protectia plantelor

4. CARTEA
Fumagina' pe trandafiri
.. --
fngrijretot anul
intrucdt sporii ciupercii
supraviefuiesc iarna in
a nimici total patogenul. 1
Cumparati din maga-
zinele de specialitate
substanfe adecvate
ingrijirii trandafirilor.
Respectafiindrumarile
de utilizare.
P R I M ~ A R A
Control
Verificati trandafirii cau-
tand semne ale formarii
fumaginei (sus).
Frunzelecontaminate se vor
t%ia~ise vor nimici. In sco-
pul protejarii plantelor
folositi solufie cu sipun.
VARA
hgrijire
In cazul in care se constata
o contaminare puternici cu
furnagins, trebuie aplicat
un tratament cu substanfa
impotriva micozei.
Se vor respectacu strictete
indicatiile de utilizare.
TOAMNA
Curwre
Frunzele cazute se vor
aduna in vederea nimicirii.
Tulpinile infectate se vor
taia pan3 la paflile sin&
toase ale ramurilor. Unele
soiuri de trandafiri vor
invinge boala numai dupe
un timp indelungat.
Q IMP A5m.PSRL
Cea mai bun2 aparare
impotriva fumaginei e s t ~
prevenirea.A se evita
apa stagnant2 in sol. La
udareferifi frunzele ~i
florile de api. Nu se reco-
manda plantarea
trandafirilor 'in locul altor
trandafiri.
lnainte de a trece la
plantare, cercetafi bine
solul pentru a va
convinge c2 acesta este
adecvat trandafirului.
Cerefi eventual parerea
unui specialist.
L
Curgfafi 1 re unealti
de gradina, care a avut
contact cu trandafirii
bolnavi. Utilizali la
taierea paflilor afectate
de boala manu~ide
unica folosinta, 'impie-
dicdnd astfel rasplndi-
rea bolii la trandafirii
s;Snito$i.lnainte de a
lucra la trandafirii sin&
to$, spalafi bine
manu~ilede gradina.

6. Miciji diunitor.
Nematoziipot fialungap
9i cu metode simple;
ematoyl
. wA:y"'fr$rC;lorgllL
f ', heobi nu mi^ gi nernatod
4 wlului. Nematozii
(Nemaroda)uansparen5i nu
. ating nici 1mm lungime,se
. mi@ gerpuindtn sol +sunt
greu vizibili cu ochiul liber.
Nematozii rikkiciniloral&-
Efectul plantelor ce alunga Culturilernixte impiedica
nematozii estefoarte dife- lantarea variati. Plantali doar epuizarea unilateral%a solului
rit. Unele izgonex nema- a fiecare 34 ani aceleasi si acumularea de secrejii ale
tozii cu ajutorul produselor unei anumite plante.
metabolice. Unele plante,
ca noile forme ale rapijei
sau ale mufiarului, sunt ata-
cate de nematozi, ins%aces-
tia se epuizeazi atM de
tare incat nu sunt in stare si
se reproduci, astfel cu tim-
tuiescuna dintre subspeciile
nernatozilor. Pot fi deosebitegi
specii utile de nematozi.
Nematozii &ustori pot fi:
nematozii r%&cinilor,nema-
tozii fiunuelorpi nematozii
tulpinii. pul vor pieri treptat. Marea
majoritate a plantelor ce
' alungi nematozii au efecte
1 de ameliorare a solului.Ele
1 amelioreazisolul epuizat $i
stimuleazimaturizarea
acestuia.
I Plantaji lntre legume plante Cultura ridichilor(soiul
protectoarecare alunga nema- ,,Peglettan)sau rnu~tarului(soiul
tozii. Acestea previn contami- ,,Maxin)sau fertilizareacu ICONDITIIPRlALABILE obiceinematozii &ciniior
aparIn n d mare In sold
epuizat unilateral prin practi-
careade r n o n o c u l ~Rotagia
culturilorsau culturile mixte,
fertilizam cu IngrQhinte
veni din plarite ce dun@
nematoziisau degerea
plantelor ~iltoase,rezistente
la nmstozi sunt metodelecele
rnai eficace pent^ fmpiedi-
carea rikphdiiii didtorilor.
TREI CATEGOUI
O d e gilam& a nurnerogi
naatozi suprzwiepiescgi itn
wndipii ndivorabile.
Nematozii necesid hs5 con-
di@mrequnziitoare r e p -
ducerii.
Sol umed gicald,
Nematozii nu se tnmdfescla
Nematozii rildkinilor 4
d 5 u n d2.aprimul h d
plantelor legtunicole. Triiiesc
In Gdkini sau pe s u p d i p
acestora$ pot fi impwte fn
uei categorii.
Nematozii gdicoli ai
" . .l . a d k m h sug seva
rikkcinilor. h urrna acestui
hpt se f o r m 4 umfllturi
(gale)care Impiedid dez-
voltarea plantei.
Nematdi *tori pot fi
hdnij5 h sol &at pi nisipos.
NIcinile contaminatese
brunifidsau capit5 o nuan@
mov, iar planm nu se demol&
Nematozii tubercnlilor ipi
A' depun o d e itn rnicile chisturi
'
dep &chile plului. O d e
echisratepat supraviepi timp
&maim~l$mi.~ a rh e ~ c
.. - . . - .
%rilemai maii ~i sunt decora- Tngriiy%mAntverde contra nema-
tozilor vor distrugediunitorii.
L7--
temperaturi+te sau tn sol
rece.
Sol slab acid. Solul d m o s
fmpiedid reproducerea nema-
tozilor.
Sol afhwt, nisipos.
U g u r d @cares nematoailor
Craip. Hibrizii cu flori unte Gilbenele. Secrejiile radicinilor Fluturapii, asemeni lip-
$i parfum puternic distrug alunga nematozii si stimuleaza xanoaielor $i rujilor, elimini
nematozii. Hibrizii cu flori mari viaja solului. prin ridacini substanfece di5-
~i patfum slab nu sunt cores- trug nematozii.
punzitori acestui scop.

7. Nematozi
plan te contaminate frecvent
?LANTA DESCRIERE
asole, maare taso~eaesre atacati de nernatodul tulpinilor, rndrea de nematodul ddlinilor;
diunitorii opresc dezvoltarea~lantei,are se ineilbeneste si se ofileste
I
. .
norcov pate fi atacat de nematodul tuberculilor, nematdul galicola1 &cinilor fi na
(stings) tozii migraton; morcovi s c 4 , cu mule d&ni
I -ornate pot fiatacatede n e m d u l B&cinidor, Pnapcpoqiunile &deasuprasoluluip
spireanematodul frun%elar6nematodul tulpiiii;alegqisoiuri rezistente
poare fi atacat; de nernatodulgalicolal ridicinilor $inernarozii rnigrarori, pe
organelede deasuprasoluluipot apirea nernatodul fmnzelor~i nernatodultulpi
Afdnafi addnc solul stratului ~i
amestecati in MrnBnt compost
sau ingr35rndnt organic cu
dexornpunere lent& Arnelioraji
solul cu carbonatde calciu, car-
bonat de rnagneziusau roc5
rnicinata. Incaz de contaminare
grava, sernanafi ingrii#rndnt
verde contra nernatodului
rZdicinilor.
Plantafidoar soiuriviguroase$
sanatoase; punefi intre plantele
I
legurnicolecrzite, gslbenele,
ruji, lipscanoaiesau flutura~i.
O IMP ABIIMP SRL
VARA
%&$ma planteror
Verificafi regulat plantele.
I
Distrugefi exernplarelecontarni-
nate ~iintariji-le pe cele sang-
toase cu solufii de ingra~irndnt.
(dreapta).
I
TOAMNA
~ s o l u l u i
Afdnqi solul $ifertilizag-l cu
compost~icarbonatde calciu.
in caz de contarninaregrava la
incepurultoarnnei, punefi Tn Istrat plante ce alunga nernatozii
~iarnelioreazasolul. Usati aces- Ite plante in sol pdng prirngvara. 1

8. 1-
Mici~idiunitori PATRU METODE PREVENTIV
"
Nematoziipot fialungafi
ficumetodesimpIe.
Nematozii rhkicidor sunt
deseori numifipi nematozii
solului. Nematozii
(Nemaroda)transparen~inu
ating nici 1mm lungime, se
migd gerpuind in sol ~isunt
greu vizibili cu ochiul liber.
Nematozii ddiicinilor ald-
Efectul plantelor ce alungg
nernatozii este foarte dife-
rit. Unele izgonesc nema-
tozii cu ajutorul produselor
metabolite. Unele plante,
ca noile forme ale rapifei
sau ale mustarului,sunt ata-
cate de nematozi, ins2 aces-
tia se epuizeazaatdt de
tare incat nu suntin stare sa
se reproduci,astfel cu tim-
pul vor pieri treptat. Marea
majoritate a plantelor ce
alunga nematozii au efecte
de ameliorare a solului.Ele
amelioread solul epuizat si
stimuleazimaturizarea
acestuia.
totafia culturilorconsti in Culturile rnixte impiedica
~lantareavariati. Plantali doar epuizarea unilaterali a solului
la fiecare 3-4ani aceleagi si acumularea de secre$iiale
plante in acelasi loc. unei anumite plante.
tuiesc una dintre subspeciile
nematozilor. Pot fi deosebite gi
specii utile de nematozi.
Nematozii diiuniitori pot fi:
nematozii riidkinilor, nerna-
tozii frunzelorgi nematozii
tulpinii.
C u l d emixte 3mpiedicZ &&direa nematozilor
CONDITII PREALABILE obicei nematozii ddkinilor
apar in numiir mare in solul
epuizat unilateral prin practi-
area de monoculturii. Rotafia
culturilorsau culturile mixte,
fertilizareacu ingrQhinte
verzi din plante ce slung
nematozii sau alegerea
~lantelorsiiniitoase. rezistente
TREI CATEGORII
O d e gi larvele a numerosi
nemarozi supravie~uiescpi in
condi~iinefavorabile.
Nematozii riidkinilor
d i i u n d in primul &d
plantelor legumicole. Triiiesc
in ddkini sau pe suprafip
acestora pi pot fi fmpiirgitein
trei categorii.
Nematozii galicoli ai
cWicinilor sug seva
ddiicinilor. In urrna acestui
hpt se form& umfliituri
(gale) care irnpiedid d a -
voltarea plantei.
Nematozii migmtori pot fi
inthiji in sol afinat gi nisipos.
Riidkinile contaminatese
brunifid sau a*d o nuan@
mov, iar planta nu se dezvoltii.
Nematozii tubercdilor ? ~ i
depun o d e in rnicile chisturi
de pe mcinile plantei. Oude
inchistate pot supraviepi timp
de mai mulji ani. Doar lanrele
pztrund Pn interiorulplantelor.
Plantafiintre legume plante Cultura ridichilor(soiul
protectoare care alungi nerna- ,,Pegletta")sau mu~tarului(soiul
tozii. Acestea previn contami- ,,Maxim)sau fertilizareacu
nirile mai mari si sunt decora- ingrisimdntverde contra nema-
ive in straturi. tozilor vor distrugediunatorii.
Nematozii necesitii insii con-
difiicorespunGtoare repro-
ducerii.
Sol umed si A d .
Nematozii nu se inmul~escla
temperaturi sdzute sau in sol
rece.
Sol slab acid. Solul Aaros
impiedid reproducerea nema-
tozilor.
Sol &at, nisipos.
Ugured migcarea nematozilor
migratori pi le asigurii canti-
tatea de oxigen necesarii.
la nernatozi sunt metodele cele
rnai eficacepentru impiedi-
FLORl CARE ALUNGA NEMATOZll I(
ICritiife.Hibrizii cu flori mirunte Gilbenek. Secreliileridicinilor Flutura$ii,asemeni lip- I~i parfum puternic distrug alungi nematozii ~i stimuleazi scinoaielor si rujilor, elimini
nernatozii. Hibrizii cu flori mari viata solului. prin ridicini substanfece dis- Ihpotriva nematozilor
ddkinilor nu existi produse
chimice de combatere. De
si parfurn slab nu sunt cores-
punzatori acestui scop.
Tubucut'cuntaminryi
trug nematozii.
- -

