocrotirea sănătății populației. în țările în care profilul M.F a fost neglijat s-a constatat o aglomerare nejustificată a spitalelor cu costuri suplimentare de diagnostic și tratament. Deja este recunoscut faptul că specialitățile de profil nu pol rezolva toate problemele medicale curente ale populației, M.F fiind singura disponibilă să compenseze deficiențele procesului de specializare. De aceea sistemele de sănătate moderne caută să îmbine activitatea specialiștilor de profil cu activitatea M.F. Medicina de familie stă la baza sistemelor medicale și are următoarele roluri:
Ligia Horea 18 A) Compensarea unor deficiențe generate de procesul de specializare • asigură accesibilitatea bolnavilor la asistența medicală; • asigură asistența medicală curentă; • abordează bolnavul în integritatea sa; • efectuează sinteză diagnostică și terapeutică; • coordonează serviciile medicale în funcție de nevoile bolnavului; • selectează bolnavii care necesită asistență medicală de specialitate; • asigură continuitatea asistenței medicale; • supraveghează bolnavii cronici. B) Îndeplinirea unor funcții specifice • asistența medicală a omului sănătos; • asistența medicală a familiei; • asistența medicală a comunității; • prevenție primară; • prevenție specifică; • supravegherea stării de sănătate a populației. Rolul medicului de familie exprimă importanța sa în sistemul de sănătate modem și relevă necesitatea unei permanente colaborări cu medicii de alte specialități.
CABINETUL MEDICAL. ECHIPA DE LUCRU. PACHETUL DE SERVICII. MANAGEMENT.LEGISLAȚIE 19 2. CABINETUL MEDICAL DE MEDICINĂ A FAMILIEI ȘI ECHIPA DE LUCRU A MEDICULUI DE FAMILIE. PACHETUL DE SERVICII. MANAGEMENTUL CABINETULUI. PROBLEME DE LEGISLAȚIE. Ligia Florea Spre deosebire de ceilalți specialiști, care lucrează în spitale și policlinici, medicul de familie lucrează într-un cabinet mai mic, situat de obicei cât mai aproape de domiciliul pacienților. Indiferent dacă lucrează singur sau în grup, medicul de familie are o echipă de luciu, formată din persoane calificate în anumite activități. DEFINIȚIA CABINETULUI MEDICAL r Cabinetul medical este o unitate fără personalitate juridică,furnizoare de servicii medicale. în cabinetul medical se acordă asistență medicală preventivă, curativă, de recuperare și de urgență. în cabinetul medicul de familie se pot desfășura activități de învățământ dacă au aprobarea MS și a MEC. Cabinetele medicale se pot înființa în cadrul actualelor dispensare medicale sau în alte spații puse la dispoziție de autoritățile publice, ori în spații private. FORME DE ORGANIZAREALE CABINETELORMEDICALE - Cabinet medical individual; - Cabinet medical grupat; - Cabinet medical asociat; - Societate civilă medicală. în cabinetul medical individual își exercită profesia medicul titular, care poate avea salariați sau colaboratori. ! Cabinetele individuale se pot grupa formând cabinete medicale grupate, pentru a-și crea facilități economice comune, păstrându-și individualitatea în relațiile cu terți. Cabinetele individuale se pot asocia, formând cabinete medicale asociate în scopul exercitării în comun a activității și al asigurării accesului permanent al pacienților. Medicii titulari ai cabinetelor asociate își păstrează drepturile și responsabilitățile prevăzute de lege. Societatea civilă medicală este constituită din doi sau mai mulți medici asociați și poate avea ca salariați colaboratori medici sau orice altă categorie de personal. Actul de înființare a cabinetului medical este Certificatul de înregistrare în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale. Certificatul de înregistrare se eliberează în baza următoarelor documente: • cerere de înființare; • autorizație de liberă practică a medicului și a cadrelor asociate; • dovada deținerii legale a spațiului în care funcționează cabinetul medical (contract de comodat sau act de proprietate); • avizul Colegiului Medicilor din România. Avizul C.M.R se eliberează pe baza autorizației de liberă practică și a dovezii deținerii legale a spațiului și numai după verificarea existenței dotării minime a cabinetului medical. Denumirea cabinetului va reflecta obligatoriu specificul activităților care se vor desfășura. Pentru a-și putea îndeplini activitatea, medicul trebuie să obțină pentru cabinetul medical, Autorizație sanitară de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică și, de asemenea, autorizație de liberă practică. Autorizația de liberă practică este necesară și pentru cadrele medii. Autorizația sanitară de funcționare se eliberează în următoarele condiții: - clădirea dispensaruluisă fie salubră; - suprafața corespunzătoare cu spații anexe; - apă curentă de la rețeaua centrală; - sursă de încălzire; -r rețea electrică (iluminat corespunzător); - condiții de evacuare a reziduurilor; ; -telefon;” v
Ligia Fiorea 20 ț ^'grupuri-sanitarcpenw’pcrsonâlși pacienți. Spațiile destinate activităților sunt: - cabinet de consultație; - fișier;- - ' >■ ’ - sală de așteptare; - sală de tratament; - cameră de sterilizare; - cameră pentru personal; - sală de investigații de laborator și explorări funcționale; ■ - depozit de materiale. Mobilierul este reprezentat din: - canapea pentru consultații; -birou; . ■ - dulap; - scaune,fotolii; - cuiere; - paravane. Aparatura și instrumentele medicale necesare sunt: -stetoscop; - tensiometru; - cântar; - taliometru; -optotip; ,f-.r - masă ginecologică; - trusă de mică chirurgie; -sterilizator. Alte dotări - glucometru, electrocardiograf, oscilometru, ecograf, calculator etc. DOTAREA MINIMĂ OBLIGATORIE ÎN M.F. - Ordinul nr. 153 publicat în M.O. nr. 353/23.05.2003 • tensiometru; • stetoscop; • masă ginecologică; • cântar adulți; • taliometru; • pelvimetru; • negatoscop; • apăsătorlimbă; • deschizător gură; • ciocan reflexe; • canule rectale, uretrale, vaginale; • trusă completă de mică chirurgie; • valve, pense col; • centimetru de croitorie; • seringă Guyon pentru spălături auriculare; • ațele Kramer; • termometru. ECHIPA DE LUCRU A MEDICULUI DE FAMILIE Medicul de familie, fie că lucrează singur sau asociat, are nevoie de o echipă de lucru care este alcătuită din: . ( ..H . - - asistentă de medicină generală; - asistentă de ginecologie-obstetrică;
CABINETUL MEDICAL. ECHIPA DE LUCRU. PACHETUL DE SERVICII. MANAGEMENT.LEGISLAȚIE 21 - asistentă de igienă (recent asistenții de igienă din teritoriu au fost preluați de DSP); - asistentă de ocrotire; - personal non-medical (contabil, informatician, îngrijitor de curățenie, secretar, administrator). ROLUL ECHIPEI DE LUCRU: - ajută medicul de familie în asigurarea accesibilității populației la asistență medicală prin: • asigurarea permanenței la cabinet, când medicul de familie efectuează alte activități; • vizite la domiciliul pacienților. - ajută medicul în supravegherea stării de sănătate prin: • urmărirea gravidei și lehuzei; • supravegherea nou-născuților și a copiilor; • educație sanitară. - contribuie la promovarea stării de sănătate prin depistarea factorilor de risc; - asigură prevenție specifică prin - vaccinuri, anchete epidemiologice. - asigură îngrijiri medicale curente la nivelul cabinetului; - supraveghează starea de sănătate a bolnavilor cronici prin vizite la domiciliu la indicația medicului de familie; - contribuie la acordarea îngrijirilor medicale paliative și terminale; -contribuie la recuperarea și reabilitarea bolnavilor. SARCINILE PERSONALULUI DIN ECHIPA DE LUCRU Asistenta de medicină generală: - primește și înregistrează pacienții care au venit la cabinet; - identifică problemele pentru care au venit; - contribuie la buna desfășurare a consultațiilor; - semnalează eventuale urgențe medico-chirurgicale; - efectuează tratamente injectabile, pansamente, spălături auriculare, recoltează analize, vaccinează; -sterilizează instrumentarul; - desfășoară activități de educație sanitară; - ține evidența și completează aparatul de urgență. Asistentaobstetriciană: -depistează precoce gravidele; - ține'evidențâ femeilor însărcinate (registrul de evidență al gravidelor); - examinează și' vizitează periodic femeia gravidă și lehuza; - participă la consultația gravidei, efectuată de către medic; - urmărește dacă gravida respectă regimul igieno-dietic sau administrarea de medicamente; - efectuează imunizarea gravidei la indicația medicului specialist obstetrician. PACHETUL DE SERVICII Serviciile medicale care se acordă de către medicul de familie persoanelor asigurate în cabinetul de consultații sau în cazuri justificate, la domiciliul bolnavului sunt următoarele: A. As istență medicală primară • servicii profilactice a) imunizări conform programului național de imunizări; b) profilaxia factorilor de risc; c) controale profilactice TBC, boli venerice, etc.; d) examene de bilanț pentru copii și adulți; e) depistarea, izolarea și raportarea cazurilor de boli transmisibile;
Ligia Florea 22 f) supravegherea gravidei și lehuzei; g) planning familial; h) screening pentru depistarea unor anumite tipuri de cancer. • servicii de urgență a) asistență medicală în urgențe medico-chirurgicale; b) trimiterea pentru internare sau către medicul de specialitate. • servicii medicale curative a) anamneză, examen obiectiv, diagnostic prezumtiv; b) examene paraclinice minimale la nivelul cabinetului și complementare prin trimitere la medicul specialist; c) diagnostic medical definitiv; d) prescriere de tratament medical și igieno-dietetic; e) servicii de mică chirurgie (plăgi, perfuzii intravenoase, infiltrații, sondaje vezicale); f) supravegherea asigurați lor pentru afecțiunile care necesită dispensarizare, în colaborare cu medicul de specialitate; g) asistență medicală la domiciliu (tratamente injectabile, pansamente, monitorizare); h) servicii medicale de îngrijire și de recuperare, la indicația medicului specialist; i) educație medico-sanitară; j) eliberarea de acte medicale, prescripții medicale. • servicii speciale a) activități în caz de epidemii; b) asigurarea organizării accesului continuu la asistența medicală; c) asigurarea asistenței medicale pentru persoanele asigurate și neînscrise pe lista proprie (numai în caz de urgență medicală, convenție de reciprocitate sau în cazul asigurării permanenței); d) consiliere pentru un stil de viață sănătos. • activități de suport a) eliberarea de acte medicale (certificat de concediu medical, certificat de deces, certificat medical pentru îngrijirea copilului bolnav, certificat prcnupțial, conform prevederilor legale); b) eliberarea altor acte medicale legale solicitate de asigurat sau de autorități; c) organizarea activității de evidență, completarea la zi a fișei medicale de consultație, a registrelor medicale și raportarea statistică. B. Asistență medicală de specialitate din ambulatoriu Asigurații au dreptul la asistență medicală de specialitate în ambulatoriu la indicația medicului de familie cu respectarea liberei alegeri de către asigurat a medicului specialist acreditat. Asigurații se pot prezenta direct la medicul specialist în următoarele cazuri: a) urgențe medico-chirurgicale; b) afecțiuni confirmate care permit prezentarea directă la medicul de specialitate (diabet zaharat insulino-dependent, hemofilie, leucoze, limfoame hodgkiniene și nonhodgkiniene, status post transplant de organe, infarct miocardic în primele 12 luni de la externarea din spital, malformații congenitale care urmează să fie pregătite pentru intervenție chirurgicală, diverse forme de cancer în primii 5 ani de la depistarea îmbolnăvirii, bolnavii cu pacemaker, proteze valvulare, by-pass coronarian, insuficiență renală cronică care necesită dializă, psihoze). C. Asistență medicală spitalicească Internarea în spital este posibilă pe baza trimiterii medicului de familie sau a medicului din ambulatoriul de specialitate. Z>. Servicii farmaceutice Asigurații au dreptul la medicamente, cu sau fără contribuție personală, conform prescripției medicale emisă de către medicul de familie sau de către medicii din ambulatoriu sau spitale pe baza scrisorii medicale. MANAGEMENTUL CABINETULUI MEDICAL La nivelul cabinetului medical, medicul nu lucrează singur ci împreună cu echipa de lucru alcătuită din asistenta de medicină generală, obstetrici ană, pediatră și alături de personalul nemedical (economist, informatician, îngrijitor curățenie).
CABINETUL MEDICAL. ECHIPA DE LUCRU. PACHETUL DE SERVICII. MANAGEMENT.LEGISLAȚIE 23 în scopul bunei desfășurări a activității Ia nivelul cabinetului medical, medicul întocmește regulamentul de organizare și funcționare precum și fișele de post, prin care fiecare angajat ia la cunoștință sarcinile și obligațiile ce-i revin. în afara problemelor legate de coordonarea activității echipei de lucru, medicului îi revin și sarcini legate de organizarea fizică a dispensarului, dotarea lui cu aparatură și materiale sanitare. în fiecare an în cadrul relațiilor cu Casa de Asigurări negociază contractul și respectă clauzele contractuale. ■ ' • ■ Un rol important din activitatea medicului de familie se regăsește în completarea <actelor' medicale, a evidențelor contabile și a raportării activității depuse. Pentru desfășurarea în condiții optime, medicul de familie are obligația să gestioneze eficient fondurile financiare (salarii, cheltuieli medicale, cheltuieli de întreținere). ' '■ Oy EVIDENȚE PRIMARE LA NIVELUL CABINETULUI MEDICAL La nivelul dispensarului medical există o serie de acte medicale în care se notează activitatea desfășurată, în mod curent. Datele furnizate de aceste documente medicale permit raportări statistice care constituie indicatori de morbiditate (sistem informațional). Evidențele primare cuprind: - lista asiguraților înscriși; - fișă de consultație adulți; - fișă de consultație copii; - registru de consultații; - registru de tratamente; - registru de vaccinări; - registru de evidență a gravidelor; - registru de evidență a bolnavilor cronici; - registru de educație sanitară. PROBLEME DE LEGISLAȚIE în cadrul asistenței medicale acordată de medici și de personalul sanitar, un rol important revine sistemului informațional. în organizarea sistemului informațional există o serie de cerințe și principii, stabilite prin legi sau alte reglementări (ordonanțe de urgență, ordine ale M.S, decrete, hotărâri ale Guvernului României, instrucțiuni, norme metodologice). Cu rol important în practica medicală pot fi evidențiate următoarele: A. Ordonanța de urgență 150 publicată în M.O 838/20.11.2002, privind organizarea și funcționarea asigurărilor sociale de sănătate, prin care se abrogă Legea asigurărilor sociale de sănătate nr 145/1997.Aceasta prevede: • obligativitatea existenței asigurărilor sociale de sănătate ca sistemunitar; • alegerea liberă de către asigurați a casei de asigurări de sănătate; • alegerea liberă de către asigurați a medicului de familie; • drepturile și obligațiile asiguraților; • serviciile medicale suportate din fondul național unic de asigurări sociale db sănătate; • relațiile caselor de asigurări sociale de sănătate cu furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente; • finanțarea serviciilor medicale; • organizarea caselor de asigurări de sănătate; • control, răspunderi, sancțiuni. B. Legea 306 publicată în M.O 578/30.06.2004, privindexercitarea profesiei de medic, precum și funcționarea Colegiului Medicilor din România, prin care se abrogă Legea nr 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înființarea, organizarea și funcționârea C.M.R, republicată în M.O 650/12.12.2000.Legea cuprinde: ‘ ; - dispoziții cu privire la exercitarea profesiei de medic ce se face numai după obținerea calității de membru al C.M.R, pe baza autorizației de liberă practică acordată de M.S, până la aderarea României la Uniunea Europeană după care această competență trece în responsabilitatea C.M.R.
Ligia Fl orea 26 3. DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE. TRECEREA DE LA STAREA DE SĂNĂTATE LA STAREA DE BOALĂ. PROBLEMELE MEDICALE ALE OMULUI SĂNĂTOS. ACTIVITATEA PREVENTIVĂ ÎN M.F. MONITORIZAREA BOLNAVILOR CRONICI. Ligia Flore a DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE Starea de sănătate este definită de OMS, ca starea de bine fizic, mental și social, în absența bolii sau infirmității. Starea de sănătate a unei familii va fi în strânsă corelație cu sănătatea fiecărui membru al său, cu interacțiunea existentă între membrii familiei și interacțiunea familiei cu alte sisteme sociale. Se pare că diagnosticul stării de sănătate privită ca „stare de bine”, va fi dificil de apreciat, în contextul evoluției continue a societății ivindu-se catalogări de ordin subiectiv referitoare la ce semnifică bunăstarea, calitatea vieții, pretențiile individului. Sănătatea nu poate fi privită ca un proces static, deoarece este influențată de o multitudine de factori ce țin de organism și mediul înconjurător. DEFINIREA STĂRII DE SĂNĂTATE Reluând definiția OMS, pentru a defini starea de sănătate se face referire la bunăstarea fizică, mentală și socială: A. Bunăstarea fizică - se referă la aspect exterior (parametrii antropologici-indicatori staturo- ponderali) precum și la buna funcționare a organelor și sistemelor în funcție de ciclul biologic (creștere, maturizare, îmbătrânire), sex, rasă. Criteriile de apreciere vor fi clinice și paraclinice. B. Bunăstarea mentală - este reprezentată de echilibrul psihic al individului, cu o imagine corectă despre sine și a realității. Criteriile de apreciere sunt: - capacitate de adaptare la schimbări; - comunicare eficientă; , ■ - comportament etico-moral; -relații optime între membrii familiei (soț-soție, părinți-copii, copii-bunici); - activitate utilă a membrilor familiei; - absența conflictelor. C. Bunăstarea socială - este determinată de bunăstarea fizică și mentală a membrilor familiei în strânsă corelație cu factorii sociali. Principalele criterii de evaluare sunt: - habitat corespunzător (locuință cii'condiții igienico sanitare corespunzătoare); - alimentație echilibrată; 1 ■ ■ - realizare profesională; - petrecerea timpului liber și a concediilor de odihnă într-un mod armonios; - accesebilitate la sistemul sanitar și educațional. Cu cât factorii care concură la starea de sănătate, împletiți cu elementele bio-psiho-sociale sunt mai numeroși, cu atât sporește dificultatea în a stabili cât mai complet și mai aproape de realitate, diagnosticul stării de sănătate. Criterii pentru stabilirea diagnosticului stării de sănătate Pot fi grupate astfel: A. negative: - inexistența manifestărilor clinice ale unei boli; - absența bolilor cu evoluție în accese, pusee; - absența bolilor asimptomatice; - absența unor boli sub altă mască; - absența factorilor de risc. B. pozitive: - dezvoltare armonioasă, funcționalitate normală a organelor și aparatelor; - echilibru psihic; - adaptabilitate și păstrarea vigorii. Rezumând, aprecierea diagnosticului stării de sănătate se stabilește pe criterii: a) negative: absența semnelor de boală;
DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE.ACTIVITATEA PREVENTIVĂ. MONITORIZAREA 27 b) pozitive: manifestări ale bunăstării fizice, mentale și sociale. TRECEREA DE LA STAREA DE SĂNĂTATELA STAREA DE BOALĂ Având rolul de a acorda asistență medicală de prim contact, de a rezolva urgențele medicale, precum și celelalte activități de îngrijire și profilaxie, medicina de familie, se confruntă în permanență cu o multitudine de probleme. In cadrul asistenței medicale continue, medicul de familie are în supravegherea sa pacienți de la naștere până la moarte, fiind martorul trecerii acestora de la starea de sănătate la starea de boală. Modalități de trecere de la starea de sănătate Ia starea de boală A. După modul de debut Deoarece bolile, în evoluția lor, au o perioadă mai lungă sau mai scurtă de instalare, medicului îi revine un rol foarte important, de a cunoaște modalitățile de debut ale acestora. Bolile pot debuta: 1) acut: - infarct miocardic; - pneumonie; - pleurezii; - otite, sinuzite; - meningite. 2) supra-acut: - șoc anafilactic; - edem glotic; - hemoragii cerebrale; -embolii pulmonare. 3) lent (insidios): - HTA; - ateroscleroză; - hepatită cronică; - cancer. B. Prezența factorilor de risc: - fumat; -alcool; -alimentație; - toxice; - droguri; - sedentarism; - stress, Ia care se adaugă vârsta și sexul. C. Afectarea mecanismelor de reglare și imunitare ce se regăsesc în cadrul unor: 1) boli genetice: - anomalii cromozomiale (sindrom Down, Turner, Klinefelter); - tulburări genice (fibroză chistică, galactasemia, hemofilia, |3 talasemia) 2) boli imunitare: - reacții alergice (astm bronșic, finita alergică, urticaria, șocul anafilactic); - reacții mediate de complexe imune (vasculite, poliartrita cronică reumatoidă, glomerulonefrita); - autoanticorpi - anemie hemolitică. D. Nesatisfacerea nevoilor energetice ale organismului legate de : - oxigen - este vital în schimburile gazoase produse la nivelul plămânului, dar și pentru alte organe ca mușchi, cord, creier, ficat, rinichi care sunt mari consumatoare de energie și ATP, rezultate în urma procesului de oxido-reducere. în lipsa oxigenului, glucoza este degradată în acid piruvic și acid lactic, rezultând o cantitate mică de energie; - apa - nevoile zilnice de apă ale organismului sunt de 2-3 l/zi. Apa ajunsă în tubul digestiv este absorbită intrând în compartimentul circulant (spațiu vascular, interstițiu celular) și în urma metabolizării va fi eliminată prin rinichi, piele, respirație degrevând organismul de substanțele toxice; - hrana - este necesară pentru obținerea suportului energetic, dar și în sinteza proteinelor proprii. In absența unei alimentații corespunzătoare se, poate produce: • carență de fier => anemie feriprivă; • carență de iod => hipotiroidie; • carență de vitamine, calciu => rahitism; • carență de proteine afectează structura somatică, sistemul imunitar și sistemul nervos.
Ligia Fl orea 28 E. Excese de substanțe energetice Pot genera afecțiuni ca ateroscleroză, HTA, obezitate, guta etc. F. Suprasolicitarea informațională Omul nu este numai produsul informației genetice ci și al informațiilor provenite din mediu; există o capacitate limită de a primi informații și când acest prag este depășit, se instalează sindromul de suprasolicitare care poate genera boli psihice. Factorii care intervin în producerea sindromului de suprasolicitare sunt: -oboseală; - anxietate; - insomnie; - cefalee; -amețeli; > ■ - palpitații; , - tremurături. G. Nesatisfacerea nevoilor de ordin superior (psihologic și social) pot genera stări de frustrare și boli psihice. Se referă la probleme care țin de: - afirmare pe plan profesional, apreciere, prestigiu, demnitate; - afecțiune, iubire, protecție; - acces la viața culturală și spirituală. PROBLEMELE MEDICALE ALE OMULUI SĂNĂTOS Medicul de familie, în îngrijirea sa, are pe lângă oameni bolnavi și oameni sănătoși, care în anumite situații apelează la serviciile acestuia. Clasificarea solicitărilor A. Supravegherea medicală a copilului sănătos - în scopul aprecierii nivelului de dezvoltare somato- neuropsihică. Examenele periodice au un scop preventiv, de depistare precoce a unor deficiențe morfo-funcționale, vicii de postură, tulburări senzoriale (auz, văz), întârzieri de dezvoltare neuropsihică. B. Efectuarea de vaccinări: - la copii, în scopul obținerii unei imunizării specifice; - la adulții care călătoresc în anumite zone (Africa, America intertropicală etc.) efectuându-se vaccinarea antimalarică, antiholerică, antitifoidică etc. C. îngrijirea gravidei - consultația prenatală, urmărirea activă a sarcinii, prognosticul sarcinii și al nașterii. D. Efectuarea unui tratament preventiv: - profilaxia oftalmiei gonococice la nou-născuți; - profilaxia rahitismului; - profilaxia anemiei feriprive la gravide; - tratamentul medicamentos al contacților în cazul bolilor transmisibile (chimioprofilaxie, sterilizarea purtătorilor de streptococ p hemolitic, etc). E. Solicitareaunui aviz medical la: -angajare; - transfer; - schimbarea locului de muncă; - recrutare; - examene; - concursuri; - intrare în colectivitate; - solicitarea altor instituții. F. Solicitarea unui control medical periodic - cu rol în depistarea precoce a unor modificări ale stării de sănătate. Controlul medical periodic se poate efectua și în cadrul examenului de bilanț care recent a devenit obligatoriu pentru pacienți. G. Consultația prenupțială - solicitată de viitori soți - constă în examen clinic general și evaluarea soților din punct de vedere psihic, al bolilor cu transmitere sexuală și al bolilor infectocontagioase (Rx pulmonar, test HIV, VDRL).
DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE.ACTIVITATEA PREVENTIVĂ. MONITORIZAREA 29 ACTIVITATEA PREVENTIVĂ ÎN MEDICINADE FAMILIE Spre deosebire de ceilalți clinicieni, care desfășoară mai ales o activitate curativă și mai puțin preventivă, medicul de familie este singurul medic care împletește activitatea curativă cu activitatea sa principală, cea preventivă , de prevenție primară, secundară și terțiară, atât la nivelul individului cât și la nivelul comunității. în concepția OMS, activitatea medicală primară are un rol important de prevenire a îmbolnăvirilor, investiția la nivel individual și comunitar este mai eficientă, mai acceptabilă și nu solicită dotări speciale și costuri ridicate. Activitatea medicală primară: - orientată spre sănătate; - orientată spre prevenție; - orientată spre bolnav; - nu solicită dotări speciale; - este mai ieftină; - acordă asistență de prim contact; - asigură continuitatea asistențeimedicale. Scopul activității preventive - se regăsește în următoarele preocupări ale medicului de familie de a-și aduce aportul în: - promovarea stării de sănătate șicultivarea unui stil de viață sanogenic; - impunerea normelor igienico-sanitare eficiente; - prevenirea apariției îmbolnăvirilor; - depistarea precoce a bolilor; - reducerea consecințelor bolii asupra calității vieții individului; - evitarea deceselorpremature crescând speranța de viața. Medicul de familie pentru a realiza aceste obiective își va îndrepta atenția spre trei programe însemnate ce cuprind: - prevenția primară; - prevenția secundară; - prevenția terțiară. <5^ Prevenția primară Se adresează omului sănătos șiare drept scop prevenirea apariției bolilor prin: - creșterea rezistenței specifice și nespecifice a organismului; - combaterea factorilor de risc; - combaterea carențelor; - combaterea factorilor patogenici; - educație sanitară; - atragerea organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale în acțiunea de prevenire a îmbolnăvirilor. Măsurile de profilaxie primară sunt îndreptate asupra individului și a colectivității din care face parte și în care își desfășoară activitatea. A. Activitatea de prevenție primară Ia nivel individual - însumează o serie de măsuri și norme ce cuprind: - respectarea normelor igienico-sanitare (igienă corporală, alimentară, a locuinței); - comportament sanogenic; ~ educație sanitară ce se realizează prin convorbiri individuale sau de grup, conferințe, broșuri, articole, postere; - evitarea factorilor de risc - fumat, alcool, tutun de mestecat, grăsimi, sare, cafea în exces, etc.; - interzicerea consumului de droguri; - depistarea în timp util a unor afecțiuni cu transmitere genetică (spondilită ankilozantă, miastenia gravis, poliartrită reumatoidă, diabet zaharat etc.);
Ligia Florea . , 30 - imunizări conform programului național; - servicii de planning familial; - supravegherea gravidei și a lehuzei; .. - administrarea de fier și acid folie în scopulprevenirii anemiei feriprive la gravidă; - administrarea de vitamină D în ultimul trimestru de sarcină în scopulprevenirii rahitismului sugarului; - imunizare d-Te pentru prevenirea tetanosuluinou-născutului; - administrarea iodurii de potasiu în zone gușogene; - chimioprofilaxia TBC; - sterilizarea purtătorilor sănătoși(ex. streptococ p hemolitic). B. Activitatea de prevenție primară la nivel de comunitate Individul trăiește, de obicei, într-o familie, iar familia trăiește într-o comunitate care este supusă permanent influențelor factorilor de mediu. Aceștia, de cele mai multe ori influențează starea de sănătate a familiei. Pentru a realiza obiectivele prevenției primare și a preîntâmpina efectele negative asupra colectivității, medicul de familie trebuie să-și îndrepte atenția către: 1) combaterea factorilor patogenici: - fizici (radiații, temperatură, zgomote, presiune); - chimici (pesticide, detergenți, hidrocarburi); - biologici (virusuri, bacterii, paraziți, ciuperci); - sociali (șomaj, sărăcie, stress,supra-aglomerări populaționale); 2) respectarea normelor de igienă: - comunală; -alimentară; - a muncii; 3) educație sanitară continuă; 4) atragerea organizațiilor guvernamentale/neguvernamentale în vederea igienizării mediului. Limitele sistemului de profilaxie în asistențamedicală primară privesc: a) imunizarea principalelor boli infecțioase: • existența copiilor fără acte de stare civilă, motiv pentru care nu au cod numeric personal(CNP); • abandonulșcolar; • dificultatea aplicării programului în zonele rurale izolate; b) educația comunitară pe probleme de sănătate; c) promovarea alimentației adecvate, a folosirii apei potabile și a măsurilor elementare de igienă; d) îngrijirile de sănătate matemo-infantile, inclusiv planificarea familială: • morbiditate și mortalitate infantilă la cote ridicate; • serviciile de planning familial se lovesc de bariere religioase și educaționale; • avorturile la cerere se efectuează cu prea mare ușurință; • adresabilitatea scăzută a femeii gravide la serviciile medicale, în anumite medii sociale; • deficit de personal medical calificat în zonele rurale; Prevenția secundară Cuprinde metodologia acțiunilor de depistare precoce a bolilor. Pentru a depista precoce apariția bolilor, medicul de familie trebuie să fie bine pregătit profesional și cu un simț clinic deosebit. Depistarea precoce a bolilor se realizează în trei direcții: A. în cadrul consultațiilor curente -medicul are posibilitatea ca prin mijloace clinice și paraclinice, să depisteze afecțiuni ca: diabetul zaharat, HTA, ateroscleroză, neoplazii, ce au o perioadă mai lungă asimptomatică. • mijloace clinice: - depistarea factorilor de risc; - antecedente heredo - colaterale; - măsurarea taliei, greutății, tensiunii arteriale; - examen clinic general; - depistarea leziunilor preeaheeroase. • mijloace paraclinice: - hemoleucograma; - glicemie; - colesterol;
DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE.ACTIVITATEA PREVENTIVĂ. MONITORIZAREA 31 . - trigliceride; - examen sumar de urină; - uree; - creatinină; -VDRL; -test HIV; -EKG; - Rx toraco-pleuro-puimonară; - frotiu Papanicolau; - mamografie la femei peste 50 ani; - tușeu vaginal / tușeu rectal; - IDR la PPD. B. Metoda controlului periodic Se adresează omului sănătos șiconstă în efectuarea unor examene medicale ca: - examen de bilanț al copilului în scopulurmăririi dezvoltării somatice și neuropsihice; - examen medical la intrarea copilului în colectivitate; -examen medical prenuptial; - examen medical la angajare, recrutare; - control periodic al persoanelor ce lucrează în medii cu noxe; - control periodic al salariaților din sectorulalimentar; - control medical al contacților. C. Metoda screening-ului -se aplică în cadrul unor campanii organizate, cu personal bine pregătit, asupra unei mase largi sau a întregii populații și constă în: - depistarea activă a unor boli cu o perioadă lungă de evoluție asimptomatică (tuberculoză, diabet zaharat, cancer); în prezent există programe naționale de screening pentru depistarea unor boli transmisibile (lues și tuberculoză), precum și pentru depistarea unor boli netransmisibile (cancer de col uterin, mamar, colon, prostată) în colaborare cu serviciile de specialitate; - stabilirea unor măsuri terapeutice eficace.și precoce. Prevenția terțiară Cuprinde totalitatea măsurilor luate în scopul prevenirii complicațiilor, agravării bolilor, evitării handicapului cu reinserția socială a bolnavului. Mijloace de realizare: a) precizarea corectă a diagnosticului; b) tratamentul corect și eficace în funcție de stadiul clinic al bolii și particularitatea pacientului; c) monitorizarea corectă a tratamentului; d) controlul periodic al bolnavului pentru a sesiza în timp util apariția complicațiilor; e) aplicarea măsuri lor recuperatorii în timp util; f) susținerea psihică, familială și socială a bolnavului. MONITORIZAREABOLNAVILORCRONICI Date generale Medicul de familie, pe lângă faptul că este confruntat cu diferite probleme ale asistențeimedicale de prim contact (urgențe medico-chirurgicale, cazuri noi de îmbolnăvire), prin rolul sau de supraveghere medicală continuă,are datoria de a urmări activ pacienții cu afecțiuni cronice. Datorită caracterului progresiv al bolilor cronice, prin monitorizarea, pacienților cu astfel de afecțiuni, medicul de familie își aduce contribuția Ja prevenirea complicațiilor, evitarea agravării și instalării handicapului, totul în scopul reinserției sociale a bolnavului. Tipuri de boli cronice mai frecvent întâlnite în practica medicului de familie: - boli cardio-vasculare: HTA, cardiopatie ischemică, valvulopații, insuficiență cardiacă, arteriopatie obliterantă; .- boli ale aparatului respirator: astmbronșic, BPCO, bronșită cronică; - boli ale aparatului digestiv: ulcer gastro-duodenal, litiază biliară, colon iritabil, hepatite cronice, ciroze; - boli ale aparatului genito-urinar: pielonefrită cronică, litiază renală, insuficiență renală, adenom
Ligia Florea 32 de prostată; , - boli endocrino-metabolice: obezitate, diabet zaharat, hipo / hipertiroidii, dislipidemii; - boli ale sistemului nervos central: epilepsie, Parkinson, accidente vasculare cerebrale, scleroză în plăci; - boli ale sângelui: anemii, trombocitopenii, sindroame hemoragipare; - boli psihice: nevroza, psihoza, dependența de droguri; - boli de ochi: glaucom, cataractă; - neoplazii; La nivelul cabinetului, medicul de familie are obligația de a înregistra aceste afecțiuni într-un registru special - registrul de evidență a bolilor cronice. în acest registru, care va fi compartimentat în funcție de tipul afecțiunii cronice, medicul de familie va nota următoarele: ; - numele și prenumele bolnavului/adresă; - data nașterii (inclusiv codul numeric personal); - data luării în evidență pentru tipul de boală cronică; - afecțiunea (diagnosticul complet) de care suferă bolnavul; - observații - ieșirea din evidență - prin vindecare, deces, transfer, schimbare de domiciliu. Registrul de evidență al bolnavilor cronici are o importanță semnificativă pentru medic, care cunoaște în orice moment patologia pacienților avuți în îngrijire, pe grupe de afecțiuni și grupe reprezentative de vârstă. Registrul de evidență al bolnavilor cronici constituie un important, suport în realizarea centralizatoarelor (sistem informațional) lunare, trimestriale, semestriale, anuale, ce vor fi trimise serviciului de statistică medicală din cadrul DSP a județului respectiv. . Acesta, prin centralizarea datelor, va obține evaluarea incidenței și prevalenței (indicatori de morbiditate), existente în teritoriu. Datele culese de la nivelul județelor vor fi trimise la Ministerul Sănătății, unde vor fi analizate și vor constitui suportul pentru editarea „Anuarului de<Statistică Sanitară”. Particularități ale monitorizării bolnavilor cronici A. Depistarea (diagnosticarea precoce) Este foarte important ca medicul de familie să realizeze acest lucru, deoarece boli ca HTA, diabetul zaharat, ateroscleroza, dacă sunt depistate în stadiul de debut, înainte de apariția complicațiilor, vor avea rezultate și o evoluție mai bună. Același lucru se poate spune și despre depistarea precoce a unor afecțiuni neoplazice, al căror tratament în faza primară va conduce la o atitudine adecvată și la o supraviețuire importantă. B. Identificarea factorilor de risc Depistarea factorilor de risc are un rol deosebit în apariția și evoluția bolilor cronice: - alimentație necorespunzătoare - obezitate, ulcer gastro-duodenal, cancer gastric, gută, HTA; - alcool - hepatite, ciroze, hepatosteatoze, cancer gastric, psihoze; - fumat - cancer bronho- pulmonar, arterite, HTA, cardiopatii ischemice; - stress - ulcer gastro-duodenal, HTA, CIC, tulburări psihice; - sedentarism - obezitate, dislipidemii; - factori genetici - HTA, diabet zaharat, poliartrită reumatoidă, schizofrenie. C. Confirmarea diagnosticului: - prin examen clinic minuțios, examene paraclinice, totul în strânsă corelație cu antecedentele heredo- colaterale și factorii de risc; - este important de a diagnostica și bolile asociate (ex: cardiopatia ischemică și diabetul zaharat - diabetul influențează și agravează evoluția anginei pectorale). D. Ierarhizarea afecțiunilor - este necesară deoarece: - nu toate bolile de care: suferă pacientul sunt la fel de grave și importante, și de multe ori ele nu pot fi tratate simultan; de aceea un ulcer gastric va fi mai important de tratat decât o boală artrozică și o HTA cu valori mari decât un colon iritabil. E. Sinteza diagnostică: - utilă în scopul elaborării strategiei terapeutice; - medicul ține cont de întregul context patologic al bolnavului prin diagnosticarea tuturor afecțiunilor și stabilirii legăturilor dintre acestea (ex: în tratarea HTA la un obez vom căuta să corectăm întâi greutatea sa, scăderea greutății contribuind la diminuarea valorilor tensionale); F. Stabilireaobiectivelor constă în: - încetinirea procesului patologic; - prevenirea complicațiilor;
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc
Medicina-de-familie Craiova.doc