9. .!<e~n)nljnesa!eoupsd!l'!!n~
aJeu!weauo:,apre>ul.e1eu!3gw
nesn!zau6ewapjeuoq
-~e2'nple3apaeuoqJe:,n3lnlos
!$e~o!lawy-y)uala~aundwoxap
nly~e6~oauewe5e~6u?nes
alb~yoas!4a~buag@uiasaim'!a~ueldea~ellonzapmdo!!~o~;unpp1 ul!u!~ep!~ppm.eurauapeavur6~ol!u!dlruInpolewauappmelealsaealos-ejaJpm.alosej
A-

10. PROTECTIA PLANTELOR GRUPA 6
I--
Prim ajuror
1
Infestarecupiianjen! rerranichizi
Verificajiplanteleregulatpentru ca micii
1 diunitorisi nu sepoati stabilipe
suprakqa acestora.

11. fmpiedicaririsprindirea da'unitorilor
Celrnai eficientmod de
protecpCfleimpotrivapZan-
jenifor tetranichizieste
prevenPa.
PGanjenii tetranichizi sunt in
relafii de rudenie mai apropi-
at2 cu paianjenii pi acarienii.
Exemplarele davoltate au
lungime mai mica de 1mm,
au 8 picioare, iar culoarea
trupului este verde-galbui,
maronie sau rogie.
Prefers locurile calde,
uscate gi ata& in special acele
plante care sunt debilitate
datorita sccetei sau altor con-
di~iinefavorabile de vreme.
Daunkorii sug seva frunzelor,
bobocilor pi roadelor, astfel
planta nu primepte substanjele
nutritive necesare.
Acarienipi{esa'turalor fbartefin5
SEMNE
Ptianjenii tetranichizi In con-
dijii calde, uscate se Pnmuljesc
foarte repede. Anual pot avea
chiar pi nouii genemjii. O d e
pi exemplarele davoltate
i e r n a in cdpsturile scoagei
copacilor.
La fnceput pot fi obsewate
simptornele,apoi &un%torii.
Primele semne ale contami-
nkii sunt puncte m h t e
argintiisau galbene pe
supr&p fi-unzelor. Mai &R~U
frunzeledevin cenqii, galbene
sau maro gi cad. DPunatorii pi
5esZturalor se afll pe partea
dorsak a fi-unzelor. In cazul
contamin5rilor grave, jdtura
poate acoperi toat5 planta.
PROTECTIE
Preventiv piktraji umed solul
plantelor.
D d observa# semnele
bolii, Pndephji psrflle con-
taminate, apoi spdafi planta
cu api pi stropiji-o cu solufie
pe b& de sspun. Repetafi
tratamentul de mai multe ori
pe sZptiim2nL
D a d infestareapersist5 pi
dup5 dteva s 5 p h h i ,
stropiri cu solupiepe b~ de
ulei mineral plantele cu frun-
zk puternic. Substanp procu-
r a ~din magazinele de specia-
litate bloche& organelede
respirajieale &unstorilor,
Plantele cu frunze moi nu
suports acest tip de tratament,
Pn cazul contaminhii acestora,
folosijisoluGe pe b& de
piretroizi.
Atenfie: substanjele de pro-
tecjie a plantelor sunt pericu-
loase pi asupra omului.
Inhalarea acestora pi folosirea
in cazul plilgilor deschiseeste
interzism
PATRU METODE NATURALEIMPOTRIVA PAIANJENILOR TETRANICHlZl
7-
Mulcirea solului. in sol uscat
plantele slabescgi devin recep-
tibile la contarninareacu p3ian-
jeni tetranichizi.Mulciul de
grosime corespunzatoare
Stropirecu aph. In caz de conta-
rninare, spilati planteletrei
siptambni, din doui in doua
zile, cu jet puternic de apa pe
arnbele pirfi ale frunzelor.
Stropificu solujie pe bazh de Folosirea dupmanilornaturali.
shpun sau ulei mineral. Acegti paraziti utili pot fi folosifi
Repetati tratarnentul saptarnb- cu succes doar in sere. Despre
nal tirnp de trei siptimbni. modul de TntrebuinJareintre-
bafi personalul de specialitate
Folosifi produse chimice doar
in cazurile grave, deoarece
paianjenii tetranichizi pot fi
distrugi ~i prin nurneroase
rnetode naturale, ca acarianul
varroa, buburuza, plognifa
praditoare, sau chrysopa, iar
chirnicaleledistrug gi aceste
insecte.
tetranichizi devin foarte rezis-
tenji datorita ciclurilor scurte
de reproducere. Majoritatea
chimicalelor nu distrug
ouale.
AlegeJi substante chirnice
care nu pericliteaza albinele.
Folosifirnanugi de protecfie gi
nu inhalati chimicalele.
Folosiji substanfe chirnice Respectali intocmai
alternativ, deoarece paianjenii instrucfiunilede dozaj.

12. plan te indrigitedepiianjen ;;tetranichizi
SIMPTOME PROTEC7‘lE
vlolid, Decoloritri grigrib -x?eup&p fndepbfi pirfde contamin;
en~pir h d o r ac~cukw.F ~ d ewtaminate S q i i cusolujedepiuenoizislu
cad. 7es;ituri de acarieni.
fn poqiunikcan~mirtatepe fit?.frun- I(AdunaG frunde contaminate.
'ShgaI
I
ze6r a&r pete albe, iupe&no postc- tropiti cu solutiepe bad de dpur
rioad se riwcacarienisiadturalor. Pu uki mineral.
hm& awpl'ap~ w t i 2KVOIu8cla Evjt~pusamduluj. Strop@aCupcn
r~pdc.Pedadh d a rexv&l acarjmi soLqirpb.ridc+on sau ulei
pi p&mlor. mineral.
..suprafaiafrunzelorapar pete de culoare Pktrali umed solul planrei. Tiiafi
deschid, iar pe partea dorsak {edturi.in piriile contaminate. Stropifi cu
I caz de contaminare grave frunzele se usd. soluliepe ba7i de sipun.
rrandafir Frunzelecu suprafap patad In cazul Spdafiplanta cu api ~ipktrap so11
I I
contaminirilormai gravedevin maronii. umed. Strop~ticu solufiepe b d d
Pe partea d o d a apare rdtura specifid, sipun
i
Jalie Or F r Fte galhne~ Ind-ayi #ti contaminate.
L ~ ~ P L P ~ ~ Qdorsah s~ecfids ~gailajlptmanta tu api, ~tropiyicu
Frumele se"~tlhnnesc. solujie pe badde d p n .
rrmdafir pe Pesuprafap fruazeloraparpete, iarpe R~~traljumed sol111plantei.7nde.g
mnchi inalt parteado& @runspec&& ~iacarieni raljH e contaminate. Stropi$ a
vw; =II yii.
"TPLANTELEGUMICOLE Fasole oloaga Pe suprafafafrunzelorapar Pete, iar pe indepirtali parrile contaminate.
gi fasole urd- parrea dorsal3tesitura spec~fid.Fmnzeie Spdap planta sau stropili-ocu soh
toare I v uwi ii roa
- - -
ilovlecel verde; Pe suprarap
dovlecel,cas- p a m dorsal
(s,) nemra E~melorrimhe verde. pe badde&pun.
m-
-
I
suprafap frunzelorapar pete, iar pe partc Pndepirtali piriile contaminate.SF
tornate) dorsala pitura spenfid Frunzele isi pierd planta, apoistropilj-o cu solut~epc
1 turgescenfa,lar pe fructeaparPete galbene. Ibuii de sipun.

15. rei mai frecvenIti diunitori ai trandafirilor
-DAUNATOR DAUNE DESCRIERE
&le puternicv&mate s*t vizib.de pete agintii; &rile gi muguriise
pipernim, nu sc deschidwmplet. Wun&ariipot transmitev h r i dela
P&+ nu lkfi plankd se deshidratae.Preventiv
mpi@le&nte dedeunuguii ~n+$ florilebolnave, d&rmte,
apoistrop@din nou.
acarieni imptomaacuiieniiatxiM e . Suntfncven$ inlocuidefierbiqi, w t
Tmdahiibribunda cu inflore~cenfe2npaniculesuntdewbitdeperidita!
I n d m i n d a n t cugreuvizibile. T&escpcdosulMar,deund~
sugseva plantei. Pefaphvnzelorsed d pete argintiisaugdbenii,iar pcdos
lor ~&tllri.
Pm+ fimtament:nu plantap trandafiriihgizidurilesudice. Indep%
ta$ hnzcle bolnave; Incazulunui n d r marcdediunitorisuopiucu
solufieconfinhiuleiuri minerale.
+lae: viespeade 5mm $idepuneode,In+d dela mijlmllui m
e margi~~eainferioariia frumlor, cecace provoaci&wirea aastora, fnd
itfelh a t sc darolripsrudo-omizile mici,alb-vcm$ careapoi rod
rprafapinterioarga frunzelor. IerneaziInsol$primim senansformitn
isalide. In awlunei inmul@iln ma&menbolismulfrumlwva fi puten
hat.
-fie tnaucsecontrolafiregulat tranddrii. ti a&# frunzel
isucite.h t edeluna idi, examinatin w h t udanteledin nou pcntru a
-..
viespea frunzelor -- -7
imptome:viespeaM o r atad mai alessup&p hvnzclor moi.Apare
trareori pefrulm crepsau lucioase. Lmele rod epidermafrunzdor, deaceea,
la lnc&ut nu suntvizibiled d t pete transparenrkUlrnior membranelecadl
gi hnza se duruiqte. Trandafirulslibqte,iduvoltareasa atelncetiniti
Preventejtmmene conmlap iisternatichvnzele. Suhgqi~id i i c f i
diunlitorii.h cazurigraveutiim$ pesticidelichidesau sttbh i deprd
cia& paraziteazi frunzeleS;imugurii. Suntfrecventepemdaf
Iurdtori, ln hrifierbiiti, Parazi~suernplanteiPC d o d f m d r , de-a
3
tam:nafi se&bilit& Pot surveni ale cregterii~iinfestiriiu
virusuri.
Paves*$tratment~akgeGun habitatcorespun6torS;isoiuri rezistente.
fn cazuri graveiarnasuopifiplantelecu pesticideecologice.Repera$woph
O IMP ABIIMPSRL ISBN97&963-8W%?+l
' I

16. PROTECTIA PLANTELOR GRUPA 6
ProtecItie
Buha seminiturilor
Plantelepot fiprotejate de diunitori
prin aplicarea mrisurilorpreventive
9i deprotecjie.