Recommandé

Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de FamilieSubiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
tarzan1a
 
Îndreptar practic de Medicină de Familie
Îndreptar practic de Medicină de Familie Îndreptar practic de Medicină de Familie
Îndreptar practic de Medicină de Familie
tarzan1a
 
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...
tarzan1a
 
Retete ceai parintele neamtu
Retete ceai parintele neamtuRetete ceai parintele neamtu
Retete ceai parintele neamtu
eyla70
 
Scala constiintei hawkins
Scala constiintei hawkinsScala constiintei hawkins
Scala constiintei hawkins
Sam Copycenter
 
Subiecte rezolvate Medicina de Familie
Subiecte rezolvate Medicina de FamilieSubiecte rezolvate Medicina de Familie
Subiecte rezolvate Medicina de Familie
Banariu Mihail
 
Psihologia copilului
Psihologia copiluluiPsihologia copilului
Psihologia copilului
mimimon2
 
Puncte dureroase pe abdomen mai 2016
Puncte dureroase pe abdomen mai 2016Puncte dureroase pe abdomen mai 2016
Puncte dureroase pe abdomen mai 2016
Marius Vancioc
 

Recommandé

Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de FamilieSubiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
tarzan1a
 
Îndreptar practic de Medicină de Familie
Îndreptar practic de Medicină de Familie Îndreptar practic de Medicină de Familie
Îndreptar practic de Medicină de Familie
tarzan1a
 
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...
tarzan1a
 
Retete ceai parintele neamtu
Retete ceai parintele neamtuRetete ceai parintele neamtu
Retete ceai parintele neamtu
eyla70
 
Scala constiintei hawkins
Scala constiintei hawkinsScala constiintei hawkins
Scala constiintei hawkins
Sam Copycenter
 
Subiecte rezolvate Medicina de Familie
Subiecte rezolvate Medicina de FamilieSubiecte rezolvate Medicina de Familie
Subiecte rezolvate Medicina de Familie
Banariu Mihail
 
Psihologia copilului
Psihologia copiluluiPsihologia copilului
Psihologia copilului
mimimon2
 
Puncte dureroase pe abdomen mai 2016
Puncte dureroase pe abdomen mai 2016Puncte dureroase pe abdomen mai 2016
Puncte dureroase pe abdomen mai 2016
Marius Vancioc
 
40 secrete pentru cresterea increderii in sine.pdf
40 secrete pentru cresterea increderii in sine.pdf40 secrete pentru cresterea increderii in sine.pdf
40 secrete pentru cresterea increderii in sine.pdf
LilianaIonescu4
 
Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]
Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]
Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]
Mircea Tivadar
 
Test clasa 5 - verbul
Test clasa 5 - verbulTest clasa 5 - verbul
Test clasa 5 - verbul
DanaIoana4
 
interviul psihologic
interviul psihologic interviul psihologic
interviul psihologic
Lau Laura
 
Carte nursing amg
Carte nursing amgCarte nursing amg
Carte nursing amg
MIHAELA TATARU
 
Carte bucate
Carte bucateCarte bucate
Carte bucate
relu27
 
Practica gandirii pozitive Joseph Murphy
Practica gandirii pozitive Joseph Murphy Practica gandirii pozitive Joseph Murphy
Practica gandirii pozitive Joseph Murphy
ElenaDigu
 
34 medicina de_fam
34 medicina de_fam34 medicina de_fam
34 medicina de_fam
Mafteuta Doina
 
Colectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).docColectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Maria241022
 
Leacuri din batrani
Leacuri din batraniLeacuri din batrani
Leacuri din batrani
Cristiana Toma
 
Tratat de legumicultura
Tratat de legumiculturaTratat de legumicultura
Tratat de legumicultura
Sorin30
 
CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf
CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdfCURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf
CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf
ConstantinOnet
 
379509566-Lp-Pediatrie-Nutritie.pdf
379509566-Lp-Pediatrie-Nutritie.pdf379509566-Lp-Pediatrie-Nutritie.pdf
379509566-Lp-Pediatrie-Nutritie.pdf
bolohanbiatrice
 
Eugen giurgiu-plantele-medicinale-importante-in-tratamentele-naturiste-1
Eugen giurgiu-plantele-medicinale-importante-in-tratamentele-naturiste-1Eugen giurgiu-plantele-medicinale-importante-in-tratamentele-naturiste-1
Eugen giurgiu-plantele-medicinale-importante-in-tratamentele-naturiste-1
Mihagrin
 
Fisa de anamneza psihologica
Fisa de anamneza psihologicaFisa de anamneza psihologica
Fisa de anamneza psihologica
Silviu Motrescu
 
Valeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnavi
Valeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnaviValeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnavi
Valeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnavi
Baciu Mircea Corneliu
 
Test cls 6 verbul
Test cls 6 verbulTest cls 6 verbul
Test cls 6 verbul
DanaIoana4
 
Exemplu de referat
Exemplu de referatExemplu de referat
Exemplu de referat
naniacristiana
 
Valeriu popa - regimuri
Valeriu popa - regimuriValeriu popa - regimuri
Valeriu popa - regimuri
Baciu Mircea Corneliu
 
Curs psihologia educatiei
Curs psihologia educatieiCurs psihologia educatiei
Curs psihologia educatiei
Paula Chirilă
 
Sfaturi sarcina
Sfaturi sarcinaSfaturi sarcina
Sfaturi sarcina
marylazo
 
Vasile andru-psihoterapie-isihasta
Vasile andru-psihoterapie-isihastaVasile andru-psihoterapie-isihasta
Vasile andru-psihoterapie-isihasta
Lucia Dobre
 

Contenu connexe

Tendances

Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]
Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]
Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]
Mircea Tivadar
 
interviul psihologic
interviul psihologic interviul psihologic
interviul psihologic
Lau Laura
 
Carte bucate
Carte bucateCarte bucate
Carte bucate
relu27
 
Colectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).docColectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Maria241022
 
CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf
CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdfCURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf
CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf
ConstantinOnet
 
Fisa de anamneza psihologica
Fisa de anamneza psihologicaFisa de anamneza psihologica
Fisa de anamneza psihologica
Silviu Motrescu
 
Valeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnavi
Valeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnaviValeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnavi
Valeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnavi
Baciu Mircea Corneliu
 

Tendances (20)

40 secrete pentru cresterea increderii in sine.pdf
40 secrete pentru cresterea increderii in sine.pdf40 secrete pentru cresterea increderii in sine.pdf
40 secrete pentru cresterea increderii in sine.pdf
 
Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]
Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]
Ghid explicativ al principalelor analize medicale[1]
 
Test clasa 5 - verbul
Test clasa 5 - verbulTest clasa 5 - verbul
Test clasa 5 - verbul
 
interviul psihologic
interviul psihologic interviul psihologic
interviul psihologic
 
Carte nursing amg
Carte nursing amgCarte nursing amg
Carte nursing amg
 
Carte bucate
Carte bucateCarte bucate
Carte bucate
 
Practica gandirii pozitive Joseph Murphy
Practica gandirii pozitive Joseph Murphy Practica gandirii pozitive Joseph Murphy
Practica gandirii pozitive Joseph Murphy
 
34 medicina de_fam
34 medicina de_fam34 medicina de_fam
34 medicina de_fam
 
Colectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).docColectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).doc
 
Leacuri din batrani
Leacuri din batraniLeacuri din batrani
Leacuri din batrani
 
Tratat de legumicultura
Tratat de legumiculturaTratat de legumicultura
Tratat de legumicultura
 
CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf
CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdfCURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf
CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf
 
379509566-Lp-Pediatrie-Nutritie.pdf
379509566-Lp-Pediatrie-Nutritie.pdf379509566-Lp-Pediatrie-Nutritie.pdf
379509566-Lp-Pediatrie-Nutritie.pdf
 
Eugen giurgiu-plantele-medicinale-importante-in-tratamentele-naturiste-1
Eugen giurgiu-plantele-medicinale-importante-in-tratamentele-naturiste-1Eugen giurgiu-plantele-medicinale-importante-in-tratamentele-naturiste-1
Eugen giurgiu-plantele-medicinale-importante-in-tratamentele-naturiste-1
 
Fisa de anamneza psihologica
Fisa de anamneza psihologicaFisa de anamneza psihologica
Fisa de anamneza psihologica
 
Valeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnavi
Valeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnaviValeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnavi
Valeriu popa recomandari-pentru-cei-grav-bolnavi
 
Test cls 6 verbul
Test cls 6 verbulTest cls 6 verbul
Test cls 6 verbul
 
Exemplu de referat
Exemplu de referatExemplu de referat
Exemplu de referat
 
Valeriu popa - regimuri
Valeriu popa - regimuriValeriu popa - regimuri
Valeriu popa - regimuri
 
Curs psihologia educatiei
Curs psihologia educatieiCurs psihologia educatiei
Curs psihologia educatiei
 

Similaire à Medicina-de-familie Craiova.doc

Medicina este bine sa stii!
Medicina este bine sa stii!Medicina este bine sa stii!
Medicina este bine sa stii!
Anca Dreghici
 
Medicina este bine sa stii
Medicina este bine sa stiiMedicina este bine sa stii
Medicina este bine sa stii
Liceu
 
Medicina - este bine sa stii!
Medicina - este bine sa stii!Medicina - este bine sa stii!
Medicina - este bine sa stii!
Cristiana Toma
 
101 retete-fantastice
101 retete-fantastice101 retete-fantastice
101 retete-fantastice
Dia Daria
 
7774044 rudolf-breuss-tratamentul-total-al-cancerului
7774044 rudolf-breuss-tratamentul-total-al-cancerului7774044 rudolf-breuss-tratamentul-total-al-cancerului
7774044 rudolf-breuss-tratamentul-total-al-cancerului
Cristalexpin Ahileea
 
Rudolf-Breuss-tratamentul-total-al-cancerului
Rudolf-Breuss-tratamentul-total-al-cancerului Rudolf-Breuss-tratamentul-total-al-cancerului
Rudolf-Breuss-tratamentul-total-al-cancerului
Mircea Tivadar
 
Rudolf Breuss - tratamentul total al cancerului
Rudolf Breuss - tratamentul total al canceruluiRudolf Breuss - tratamentul total al cancerului
Rudolf Breuss - tratamentul total al cancerului
Cristiana Toma
 
Teza de doctorat semnat (1)
Teza de doctorat semnat (1)Teza de doctorat semnat (1)
Teza de doctorat semnat (1)
PopescuAnca8
 

Similaire à Medicina-de-familie Craiova.doc (20)

Sfaturi sarcina
Sfaturi sarcinaSfaturi sarcina
Sfaturi sarcina
 
Vasile andru-psihoterapie-isihasta
Vasile andru-psihoterapie-isihastaVasile andru-psihoterapie-isihasta
Vasile andru-psihoterapie-isihasta
 
Medicina este bine sa stii
Medicina este bine sa stiiMedicina este bine sa stii
Medicina este bine sa stii
 
Medicina este bine sa stii
Medicina este bine sa stiiMedicina este bine sa stii
Medicina este bine sa stii
 
Medicina este bine sa stii!
Medicina este bine sa stii!Medicina este bine sa stii!
Medicina este bine sa stii!
 
Medicina este bine sa stii
Medicina este bine sa stiiMedicina este bine sa stii
Medicina este bine sa stii
 
Medicina - este bine sa stii!
Medicina - este bine sa stii!Medicina - este bine sa stii!
Medicina - este bine sa stii!
 
Brosura alaptare
Brosura alaptareBrosura alaptare
Brosura alaptare
 
Psihopatologie curs
Psihopatologie curs Psihopatologie curs
Psihopatologie curs
 
Alimentatia si sanatatea copilului pdf
Alimentatia si sanatatea copilului pdfAlimentatia si sanatatea copilului pdf
Alimentatia si sanatatea copilului pdf
 
Teza 06 05-15
Teza 06 05-15Teza 06 05-15
Teza 06 05-15
 
3688627 carte-de-bucate
3688627 carte-de-bucate3688627 carte-de-bucate
3688627 carte-de-bucate
 
Tu vindecatorul jose silva
Tu vindecatorul jose silvaTu vindecatorul jose silva
Tu vindecatorul jose silva
 
Tu vindecatorul-jose-silva
Tu vindecatorul-jose-silvaTu vindecatorul-jose-silva
Tu vindecatorul-jose-silva
 
Rețete din crudități elena pridie pdf
Rețete din crudități elena pridie pdfRețete din crudități elena pridie pdf
Rețete din crudități elena pridie pdf
 
101 retete-fantastice
101 retete-fantastice101 retete-fantastice
101 retete-fantastice
 
7774044 rudolf-breuss-tratamentul-total-al-cancerului
7774044 rudolf-breuss-tratamentul-total-al-cancerului7774044 rudolf-breuss-tratamentul-total-al-cancerului
7774044 rudolf-breuss-tratamentul-total-al-cancerului
 
Rudolf-Breuss-tratamentul-total-al-cancerului
Rudolf-Breuss-tratamentul-total-al-cancerului Rudolf-Breuss-tratamentul-total-al-cancerului
Rudolf-Breuss-tratamentul-total-al-cancerului
 
Rudolf Breuss - tratamentul total al cancerului
Rudolf Breuss - tratamentul total al canceruluiRudolf Breuss - tratamentul total al cancerului
Rudolf Breuss - tratamentul total al cancerului
 
Teza de doctorat semnat (1)
Teza de doctorat semnat (1)Teza de doctorat semnat (1)
Teza de doctorat semnat (1)
 