17. Prevenirea daunelor
Lupta jmpo triva omizilor
mari ale buhei semihi-
turilor este relativ ujoari.
Omiailebuhei semhiiturilor
sunt de culoaregri sau mar0 gi
au lungimea de 4 6 cm.
Numele fluturelui derivs din
modul s5u de via@nocturn.
Majoritatea d&niitorilor
apar& specieiAgrotis, ins%
mai rar pot fi indnite gi speci-
ile Noccua pronuba sau Xestia
c-ni-.
Huturii in general au
culoare maro-cenqiu 2i anver-
gura aripilor h f o r d de
acoperb este de 4-5 a.
Fluturii igi depun o d e la
inceputul verii sau vara pe
partea dorsal5a frunzelor
buruienilor sau pe sol.
Pot fi distinse trei oerioade
de dezvoltare a omiz3or.fn
primele dou5 fize acestea rod
zi 9i noapte frunzeleplantelor.
Acum pot fi observate gi
adunate simplu. fn faza a treia,
omiziledeja rnari pgtrund in
p5rnht gi provoad daune Pn
partea de sub sol a plantelor.
Ornizile ies doar noaptea la
suprafip solului, s%se
hdneasd.
Ornizile i e r n d in sol gi
formed nimfe prirnkara ce
urmed.
SEMNELE DAUNELOR
Verihd plantele regulat, i n d
in perioada inifid5-a d
micile omizi sunt hd la
suprafap solului -dHun5torii
sunt q o r vizibili.
fn cele ce urrnea6 ros5-
turile rotunde sunt semnele
sigure ale atacului. Omizile
grase se @sac la baza plantei
atacate, irnediat sub suprafaFa
solului. La atingere ornizile se
PncolaicescPntr-o form5 carac-
teristid.
Dintre diferiteleSpeciiale mi~ciincetSi la atingere se rul plantelortinere, On pamint,
buhei tea rnai daunatc-rn Tncolicesc. Omizi mai vbrstnice Un ~ U ~ O Ude hbrtie Sau 0 cutie
este buha seminituril pot fi gasite doar noaptea. de consenra deschisi la ambele
capete. r 8 -7
(Agrotis segeturn). Flu 5
zboari din rnai pin2 in
-2
octornbrie, in tirnp ce
fernelele depun de la 200
pin2 la 2000 de oua pe
suprafafa plantelor sau in
sol. Procentul de ecloziunc
depinde in mare rnasuri de
conditiile de vrerne. Pe
vrerne uscat5 din chiar 809
din ouale depuse pot ie2i
ornizi, dar pe vrerne
~loioasiacest nurnar t
mult rnai rnic. in aceas
faza de dezvoltare vrernea
3sa influ' .*. . - 2
...
ti1 ~eneratii
r-I ISunnele~ " t u r i f o romizilorpe
fiunzelede b ~ l c
I
- - - - - -
Verifidnd rnai amhunut,
vefi g&i orficiicu diametrul
de aproximativ 5 mm ce duc
spre locul de adspostire din sol
a1d5un5torilor.
Omizile provoad daune
hsemnate. Un singur exern-
plar poate distruge intr-o
noapte chiar gi rnai multe
plante. P F O V O ~ ~daune la
pwile subterane ale plantelor,
rod caletul, distrug frunzele,
florile~imugurii. Prefer5rnai
ales pgrfiletinere ale plantelor.
indepsrtati buruienile din Morneali. Amestecati tirdfe
apropierea plantelor ornamen- cu sirop de zahar ~iBacillus
tale ~iutile ca diunatorii si thuringiensis, apoi intindefi
nu-$ depuni ouale pe acestea. arnestecul in jurul plantei peri-
clitate.
STROPIRE CU BACILLUS THURlNGlENSlS
1PunetiinsecticklulTn aparatul
2Diluafi$ amertecaji bine insec- Stropitifaja fidoul frunzelor,
de stropit, ?ndoza recoman- ticidul cu ap8. SubstanTaeste 3tulpina plantei~isoluldinjurul
data. Purtati manlei. rnaiefkientrSdaca este pulverizata plantelor.
uniform.

18. Plante des atacatp
I
I
DESCRIERE I
-Margarc~cu ,(incipala perioadi de inflorire este in iulie-augustgi coinciuL
I
cu perioada cea mai activi a omizilor. Sunr aracateindeosebi
frunzele?i florile, ;-$!414.:'lC?Wip;:Ill :;I '/'. " ''
,,,,.;,-,,.I<',,T-'. --, r - ll.~:~~
me DLrilefeomii a d Entnaekgif l d emcurocsoiurilorde
I
&hi, M pot fi atacategi r5didnile.
. I ,,.
I$&reasti plant5 scundi in timpul zilei asigu6 omizilor axur ,
,
( iar noaptea tiunie sale constituie hrana indrigiti a accstora.
"lnl'ue aparyuallj. dife11tClul p p l i atad desbobocii
$1 florile,dar uneori rod $1frunzele.
I
de omizi le gi consurni.
~ r u I Y l u lmare este lwunziyul ideal al omizilor. utiric s y n ~
I 8, " /I 8 , '
, 1' I; 8 8 1 ii!!iII,
IL 1
-
Fin&dingrupa Imizileprovoaci daunetn specialp*lor subterane ale
cepei
Iq e i , arpagidui ,iprazului. I
, 8

19. z~maasEnnuaddmr~.uip.uma~uias

20. OcrotitiI frunzele fmpotriva insectelor COMBATERE CU
pijsune este o insects",,-..
ogenerafiepe an,amwta
I ,
I Tn mgiunilein careswnt
freorente invaziileornizii de
&une gla-i pomi a r e
alungBace@ dlungtori: .
pakin (Acerpsewdapla-
tanus), nuc (lffgiensregia)?
nuc negru american
(Juglansnfgra), nuc cenu$lu
(Juglanscinered,frasin '
(Fraxinffs), salclm (Robinid, ~
cornICornud~ilaur(Il&. 1
Adunarea omizilor.hdepirtafi Distrugerea odlor. Tndep8rta~icb
omizile de pe pomi ~i punefi-le cujitul de razuire coloniilede pe
in pungi de plastic, apoi dis- pomi qi garduri, apoi sfir3rnafi-le
trugefi diunitorii. sau punefiTn aplScu sipun.
cia, r n s t d u l , pl&pul,teiul I
gi &gd. Dupii ce omizilc au Nli& @
d i a m tome hnzele unui
arbore se mud pe dtd.Spre
li deosebire de o m s , fluturjinu
se &w.
Olnkzilesunt p&we, gri-
inchis, lungimea lor atinge
5-6 em. Pe 8pateleacesrora
aunt vizibde cind perechi de
pid~elealbastru-Inchis urmate
de p e perechi de picii~ele
1 ropii. Dup5 ce la fnceputul
verii au consumat fmnze sevor
Adanarea~i
dhn&orilor se recornan&
atunci &d sunt vizibile doar
o d e sau contaminarea nu
ate prea grav5.
In cazul contarnin&ilor mai
serioasese aplid Capcanes m
sestrop* cu preparatul de
Bacillus thuringiensis.Acest
La adunarea omizilor
ToFallxi$i&nu@ de $rote@@,
doareee peril Rni $i dqi ai
daunltorilor pot provoca
maqiialergice.
Micile &hide pe fiunz.ele
fragedesunt semnele prezeniei
tinerelor omizi. Omizile se pot
muta ~ipe alte plante fnfrun-
zite cu ajutorul unor fire
subgiri de rngtase.
murile rnai mari de pe
A~ezareabrhielor-capcani. Stropire cu preparatul de
Punefi pe trunchi benzi irnpotriva Bacillusthuringiensis.in caz de
omizilor.Verificafi-lesiptirninal contarninare stropifiprimivara,
ci 1. nevoie schirnbaJi-le. la 1-2 siptimini, de 2-3 ori.
lega de porn sau alte obiecte~i
vor forma nimfk. Fluturiivor
iqi h 7-17zile.
Perioada de zbor a fluturilor
fmnze sau pomul defoliatin preparat confinebacterii care
fntregimesunt daunele provo- distruglarvele omizii ind nu
a t e de omizile mai vikstnice. reprezintii pericol asupra altor
Aeestea se hdnesc pe timp de animale utile. Preparatul este
noapte, iar ziua, deseori mai eficientdad se uti d la CCESORII: CI p3nzi de sac CI sfoari CI m i n u ~ iCI punt
coboad din pomi pentru a sta omizilede 1un ~ila o tempem-
la umbrii. fn aceste cazuri a aerului depate 15"62.
omizile pot fi prinse ugot cu
capmnelepenrru omizi fixate
pe trunchiul arborilor.
COMBATERE
Sunt cunoscute aerite Adunafiin pungi de plastic
metode de combaterea zilnicomizile adunatein
ornizilor, fnfimqk de pro- oband3 de pdnz3 de sac lata de a obtineo manseta in care se vor manseti,apoi distrugefi-le.
p y a contamin&ii gi de stadi- aduna omizile.
ul de dmoltare al dungto-
..I .
este htre iulie gi august. fn
aceasd period2 ftmelde alb-
cenu~iuse hperechead cu
masculii mam-dbui gi depun
un numb mare de ous pe
pomii din @ding sau alte
obiecte. Cu toate cii aparfin
flururilorde noapte, masculii
zbo& gi fn timpd zilei.
Toamna fluavii ~ier.
Toatti specia ierneaz3prin oug

21. lngriiire tot anu
TOAMNA
Verificare
Controlati daca pe pomi,
stdlpi ~igarduri sunt depuneri
de grimezi de o u i rnaronii,
de 2,5 mm. Pot fi Pntdlnite
chiar ~iin anvelopele
maginilor. Ouale trebuie inde-
pirtate gi distruse.
PRIMAVARA51VARA
Distrugerea da'una'torilor
~erificafipomii regulat. La
sesizarea unor urme roase
dubioase, aplicati bandi cu
clei pentru stabilirea tipului
de diunitori. Daca depistati
omizi de pigune stropiti
repetat cu solujie cu conjinut
de Bacillusthuringiensis,
respectivfixafi brdie-capcani
impotriva ornizilor gi rnan2ete
din p2nzi de sac.
lernile cu temperaturi
moderate sunt favorabile
invaziei ornizilor.
Temperaturile ridicate de
iarni gi prirnivara uscati
1 ajuti la supraviejuirea
ouilor gi ale ornizilor, prin
1 urmare ne putem apepta
1 la o invazie a acestora. In
iernile reci gi lungi, cdnd
I ternperatura aerului scade
' sub -1 5 "C,majoritatea
/ ouilor pier.
O IMP ANIMP SRL
.q,l ,
crr - -
Ornida de pazune poate
goli de frunze un arbore
Pntreg. Pentru regenerarea
arborelui care ~ i - apierdut
frunzele, acesta trebuie
udat tot timpul ~itotodata
trebuie distrugi gi ceilalti
diunitori.
Fertilizati doar in prima-
vara ce urmeazi, deoarece
ingrigimdntul poate
impovira arborele gi mai
mult.
Pierdereafrunzelor va opri
ternporar dezvottarea
pomului. Nu eliminati nici
un porn pdna ce prirnivara
urmatoare nu v-afi convins
c i Pntr-adevir nu rnai
triie~te.