Medicina-de-familie Craiova.doc

  • 1. VIORELA ENĂCHESCU VIOREL NICU PÂRVULESCU UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ Șl FARMACIE DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICINĂ CATEDRA NR. 13, DISCIPLINA MEDICINĂ DE FAMILIE SORIN PAUL BEZNĂ LIGIA FLOREA ILEANA PUIU
  • 2.
  • 3. CUPRINS 5 CUPRINS Prefață ........................................................................................................................................... 3 Cuprins....,................................................................................................................................... 5 Abrevieri ..................................................................................................................................... 11 1. Medicina de familie - Ligia Florea..... :... ........................................................................ 13 Scurt istoric........................................................................................................................ 13 Definiție............................................................................................................................. 13 Conținutul medicinii de familie........................................................................................ 14 Specificul medicinii de familie.................................................... ........... ...................... 14 Funcțiile medicinii de familie............................................................................................ 15 Principiile medicinii de familie ......................................................................................... 17 Domeniul de activitate al medicinii de familie.................................................................. 17 Rolul medicinii de familie în sistemul de sănătate modem............................................... 18 2. Cabinetul medical. Echipa de lucru. Pachetul de servicii. Management. Legislație 19 - Ligia Florea..................... .................................................................................... Definiția cabinetului medical .......................................................................................... 19 Forme de organizare ale cabinetelor medicale .................................................................. 19 Dotarea minimă obligatorie în medicina de familie .......................................................... 20 Echipa de lucru a medicului de familie ...................;............................... ......................... 21 Pachetul de servicii.......................................................................................................... 21 Managementul cabinetului medical................................................................................... 22 Evidențe primare la nivelul cabinetului medical................;........ ... ........................... 23 Probleme de legislație........................................................................................................ 23 3. Diagnosticul stării de sănătate. Activitatea preventivă. Monitorizarea bolnavilor 26 cronici - Ligia Florea ............................................................................................................. Diagnosticul stării de sănătate ........................................................................................... 26 Trecerea de la starea de sănătate la starea de boală .................... .....:. .............................. 27 Problemele medicale ale omului sănătos......................; ................................................ 28 Activitatea preventivă în medicina de familie................................................................. 29 Monitorizarea bolnavilor cronici......... .. ...................... ............. ............................. 31 4. Particularitățile consultației, diagnosticului și tratamentului în medicina de 34 familie. Sinteze diagnostice și terapeutice - Viorela Enăchescu, Cristiana Paula Bărbulescu, Viorel Nicu Pârvules cu .................................................................... Particularitățile consultației în medicina de familie .......................................................... 34 Particularitățile diagnosticului în medicina de familie ...................................................... 37 Particularitățile tratamentului în medicina de familie ....................................................... 40 Sinteza diagnostică și terapeutică...................................................................................... 43 5. Asistența medicală a familiei și a colectivității. Asistența medicală la domiciliu. 44 îngrijiri paliative, bolnavul terminal, asistarea morții - Ligia Florea................................ Definiția OMS a familiei, structură, funcții, factorii de care depinde 44 sănătatea familiei, ciclurile vieții de familie, rolul medicului de familie ..................... Asistența medicală a unei colectivități, evaluare - indicatori demografici, 46 indicatori de morbiditate.......................................................... ... ................................ Asistența medicală la domiciliu.............................;..'.-...f..;;.............................................. 48 îngrijirile paliative, îngrijiri în stadiul terminal, asistarea morții ...................................... 50 6. Relațiile cu pacienții. Probleme de comunicare. Drepturile și obligațiile asiguraților. 52 Obligațiile medicului de familie. Relațiile cu celelalte specialități - Ligia Florea............. Relațiile medicului de familie cu pacienții săi .................................................................. 52 Comunicarea: cale de legătură medic - pacient ................................................................ 53 Drepturile și obligațiile asiguraților .................................................................................. 54 Obligațiile medicului de familie............... ......................................................................... 56 Relațiile medicului de familie cu celelalte specialități.................................................... 57
  • 4. CUPRINS 6 7. Asistența medicală a copilului - Ileana Puiu......................................................................... 58 Examenul de bilanț al copilului..................................................................................,. 58 Creșterea și dezvoltarea copilului ..................................................................................... 63 îngrijirea nou-născutului ................................................................................................. 65 Nutriția și alimentația la sugar și copilul mic.................................................................... 66 Vaccinările ........................................................................................................................ 69 Rahitismul carențial........................................................................................................... 71 Anemia carențială feriprivă............................................................................................... 72 Bolile respiratorii dispneizante la copil............................................................................ 73 Infecțiile streptococice la copil ......................................................................................... 78 Bolile digestive la copil..................................................................................................... 80 Bolile aparatului urinar...................................................................................................... 88 Sindromul febril la copil ................................................................................................... 88 Sindromul de deshidratare acută la copil............ ........................................................... 89 Insuficiența respiratorie acută la copil... ....................................................................... 91 Insuficiența cardiacă la copii............................................................................................. 93 Convulsiile ........................................................................................................................ 95 Comele la copil............................................................................................................... 96 8. Asistența medicală a femeii gravide. Metode de contracepție - Ligia Florea............... 99 Date generale despre consultația standard în obstetrică-ginecologie................................ 99 Consultația prenatală..................................................................................................... 99 Gravida cu risc obstetrica! crescut .................................................................................. 101 Planificarea familială..................................................................................................... 102 Metode, contraceptive. ............. ................................................................................... 103 9. Asistența medicală a pacienților de vârsta a treia - Viorela Enăchescu, Sorin Paul 105 Beznă................................................................................ .... ...... .. ...... ...................... .... ....... Introducere. Definirea senescenței.................................................................................. 105 , . Normal și patologic în geriatrie............................................................................................ 106 Principalele entități patologice ale vârstnicului.............................. .. .. ........ ... ........... 107 Diagnosticul în patologia bolnavului vârstnic..........,............... ..... .............................. 110 Patologie specifică vârstnicului mai frecvent întâlnită în medicina de familie............. 111 10. Abordarea pacientului hipertensiv - Viorel Nicu Pârvulescu, Viorela Enăchescu 119 Definiția hipertensiunii arteriale.................................................................................... 119 Epidemiologie ...........................,..................................................................................... 119 Clasificarea hipertensiunii arteriale............ .................................................................. 119 Diagnosticul hipertensiunii arteriale ............................................................................. 122 Examenul clinic........................................................................................................... 122 Informațiile paraclinice în HTA.. ................................................................................. 126 Complicații și prognostic..........................................,...................................................... 129 Bilanțul clinic și paraclinic în stadializarea HTA..... ...................................................... 129 Principii terapeutice în HTAE și HTAS.,,. .................................................................. 130 Principii de dispensarizare................. ........... .................................................................. 132 Anexa - Breviar cu medicația antihipertensivă ............................................................... 132 11. Diagnosticul și tratamentul bolilor la pacienții cu durere toracică și precordială 137 - Viorel Nicu Pârvulescu...................................................................................................... .... Generalități.................................................................................................................... 137 Clasificarea durerii toracice și precordiale ................................................................ ... .................................................................................................................................................137 Clasificareapatogenică a durerii toracice..................... .......................................... 137
  • 5. CUPRINS 7 175 175 175 177 177 177 178 Clasificarea etiopatogenică a dureriiprecordiale...., ..................................................... 138 Aportul anamnezei pentru diagnostic.................. ....................... ............. ......... ............ 138 Examenul obiectiv......................................................................................................... 141 Informațiile paraclinice în durerea toracică și precordială... ........................................... 143 Principii de tratament în durerea toracică și precordială............. ..........................^ 145 12. Orientarea diagnosticului și tratamentului Ia pacienții cu dispnee - Viorel Nicu 149 Pârvulescu, Sorin Paul Beznă.................................................................................................. Clasificarea dispneei........................................................................................................ 149 Elemente de fîziopatologie ............................................................................................. 149 Patogenie ............................................................... . ..................................................... 150 Aportul anamnezei pentru diagnostic....... .... .......;...................................................... 151 Examenul obiectiv........................................................................................................ 153 Explorarea paraclinică a bolnavului cu dispnee........................................................... 154 Orientarea terapeutică Ia pacienții cu dispnee.............................................................. 156 13. Diagnosticul pozitiv și diferențial al tulburărilor de ritm la bolnavul cu 160 palpitații - Viorel Nicu Pârvulescu ......................................................................................... Definiție........................................................................................................................... 160 Aportul anamnezei pentru diagnostic.......................................................................... 160 Examenul obiectiv........... .. ..................................................................................... 161 Investigațiile paraclinice la bolnavul cu palpitații........................................................... 162 Principiile terapeutice............................. ... ...................................... .. .... .................. 168 Anexa - Medicamente antiaritmice................................................................................... 171 14. Diagnosticul pozitiv, diferențial și tratamentul diferențiat la pacienții cu dureri 174 în membre - Viorel Nicu Pârvulescu, Viorela Enăchescu.... ....................................................... Durerea nervoasă ....................................................................................................... 174 Clasificarea etiopatogenică............................................................................................. 174 Anamneză ........................................................................................................................ 174 Examenul obiectiv ....................................................................................................... Investigațiile par aci inice ........ ............................................ . Forme clinice particulare de nevralgii.................................................................... Tratamentul nevralgiilor................... ........................................................................... Durerea de origine vasculară........................................................................................ Clasificarea durerii vasculare..... ............. .......... ... .............................................. .. Durerea venoasă ............................................. ........................................ ........ . Durerea din bolile arteriale periferice.......................................................................... 179 Durerea musculară.................................................................................................. 181 Durerea osteoarticulară.............. .. ................................................................................. 182 Clasificare.................................... ..................... ................ ......................................... 182 Traumatismele articulare ................................................................................................ 182 Artritele infecțioase................................................................................ ......................... 182 Artritele inflamatorii................................................................... 182 Reumatismele abarticulare...............................................s. ...................................I..... 185 Artrozele ........................................................................................................................ 186 Alte artropatii................................................................................ii;;.............................. 187 Tumorile.................................................................... .........................; .... .... ............. 187 Osteopatia hipertofică.................................... ........;...... ............................................... 187 Talalgia..................................................................... ... .............................................. 187 Artralgia reflexă........................................................................................................... 187 Probleme de dispensarizare .......................................................................................... 188 Anexa - Medicamente anti inflamatorii......................................................................... 188 15. Dispepsia și abdomenul dureros - Viorela Enăchescu........................................................ 191 Bolnavul dispeptic ....................................................................................................... 191
  • 6.
  • 7. CUPRINS 5 Probleme de diagnostic etiologic..................................................................................... 191 Clinica dispepsiilor........................................................................................................ 193 Sindroame dispeptice particulare în practica medicală ................................................... 195 Strategia terapeutică în sindromul dispeptic................................................................. 197 Bolnavul cu durere abdominală............ ... ................................................................... 199 Clasificarea etiologică a durerii abdominale .................. '............................................ 199 Analiza clinică a durerii abdominale.............................................................................. 200 Tipuri de sindroame clinice în durerea abdominală. ....................................................... 202 Examenul fizic la bolnavul cu durere abdominală ........... .. ............................................ 203 Explorările paraclinice în durerea abdomonală............ ................................................... 204 Diagnosticul diferențial al durerii abdominale ............. ............ ...................................... 207 Principii terapeutice......................................................................................................... 208 16. Diagnosticul etiopatogenic și tratamentul diferențiat la pacienții cu hepato-, 212 spleno- și adenomegalie - Viorela Enăchescu, Viorel Nicu Pârvulescu ................................ Bolnavul cu hepatomegalie....................................;;....ă.......... ..................................... 212 Clasificarea etiopatogenică..................................... —.................................................. 212 Clasificarea fiziopatologică ...................... ....................... .... .,....................................... 212 Circumstanțele de prezentare a pacientului cu hepatomegalie...... .......... .. ..................... 212 Aportul anamnezei pentru diagnostic............................................................................ 213 Examenul obiectiv.............. . .................................................................................... 213 Explorările paraclinice.............. .................................................................................. 216 Diagnosticul pozitiv și diferențial al hepatomegaliilor................................................... 221 Principii terapeutice............ ..................... .. ...............:.i îX.....................7......... EA;.. 221 Bolnavul cu splenomegalie ............. .. ..................................................................... 223 Recunoașterea și caracterele splenomegaliilor............. ... ............................................... 224 Clasificarea splenomegaliilor ........................................................................................ 224 Clinica splenomegaliilor.................................................................................................. 226 Aportul anamnezei la bolnavul cu splenomegalie ............................................1 ............. 226 Modificările de volum ale splinei.................................................................................. 226 Investigații paraclinice......................................................... ............................................ 227 Principii terapeutice. Indicațiile splenectomiei ............................................................. 228 Bolnavul cu adenomegalie ........................................................................................ 229 Clasificarea adenopatiilor............................................................................................ 229 Examenul clinic ........................................................................................................... 230 Anamneză și examenul obiectiv.................................................................................... 230 Investigațiile paraclinice................................................................................................ 230 Principii terapeutice.................. ............................................ ..... ......:................... 231 17. Diagnosticul etiopatogenic și tratamentul diferențiat la pacienții cu icter - 233 Viorela Enăchescu................................................................ ................................ ................. Definiție......................................................................................................................... 233 Clasificarea etiopatogenică a icterelor............................................................................. 233 Clasificarea biochimică ................................................................................................... 234 Aportul anamnezei pentru diagnostic.............................................................................. 234 Examenul obiectiv........................................................................................................... 236 Algoritm clinic de diagnostic ........................................................................................ 236 Investigațiile paraclinice de laborator ............................................................................. 237 Explorările imagistice...................................................................................................... 238 Explorarea anatomo-patologică....................................................................................... 239 Principii terapeutice....................................................................................................... 239 J ......................................, :>':' 18. Diagnosticul etiopatogenic și tratamentul diferențiat la pacienții cu anemie - 241 Viorela Enăchescu, Viorel Nicu Pârvulescu............................................................................ Definiție.................................................................................................................... 241 Clasificarea anemiilor.................. .................................................................................. 241 Anamneză și examenul obiectiv..................,,.......... ....................................................... 243
  • 8. CUPRINS 6 Factorii de risc...............................................u .............................................................. 245 Investigațiile paraclinice................................................................................................ 246 Principiile terapeutice.................................................?......... .. .................................. 247 19. Abordarea pacientului cu afecțiuni ale aparatului urinar - Sorin Paul Beznă, 249 Cristiana Paula Bărbulescu Anamneză .......................................................................................... ............................. 249 Examenul clinic al bolnavului nefro-urinar........ ... ........................................................ 249 Investigațiile paraclinice nefro-urinare............................................ ............................ 251 Sindroamele nefrologice................................................................................................. 253 Sindromul dureros......... ... ........................................................................................ 253 , Sindromul urinar .......................................................:.............................................................. 254 Sindromul edematos...................................................... .............................................. 255 Sindromul cardiovascular hipertensiv................■............................................ .......... 255 Sindromul de retenție azotată fixă............................................................................. 256 Sindromul nefritic........... ................................................................................................ 256 Sindromul nefrotic......................................................................................................... 256 Principii terapeutice...................................................................................................... 257 20. Diagnosticul pozitiv, diferențial și terapia sindromului edematos — Sorin Paul 258 Beznă.................................................................................................................................... Definiție......................................................................................................................... 258 Etiopatogeneză ............................................................................................................... 258 Clasificarea etiopatogenică a edemelor ........................................................................ 258 Tablou clinic................................................................................................................... 259 Investigații paraclinice.................................................................................................. 260 Conduita terapeutică....................................................................................................... 260 Dispensarizarea bolnavului edematos ............................................................................ 262 21. Pacientul cu patologie metabolică și tulburări ale echilibrului ponderal - Sorin 264 Paul Beznă.................................................................................................. .............................. Obezitatea ..................................................................................................................... 264 Denutriția........................................................................................................................ 266 Diabetul zaharat.............................................................................................................. 268 Guta ................................................................................................................................ 270 Porfiriile........................................................................................................................ 271 Hemocromatoza....................................................................................... .*................... 271 22. Pacientul cu manifestări alergice în practica medicului de familie - Viorel Nicu 273 Pârvulescu, ViorelaEnăchescu................................................... ............................................. Noțiuni introductive........ ............................................................................................. 273 Componentele mecanismului imunologic .................................................................. 273 Clasificarea mecanismelor imunologice......................................................................... 274 Clasificarea principalelor boli alergice după aparatul și/sau sistemul afectat.............. 275 Diagnosticul clinic și paraclinic al bolilor alergice ........................................................ 275 Urticaria.......................................................................................................................... 276 Tratament............................................................................................... ......................... 279 23. Diagnostic și tratament în sindromul (sub)febril prelungit - Viorel Nicu 281 Pârvulescu, Viorela Enăchescu..................................................................... .......................... Definiție.......................................................................................................................... 281 Fiziologia și fiziopatologia termogenezei.................;..... ................................................ 281 Orientarea diagnosticului clinic...' ........... ................................................................... 282 Informațiile paraclinice.................................................................................................. 283 Curba termică și probabilitatea diagnostică................................................................... 284 Diagnosticul de excludere.............................................................................................. 287 Atitudinea terapeutică în fața unui sindrom febril prelungit ........................................... 288 24. Probleme de screening și dispensarizare a bolnavului oncologic - Viorela 289 Enăchescu...........................................................................................................................
  • 9. CUPRINS 7 Principii și metode de diagnostic în boala neoplazică................................................... 289 Etapele stabilirii diagnosticului................ .. .................................................................... 289 Clasificarea metodelor de diagnostic .............................................................................. 289 Screeningul oncologic................................................................................................... 291 Metode de diagnostic și stadializare................................................................................ 292 Simptome produse de afecțiunile maligne .................................................................... 292 Markerii tumorali ........................................................................................................ 292 Probleme de screening și diagnostic în pricipalele neoplazii maligne............................ 293 Screeningul cancerului pulmonar ................................................................................... 293 Screeningulpacientelor asimptomaticepentru cancerul mamar............................ 293 Screeningul în cancerul ovarian .................................................................................... 294 Depistarea precoce activă a cancerelor digestive ....................................................... 295 Depistarea precoce activă a cancerului hepatic ............................................................. 295 Depistarea precoce a cancerului de prostată............................................... ................. 295 Screeningul cancerului de col uterin....................................................................... 295 25. Diagnosticul și tratamentul cefaleei — Viorela Enăchescu, Viorel Nicu Părvulescu 296 Introducere. Definiție ...................................................................................................... 296 Circumstanțe de prezentare a bolnavului cu cefalee .................................... ... .... ::..... 296 Clasificarea algiilor cefalice ........................................................................................ 296 Examenul clinic al bolnavului cu cefalee.:.................................................................... 298 Forme clinice particulare de cefalee............................................................................. 300 Diagnosticul nosologic și etiologic al cefaleei............................................................ 302 Explorările paraclinice............... ...................................................................................... 302 Principii terapeutice................. ........................................................................................ 303 26. Patologia iatrogenă - Viorel Nicu Părvulescu, Cristiana Paula Barbute seu 305 Definiție................................................................................................................. ..... ... 305 Factorii determinant! ....................................................................................................... 305 Reacțiile adverse medicamentoase .................................................................................. 307 Tulburări digestive minore și majore........................................................................... 307 Reacții alergice................................................................................................................ 307 Tulburări hematologice...................................................................................'. .............. 308 Tulburări cardiovasculare...................... ........................................... ........................... 308 Tulburări urogenitale ............; ....................................................................................... 309 Tulburări metabolice....................................................................................................... 309 Reacții adverse apărute la asocieri medicamentoase .................................. 309 Efecte adverse ale medicamentelor administrate la personalul muncitor ................................ 311 Efecte asupra sarcinii........................................................................................'A 311 Efecte ale medicamentelor asupra mamei... .......... ..v.-:5........................... .... .. ....... 312 Manifestări nervoase................ .’................................................................................ 312 Efecte asupra organelor de simț.......................................................................................... 312 Rolul medicului în combaterea iatrogeniei............................................................... 313 27. Dispensarizarea bolnavilor cronici -Eigia Fior ea, Cristiana Paula Bărbulescu 314 Cadrul general....... .................................................................................................... 314 Activitatea preventivă.......... ............................................................................................ 314 Prevenție și dispensarizare în bolile cronice ................................................................ 315
  • 10. CUPRINS 8 Grupele de boli supuse dispensarizării............................................................... .......... 316 Evaluarea eficienței dispensarizării................................................................ ... ..... 317 Bibliografie................................................................................................................................... 3 ABREVIERI AINS - antiinflamatorii nesteroidiene AIT - accident ischemic tranzitoriu AHC - antecedente heredo-colaterale ALAT - alaninaminotransferaza APF, APP- antecedentepersonale fiziologice,patologice ASAT- aspartataminotransferaza AVC - accident vascularcerebral BCF - bilirubină, colesterol,fosfatază alcalină BK - bacilul Koch BR - bilirubină (totală) BRA - blocanțide tip 2 ai angiotensinei BRD - bilirubină directă / bloc de ramură dreaptă (în context) BRI - bilirubină indirectă BRS - bloc maajor de ramură stângă BSP - bromsulfon ftaleină CA - carcinoantigen IT-I __________nnotțr'o UlliUAV 11J.U1 CLI 1 V-UU-tiV-Vz CBP - calea biliară principală CH - criză hipertensivă / ciroza hepatică (în context) CMO - cardiomiopatia obstructivă (hipertrofică) CNP - cod numeric personal CPC - cord pulmonarcronic CPER - colecistopancreatografia endoscopică retrogradă CPK - creatinfosfokinaza CT - computertomografie CVM - condițiide viață și muncă DSA - defect de sept atrial DT - derivație DZ - diabet zaharat EDTA - edetamin (acidumedeticum- DCI) EKG - electrocardiogramă EPA - edempulmonaracut ExV - extrasistola ventriculară ExSV - extrasistola supraventriculară FA - fibrilație atrială FIA - flutteratrial GNDA - glomerulonefrita difuză acută GNDC - glomerulonefrita difuză cronică GOT - transaminaza oxal-glutamică GPT - transaminaza piruvat-kinază HAD _ hipertrofie atrială dreaptă HAI - hepatita autoimună HAS - hipertrofie atrială stângă HAV - hepatită acută virală HC - hepatita cronică HIC - hipertensiune intracraniană HHC - hemisuccinat de hidrocortizon HLG - hemoleucograma HP - HelicobacterPylori 5-HT1 - 5-hidroxi-triptamina 1 HTA - hipertensiune arterială HTAE - hipertensiune arterială esențială HTAS- hipertensiune arterială secundară HTP - hipertensiunea portală HVD - hipertrofie ventriculară dreaptă
  • 11. CUPRINS 9 IC - insuficiența cardiacă ICC - insuficiență cardiacă congestivă IDR - intradermoreacție IEC - inhibitori ai enzimei de conversie IMA - infarct miocardic acut INR - internationalnormalised ratio IRA — insuficiența renală acută IRC - insuficiența renală cronică IVS - insuficiență ventriculară stângă JNC - Joint NationalCommittee KC1 - clorura de potasiu LCR - lichid cefalorahidian LDH, - lactico-dehidrogenaza 1 LED, LES - lupus eritematos diseminat / sistemic LGC - leucemie granulocitară cronică LH - hormonulluteinic LLC - leucemie limfatică cronică LMC - leucemie mieloidă cronică MMM - mctaplazie mieloidă cu mieloscleroză M.S. - MinisterulSănătății NAV - nodulatrioventricular OAD - oblic anteriordrept OAS - oblic anteriorstâng 17 OH-CS - hormonul17 hidroxi-corticosteroid PCA - persistență de canalarterial PCE - poliartrita cronică evolutivă PEV - perfuzie endovenoasă ?GF2 - prostaglandina F2 PNA - pielonefrita acută PNC - pielonefrita cronică PR - poliartrita reumatoidă PPD - derivat proteic purificat de tuberculină PSA - antigenulspecific prostatic PSH - periartrita scapulohumerală RAA - reumatismarticularacut RDG - refluxul duodeno-gastric REG - refluxul entero-gastric RFC - reacția de fixare a complementului RGE - refluxul gastro-esofagian RIF reumatisminfecțios de focar RMN - rezonanță magnetică nucleară SEI - sfincterulesofagian inferior SN - sindromulnefrotic SNC - sistemulnervos central T3, T4 - hormonii tiroidieni TA — tensiunea arterială TAD — tensiunea arterială diastolică TAS - tensiuneaarterială sistolică TBC - tuberculoză TG — trigliceride TGO - transaminaza glutamic oxalică TGP - transaminaza glutamic piruvică THLAM - trometanolum(DCI) TJNP - tahicardie joncțională neparoxistică TPA - tahicardie paroxistică atrială TPSV - tahicardie paroxistică supraventriculară TSH — hormonultireostimulator TTS - tratament transdermic UF - unitățifotometrice UML — unitățiMc Lagan VDRL - venerealdeseaseresearch laboratory VSH — viteza de sedimentare a hematiilor WPW - Wolf Parkinson White HVS - hipertrofie ventriculară stângă
  • 12.
  • 13. MEDICINA DE FAMILIE 13 1. MEDICINA DE FAMILIE (definiție, conținut, specific, funcții, principii, domeniul de activitate, rolul MFîn sistemul de sănătate modern) Ligia Florea SCURT ISTORIC Medicina în lungul său drum parcurs din Antichitate și până în prezent, a suferit un proces continuu de dezvoltare, de reactualizare, apărând multiple specialități legate de progresul imperios al științei și tehnicii medicale. Procesul de specializare s-a produs ca o necesitate a societății contemporane de a se adapta multiplelor și complexelor informații, dar și ca o consecință a incapacității creierului uman de a asimila teoretic și practic o paletă vastă de cunoștințe. Prima catedră de Medicina Familiei a luat naștere în Scoția, fiind urmată la scurt timp de Olanda în anul 1966. La scurt timp s-au înființat catedre noi în majoritatea țărilor europene, Comunitatea Europeană obligând statele membre Ia învățământul postuniversitar pentru medicii de familie. Dacă, în alte țări medicina de familie a fost recunoscută ca specialitate acum patru decenii, în România acest lucru s-a petrecut mult mai târziu. în anul 1990 prin Ord. 539 al Ministerului Sănătății, s-a acceptat ca specialitate de sine stătătoare, sub denumirea de Medicină Generală. Denumirile de Medicină de Familie și Medic de Familie se regăsesc pentru prima dată în Legea 145/1997 a Asigurărilor Sociale de Sănătate și în Ord. M.S nr. 378/1999. Apariția medicinii de familie ca o specialitate nouă în practica medicală, trebuie privită ca un concept cu specificitate aparte, în care pacientul este analizat în integritatea sa, în familie, colectivitate și în ecosistemul în care trăiește. în prezent, formarea specialiștilor în medicină de familie s-a obiectivat prin diversificarea procesului de învățământ, care este structurat pe trei niveluri de pregătire: • învățământul universitar pentru studenții anilor terminali, prin crearea catedrelor de M.F, care au rol de a contribui la aprofundarea tematicii caracteristice specialității prin cursuri și stagii de pregătire practică; . • învățământul perioadei de rezidențiat cu o durată de pregătire de trei ani; • educația medicală continuă cu rol de informare, instruire, dublată de tehnici de evaluare și acreditare în scopul de a asigura o creștere calitativă a actului medical. DEFINIȚIE WONCA (Organizația Mondială a Colegiilor Naționale și Academiilor de Medicină Generală) definește medicina de familie ca: „O specialitate cu o identitate proprie ce asigură asistenta medicală primară și continuă a populației și care, prin acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de recuperare contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și a comunității’'. Definiția pentru medic de familie, unanim acceptată de Colegiul Regal de Medicină Generală, Londra: ’’Medicul de familie este cel care oferă asistență medicală primară și continuă individului și fainii iei". Definiția grupului de la Leeuwenhorst: "Medicul de familie asigură asistența medicală primară >/' continua individului, familiei și comunității, indiferent de vârstă, sex sau boală ". în sistemele medicale de calitate, medicul de familie, prin statutul său special, trebuie să dețină un rol central datorită echitabiIității sociale și eficienței economice. Medicul de familie este parte integrantă a sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate este conceput ca un subsistemde protecție socială cu rol de a produce servicii pentru menținerea stării de sănătate. Actorii sistemului sunt furnizorii de servicii medicale (medicii) și beneficiarii acestor servicii, respectiv toți cei ce își achită lunar contribuția la CNAS pentru asigurarea stării de sănătate. în România sistemul de asigurări de sănătate este de tip BISMARK, asemănător cu cel din Germania, Olanda și Belgia. în raport cu celelalte specialități medicina de familie are o particularitate aparte, care îi sporește locul în sistemul medical: se dezvoltă pe orizontală și este orientată spre sănătate, focalizată pe persoană, și bazată pe comunitate. CONȚINUTUL MEDICINII DE FAMILIE Medicina de Familie este cristalizată în câteva direcții specifice care reflectă activitatea medicului de familie: • Activitate medicală preventivă: - depistarea, combaterea factorilor de risc și a factorilor patogeni; - educație sanitară; - cultivarea unui stil de viață sanogenic;
  • 14. Ligia Florca 14 - imunizări; - controale medicale periodice. • Activitate curativă: a) la cabinetul medical: - desfășoară o activitate preventivă; - acordă consultații; - prescrie un tratament medicamentos; -indică regimul alimentar; - realizează educație sanitară; - solicită examene paraclinice; - efectuează unele examene paraclinice: glicemic, colesterol, trigliceride, examen sumar de urină, EKG, oșcilometrie; - efectuează manevre de mică chirurgie; - trimite bolnavul la medicul specialist sau îl internează, - efectuează psihoterapie; - efectuează activități de suport (eliberează acte medicale: adeverințe, certificate și recomandări pentru cură balneară); b) la domiciliul bolnavului consultă; - copii sub un an pentru afecțiuni acute; - pacienți imobilizați ortopedic; - pacienți cu afectarea membrelor inferioare secundar AVC; - pacienți după intervenții chirurgicale; - pacienți în fază terminală; - urgențe medico-chirurgicale; - vizite active pentru urmărirea bolnavilor cu afecțiuni cronice sau pentru cunoașterea factorilor de risc existenți în anumite familii etc. • Managementul cabinetului medical: - coordonează și stabilește sarcinile echipei de lucru; - negociază contractul cu CNAS și respectă clauzele contractuale; - completează corect evidențele medical - contabile și raportează activitatea depusă; - gestionează fondurile financiare. • Activități speciale - se regăsesc de fapt în funcțiile medicinii de familie de supraveghere și păstrare a stării de sănătate și cuprind măsuri cu caracter specific, cu adresabilitate țintită: gravidei, lehuzei, sugarului 0-12 luni, bătrânilor și familiei cu probleme sociale. SPECIFICUL MEDICINII DE FAMILIE Chiar dacă medicul de familie lucrează singur în cabinetul său medical (urban, rural), activitatea acestuia nu trebuie privită desfașurându-se izolat, ci în contextul unei echipe medicale moderne. în vederea stabilirii unui diagnostic și a unui tratament, medicul de familie se află într-o permanentă colaborare cu medicii specialiști, fără al căror aport considerabil nu s-ar obține o activitate medicală de calitate. De exemplu, dacă medicul de familie suspicionează un cancer de sân la o femeie, aceasta va fi supusă unui control multidisciplinar alcătuit din radiolog, chirurg, histopatolog, oncolog. în contextul în care toate specializările fac progrese considerabile prin asimilarea de noi cunoștințe medicale și medicina de familie va evolua permanent prin prelucrarea-descoperirilor recente, cu importanță practică imediată în folosul creșterii calității actului medical și implicit în beneficiul bolnavului. Preluarea informațiilor de Ia celelalte specialități nu este suficientă medicinii de' familie, deoarce în ultimii ani aceasta a cunoscut o permanentă dezvoltare și a ajuns să-și însușească o bogată experiență și deprinderi specifice profesiei. Aceste informații, care nu se regăsesc pe tărâmul celorlalte specialități, trebuie obținute în cadrul unui proces de învățământ medical caracteristic specialității medicinii de familie.