24. Plantepreferate de
-lT 4 I
m
Contaminarefremend: pe mberculise vkirositurile$ $erii a doui
speciidegindacipocnitori (Elatnidae).Grmfii-Iiind preferafiivier-
mibr drmi-pot fi folos$i a mnmnli
m
wad &ma pivotand este infestadprimivara, planra inmuguqre
mai pulin. Contaminkile mai lnii nu sevid, deoarecefrunde plantei
dejas-au retras.
mii&miarad:ruberculii. P h t a dmold maipu@ mugurigi flor~
h~cazdecon- pvip h t a se ofdepslu mare.
I
in cazdecontaminate cu larveinbulbiisuculentiapar galeriisinuoase.
Plantadmoltii mai pufinimugurisi pate pieri.
-
,,&imele&mi a n d uneori riimul tubeiit. Plantele mari ~iviatnice
supraviepiexh generalcontaminirii.
d ~ ' 2_ R Q P . ( M - I ~ ISBN97&963450$2-8

25. PROTECylAPLANTELOR
Larve mlnlere
--
I
GRUPA
Metode deprotectie/
Daci acjionajila timp,pute~iproteja,
I in maimultemoduri,plantelede acepi
d5unitoripericuloji.
C

26. C~, . W j i' . a '-.-,I
insectele
Da& ac$oni~'h%a'
Ri
1-
PROTECTIE PRlN METODE NATURALE
--_Ed- -I-----::---
I , I ,pjq
?-*Y: "I
Dungile de culoare desch*,
sinuoase ce apar pe &nze sunt
cauzate de rnugmle ri moliii
minime. Ambii &unZtori dis-
Indmrtafi frunxela infestate. Acoperire cu folle. Acoperifi cu
Examinali plantele, cautand pe folie plantele legumicole ~i
acestea canalele insectelor sau plantele periclitate pentru ca
urme de inppituri. Distrugeti mqtele miniere a nu-gi poati
pun de un ovipozitor cu car
striipung ~esuturilevegetale
pentru a-gi depune o d e .
AdevZra~ii&unltori sunt
larvele de 2-3 rnrn lungirne -
runzele infestate.
Nu Ihfibru'mrle & se
inmulpasci5. Unelespecii de
mu@ minierele pot ataca.
Mlytele minierecare atad
drciumi3reselegi crizantemele,
de cxemplu, prefers$ifrun-
zele salateidlbatice ~ipecele
de potcapul-dlug~~ului.
Musca minieraaspanacului
rmde gi frunzele pgtlaginii~i
pe celeale rocoinei. Avefl grip4
ca'ln grading & nuse
inmul$e~dace* plante- ,jolufie pe bazB de
lantelesH nuse fi infestat. lantele cu frunzis rigid.
depune ouiile.
ies din ouii, de culoare&b-$-
beniu sau rnaronie: larvele r
galeriilelor caracteristice in
frunze. In dteva zile PnsP se
tmnsforrnI in crisalidg,pe
frunz.5 sau Pn afara ei.
Din crisalidii, dupa 8-14 rioarii sau superioad a frun-
zelor. Unele specii s-au specia-
lizat pe anurnite plante, altele
rod galerii pe plante diferite.
Mugtele rniniere pericliteazii
deopotrivii plantele ornarnen-
tale, pe cele legurnicolegi
arbugtii.
Primele simptome ale
infestiirii sunt urmele in~epg-
turilor profilhdu-se net la
lurninii, prin care fernelele
gi-au depus oude.
depun o d e in larve, dar care
sunt eficiente numai in sere.
Sunt eficiente gi tratarnentele
frecvente efectuate cu
piretroizi.
Mqtele pi moliile miniere
se pot captura gi cu capcane
lipicioase sau anihila cu solufie
de piretroizi.
zile, ies insectele. Durata trans-
formgrii oului in insecd este
de trei siip6mhi.
Combatefi daunatorii cu viespi
braconide, ce se gisesc in maga-
zinele de specialitate, dar nL
sunt eficiente decfit in sere.
In funcfiede specie, roarurile
devin vizibile pe pama i d -
PROTECTIE CU INSECTICIDE I
Pentrucombaterea mu$telor Stropifi de cinci-pse ori,
~imoliilor miniere folasifi la intervale de 3-5 zile.
Insecticidelape bad de piret-
rumsunt daunatoares&n%t&$ii.
intimpul utlliz3rii lor purtqi
rnanugizi mar2 protectoare.
StropFqi dimineagamuseara,
dnd insectelefolositoare, ca de
exemplububuruzele~iviespile,
nusuntactive. Lucrati la o &is-
tang&de 5-10 m de ape, deoa-
recesubstanp esledauetoare
'
si penm pegi.
insecticide doarfn cazul ?n Muflele gi rnoliile nu supra-
care contaminarea este viejuiex: dupa o stropire, dar
Fndelungae gi intensi. larvele sunt mult mai rezis-
Sunt eficiente rolutlile de tente. lnsecticidele deseori nu
Mugteie gi rnoliile miniere tre-
buie combatute cu rnetode
diferite, in func9e de stadiul
dezvoltiiriilor.
O d e se pot distruge cu
solurii pe b a e de ulei de
para fin^.
Larvele au md5i dugmani
naturali, Pn prirnul h d
lespile bwonide, care igi
m i r e ruconfinut de au niciun efect asupra unor
piretroizi. Acestea trebuie specii, deoarece acestease aflB
pulverizatetn mod repetat Tn stadiul lor de crisalidiin sol.
pentru a ajunge pe Incazul unei infwtari extrem
diun&toriTn fiecare stadiu de puternice p a t e da rezul-
al dezvoltarii lor. tate ~iudarea solului cu o
mlutie de piretroid. 1

27. .,
$:,t':,l~l,v-,i
";,I!IIL'"
xm~~3!~~ adm+tmih&!iii/n&iii
&unqadn~adpoia~anrnuawhrar
aunijulaieonuri11~ale4apeol
ello~uIel(cslq3sapaleolnJapsladma7ne~
-
asmp!d![amdm$md:y!onaqdns
I
XU"ut"IC~PO'VFn:
!i!do~lsfamsajurarazuny!it~iedal

29. 'ti
Q:U~Qgagi:a,j,38.-g9.-dpOaa-Id
&-2Kda~gb~.~$~ji~
0p,=gEBjzfi88.-
53:
-3413.J.-
t!a-g1p4f3
9"1.&.5143826dpaE..&
1.X.*'&g.S.-A"4$.:ag3'Z:a".'+ifgg
B-GB%E~~~~.;3"34a.8.g.j-g08
281=E2X$$ka-a~2~aE.,._-aa~a-.-%a2E8.go

30. I
.al!ug~qap*naol>
al!~n3ol!ugurgdgs!allelneplenluaha!eInq!n>sndap
oa~u!q~a!ggden>!ieleds.!~gsgdne-!tal!lgsgdae3ullosap
n~$uadguelq$pap!$epa1JJ~O~!JJ~O~~ alueld!8!l$nq~e
nN.gpedgzn3!Sgseo~afiaura^^'!!Agnplefialax!lapun$nN
adal!~~gdxlewap!s!$!U~JHWeNasqo
VMVAyWJlMd
'aJ!UVJqapJl!Jn>Ol
*>!ul!zglgdseo~d!ielg~n~.al!~gsgd!i!ug~ggs
gdelaul!$eu~n$!S!~gsgdap$elda~l!ie$a3u?epedgzasanu
Y-
-.Lk'
-
pna!%qma~hmparaap13ny:aI-,1 "
!a~n!qprdeu!a~hopr~soruJadgealmj~snq~ :qqqap!pods
11'',I

31. ~JJuadappoJaurJJEOJije3~a3uy

33. Virusulmozaic
:','"I l i ;'llIl
' '
I ;! I Plzntelegumicolepericlitate
-
' I F
kusul maalca urrmpiddL ~ L E L ~ I I L ~U I ~FLW LVILF L C J ~ Y
mpraridichei.PehumaparM u n i &-&ligdbui,pesupdip&om sunt
~Ilepetedbc.Phntanusedavol~$~&Vdeste+itde
pi&iduidefmn& Pot6deosebitenUmC7wsepbntegtPda,prinar cue$piante
omamen&, V d mozaicb r i poate6h&it tmpreunicu altevhuri ale
p l a n t e l o r ~ ~ ~ p c r e d e c u l o r i ~d , c u mvgineneagd
I
Datorid virusuluimovie dgeli &&I
- I Fmmiyl se ofilqte. Plantanu sedezvold. V de pid,.I 7.
.frunzii. Plantelegaxhsun[ umbelifereleprecum mirarul,&m~iul,;himenul,
IB; i, ,:' morcod jp5trunje1uI. La pIini poatefi tadnit jvirusd m&r d casuaqiIor
(creionhcircdare sau lunguiere, deformarea frunzdor)darli ambeleboli.
Semnelevirusuluimozaical sdateisuntcreio~riitn formide mozaicgalben-
verde. F d ese risucgc,dpl@ile nu sedezvold.La plantelemaibi&e
pot a p k a pete mar0in apropiereamarginilorfmnzei. Virusul este&phdit
prin seminfe,polen gi piiduchii defrunzi.Plantegaxhsunt cdfelegi&ci-
unikeasa.Seh&esc gi soiuri rezistente, hsi toatesoiurilesuntsensib.de la
viruaul m& aIcastrave$Jor.
,astravete Virusul mozaicdcastravefiloratad inspecidcastrave~iidesala& la celeldte
(stdnga) roiuriaparcreionzrim&ce pehvnvla temperamide pate 25 'C .sub20 'C
!i dOvlecel planteleseofilescgi Tnue20O C ~i25 "Cpot fi prezente ambelesimptome.Pe
verde hcte aparprotubemre fiper galben-verde,Knvul ate &pindit mai ahde
zucchini dm piduchii de h n r i Pot fi deosebiteaprximativ 200 specii de ~lantegaz&
I'
pefrunzesun~vizib.de modekgal&n-verde, @ride au pae gisunt turtir;
Vlrusulace&p;2ndit depiduchii de fmmi,polensau r;inialeplanrei. Plante
- 8
I '
8 .
-sunt i4.sl5idB
- -
Tomate ! ~lrttsulmo~ica1toma~&r aredikeritesimptom.k t dm pc humcreion5riIe
Ota"ng4 ' tipmarraieverde&chis, verde-bchs saugalben-vwi F d e h pua
galbeee u albe. Peparteaexrnio~tiia fwdoc aparpete m n i i iiarin inmior
punuiwxmate.V i d ested.@ndit prin seminye,hgrijirra nccorespu&
tovegi fiunz$e cwraminate dcpesol. Nu wnt rare c o n t a a i l e mixteprovo-
I , cmdemaimula upuridevimri. Se cunosc,ispeciide tomate raistente.
I I

34. PROTEqlA PLANTELOR
1
GRUPA 6
Piduchii defiunzi
Piduchii defmnza' sunt ujor de observat
ji combitutprin mijloacesimple.