  • 15. MEDICINA DE FAMILIE 15 J . FUNCȚIILE MEDICINII DE FAMILIE Fiind o specialitate cu identitate proprie, medicina de familie trebuie să asigure anumite servicii în beneficiul individului, familiei și colectivității, servicii ce se reflectă prin funcțiile sale: • Asigurarea accesibilității la asistența medicală a populației Este funcția cea mai importantă pentru că numai prin accesibilitate la asistență medicală se poate vorbi de îndeplinirea celorlalte funcții. Accesibilitatea la asistență medicală înseamnă că orice individ sănătos sau bolnav sau o urgență medico-chirurgicală poate să se adreseze medicului’ de familie. Pentru asigurarea accesibilității, medicul de familie va avea afișat la nivelul cabinetului medical programul său de activitate care cuprinde un orar de funcționare la cabinet și în teren, precum și afișarea numărului său de telefon cu rol de informare, programare, solicitări la domiciliu sau indicații în caz de urgențe medico- chirurgicale. întâlnirea medic-pacient conduce la adoptarea unei decizii care se poate canaliza în trei direcții: a) pacientul examinat este diagnosticat, nu ridică probleme speciale și poate fi tratat de medicul de familie; b) pacientul examinat necesită ajutorul medicului specialist; c) pacientul examinat ridică probleme deosebite și din acest motiv va fi internat (investigații lărgite, stabilire de diagnostic și terapie); • Supravegherea stării de sănătate a populației Medicul de familie îngrijește individul de la naștere și este martorul dezvoltării, îmbolnăvirii acestuia, deoarece pe lista sa de asigurați se găsesc atât indivizi sănătoși cât și bolnavi. Prin supravegherea stării de sănătate medicul de familie întreprinde o serie de măsuri de îngrijire în scopul păstrării sănătății individului, a familiei și respectiv a colectivității. Din acest motiv medicul de familie se deosebește de ceilalți specialiști, deoarece prin controalele periodice ale stării de sănătate combinate cu sfaturi de educație sanitară, nu așteaptă ca pacientul să se îmbolnăvească, aducându-și contribuția prin mijloace specifice la prevenirea îmbolnăvirii și menținerea stării de sănătate. • Funcția preventivă Prin natura activității sale, medicul de familie, pe lângă asigurarea asistenței medicale curente a populației, are un rol deosebit în prevenirea apariției bolilor, în depistarea precoce a primelor semne de boală dar și în urmărirea, tratarea corectă a pacientului pentru a evita apariția complicațiilor, a handicapului. Munca preventivă a medicului de familie este orientată în trei direcții: a) prevenire primară: - combaterea factorilor de risc;. ., - cultivarea comportamentului sanogenic; - educație sanitară; - specifică: imunizări, asistența femeii gravide, a lehuzei, servicii de planning familial, profilaxia rahitismului, etc. b) prevenire secundară, depistarea precoce a bolilor prin: ~ activități întreprinse în cadrul consultațiilor curente; - metoda controlului periodic; - metoda „screening”-ului. c) prevenire terțiară - prevenirea complicațiilor, evitarea handicapului și reinserția socială a bolnavului. • Promovarea stării de sănătate. Cuprinde o serie de măsuri care au ca scop combaterea factorilor de risc și patogeni, cultivarea unui stil de viață sanogenic, cu implicare directă, a individului, familiei, colectivității în menținerea propriei stări de sănătate.
  • 16. Ligia Florea 16 • Acordarea îngrijirilor medicale curente Pe lângă activitatea preventivă medicul de familie acordă îngrijiri medicale curente (consultă, investighează paraclinic, stabilește diagnosticul, tratează, urmărește evoluția pacientului). Optim, prin activitatea sa, medicul de familie ar trebui să rezolve 80 % din patologia existentă în ambulatoriu. Va apela la specialiști în cazurile în care posibilitățile sale de investigație și tratament sunt limitate sau de fiecare dată când intervin probleme deosebite, care nu permit amânarea colaborării. • Facilitarea intrării și a medierii pacientului în sistemul medical Medicul de familie este confruntat cu o multitudine de probleme pe care nu le poate rezolva singur șî din acest motiv îndrumă pacientul pentru examinare și investigații la specialiști sau pentru internare. în sistemul actual de sănătate cu multiple specializări, pacientul este pus în situația de a nu ști cărui specialist să se adreseze. Prin această funcție a medicului de familie, pacientul este îndrumai să pătrundă mai ușor în sistemul medical (de exemplu, un bolnav suspect de hepatită virală acută va fi îndrumat către serviciul boli infecțioase sau un simptomatic respirator - tuse apărută de mai mult de 3 săptămâni - va fi trimis la ftiziologie). Datorită funcției enunțate, medicul de familie își verifică supozițiile de diagnostic și urmărește evoluția pacientului, colaborează cu medicii specialiști și, nu în ultimul rând, are o evidență corectă a morbidității din teritoriu. • Funcția de sinteză diagnostică și terapeutică Pacienții internați sau trimiși în ambulatoriul de specialitate, în urma consultului interdisciplinar se întorc la medicul de familie cu mai multe diagnostice și recomandări. Pentru că medicul de familie îngrijește bolnavi și nu boli, va realiza o sinteză diagnostică și terapeutică sesizând legăturile dintre boli ierarhizând în funcție de gravitate bolile pentru a lua o decizie corectă, corelată cu factorii implicați. • Coordonarea serviciilor medicale în funcție de nevoile pacientului Medicul de familie este un medic de prim contact pentru pacienții săi. Aceștia se adresează medicului care, în urma examinării, își va orienta serviciile în funcție de nevoile pacientului, deoarece sunt situații care impun îndrumarea către alte servicii medicale: laborator, radiologie, ecografie, specialiști de ambulator, secții spital, servicii Je urgență și de recuperare. • Supravegherea medicală continuă în evoluția sa, boala poate să se îndrepte către vindecare, către cronicizare sau către complicații cu afectarea gravă a sănătății pacientului. Cel mai frecvent aspect întâlnit este cel de cronicizare al bolilor. Astfel, se impune o asistență medicală continuă prin urmărirea de către medicul de familie a bolnavului din punct de vedere clinic, paraclinic, supravegherea tratamentului, sesizarea aspectelor patologice noi, a agravărilor precum și a complicațiilor. • Asistența medicală a familiei și colectivității Starea de sănătate a individului este într-o strânsă relație de interdependență cu starea de sănătate a familiei, care la rândul său poate avea patologia sa caracteristică. Familia se regăsește într-o colectivitate umană a cărei stare de sănătate este influențată de factori bio-psiho-sociali și va depinde de sănătatea indivizilor ce o compun. • Recuperarea și reabilitarea pacientului * în cadrul activității de supraveghere continuă, medicul de familie va urmări pacientul externat din spital. în cazul în care vindecarea nu este integrală va întocmi un program de recuperare a acestuia prin utilizarea altor servicii de specialitate: fizioterapie, kinetoterapie și/sau cure balneare. Eficiența acestor servicii va trebui să se regăsească în reabilitarea bolnavului, cu integrarea acestuia Ia locul de muncă sau în societate. • Acordarea îngrijirilor medicale în stadiile terminale Bolile cu evoluție implacabilă către deces, impun din partea medicului de familie o serie de măsuri care să aline suferința muribundului. Acestea sunt adresate în special menținerii funcțiilor vitale și combaterii'durerii. Ameliorarea confortului pacientului, acompaniamentul relațional, susținerea familiei sunt factori importanți ai îngrijirilor paliative. • Cercetarea științifică Ca orice disciplină științifică, medicina de familie trebuie să-și dezvolte permanent domeniul de activitate. Medicul de familie prin poziția sa în sistemul actual de sănătate este un adevărat nucleu de stocare și prelucrare a informațiilor, deoarece primește și trimite informații în toate direcțiile. Cercetarea se răsfrânge în special asupra abordării globale a individului, a familiei, a colectivității în corelație cu factorii de risc bio-psiho-sociali ce influențează trecerea de la starea de sănătate la starea de boală.
  • 17. MEDICINA DE FAMILIE 17 PRINCIPIILE MEDICINII DE FAMILIE Ca orice disciplină științifică, medicina de familie are la bază o serie de principii care constituie fundamentul specialității, principii care o individualizează și o deosebesc de alte specialități. a) Asistența medicală de prim contact. b) Asistența medicală continuă. c) Abordarea integrală a pacientului: - medicul de familie se ocupă de întreg organismul; - nu numai de boală ci și de bolnav; - plasează boala în contextul celorlalte suferințe. d) Asistența medicală a familiei. e) Asistența medicală comunitară. f) Abordarea ecosistemică a problemelor medicale. DOMENIULDE ACTIVITATE AL MEDICINII DE FAMILIE Avantajele procesului de specializare și ultraspecializare sunt incontestabile în condițiile realizate de progresul tehnico-științific medical, dar acest proces prezintă și unele dezavantaje: • a fragmentat unitatea organismului uman; • se ocupă de boală și nu de bolnav; • a făcut dificilă alegerea specialistului; • acordă asistență medicală episodică; • nu poate asigura accesibilitatea; • a scumpit asistența medicală. Primul care a resimțit fragmentarea unității organismului uman a fost tocmai bolnavul care trebuie să circule de la un specialist la altul în scopul investigațiilor și diagnosticului. Acest periplu al bolnavului, însoțit de factorul timp este tributul care se plătește progresului medicinii. Vorbind de ..măreția și sărăcia” specializării, I. Chavez afirma că, pentru toate progresele aduse de specializare, s-ar putea să plătească medicul, bolnavul și medicina. Având în vedere stadiul actual de dezvoltare a medicinii, când fiecare specialist răspunde de un organ, se pare că sfera medicinii generale este mult micșorată. In această situație s-a formulat următoarea întrebare: „Care mai este domeniul de activitate al medicului de familie? Medicului de familie îi revine întotdeauna sarcina imensă de a îngriji bolnavul cu toate problemele sale. Acest lucru este foarte important dacă se are în vedere că organismul uman este un sistemintegrat, că organele de care se ocupă celelalte specialități reprezintă niște subsisteme și organismul uman este un subsistem ce stă la baza sistemului familial, social în care trăiește și se îmbolnăvește. Deși există o multitudine de specialități, medicinii de familie i-au rămas numeroase domenii de activitate în cadrul medicinii modeme, care nu pot fi abordate de celelalte specialități. Medicina de familie nu se ocupă numai de omul bolnav, ci și de omul sănătos (particularitate pe care nici o altă specialitate nu o abordează) cu nevoile sale în diferitele etape ale dezvoltării, cu probleme de profilaxie primară, specifică precum și cu trecerea de la starea de sănătate la starea de boală. Medicina de familie are ca domeniu de studiu și familia în care omul se naște, trăiește, se îmbolnăvește, se vindecă sau moare. Rezumând, domeniul de activitate al medicinii de familie se regăsește în: • probleme medicale ale omului sănătos; • prevenție primară; • prevenție specifică; • probleme medicale ale bolnavului; • probleme medicale ale familiei; • patologie socială. ROLUL MEDICINII DE FAMILIE ÎN SISTEMUL DE SĂNĂTATE MODERN Medicina de familie este o specialitate complexă care stă la baza sistemelor medicale modeme, fiind factorul principal în ocrotirea sănătății populației. în țările în care profilul M.F a fost neglijat s-a constatat o aglomerare nejustificată a spitalelor cu costuri suplimentare de diagnostic și tratament. Deja este recunoscut faptul că specialitățile de profil nu pol rezolva toate problemele medicale curente ale populației, M.F fiind singura disponibilă să compenseze deficiențele procesului de specializare. De aceea sistemele de sănătate moderne caută să îmbine activitatea specialiștilor de profil cu activitatea M.F. Medicina de familie stă la baza sistemelor medicale și are următoarele roluri:
  • 18. Ligia Horea 18 A) Compensarea unor deficiențe generate de procesul de specializare • asigură accesibilitatea bolnavilor la asistența medicală; • asigură asistența medicală curentă; • abordează bolnavul în integritatea sa; • efectuează sinteză diagnostică și terapeutică; • coordonează serviciile medicale în funcție de nevoile bolnavului; • selectează bolnavii care necesită asistență medicală de specialitate; • asigură continuitatea asistenței medicale; • supraveghează bolnavii cronici. B) Îndeplinirea unor funcții specifice • asistența medicală a omului sănătos; • asistența medicală a familiei; • asistența medicală a comunității; • prevenție primară; • prevenție specifică; • supravegherea stării de sănătate a populației. Rolul medicului de familie exprimă importanța sa în sistemul de sănătate modem și relevă necesitatea unei permanente colaborări cu medicii de alte specialități.
  • 19. CABINETUL MEDICAL. ECHIPA DE LUCRU. PACHETUL DE SERVICII. MANAGEMENT.LEGISLAȚIE 19 2. CABINETUL MEDICAL DE MEDICINĂ A FAMILIEI ȘI ECHIPA DE LUCRU A MEDICULUI DE FAMILIE. PACHETUL DE SERVICII. MANAGEMENTUL CABINETULUI. PROBLEME DE LEGISLAȚIE. Ligia Florea Spre deosebire de ceilalți specialiști, care lucrează în spitale și policlinici, medicul de familie lucrează într-un cabinet mai mic, situat de obicei cât mai aproape de domiciliul pacienților. Indiferent dacă lucrează singur sau în grup, medicul de familie are o echipă de luciu, formată din persoane calificate în anumite activități. DEFINIȚIA CABINETULUI MEDICAL r Cabinetul medical este o unitate fără personalitate juridică,furnizoare de servicii medicale. în cabinetul medical se acordă asistență medicală preventivă, curativă, de recuperare și de urgență. în cabinetul medicul de familie se pot desfășura activități de învățământ dacă au aprobarea MS și a MEC. Cabinetele medicale se pot înființa în cadrul actualelor dispensare medicale sau în alte spații puse la dispoziție de autoritățile publice, ori în spații private. FORME DE ORGANIZAREALE CABINETELORMEDICALE - Cabinet medical individual; - Cabinet medical grupat; - Cabinet medical asociat; - Societate civilă medicală. în cabinetul medical individual își exercită profesia medicul titular, care poate avea salariați sau colaboratori. ! Cabinetele individuale se pot grupa formând cabinete medicale grupate, pentru a-și crea facilități economice comune, păstrându-și individualitatea în relațiile cu terți. Cabinetele individuale se pot asocia, formând cabinete medicale asociate în scopul exercitării în comun a activității și al asigurării accesului permanent al pacienților. Medicii titulari ai cabinetelor asociate își păstrează drepturile și responsabilitățile prevăzute de lege. Societatea civilă medicală este constituită din doi sau mai mulți medici asociați și poate avea ca salariați colaboratori medici sau orice altă categorie de personal. Actul de înființare a cabinetului medical este Certificatul de înregistrare în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale. Certificatul de înregistrare se eliberează în baza următoarelor documente: • cerere de înființare; • autorizație de liberă practică a medicului și a cadrelor asociate; • dovada deținerii legale a spațiului în care funcționează cabinetul medical (contract de comodat sau act de proprietate); • avizul Colegiului Medicilor din România. Avizul C.M.R se eliberează pe baza autorizației de liberă practică și a dovezii deținerii legale a spațiului și numai după verificarea existenței dotării minime a cabinetului medical. Denumirea cabinetului va reflecta obligatoriu specificul activităților care se vor desfășura. Pentru a-și putea îndeplini activitatea, medicul trebuie să obțină pentru cabinetul medical, Autorizație sanitară de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică și, de asemenea, autorizație de liberă practică. Autorizația de liberă practică este necesară și pentru cadrele medii. Autorizația sanitară de funcționare se eliberează în următoarele condiții: - clădirea dispensaruluisă fie salubră; - suprafața corespunzătoare cu spații anexe; - apă curentă de la rețeaua centrală; - sursă de încălzire; -r rețea electrică (iluminat corespunzător); - condiții de evacuare a reziduurilor; ; -telefon;” v
  • 20. Ligia Fiorea 20 ț ^'grupuri-sanitarcpenw’pcrsonâlși pacienți. Spațiile destinate activităților sunt: - cabinet de consultație; - fișier;- - ' >■ ’ - sală de așteptare; - sală de tratament; - cameră de sterilizare; - cameră pentru personal; - sală de investigații de laborator și explorări funcționale; ■ - depozit de materiale. Mobilierul este reprezentat din: - canapea pentru consultații; -birou; . ■ - dulap; - scaune,fotolii; - cuiere; - paravane. Aparatura și instrumentele medicale necesare sunt: -stetoscop; - tensiometru; - cântar; - taliometru; -optotip; ,f-.r - masă ginecologică; - trusă de mică chirurgie; -sterilizator. Alte dotări - glucometru, electrocardiograf, oscilometru, ecograf, calculator etc. DOTAREA MINIMĂ OBLIGATORIE ÎN M.F. - Ordinul nr. 153 publicat în M.O. nr. 353/23.05.2003 • tensiometru; • stetoscop; • masă ginecologică; • cântar adulți; • taliometru; • pelvimetru; • negatoscop; • apăsătorlimbă; • deschizător gură; • ciocan reflexe; • canule rectale, uretrale, vaginale; • trusă completă de mică chirurgie; • valve, pense col; • centimetru de croitorie; • seringă Guyon pentru spălături auriculare; • ațele Kramer; • termometru. ECHIPA DE LUCRU A MEDICULUI DE FAMILIE Medicul de familie, fie că lucrează singur sau asociat, are nevoie de o echipă de lucru care este alcătuită din: . ( ..H . - - asistentă de medicină generală; - asistentă de ginecologie-obstetrică;
  • 21. CABINETUL MEDICAL. ECHIPA DE LUCRU. PACHETUL DE SERVICII. MANAGEMENT.LEGISLAȚIE 21 - asistentă de igienă (recent asistenții de igienă din teritoriu au fost preluați de DSP); - asistentă de ocrotire; - personal non-medical (contabil, informatician, îngrijitor de curățenie, secretar, administrator). ROLUL ECHIPEI DE LUCRU: - ajută medicul de familie în asigurarea accesibilității populației la asistență medicală prin: • asigurarea permanenței la cabinet, când medicul de familie efectuează alte activități; • vizite la domiciliul pacienților. - ajută medicul în supravegherea stării de sănătate prin: • urmărirea gravidei și lehuzei; • supravegherea nou-născuților și a copiilor; • educație sanitară. - contribuie la promovarea stării de sănătate prin depistarea factorilor de risc; - asigură prevenție specifică prin - vaccinuri, anchete epidemiologice. - asigură îngrijiri medicale curente la nivelul cabinetului; - supraveghează starea de sănătate a bolnavilor cronici prin vizite la domiciliu la indicația medicului de familie; - contribuie la acordarea îngrijirilor medicale paliative și terminale; -contribuie la recuperarea și reabilitarea bolnavilor. SARCINILE PERSONALULUI DIN ECHIPA DE LUCRU Asistenta de medicină generală: - primește și înregistrează pacienții care au venit la cabinet; - identifică problemele pentru care au venit; - contribuie la buna desfășurare a consultațiilor; - semnalează eventuale urgențe medico-chirurgicale; - efectuează tratamente injectabile, pansamente, spălături auriculare, recoltează analize, vaccinează; -sterilizează instrumentarul; - desfășoară activități de educație sanitară; - ține evidența și completează aparatul de urgență. Asistentaobstetriciană: -depistează precoce gravidele; - ține'evidențâ femeilor însărcinate (registrul de evidență al gravidelor); - examinează și' vizitează periodic femeia gravidă și lehuza; - participă la consultația gravidei, efectuată de către medic; - urmărește dacă gravida respectă regimul igieno-dietic sau administrarea de medicamente; - efectuează imunizarea gravidei la indicația medicului specialist obstetrician. PACHETUL DE SERVICII Serviciile medicale care se acordă de către medicul de familie persoanelor asigurate în cabinetul de consultații sau în cazuri justificate, la domiciliul bolnavului sunt următoarele: A. As istență medicală primară • servicii profilactice a) imunizări conform programului național de imunizări; b) profilaxia factorilor de risc; c) controale profilactice TBC, boli venerice, etc.; d) examene de bilanț pentru copii și adulți; e) depistarea, izolarea și raportarea cazurilor de boli transmisibile;
  • 22. Ligia Florea 22 f) supravegherea gravidei și lehuzei; g) planning familial; h) screening pentru depistarea unor anumite tipuri de cancer. • servicii de urgență a) asistență medicală în urgențe medico-chirurgicale; b) trimiterea pentru internare sau către medicul de specialitate. • servicii medicale curative a) anamneză, examen obiectiv, diagnostic prezumtiv; b) examene paraclinice minimale la nivelul cabinetului și complementare prin trimitere la medicul specialist; c) diagnostic medical definitiv; d) prescriere de tratament medical și igieno-dietetic; e) servicii de mică chirurgie (plăgi, perfuzii intravenoase, infiltrații, sondaje vezicale); f) supravegherea asigurați lor pentru afecțiunile care necesită dispensarizare, în colaborare cu medicul de specialitate; g) asistență medicală la domiciliu (tratamente injectabile, pansamente, monitorizare); h) servicii medicale de îngrijire și de recuperare, la indicația medicului specialist; i) educație medico-sanitară; j) eliberarea de acte medicale, prescripții medicale. • servicii speciale a) activități în caz de epidemii; b) asigurarea organizării accesului continuu la asistența medicală; c) asigurarea asistenței medicale pentru persoanele asigurate și neînscrise pe lista proprie (numai în caz de urgență medicală, convenție de reciprocitate sau în cazul asigurării permanenței); d) consiliere pentru un stil de viață sănătos. • activități de suport a) eliberarea de acte medicale (certificat de concediu medical, certificat de deces, certificat medical pentru îngrijirea copilului bolnav, certificat prcnupțial, conform prevederilor legale); b) eliberarea altor acte medicale legale solicitate de asigurat sau de autorități; c) organizarea activității de evidență, completarea la zi a fișei medicale de consultație, a registrelor medicale și raportarea statistică. B. Asistență medicală de specialitate din ambulatoriu Asigurații au dreptul la asistență medicală de specialitate în ambulatoriu la indicația medicului de familie cu respectarea liberei alegeri de către asigurat a medicului specialist acreditat. Asigurații se pot prezenta direct la medicul specialist în următoarele cazuri: a) urgențe medico-chirurgicale; b) afecțiuni confirmate care permit prezentarea directă la medicul de specialitate (diabet zaharat insulino-dependent, hemofilie, leucoze, limfoame hodgkiniene și nonhodgkiniene, status post transplant de organe, infarct miocardic în primele 12 luni de la externarea din spital, malformații congenitale care urmează să fie pregătite pentru intervenție chirurgicală, diverse forme de cancer în primii 5 ani de la depistarea îmbolnăvirii, bolnavii cu pacemaker, proteze valvulare, by-pass coronarian, insuficiență renală cronică care necesită dializă, psihoze). C. Asistență medicală spitalicească Internarea în spital este posibilă pe baza trimiterii medicului de familie sau a medicului din ambulatoriul de specialitate. Z>. Servicii farmaceutice Asigurații au dreptul la medicamente, cu sau fără contribuție personală, conform prescripției medicale emisă de către medicul de familie sau de către medicii din ambulatoriu sau spitale pe baza scrisorii medicale. MANAGEMENTUL CABINETULUI MEDICAL La nivelul cabinetului medical, medicul nu lucrează singur ci împreună cu echipa de lucru alcătuită din asistenta de medicină generală, obstetrici ană, pediatră și alături de personalul nemedical (economist, informatician, îngrijitor curățenie).