35. Nu-ifisaIti sa' se extindi COMBATEREcu M~-URAL~
I
-- A
A
mkir+=+ !
I I
I
Strivig paduchii cu mdna. Implicafi i n lupta d u p a n i
Frecafi ugor frunza intre naturali. Garggrifa, crisopele gi
degetul mare gi cel arititor, alte insecteutile se hrinesc cc
dar fifi atenfi gi s5 nu o vita- larvele paduchilor.
mafi.
I
Retineti
-pot dismgeprin metode
simple.
Pkluchii de fiunzi sunt
insecte moi, rnarunte, de
rniirirnei bobului de orez.
A u culori diferite, intre verde-
deschis gi negru. Tipul cel rnai
frecvent de piiduchi de frunze
este negru, au corpul acoperit
cu un strat alb, Iiinos. Piiduchii
de f r u n d poart3 deseori
nurnele plantei gazdP. Se hd-
nesc su&d seva lastarilor
fragezi, irnpiedidnd astfel
dezvoltarea plantei.
Furnicile ling cu plicere
mana de miere excretati
de piduchi. Mai mult, fur-
nicile ,,mulgn piduchii, pe
care Ti stimuleaza, prin
pipiirea cu tentaculele lor,
s i elimine excrefie. Din
acest motiv, furnicile intr-
un anumit fel apira
piduchii. Daci alituri de
piduchi descoperifi gi
furnici, apirafi plantele
instaldnd gi curse de furni-
I ci, diminudnd astfel gradul
UNDE SE GXSESC?* - - ~~.-.L=.= - n. ~-
Piiduchii de frunz.5 igi au habi-
tatul pe h t a r i i fragezi, ori pe
bobocii plantelor. Frunzele
deforrnate, ingiilbenite, cu
reflexe cenugii, sunt rnsrturia
prezenjei d5unHtorilor. Pe
partea dorsals a frunzelor infas-
tate migun3 rnul~irneade
piiduchi, lss%ndpe frunze o
excregie lipicioasg, numiti3
mans de rniere, asanbZtoare
mierii de albine.
I _ I -Plantafi IevSnfici llnga stra-Diluafi sapun lichid In a p i
caldi gi stropifi daunitorii cu turile de trandafiri gi de cimbru,
rolufia obfinuti. ldngi rizoarele de castravetigi
COMBATERE de rogii. Aceste plante fin de- de infestare.
ControIa$ cu regularitate
plantele, de primsvarapfinii
toarnna thiu, fnainte de toate
dosul Gulzelor, loc incare
e u c h i i suns de multe ori
prezenfi %I% ca planta sb pro-
dud4in& simptomele "mbol-
dvirii. C u dt combatereava fi
maitimpurie, cu adr mai redus
Utilizafi insecticide numaiin
caz de infestare puternicg. Degi
extract de urzici. Preparare:
Punefi 150 g de vetricea uscata
in 10 1 de api clocotind. Dupi
30 de minute ricifi ceaiul,
diluaji-l cu a p i in proportie de
1:5, dupi care putefi deja
stropi plantele. Punefi 1 kg de
urzici proaspete in 10 1 de api
rece. Dupi 24 de ore de mace-
rare, stropifi plantele, fir2 a
dilua solufia.
in ultima vreme acestea se
obfin din plante, insecticidele,
totqi, vor deranja echilibrul
biologic al gridinii.
va fiimbldvirea plantei.
inarca$ una dintre metodele
tradipionale de combatere.
Exists multe rnetode de comba-
tere, hcepfind cu spaarea cu un
jet de aps, pbiila implicareaIn
lupd a du,wnanilor naturali ai
psduchilor -g;irgiirip~i
crisopele (Chrysopidae).
Culoarea galbeni atrage
paduchii de frunzi. Plasafi
in proximitatea plantelor
un lighean galben cu o
solufie de sapun, sau o
placi galbenz. Acestea vor
devia piduchii de la plante.
-
Substanfele biologice se gisesc
sub formi lichidi sau granu-
lari. ina,intede utilizare incer-
cafi totusi s i combatefi dauni-
torii cu ceai de vetricea sau cu

36. UCTE $1L
balataverde
(dreapta)
?ndep~rta~idunitorii cu un jet puternic de
..
ha.
- - -
Pe perioada cre~terii,ori Tnainte Dupa recoltare puteli elirnina
de recoltare, nutratati plantele usor piduchii.
comestibilecu insecticide! Cornbatetidaunbtorii cu
tirnp, si aplicand rnodurilede sapun sau cu ceai de vetricea.
cornbatere adecvate, Tn perioa- in acest fel nu nurnaica dis-
da principals de crestere, trugefi paduchii, dar $ipreveni-
infestarea va fi neinsernnata. nisi reaparitia lor.
O IMPAB/IMPh@&

37. Nu-iIrisatisrise extindri
Piduchii de fiunza"se
pot distrugeprin metode rsimple.
Piiduchii de frunz.5 sum
insecte moi, miirunte, de
miirimei bobului de orez.
Au culori diferite, intre verde- StrivltiHduchii cu maria. Irnplicati in luptS du~mani
deschis gi negru. Tipul cel rnai Frecafi uzor frunza Tntre naturali. Girglrip, crisopelezi
frecvent de piiduchi de frunze degetul mare ~i cel arltitor, alte insecte utile se hrlnesc cu
este negru, au corpul acoperit dar fifi atenfi ~i s i nu o vita- l a ~ e l epaduchilor.
cu un strat alb, 19nos. Pilduchii
de f m n 2 poartP deseori
Inumele planrei gazdL Sehd- Furnicile ling cu plicere '
nesc su@nd seva l&tarilor rnana de miere excretati '
fragezi, impiedidnd astfel de paduchi. Mai mult, fur-
dezvoltarea plantei. nicile ,,mulgUpaduchii, pe
UNDE SE GXSESCZ care ii stimuleazi, prin
-----I
pipiirea cu tentaculele lor,
sa elimine excrefie.Din
Piiduchii d e fhmd Qiau habi- acest motiv, furnicileintr-
tatul pe last& fhgezi,ori pe un anumit fel apiri
bobocii plantelor. F d e pigduchii. Daci alituri de
deformate, ingslbenite, eu piduchi descoperiti ~i
reflexe cenugii, sunt m w r i a Diluafi &pun lichid in apg Plantati lev3nfic.5langl stra- furnici, apirafi plantele
praeqei diiuniiaoril~r.Pe caldi ~i stropifi daunatorii cu turile de trandafiri ~i de cirnbru, installnd zi curse de furni-
partea dorsal3 a f r u d o r infes-
tate migunii muI*ea de COMEATEBE
piiduchi, Iihind pe h z e o
excrefielipicioasit, nunit5 Contioh$ cu regularitate
man3 de miere, asemhaore p l d e , de primlvara pan5
mierii de albine. mamna k i u , I*naintede toate
dosul frunzelor,loc In m e
m -piiduchii sunt de multe ori
praenti &r5 ca p h m s l pro- Utilizafi insecticide numai in extract de urzici. Preparare:
duG fnd simptomelePmbol- caz de infestare puternici. De~i Punefi 150g de vetricea uscati
nSvirii. Cu d t combatera va fi in 10 1 de api clocotind. Dupi
mai timpurie, cu adt mai r e d 4 obfin din plante, insecticidele, 30 de minute ricifi ceaiul,
va fi Imboln~vireaplantei. totu~i,vor deranja echilibrul diluafi-l cu apa in proporfie de
fncercafi una dintre metodele Culoareagalbeni atrage biologic al gradinii. 1:5, dupa care putefi deja
tradirionale de cornbatere. piduchii de frunzi. Plasafi Substanfelebiologice se gisesc stropi plantele. Punefi 1 kg de
ex is^ multe metode de cornba- in proximitatea plantelor
tere, Pncephd cu spZlarea cu un un lighean galben cu o
jet de aps, pan9 la implicareaIn solufie de sipun, sau o
lups a dugmanilor naturali ai placa galbena. Acestea vor
paduchilor -@g&i~ggi
F-ci m h h d manZ de miere crisopele (Chlysopidae;).
. - - - _ _ _ _ - _ - 1 - - u

38. Planteleprefira te alepidl rrh;lorde frunzi
PLANTA WBATl 4-
Sdataverde
11 ,&,,
FLORI
Strivi$ diiunitariicumha, ag ~$44planta cr
$EIF$ plmta cu un tampon devat5inmuiar h
1 spirt,nusaki$dliunHtoriicu mlnz
d&p plantacu api, sau strivipdliunirorii cu
Imina.
h* , - -
. , I L
-+- ,
4- - G 4 4
Pe perioada crejterii, ori inainte Dupi recoltare puteti elimina
de recoltare, nu tratati plantele usor psduchii.
L comestibilecu insecticide! Combatefi dsunatorii cu
ControlBnd pomii 5i arbujtii metode naturale, ca de exem-
fructiferi precumji legumele la plu stropirea cu o solufie de
timp, ji aplidnd rnodurile de s5pun sau cu ceai de vetricea.
cornbatereadecvate, in perioa- In acest fel nu nurnai cg dis-
da principal8 de crestere, trugefi psduchii, dar ~ipreveni-
I;. infestarea va f i neinsernnati. nifi reaparifia lor.
I
MPABIIMP@R4.

39. PROTEqlA PLANTELOR GRUPA 6
Diagn0stic~itratare
Protejarea cea mai eficienti aplantelor
impotriva bolilor sepoate efectuaprin
aplicarea unor metodepreventive simple.

40. PistraItisinitatea ridicinilor
Prin mburi prevenrive
Putraitea ritdiiciniloreste o
micod care ataca florile,
plantele legumicole gi pe cele
lemnoase. Deoarece distruge
r~dacinile,intreaga planta piere.
Putrezirea poate fi provocata de
diferiteciuperci care triiiesc in
sol gi pe rsdgcina plantelor con-
taminate.
SIMPTOME
Primedesimptomeale
puuairii r ~ c i n i l o rsunt
asemkiltawe cu semnelelipsei
de apf. Fru~~+ulsl;xbegfe,se
ofilqte pi devinegdben sau
maroniu.udatul stirnuld
&phdirea bolii. Silpaji p h g la
adhcimea de 15cm.Verificafi
d a d sold este umed pi dad
sunt vizibile semnelepuuezirii
la rWicini.
Dacimlule~teuscat~i
rI&inile sunt &14torase, putefi
udalinigrit. D a d tns5 rikikinile
s l - ~ tnegre, au miros nepkcut pi
prezind sernne asemcitoare meabilitatea solului pi udafi cu
rosilrurilor provocace de ro6-
toare, ~nseamnilc5sunt conta- grEcazdm n d & ~ o r
minate de putrezirea rikikinilor. avaneateindephafi plantele
bolnave ~isold contaminat pen-
CAUZE
tru a fmpiedica &@direa
bolii. lmpotriva anurnitor forme
de ~utrairea riihinilor se
fn rnajoritatea cazurilor
1
folosescfungicideputernice.
putrezirea dkinilor este
provocad de stagnitmaapei.
D a d apa se adunilinjurul
arbuptilor ~ia straturilor de flori,
permeabilimtea solului nu este
pouivid.
Apa ce se adunilPn sold
compacth d e p k d aerul din
sol pi rcidkinile se conminead
mai repede.
PROTECTIE
Prima ~~ce se aplid
fmpouiva putrezirii rildkinilor
este prevenirea: ameliora~iper-
[ ClNCl METODE NATURALE
IAbgmea cu grija a plantelor. ~ ~ r t a r e aplantelor bd- Udat corespunl2itor. Udei
Mantati specii ~i soiuri rezis- nave. Micoza se rispBndefle doar d a d solul este uscat. La
tente la putrezirea ridicinilor. rapid. hdep3rlafi planta ~i folosirea sistemelorde irigam
k r e ~ irfatul rpecialifilor. solul contaminat din jurul aces- vertficafi regulat pentru a ei&
teia. stagnarea apei.
Ameliorarea pgfmgabilifafii
solului. tnainte de plantare a f b
naji solul adanc ~i amestecati-l
Straturi Inilfate. Dadapa
stagnead fn solul compact,
lutos,ingr3diIi cu sdnduri stra,
turi tniljate, din MmBnt de
bun3 calitate.
Chiar ~ila contaminirile grave, radicinilor pot fi tratate cu
utilizarea fungicidelor se reco- fungicide.
and2 doar ca ultimZi posibili- Fungickble pot fi utile $i la
te, deoarece majoritatea prevenirea bolii. Daci plantele ,
acestora sunt chimicale puter- cu bulbi sunt contaminate de
putrezirea ridicinilor, puneji
OncercatiGi identificatitipul de bulbii in fungicide, tntr-un vas
ciuperci provocatoare a bolii. de plastic. Pistrati vasul in loc
Din pacate nu toate dintre ricoros ~i uscat pana ce bulbii
ile de putrezirea . . I war fi replantafi.- - . L i

41. Putrezirea ra'da'cinilor
plan tp sensibile la lfrezirea
PLANTA 1 SIMPTOME
IAparipa unui stratalb, aserninitorvateipe tulpinl; frunzelese
Ingdbenescgi seofilesc,plantase usci.
- . _, >.).
. .I n - A&&!!!& *;&.&a .
fngrijire tot anul
I' I
-. I .
PRIMAVARATIMWR~U apei stagnante. Montatihtre
VerMcmgiantiefioratw solului rupZitorautomatpefurtunul de
Dupa ploima3abundenteverifi- udatpentruaputea verifiraanti-
catiplamteca & nustagneze tatea apei.
aps Tnjurul lor &e%pta). La
nevoieameliotati perrneabilitatea TOAMNA
solului. hjurul nciilor plante Verificareaphntelor
amstw+i solul cubazaltcon- Verificatifncio daa toate
plantelesa nupmintesernnede
putrezirea radacinilor.?ndep&-
ta$ exempkrrelecontaminate#i
planmiaktele noiYn lo~ulace*
apa necesargplantelor ra. Pentrutrnpiedicarea raqxlndirii
pmtru asupraviefuih zilelede bolii, schimbqiselul dinjurul
v d w a ~ w ,dar evitatiFormarea plantelorbolnaw.

43. .aJenl!p
g~e~gzeaz!l!$nasm:,~e!$nlos
.edeapI01n:,!:,!IN!ie:,nq
u?$e!g$!oJnwnap6SLd!@o
!arn$snap!eeD
'(ede!&yds'e~nw!jsuedL)
aJenl!p!4aJeJy!yednpez!~anlnd
enas!i!XJenasganu!iqolaj.ase
e!lnlos.avu!wapOEapdw!$
aqlayenas!ode'aadeouoap
dw~gdeule$ueldeJa:,ewenas
.!nlnlm-epeo:,apgemgueld
ap6(KLnesg$gdseo~dgueld
ap69Lg6nepeasgdeapI01el
!nlnl-Pe">YPYJnVq4
.1n10sI
!gejueldpI!J$odoappugz!Janlnd,
'!x,E-1ap(sn6ne-a!un!)!a$ueld
lugyonzapepgnapepeo!~ad
u~an!$uanaJd!~ndoxui!jqo#j
a1p?.e3!pu!!curavaJep'aneu
-1oqalajueldel!fez!l!$nid
aseam:,v-a$uapyaalelweu
a$uez!lanlndaluepqnses!xa
mwlb!)VvndpwwenJJuadI -!loqapeSe#al!qeJaulnA
!ewupapalaiueld:~e~$uo:,
papa:,npoJdeaezope~dns
Jep'~ola~ueld!!~aba~:,
el!qesuads!pu!a$sagypynu
e$ue$sqnse$sea:,v.$oze
Jlnwea~dn:,alaaueld!iez!l!a
-Ja#nN'!!Jeu!yjeal!uanaJdel
I
ean!ealu!luplg~6u~n>!nlnlos
eea~eo$~zundsa~o:,eaJezeJ1
'a$rq!le:,eunqapaJezyan'!oU!!JWgl
-1ndaple~edeun!Qsolodya:,-e$eJee~engw!lda3'~olato:,!~
apnesajueldapgJnua!ju!peaJeuJa!lawpup!pa!dwg
!!inlosWusnlnda!uanade3'aanzg:,alazuny!$euqnj
I
a!nqaJ$ala'~sodwo:,.aun!uadseu!~d!!Se6!~!ap
u?e~asaweJOAasnuale!!awa$s!s!ksolojnN~!~gu!yje!J!J
al!bed.Joinexpa!dt.u?a$eod-edeez!Jonejnuenpuad'Jolaz
asgJeUJ!Jdeze#ul!!Jeu!e-unJjeaJ!zawn!ie)!n3.!queld 1 ea~!puedset(.$e!paw!eupype~elaepnapede!$surnl
*!!u~~IJBepwsn!Sp~osq
eamdujnlduraxaapp3eg11
19!!JIppmJ.aJispaF71ut.~ol!!do:,eugwapul
nue~dJOAasapq!suasalalueldelalapp!6unj!iesglnN
-a!ba$oldap!4nugu!f!Jew
mINmmd!i!soloj!!~ez!lanlnd~ndwpad
'NOUadreyq3nesau~d~ru
yWdvmNIydad~~~01- epropeamd
qmsn16appatnqad!Smamyc!azun~jdywdns
apeopaduja~ue~dad~pSarapadq~x.ns!nunyipade
amdep!z-n~rdordmnqda~sa@uumpq~d

44. Plante deosebit de sen-;bilela fiinare-1PLANTA IMPTOME
Binamataci frecventfmnzek~ivhfd p l a m ln loc*hsori~solbine fenilizat,
l d o r , Ipermobid;
--q ' --4p*qgs
cuumiditatead u i ridid
,. . ~ t d b p e b $ p f l a i
I
I Iimpledlcara stagniri~ape1in sol,protejareas
I . I ' , , ; IUI cu cu folreacoperltoaresau cu un strat dcB
dosulgi d efrunzeiorrtot- t o w mukirt cuampost Jemimaturiir
s i o n d hpiadi~areasragnLiiapeihsol
pete dbe pe kpe fructe,pel&wi1 t m p i i a sragniriiapei tnsol; cultivareai
soiuri lodeverificatc
Ingrfliretot anul
din tlrnp slrnptornele bo111.
1,Prevenire gicdlire ?ndep5rtaliparfile bolnave
ale plantelor.
uri sau ceai. TOAMNA
Taiere
TBiafi rarnurile arborilor ri
arbustilor bolnavi pan5 la
Controlati cu regularitate parfile sanitoase.
plantele pentru a identifica
O IMPABllMP SRL ROPM-10-003

45. I PROTECJIAPtANTELOR GRUPA 6 1
Depistareji tratament
Bofi bacteriene
Acjionaji din timppentru
a impiedicarispindirea acestor
bolitngridink

46. MASURIDE PREVENTIE
YAW
aduri s8Mtoas.e Pm%ja$i plantele contra
Dupa ce afi thiat frunzele ~i tate. Unelesoiuri daudtorilor care le sug seva:
ramurile infectate, imersafi nt mai putin vul- prin leziunile produse bacteriile
foarfecelesau feriistriiul in e bolile bacte- pot penetra plantele.
-
Prevenftiefiprotect~eI
Pentru bolile cauzate de
bacteriinu exist&din
picate, remedii. Nupute$
hce dedt un singurlucru:
sinu le l&a$ si apar;i.
MANIFESTARE
Bacteriile cauzhd imbol-
ngvirea plantelor pot araca
pomii fructiferi, plantele legu-
miwle gi pe cele ornamentale.
Exists numeroase specii pi
unele dintre ele pot supraviegui
chiar pi doi ani pe plante sau
in sol. La o &dud Pn jur de
25 "C ~iin condigii de umidi- 1
tate corespundtoare, unele P& idkctat de mura bwteriane'
specii se fnmulgescextrem de
repede. CAUZE
Plantele legumicolepot fi distrugee complet. fndepgrta5i
contaminate de cele mai Bolile bacteriene se rkpindesc gi ardegi toate plantele cu
diferite bacterii, provodnd prin in€e+e. f n s ~bacteriile tulpinii erbacee (in nici un caz
putregai sau putregai umed, pe minuscule, de ~ g ~ l ade forma nu le compostagi!).
plante ap&d Pete sau sem- unor begigoare, nu pot sl pene- fmpotriva bolilor provocate
nele vqtejirii. treze Pn gesutul plantelor sgng- de bacterii (bacterioze)cea mai
Pomii fructiferisunt conta- toase. Intrkd Pn organism bung protecfieeste preven6a
minagi mai ales de Pnnegrirea numai prin leziuni pi orificii de fngrijigi plantele potrivit
bacteriang pi de mult temuta respirafie, trsesc printre celule cerinfelorlor specifice.
arsud bacteriang, supus5 pi se dsphndesc prin sist
obligativitgpiidedarikii bolii. vascular sau prin dizolva
D a d observajisemneleunei pere~ilorcelulelor. R&ph
asemeneaboli, anunpgi-o la lor este q u r a 6 pi de om h
stajia de protecjie a plantelor urma derilor ~irecoltkii.
din apropieresau la oficiul Animaleleierbivore faciliteaz
agricol. de asemenea Gsphdirea bac-
fn cazul florilorvikatice gi teriilor.
al perenelorafecfiunilebacte-
riene nu au o importan@prea
mare. La aceste plante sunt PROTECTIEA* - ,..-.---r.-.
mult mai frecvente bolile
micotice gi daungtorii. T o t u ! n t r a bolilor bacteriene nu
pi acestea pot fi contaminate de exisG remedii chimife. TGa
'
p%tareafmnzelor sau t drastic plantele infes-
gaiul wed. .' 1' ar cel mai bine este ss 1
alcool sau apa in clocot. In 1' riene.
caz contrar, exist2 primejdia
ca plantelesii fie din nou
infedate.
BacteriilepenetreazaIn
plante prin rani sau supra-
fefe tiiate.
Protejafi plantele de.pa-
IN
gubele produse de grin-
din& furtuna sau ploi vio-
lente.
I AcoperiJi-le cu folie sau
cutii de carton pan5 cand
furtuna trece. Curgjenk tn griidinl. Strhngeti
regulat dgeurile vegetale$i
frunzigul &rut pentru a
II Pmpiedica iernareabacteriilor.
Paduchi de frunzii sug seva Tripsii sug seva plantelor de pe Acarienii sug seva celulelor. tn
plantelor din vArful IZstarilor, dosul frunzelor. Celulele golite urma sugerii, bacteriilepene-
mugurilor ~ifrunzelor $i se urnplu cu aer ~i astfel bac- treaza in organismul plantelor.
ras~dndescastfel bacteriile. teriile ~enetreazausor ~lanta.