  • 23. CABINETUL MEDICAL. ECHIPA DE LUCRU. PACHETUL DE SERVICII. MANAGEMENT.LEGISLAȚIE 23 în scopul bunei desfășurări a activității Ia nivelul cabinetului medical, medicul întocmește regulamentul de organizare și funcționare precum și fișele de post, prin care fiecare angajat ia la cunoștință sarcinile și obligațiile ce-i revin. în afara problemelor legate de coordonarea activității echipei de lucru, medicului îi revin și sarcini legate de organizarea fizică a dispensarului, dotarea lui cu aparatură și materiale sanitare. în fiecare an în cadrul relațiilor cu Casa de Asigurări negociază contractul și respectă clauzele contractuale. ■ ' • ■ Un rol important din activitatea medicului de familie se regăsește în completarea <actelor' medicale, a evidențelor contabile și a raportării activității depuse. Pentru desfășurarea în condiții optime, medicul de familie are obligația să gestioneze eficient fondurile financiare (salarii, cheltuieli medicale, cheltuieli de întreținere). ' '■ Oy EVIDENȚE PRIMARE LA NIVELUL CABINETULUI MEDICAL La nivelul dispensarului medical există o serie de acte medicale în care se notează activitatea desfășurată, în mod curent. Datele furnizate de aceste documente medicale permit raportări statistice care constituie indicatori de morbiditate (sistem informațional). Evidențele primare cuprind: - lista asiguraților înscriși; - fișă de consultație adulți; - fișă de consultație copii; - registru de consultații; - registru de tratamente; - registru de vaccinări; - registru de evidență a gravidelor; - registru de evidență a bolnavilor cronici; - registru de educație sanitară. PROBLEME DE LEGISLAȚIE în cadrul asistenței medicale acordată de medici și de personalul sanitar, un rol important revine sistemului informațional. în organizarea sistemului informațional există o serie de cerințe și principii, stabilite prin legi sau alte reglementări (ordonanțe de urgență, ordine ale M.S, decrete, hotărâri ale Guvernului României, instrucțiuni, norme metodologice). Cu rol important în practica medicală pot fi evidențiate următoarele: A. Ordonanța de urgență 150 publicată în M.O 838/20.11.2002, privind organizarea și funcționarea asigurărilor sociale de sănătate, prin care se abrogă Legea asigurărilor sociale de sănătate nr 145/1997.Aceasta prevede: • obligativitatea existenței asigurărilor sociale de sănătate ca sistemunitar; • alegerea liberă de către asigurați a casei de asigurări de sănătate; • alegerea liberă de către asigurați a medicului de familie; • drepturile și obligațiile asiguraților; • serviciile medicale suportate din fondul național unic de asigurări sociale db sănătate; • relațiile caselor de asigurări sociale de sănătate cu furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente; • finanțarea serviciilor medicale; • organizarea caselor de asigurări de sănătate; • control, răspunderi, sancțiuni. B. Legea 306 publicată în M.O 578/30.06.2004, privindexercitarea profesiei de medic, precum și funcționarea Colegiului Medicilor din România, prin care se abrogă Legea nr 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înființarea, organizarea și funcționârea C.M.R, republicată în M.O 650/12.12.2000.Legea cuprinde: ‘ ; - dispoziții cu privire la exercitarea profesiei de medic ce se face numai după obținerea calității de membru al C.M.R, pe baza autorizației de liberă practică acordată de M.S, până la aderarea României la Uniunea Europeană după care această competență trece în responsabilitatea C.M.R.
  • 24. Ligia Fl orea 26 3. DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE. TRECEREA DE LA STAREA DE SĂNĂTATE LA STAREA DE BOALĂ. PROBLEMELE MEDICALE ALE OMULUI SĂNĂTOS. ACTIVITATEA PREVENTIVĂ ÎN M.F. MONITORIZAREA BOLNAVILOR CRONICI. Ligia Flore a DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE Starea de sănătate este definită de OMS, ca starea de bine fizic, mental și social, în absența bolii sau infirmității. Starea de sănătate a unei familii va fi în strânsă corelație cu sănătatea fiecărui membru al său, cu interacțiunea existentă între membrii familiei și interacțiunea familiei cu alte sisteme sociale. Se pare că diagnosticul stării de sănătate privită ca „stare de bine”, va fi dificil de apreciat, în contextul evoluției continue a societății ivindu-se catalogări de ordin subiectiv referitoare la ce semnifică bunăstarea, calitatea vieții, pretențiile individului. Sănătatea nu poate fi privită ca un proces static, deoarece este influențată de o multitudine de factori ce țin de organism și mediul înconjurător. DEFINIREA STĂRII DE SĂNĂTATE Reluând definiția OMS, pentru a defini starea de sănătate se face referire la bunăstarea fizică, mentală și socială: A. Bunăstarea fizică - se referă la aspect exterior (parametrii antropologici-indicatori staturo- ponderali) precum și la buna funcționare a organelor și sistemelor în funcție de ciclul biologic (creștere, maturizare, îmbătrânire), sex, rasă. Criteriile de apreciere vor fi clinice și paraclinice. B. Bunăstarea mentală - este reprezentată de echilibrul psihic al individului, cu o imagine corectă despre sine și a realității. Criteriile de apreciere sunt: - capacitate de adaptare la schimbări; - comunicare eficientă; , ■ - comportament etico-moral; -relații optime între membrii familiei (soț-soție, părinți-copii, copii-bunici); - activitate utilă a membrilor familiei; - absența conflictelor. C. Bunăstarea socială - este determinată de bunăstarea fizică și mentală a membrilor familiei în strânsă corelație cu factorii sociali. Principalele criterii de evaluare sunt: - habitat corespunzător (locuință cii'condiții igienico sanitare corespunzătoare); - alimentație echilibrată; 1 ■ ■ - realizare profesională; - petrecerea timpului liber și a concediilor de odihnă într-un mod armonios; - accesebilitate la sistemul sanitar și educațional. Cu cât factorii care concură la starea de sănătate, împletiți cu elementele bio-psiho-sociale sunt mai numeroși, cu atât sporește dificultatea în a stabili cât mai complet și mai aproape de realitate, diagnosticul stării de sănătate. Criterii pentru stabilirea diagnosticului stării de sănătate Pot fi grupate astfel: A. negative: - inexistența manifestărilor clinice ale unei boli; - absența bolilor cu evoluție în accese, pusee; - absența bolilor asimptomatice; - absența unor boli sub altă mască; - absența factorilor de risc. B. pozitive: - dezvoltare armonioasă, funcționalitate normală a organelor și aparatelor; - echilibru psihic; - adaptabilitate și păstrarea vigorii. Rezumând, aprecierea diagnosticului stării de sănătate se stabilește pe criterii: a) negative: absența semnelor de boală;
  • 25. DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE.ACTIVITATEA PREVENTIVĂ. MONITORIZAREA 27 b) pozitive: manifestări ale bunăstării fizice, mentale și sociale. TRECEREA DE LA STAREA DE SĂNĂTATELA STAREA DE BOALĂ Având rolul de a acorda asistență medicală de prim contact, de a rezolva urgențele medicale, precum și celelalte activități de îngrijire și profilaxie, medicina de familie, se confruntă în permanență cu o multitudine de probleme. In cadrul asistenței medicale continue, medicul de familie are în supravegherea sa pacienți de la naștere până la moarte, fiind martorul trecerii acestora de la starea de sănătate la starea de boală. Modalități de trecere de la starea de sănătate Ia starea de boală A. După modul de debut Deoarece bolile, în evoluția lor, au o perioadă mai lungă sau mai scurtă de instalare, medicului îi revine un rol foarte important, de a cunoaște modalitățile de debut ale acestora. Bolile pot debuta: 1) acut: - infarct miocardic; - pneumonie; - pleurezii; - otite, sinuzite; - meningite. 2) supra-acut: - șoc anafilactic; - edem glotic; - hemoragii cerebrale; -embolii pulmonare. 3) lent (insidios): - HTA; - ateroscleroză; - hepatită cronică; - cancer. B. Prezența factorilor de risc: - fumat; -alcool; -alimentație; - toxice; - droguri; - sedentarism; - stress, Ia care se adaugă vârsta și sexul. C. Afectarea mecanismelor de reglare și imunitare ce se regăsesc în cadrul unor: 1) boli genetice: - anomalii cromozomiale (sindrom Down, Turner, Klinefelter); - tulburări genice (fibroză chistică, galactasemia, hemofilia, |3 talasemia) 2) boli imunitare: - reacții alergice (astm bronșic, finita alergică, urticaria, șocul anafilactic); - reacții mediate de complexe imune (vasculite, poliartrita cronică reumatoidă, glomerulonefrita); - autoanticorpi - anemie hemolitică. D. Nesatisfacerea nevoilor energetice ale organismului legate de : - oxigen - este vital în schimburile gazoase produse la nivelul plămânului, dar și pentru alte organe ca mușchi, cord, creier, ficat, rinichi care sunt mari consumatoare de energie și ATP, rezultate în urma procesului de oxido-reducere. în lipsa oxigenului, glucoza este degradată în acid piruvic și acid lactic, rezultând o cantitate mică de energie; - apa - nevoile zilnice de apă ale organismului sunt de 2-3 l/zi. Apa ajunsă în tubul digestiv este absorbită intrând în compartimentul circulant (spațiu vascular, interstițiu celular) și în urma metabolizării va fi eliminată prin rinichi, piele, respirație degrevând organismul de substanțele toxice; - hrana - este necesară pentru obținerea suportului energetic, dar și în sinteza proteinelor proprii. In absența unei alimentații corespunzătoare se, poate produce: • carență de fier => anemie feriprivă; • carență de iod => hipotiroidie; • carență de vitamine, calciu => rahitism; • carență de proteine afectează structura somatică, sistemul imunitar și sistemul nervos.
  • 26. Ligia Fl orea 28 E. Excese de substanțe energetice Pot genera afecțiuni ca ateroscleroză, HTA, obezitate, guta etc. F. Suprasolicitarea informațională Omul nu este numai produsul informației genetice ci și al informațiilor provenite din mediu; există o capacitate limită de a primi informații și când acest prag este depășit, se instalează sindromul de suprasolicitare care poate genera boli psihice. Factorii care intervin în producerea sindromului de suprasolicitare sunt: -oboseală; - anxietate; - insomnie; - cefalee; -amețeli; > ■ - palpitații; , - tremurături. G. Nesatisfacerea nevoilor de ordin superior (psihologic și social) pot genera stări de frustrare și boli psihice. Se referă la probleme care țin de: - afirmare pe plan profesional, apreciere, prestigiu, demnitate; - afecțiune, iubire, protecție; - acces la viața culturală și spirituală. PROBLEMELE MEDICALE ALE OMULUI SĂNĂTOS Medicul de familie, în îngrijirea sa, are pe lângă oameni bolnavi și oameni sănătoși, care în anumite situații apelează la serviciile acestuia. Clasificarea solicitărilor A. Supravegherea medicală a copilului sănătos - în scopul aprecierii nivelului de dezvoltare somato- neuropsihică. Examenele periodice au un scop preventiv, de depistare precoce a unor deficiențe morfo-funcționale, vicii de postură, tulburări senzoriale (auz, văz), întârzieri de dezvoltare neuropsihică. B. Efectuarea de vaccinări: - la copii, în scopul obținerii unei imunizării specifice; - la adulții care călătoresc în anumite zone (Africa, America intertropicală etc.) efectuându-se vaccinarea antimalarică, antiholerică, antitifoidică etc. C. îngrijirea gravidei - consultația prenatală, urmărirea activă a sarcinii, prognosticul sarcinii și al nașterii. D. Efectuarea unui tratament preventiv: - profilaxia oftalmiei gonococice la nou-născuți; - profilaxia rahitismului; - profilaxia anemiei feriprive la gravide; - tratamentul medicamentos al contacților în cazul bolilor transmisibile (chimioprofilaxie, sterilizarea purtătorilor de streptococ p hemolitic, etc). E. Solicitareaunui aviz medical la: -angajare; - transfer; - schimbarea locului de muncă; - recrutare; - examene; - concursuri; - intrare în colectivitate; - solicitarea altor instituții. F. Solicitarea unui control medical periodic - cu rol în depistarea precoce a unor modificări ale stării de sănătate. Controlul medical periodic se poate efectua și în cadrul examenului de bilanț care recent a devenit obligatoriu pentru pacienți. G. Consultația prenupțială - solicitată de viitori soți - constă în examen clinic general și evaluarea soților din punct de vedere psihic, al bolilor cu transmitere sexuală și al bolilor infectocontagioase (Rx pulmonar, test HIV, VDRL).
  • 27. DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE.ACTIVITATEA PREVENTIVĂ. MONITORIZAREA 29 ACTIVITATEA PREVENTIVĂ ÎN MEDICINADE FAMILIE Spre deosebire de ceilalți clinicieni, care desfășoară mai ales o activitate curativă și mai puțin preventivă, medicul de familie este singurul medic care împletește activitatea curativă cu activitatea sa principală, cea preventivă , de prevenție primară, secundară și terțiară, atât la nivelul individului cât și la nivelul comunității. în concepția OMS, activitatea medicală primară are un rol important de prevenire a îmbolnăvirilor, investiția la nivel individual și comunitar este mai eficientă, mai acceptabilă și nu solicită dotări speciale și costuri ridicate. Activitatea medicală primară: - orientată spre sănătate; - orientată spre prevenție; - orientată spre bolnav; - nu solicită dotări speciale; - este mai ieftină; - acordă asistență de prim contact; - asigură continuitatea asistențeimedicale. Scopul activității preventive - se regăsește în următoarele preocupări ale medicului de familie de a-și aduce aportul în: - promovarea stării de sănătate șicultivarea unui stil de viață sanogenic; - impunerea normelor igienico-sanitare eficiente; - prevenirea apariției îmbolnăvirilor; - depistarea precoce a bolilor; - reducerea consecințelor bolii asupra calității vieții individului; - evitarea deceselorpremature crescând speranța de viața. Medicul de familie pentru a realiza aceste obiective își va îndrepta atenția spre trei programe însemnate ce cuprind: - prevenția primară; - prevenția secundară; - prevenția terțiară. <5^ Prevenția primară Se adresează omului sănătos șiare drept scop prevenirea apariției bolilor prin: - creșterea rezistenței specifice și nespecifice a organismului; - combaterea factorilor de risc; - combaterea carențelor; - combaterea factorilor patogenici; - educație sanitară; - atragerea organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale în acțiunea de prevenire a îmbolnăvirilor. Măsurile de profilaxie primară sunt îndreptate asupra individului și a colectivității din care face parte și în care își desfășoară activitatea. A. Activitatea de prevenție primară Ia nivel individual - însumează o serie de măsuri și norme ce cuprind: - respectarea normelor igienico-sanitare (igienă corporală, alimentară, a locuinței); - comportament sanogenic; ~ educație sanitară ce se realizează prin convorbiri individuale sau de grup, conferințe, broșuri, articole, postere; - evitarea factorilor de risc - fumat, alcool, tutun de mestecat, grăsimi, sare, cafea în exces, etc.; - interzicerea consumului de droguri; - depistarea în timp util a unor afecțiuni cu transmitere genetică (spondilită ankilozantă, miastenia gravis, poliartrită reumatoidă, diabet zaharat etc.);
  • 28. Ligia Florea . , 30 - imunizări conform programului național; - servicii de planning familial; - supravegherea gravidei și a lehuzei; .. - administrarea de fier și acid folie în scopulprevenirii anemiei feriprive la gravidă; - administrarea de vitamină D în ultimul trimestru de sarcină în scopulprevenirii rahitismului sugarului; - imunizare d-Te pentru prevenirea tetanosuluinou-născutului; - administrarea iodurii de potasiu în zone gușogene; - chimioprofilaxia TBC; - sterilizarea purtătorilor sănătoși(ex. streptococ p hemolitic). B. Activitatea de prevenție primară la nivel de comunitate Individul trăiește, de obicei, într-o familie, iar familia trăiește într-o comunitate care este supusă permanent influențelor factorilor de mediu. Aceștia, de cele mai multe ori influențează starea de sănătate a familiei. Pentru a realiza obiectivele prevenției primare și a preîntâmpina efectele negative asupra colectivității, medicul de familie trebuie să-și îndrepte atenția către: 1) combaterea factorilor patogenici: - fizici (radiații, temperatură, zgomote, presiune); - chimici (pesticide, detergenți, hidrocarburi); - biologici (virusuri, bacterii, paraziți, ciuperci); - sociali (șomaj, sărăcie, stress,supra-aglomerări populaționale); 2) respectarea normelor de igienă: - comunală; -alimentară; - a muncii; 3) educație sanitară continuă; 4) atragerea organizațiilor guvernamentale/neguvernamentale în vederea igienizării mediului. Limitele sistemului de profilaxie în asistențamedicală primară privesc: a) imunizarea principalelor boli infecțioase: • existența copiilor fără acte de stare civilă, motiv pentru care nu au cod numeric personal(CNP); • abandonulșcolar; • dificultatea aplicării programului în zonele rurale izolate; b) educația comunitară pe probleme de sănătate; c) promovarea alimentației adecvate, a folosirii apei potabile și a măsurilor elementare de igienă; d) îngrijirile de sănătate matemo-infantile, inclusiv planificarea familială: • morbiditate și mortalitate infantilă la cote ridicate; • serviciile de planning familial se lovesc de bariere religioase și educaționale; • avorturile la cerere se efectuează cu prea mare ușurință; • adresabilitatea scăzută a femeii gravide la serviciile medicale, în anumite medii sociale; • deficit de personal medical calificat în zonele rurale; Prevenția secundară Cuprinde metodologia acțiunilor de depistare precoce a bolilor. Pentru a depista precoce apariția bolilor, medicul de familie trebuie să fie bine pregătit profesional și cu un simț clinic deosebit. Depistarea precoce a bolilor se realizează în trei direcții: A. în cadrul consultațiilor curente -medicul are posibilitatea ca prin mijloace clinice și paraclinice, să depisteze afecțiuni ca: diabetul zaharat, HTA, ateroscleroză, neoplazii, ce au o perioadă mai lungă asimptomatică. • mijloace clinice: - depistarea factorilor de risc; - antecedente heredo - colaterale; - măsurarea taliei, greutății, tensiunii arteriale; - examen clinic general; - depistarea leziunilor preeaheeroase. • mijloace paraclinice: - hemoleucograma; - glicemie; - colesterol;
  • 29. DIAGNOSTICUL STĂRII DE SĂNĂTATE.ACTIVITATEA PREVENTIVĂ. MONITORIZAREA 31 . - trigliceride; - examen sumar de urină; - uree; - creatinină; -VDRL; -test HIV; -EKG; - Rx toraco-pleuro-puimonară; - frotiu Papanicolau; - mamografie la femei peste 50 ani; - tușeu vaginal / tușeu rectal; - IDR la PPD. B. Metoda controlului periodic Se adresează omului sănătos șiconstă în efectuarea unor examene medicale ca: - examen de bilanț al copilului în scopulurmăririi dezvoltării somatice și neuropsihice; - examen medical la intrarea copilului în colectivitate; -examen medical prenuptial; - examen medical la angajare, recrutare; - control periodic al persoanelor ce lucrează în medii cu noxe; - control periodic al salariaților din sectorulalimentar; - control medical al contacților. C. Metoda screening-ului -se aplică în cadrul unor campanii organizate, cu personal bine pregătit, asupra unei mase largi sau a întregii populații și constă în: - depistarea activă a unor boli cu o perioadă lungă de evoluție asimptomatică (tuberculoză, diabet zaharat, cancer); în prezent există programe naționale de screening pentru depistarea unor boli transmisibile (lues și tuberculoză), precum și pentru depistarea unor boli netransmisibile (cancer de col uterin, mamar, colon, prostată) în colaborare cu serviciile de specialitate; - stabilirea unor măsuri terapeutice eficace.și precoce. Prevenția terțiară Cuprinde totalitatea măsurilor luate în scopul prevenirii complicațiilor, agravării bolilor, evitării handicapului cu reinserția socială a bolnavului. Mijloace de realizare: a) precizarea corectă a diagnosticului; b) tratamentul corect și eficace în funcție de stadiul clinic al bolii și particularitatea pacientului; c) monitorizarea corectă a tratamentului; d) controlul periodic al bolnavului pentru a sesiza în timp util apariția complicațiilor; e) aplicarea măsuri lor recuperatorii în timp util; f) susținerea psihică, familială și socială a bolnavului. MONITORIZAREABOLNAVILORCRONICI Date generale Medicul de familie, pe lângă faptul că este confruntat cu diferite probleme ale asistențeimedicale de prim contact (urgențe medico-chirurgicale, cazuri noi de îmbolnăvire), prin rolul sau de supraveghere medicală continuă,are datoria de a urmări activ pacienții cu afecțiuni cronice. Datorită caracterului progresiv al bolilor cronice, prin monitorizarea, pacienților cu astfel de afecțiuni, medicul de familie își aduce contribuția Ja prevenirea complicațiilor, evitarea agravării și instalării handicapului, totul în scopul reinserției sociale a bolnavului. Tipuri de boli cronice mai frecvent întâlnite în practica medicului de familie: - boli cardio-vasculare: HTA, cardiopatie ischemică, valvulopații, insuficiență cardiacă, arteriopatie obliterantă; .- boli ale aparatului respirator: astmbronșic, BPCO, bronșită cronică; - boli ale aparatului digestiv: ulcer gastro-duodenal, litiază biliară, colon iritabil, hepatite cronice, ciroze; - boli ale aparatului genito-urinar: pielonefrită cronică, litiază renală, insuficiență renală, adenom
  • 30. Ligia Florea 32 de prostată; , - boli endocrino-metabolice: obezitate, diabet zaharat, hipo / hipertiroidii, dislipidemii; - boli ale sistemului nervos central: epilepsie, Parkinson, accidente vasculare cerebrale, scleroză în plăci; - boli ale sângelui: anemii, trombocitopenii, sindroame hemoragipare; - boli psihice: nevroza, psihoza, dependența de droguri; - boli de ochi: glaucom, cataractă; - neoplazii; La nivelul cabinetului, medicul de familie are obligația de a înregistra aceste afecțiuni într-un registru special - registrul de evidență a bolilor cronice. în acest registru, care va fi compartimentat în funcție de tipul afecțiunii cronice, medicul de familie va nota următoarele: ; - numele și prenumele bolnavului/adresă; - data nașterii (inclusiv codul numeric personal); - data luării în evidență pentru tipul de boală cronică; - afecțiunea (diagnosticul complet) de care suferă bolnavul; - observații - ieșirea din evidență - prin vindecare, deces, transfer, schimbare de domiciliu. Registrul de evidență al bolnavilor cronici are o importanță semnificativă pentru medic, care cunoaște în orice moment patologia pacienților avuți în îngrijire, pe grupe de afecțiuni și grupe reprezentative de vârstă. Registrul de evidență al bolnavilor cronici constituie un important, suport în realizarea centralizatoarelor (sistem informațional) lunare, trimestriale, semestriale, anuale, ce vor fi trimise serviciului de statistică medicală din cadrul DSP a județului respectiv. . Acesta, prin centralizarea datelor, va obține evaluarea incidenței și prevalenței (indicatori de morbiditate), existente în teritoriu. Datele culese de la nivelul județelor vor fi trimise la Ministerul Sănătății, unde vor fi analizate și vor constitui suportul pentru editarea „Anuarului de<Statistică Sanitară”. Particularități ale monitorizării bolnavilor cronici A. Depistarea (diagnosticarea precoce) Este foarte important ca medicul de familie să realizeze acest lucru, deoarece boli ca HTA, diabetul zaharat, ateroscleroza, dacă sunt depistate în stadiul de debut, înainte de apariția complicațiilor, vor avea rezultate și o evoluție mai bună. Același lucru se poate spune și despre depistarea precoce a unor afecțiuni neoplazice, al căror tratament în faza primară va conduce la o atitudine adecvată și la o supraviețuire importantă. B. Identificarea factorilor de risc Depistarea factorilor de risc are un rol deosebit în apariția și evoluția bolilor cronice: - alimentație necorespunzătoare - obezitate, ulcer gastro-duodenal, cancer gastric, gută, HTA; - alcool - hepatite, ciroze, hepatosteatoze, cancer gastric, psihoze; - fumat - cancer bronho- pulmonar, arterite, HTA, cardiopatii ischemice; - stress - ulcer gastro-duodenal, HTA, CIC, tulburări psihice; - sedentarism - obezitate, dislipidemii; - factori genetici - HTA, diabet zaharat, poliartrită reumatoidă, schizofrenie. C. Confirmarea diagnosticului: - prin examen clinic minuțios, examene paraclinice, totul în strânsă corelație cu antecedentele heredo- colaterale și factorii de risc; - este important de a diagnostica și bolile asociate (ex: cardiopatia ischemică și diabetul zaharat - diabetul influențează și agravează evoluția anginei pectorale). D. Ierarhizarea afecțiunilor - este necesară deoarece: - nu toate bolile de care: suferă pacientul sunt la fel de grave și importante, și de multe ori ele nu pot fi tratate simultan; de aceea un ulcer gastric va fi mai important de tratat decât o boală artrozică și o HTA cu valori mari decât un colon iritabil. E. Sinteza diagnostică: - utilă în scopul elaborării strategiei terapeutice; - medicul ține cont de întregul context patologic al bolnavului prin diagnosticarea tuturor afecțiunilor și stabilirii legăturilor dintre acestea (ex: în tratarea HTA la un obez vom căuta să corectăm întâi greutatea sa, scăderea greutății contribuind la diminuarea valorilor tensionale); F. Stabilireaobiectivelor constă în: - încetinirea procesului patologic; - prevenirea complicațiilor;