48. Iesif~o~pundsa~o2aqo~z~pasp n.
plxs~aid..D~JJuad4eipawi..if~uoif3~

49. ProtejaIti frunzelepiersicului
Mediul rece, umed
favorizeazi aparilia
bigicirii. Plantafi piersiciiin
locuri aerisite ~icu mult
soare. Plantali-i la distanle
mai mari unii de aljii ride
celelalte plante. Daci in
apropiere exist: umiditate
stagnanti, ameliorafi per-
meabilitateasolului.
scade gi fructele sehot defor-
'ma.
1
PROTECTIE
I
I B&icareafiunzelor se poate
trata nurnai prin elirninarea
lhtarilor bolnavi sau stropirea
pomilor cu fungicide.
D a d prirniivara @ifi frunze
bolnave, hdep&rtafi-le imedi-
1 at.Adunari si fiunzele &ute
. - -
Stropirea preventiva' ACCESOR,,.
hdepirteaza"ciupercile
--^II O dispozitiv de stropire
3 substante fungicide
da'una'toare. minuri de cauciuc
imbriciminte de protecfie
C I U P E R ~B%icareafrunzelorDXUNATOAREeste o 0 ---
boa15 micotid care afected
piersicii gi nectarinele. Mai
intsi atacii frunzele, care se co-
loreaziiin rogu-giilbeniu, apoi
in alb-verzui, se urnplu de
biigici, se r&ucesc gi se
deforrneazii, in cele din urrnii
se innegresc gi cad. fn cazuri
grave boala se extinde pi la uemrmarep aeco~orarecaracrer~suce
muguri gi irnpiedid forrnarea
fructelor. Pot muri astfel
rarnuri intregi.
~iupercaiern- pe scoarfa SIMPTOME PSnii toarnna indepgrtagi con-
pornului. Sporii sunt trans- tinuu lstarii bolnavi. na t%rziu,dupi ciderea
porta~ipe muguri de ploaia de Primele simptome ale La sfsrpitul perioadei de frunzelor, ~iprimavara
devreme, 'inainte de dez-prirnharii gi atacg frunzele ce b%idrii frunzelor apar prirnii- cregtere, in tirnpul dderii
tocrnai apar. Pe frunzele con- vara, la dezrnugurire. Frunzele frunzelor, stropi$ cu fungicide
taminate se constituie sporii, deformate se coloreaziiin pe bad de cupru. fndep?irtafi vegetajie nu stropifi pier- 4
ca o pudd, care migread spre portocaliu-intens, apoi treptat sisternatic frunzele ciizute. sicii gi nectarinelecu fungi- Asigurati-v&ca solutiaaajuns
scoaryii gi ciclul contarniniirii se ingdbenesc pi cad prernatur. Prirniivara, inainte de dez-
incepe din nou. fn cazuri grave pornii igi rnugurire, repeta~istropirea cu uniform pe ramuri~i
pierd frunzele deja primivara fungicide.
devreme. Dacg nu se dezvoltg Planta~isoiuri rezistente.
un frunzig nou, planta nu rnai Soiurile de piersic cu pulpa
este capabilii s?iinmagazineze galbenii sunt deosebit de sensi-
suficientii energie pentru a bile la boali.
1 raista iernii.
Ca efect a1 bolii produ4a
. rREl METODE NATURALE
I
Aduna$ifrunzele. Tn frunzi~ul Menlinetiuneltele curate. Stropifi cu o solufie de polisul-
piersiculuise pot cuibiri sporii Dupi lucriri ~tergeficu alcool furs de calciu. Toamna, imedial
ciupercii. Adunafi cu grebla gi sau o substanfi dezinfectanti dupa ciderea frunzelor stropiti
ardefi frunzele cazute. Nu com- toate uneltelefolosite la pomii. Repetafi operajia prima
postafi frunzigul contaminat. tiierea pomilor bolnavi. vara, inainte de dezmugurire.
1! de sub arboiele contaminat. F m z e inktate
-A

50. fngrjire tot anul
hdeptirtafi fsrs pregetfrun-
zele tinere, bolnave (ws).
Strangeti frunzi~uldzut de
sub pornul infectat. Ardefi qi
nu cornpostafi frunzele bol-
nave.
TOAMNA
Plantare$ipmtecfie
Toarnna, d n d cad frunzele,
stropFficu fungicide.
Strangeti cu grebla ?i ardeo
frunzlgul dzut.
Tnainte dedezrn~~urire,repe-
tafi stropirea cufungicide.
Cat ui
Tratarea &$icarii frunzelor
necesita u m r i o perioadg
lungs de tirnp. Daca vara Iconstatafi o infeflie puter-
nics, toarnna sau primsvar,
stropifi cupolisulfuri de
cakiu MU cu atte fungicide
UrmarIfievol@ia vrernii.
Daca la finele ierniitirnpul
a t e neobifnuit de cald,
Tnainte de dezrnugurire
stropifi cu fungicide pentr!
a doua oars.
Pomii la care vara boala a
fost grad suportii greu iar
na. Toarnna, adunafi toate
frunzele dzute ~iacoperif~
zona radsciniicu xoal-@d
Stropifi pe vrerne uscats,
far5 vant, deoarece ploaia
~ivantul indepirteazbub
stanfele. Vrernea innorats
~iorele serii sunt cele rnai
adecvate in acest scop.
Dogoarea soarelui poate
provoca arsuri pe frunzele

52. ara ruglna
ven$i rapidepute$ ob@e
rezultate bune. I
CE ESTE RUGINA? 1
Rugina ce &uneazii multor
plante ornamentale si utile este
rezultatul atacului unei ciu-
perci parazite. Diferitele tipuri
ale ruginii au fost denumite in
funcfie de planta atacati.
Contaminareapoate fi
recunoscud dupH aparifia c
curilor si udiiturilor portc
calii sau maro de pe dosul
frunzelor ~idupH tipul de fruc-
tificafii al; ciuperciior. In caz
de contaminarc gnvH frunzele
sunt acoperite Pn intregime de planta sii fie umedii timp de 6-
pete, apoi cad. !2fSck 8 ore. Ploaia sau apa pdveriza-
condi5iardebad a apaririei
majoritii~iiruginilor este ca
Folosifi aparate separate la
stropirea cu fungicide
irnpotriva ruginii ~i a erbicide-
lor. Dad lucrali cu acela~i
aparat, urrnele de erbicide
pot dauna plantelor contarni-
nate. Dupa folosingi clatifide
trei ori bazinul aparatului
( deasupragurii de canal, astfel
I ca substanlelesi nu ajunga
&ut, primivara formhnd
spori care se a p b d e s c prin
intermediul viintului.
Multe fungi i e r n d pe alte
plante, q a numitele gaule
intermediare, ~isporii ce se
dezvolta acolo vor wntamina
plantele g a d de ba*. Astfel
gazda intermedid a ruginii
ienupiirului este piiducelul (aici
rugina piducelului) sau pHrul
(aici rugina piirului).
PROTECTIE
rrmu pas spre eraacarea ru-- .
pe gazon sau Tn sol. ginii a t e diagnostizarea bolii,
ceea ce este simplu, deoarece
Folosirea corespunzZtoare
produselor fitosanitare.
Inainte de folosirea fungi-
cidului citili instruqiunile :
respectali rnasurile special(
de securitate. Nu stropili
1inlituraligazda intermediard.
2Adunati piQile de planti con- produsele pe frunze urned
Unde rugina este o problemi taminate.Tiiafifrunzele~i sau inainte de ploaie,
persistenti,planta gazda trebuie pofliunilede crengi bolnave, apoi deoarece nu vor avea efec.
distrusa. dezinfectatiuneltelecu alcool. tul dorit. Nu stropiti nici pt
vint puternic, deoarece
I curentul de aer poate tran-
diferitele tipuri atad doar anu
mite plante. D a d avefi nevoie
de aiutor, ~unetidteva frunzeC 1 lisafi la indernina copiilor
' sau In locuri accesibileani-
Adunati frunzelecazutede sub Pastratifrunzele uscate. Udati rnalelor produsele dauna-
plantelecontaminate.Acest 4doar solul ~i convingeti-v.3ci , toare szndtllfii.
PROTECTIE~MPOTRIVARUGINII. COMBATERE
ACCESORII: C1aparat de stropit Ci rnanuri de proteqie CI fungicid Q rnasca de proteqie
1Amstmfi fungicidulcu apl,
2StropifScu jet slab, uniform, in SWti bine aparatul.DUN
turnafiamestecul in aparatul a ~ afel Tndtsifiestropita 3uscare depoita~i-lb locrigw.
de stropit,apoi umplai bazinul toati planta (inclusivdosul frun-
acestuiacu apa. zelorl.

53. ==P=--?
Plant p ~ensibilela ruginii 1Qll I-nru'
IE
..-giia rododendronului; pe fidistrugeri toatefrumelecontami
frum aparPetebrun-rqcat, ia~ late.Molidul estegazdlintermediari;
pe dosulb l o r fnrctifiyiile. eradicareatmpiedidi rbpindirea contami
I h i .
-derea acelor;hcdfKaui
(ecidii)ponocalii pe harii care
apoiseusci.
hcizul estegazdiiintermediarI;s i i r a
oluf" estein~6turareapkantei ga&.
gina i dui; apte jndep:rtaJi ji distrugel~listarii brunificag
pwaeotlicf~wb,*Bga hWwiiWcuWa;
taminetecd$*& orc-PBPid&innrrm&
- --
Udicuri gglbui,apoi fructifi- lu plan@ waciztn apropierea Gnoa-
ayii (tekutosori) maro pedosul eler (gazdiinnrmediari), in caz de conr;
hnzelor; derea frunzelor. ninare strvili cu griji cu Fungicide.
ginaphlui; pete portocalii Adunarea hnzelor &re nu estedeefec
pesupdqa fiunzetor,iar pe optideneuadicareakwui
d o s u l a ~ r a ~ O ~ p u u s ) - & i ~ . m ~ - p e o
-- (ecidii)subfomi detep. mzide 100m.
-?-. - -. -- "--
cloporei Pete brun-gilbui pe frunze, mai
drtu wndmipepama dor-
& a a m s o m ; w ? b e ~
i- I'
Uegi so~uriraistente; nu plantar?
*wafplddMR I -
-irii Priiyara aparpm en Pe d t posibilplanragsoiuriraistente la
wq&a)- +cL~bh~eWBi& W ~ * * & O QdwklEa-9jlnchiPe fwn*
-e gilbui pesupnfap h n -
zelor, apoi um&turi yu-rugi-
niu pedosulaeestora;p h t a
rimbe m&.
n cazde contaminaremai gnvi distruge
Lntele fistropifiexemphk &Iitoaw I
ungicide.
nab3de@&mi Pete portocalii pe muuR;t- ' 1d a ~cuapariii priielor semnedeun
(shgal pe&phd+ $h I c se tamin%iisrropifip h n cu h&ulw
us€& ~ u ~ t o r ,d i e +piiqilecm&t
ginamqatei; pete rotunde
gdben-deschisjiu&turi man
-frunze; planta nu se h o l d
---- -. -
63 IMPm M P SRL ISBN978-9634WB.2

54. .
PROTEqlA PLANTELOR GRUPA (
Lliunitori ingrridina de iarni
MusculitaI albi de sera'
I
tCu ajutorul unormetode adecvate
I acejti diunitoripericuloji pot
I fijin uji sub controi.

55. ProtectieI eficienti
Plantele pot fiprotejate
cu ajutod unorm&wi
simplepi a dqmanilor
naturali.
Musculiga albi de seri este o
insect5 rnirund, alb5, cu
aripi, aparginbd genului
p~duchilor~estogi.Larvele sale
sunt plate, puyin mobile,
seaming cu piduchii jestopi gi
sunt protejate de un strat de
cear5. Produc pagube prin su-
gerea sevei frunzelor.
Musculijele albe apar
frecvent in sere, dar pe tirnp
cald gi uscat atad gi plantele
din gridin5 gi de pe balcon.
Chteva insecte nu produc inci
pagube rnari, dar inrnul~indu-
se repede, nurnirul lor crepce
intr-adt indt in urrna sugerii
sevei frunzele se ingiilbenesc,se
acoperi de pete, se ofilesc pi in
cele din urrna pier.
0 metoda verificata in caz
de contarninare puternica
este folosirea viespilor
pridatoare, disponibilein
come0 in rnagazinele de
specialitate mai mari.
Viespile i ~ idepun ouale Fn
larvele musculifeialbe, care
se innegresc ri pier.
4tragefiin gradin: dusrnanii IndepZrtafisi distrugeg frur
naturali ai musculifeialbe: cul- zele ~i plantele infestate.
tivafi plante umbelifere, spre Toarnna strlngefi rlma~ifele
exernplu rnarar $i asmafui. plantelor ~i ardefi-le.
Capcanede insecte contra rnusculi~eloralbe de seri
SIMPTOME stropiri sau s5 spalati plantele
cu o solurie de siipun.
Dugrnanul natural a1 rnus-
culi~eialbe sunt acarienii pi
viespile priidiitoare. Aceste
insecte folositoare pot fi atrase
in gridini cultivhnd plante
umbelifere, de exernplu rnirar
sau asrn5yui.
Folosifi insecticide puter-
nice nurnai in cazuri extreme,
deoarece acestea distrug gi
insectele folositoare.
Pentru stropire solufia ide-
ala este un aparat
funqioniind la mare pre-
siune, cu care poate fi stro-
Mai inthi, la o examinare aten-
t i se pot observa insectele
adulte.
Daci infestarea este irnpor-
tantii pe dosul frunzelor devin
vizibile larvele transparente,
ovale, precurn gi crisalidelegi
insectele cu aripi. Cu lupa pot
fi v5zute pi ouile.
pit, mai uzor declt cu
aparatul de stropit manual,
~i dosul frunzelor. I
Aparatele acfionate manu- &a@ Sau Tn$da p h
al, in general, nu stropesc
satisficitor, de jos in sus. jartea Iipfcio& spre plants ~i udei
- 7
IIU spremare. (0,54%,E. UttW@
. - rnai edw dam1bud
I
Deoarece rnusculiyelealbe de
sera prefer5 locurile calde gi
uscate, aveti griji ca prin
udare gi stropire frecvenra ir
seri sau in tunelul de folie si
rnenfineii ridicatii umiditatea
I Musculifa alba de sera se poate Pe d t posibil nu utilizafi sub-
combate eficient cu substanfc stanfe chirnice cu spectru larg,
de combatere pe baza de acizi deoarece pot dauna Si ani-
gra~inaturali. Aceste substanfe malelor folositoare. Deseori, cu
p3duchilor de frunza, secreta
o substanfa dulce, lipicioasa:
roua de miere. Furnicile se
urca pe plantele infestate,
consurna roua de miere ~i
aerului. ' au avantajul ca nu dauneaza ocazia aplicirii acestora, pier
animalelor folositoare. mai mulfi durmani naturali ai
Tratafi cu deosebita atengie daunatorilor deciit daunitori,
Insectele aripate pot fi cap-
turate cu capcane speciale.
Ascfel se poate depista la [imp
prin aceasta, distrug ~i dus-
manii naturali. Pe roua de
miere se stabilerte ri fumagi-
dosul frunzelor, deoarece aici ceea ce poate cauza mai tirziu
I
se gasesc ouale, crisalidele ~i infeqii 5i mai grave. Totodata
paduchii dezvoltafi. Citificu musculifa de sera poate deveni
atenfie instrucfiunilede rezistenta la rnulte insecticide
folosire ri respectafi indicafiile generale Si cu timpul aceste
nroducatorului. substante devin ineficiente.
contarninarea.
fn cazurile de invazie slab;na, slabind ~i mai rnult plan-
ta. Spalafi roua de rniere ~i
fumagina de pe plante cu o
solufie de sapun.
este suficienr si indepiirrari
frunzele contaminate, s5 aspi-
ra~icu aspiratorul de mini
insecteledezvoltate ~isi h e l e dz%unz%torului

56. Plante deosebit depericlitate
PLANTEDE CULTUR~
"' Iudarefi aerisireIn sed; spdareacu solufiedespuna secreliilorinsenelo
~ifumaginei;folosireaviespilor pdditoare
1I controlla cumpirare;tratarea plantelorcontaminatecu solupe desipun
plan-_ .%fin&tor..__.Jdosuluifiunzelor;mpiicuextract de uric
parc (sdnga) sausolufie&spun
I sau p~retroiz~
Ingrijie tot anUL
PRlhr~nvARA
Control$iprevenfie
inainte de cumpirare controlati
plantele periclitate sl nu fie ata-
cate de musculita alba de sera
(dreapta). Amplasafi capcane pen-
tru insecte alaturi de plantele pe
care dorifi s i le protejaji. Cultivaji
plante umbelifere cum ar fi
mararul sau asmajuiuldeoarece
acestea atrag insectele utile.
Mentineti solul reavin prin udare
~imulcire.
VARA
Controlsi tratament
Controlati sistematic plantele
periclitate. indepartafi frunzele
~iexemplarele puternic contami-
nate. Stropiti cu solutie de sapun.
TOAMNA
indepirtarea deseurilor
Distrugeti plantele sau frunzele
contaminate.
- - -
@ I* SRLRO-P-02-10-027 , 1, ISBN 978-963-86092-8-1

57. --~ p-
- ~ - -=- ---I ' 8 1 1 , ~ l ~ ~ ' ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ? ~ i ~ l
8 8
( ' 8 ,!
I
PROTECJIAPLANTELOR
Ajutor in grridni
in:
Nosrimul animal ne curijigr2dina de o
m@me de diunirori,

58. r -Nostlm ;ilfoarte uti1
hgr4it;-va' ca ariciul sa' se
simta' bine in gra'dind
MODUL DE VIAT~
Ariciul &ipetrece cea mai
mare parte a viefiiin culcug.
Ziua doarme la ad5postul
unei tufe stufoase. Noaptea
porngte s5-~icaute hranz,
stdbiitbd astfel gr5dina in
lung ~iin lat. E greu de
observat, dar ugor de auzit,
deoarecebi consum5 hrana Aridulse simte bine htr-un loc ada'postit
ciol&ind gi hor&nd.
pliicere melci goi, atht de
HRANA diiuniitori plantelor, dar r
printre delicareselepreferate refuG nici melcii comestit
ale ariciului se num5rii o inofensivi. IA 1mulfime de dSun5tori ce In meniul ariciului figured
Drovoad multe neD15ceri in ~iinseaele. Doar intr-o sin-
gr5dink Din acest motiv grii-
dinarii apreciaziifoarte mult
aricii. Melcii sunt preferafii
lor, fiindcii ii ~ o tcavtura cu
guri noapte, ariciul consum5
dteva zeci de larve ale buhei
verzii. Din fericire, nu-i face
nimic @r@rijei atL de
upwin@.Aricii consumg cu indr@ite gi apreciate de griidi-
nari. Ariciului ii place hrana hibernea6 iarna, gi-gi cregte
I variatii. De aceea m h a n d gi puii. fi putem asigura toate
r h e , dar se infruptii gi din acestea I%bd un coif mai
fructele gi din boabele a u t e dosnic al grzdinii sH se sd-
pe jos. biiticeasd putin.
'Q Nu deranjati aricii. Dad Tn Ariciului Pi plac locurile cu
CUM PUTEM AJUTA ARICII?
Dad vreji sa luaji ariciulin
man&prindeji-l cu o carpa
groasi sau cu rnanu~i,si nu
v5 raneasca cu jepii sii
deosebit de ascufiti.
Aduna$iTntr-ograrnada Faceti o grgrnada din reziduuri
crengiletaiate, Tntr-uncolt linis- lernnoase, lasand in rnijloc un
tit al gradinii. Dac5 grLmada e orificiusprijinit cu scandurisau
prea mare, Tndepartati cu grija tigle.
crengile din varful grlrnezii.
Desi ii place, nu-i dati
lapte, nici chiar diluat cu
ap8, pentru ci ii poate
provoca o diaree mortalZi:q
Puneji-i doar ap3curata Preggtifio lad3 din sdnduri Curnp&ra$iclsuji de arici.
intr-un vas plat. groase de 2 crn, prevazuta cu Arnplasaji-oTntr-un loc liniflit
. . LI un orificiu cu diarnetrul de ~i acoperiji-o cu crengi de brad
. , 10x10cm. Fixati acoperi~ul pentru a o feri de vicisitudinile
cu doua balamale. vrernii.
AJUTATI ARICII TINERI'
I
Ariciitineri, ce apar in grading Tinufiin locuinp, pot insa
prin octombrie, au deseori traversa iarna. Dar nu e &or a
nevoie de ajutor. Daci nu au cresteun arici mic. SeTrnbol-
200 g greutate corporala, nu naveflesieste atacat des de
vor atinge greutatea de 800- parazifi,iar hranirea lui nece-
1000g necesara hltrernsrii. sita mult tirnp gi multa rsbdare.
timpul ve-rii descoperiti Tn
~ & Q I T & & ~ C ~ U L U I
vegetafieabundentg de sub
grading un cuib de arici, nu - _ tufe, grhezile de vreascuri,
va atingeji de el gi aveli r<,L--sm .,kmne gi compost. fn schimb,
'7 gri's " nevatamat' aprivine ur->&z este de ajutor de primsvara
Dad se sirntetn nesigu-
'Y ranti, ariciui @i paraseste preten* deosebite.Are p b a toamna, impiedicbd
deseori cuibul, puii murind nevoie doar de un loc lini~tit inmul~ireadiiuniitorilor.
astfel de foarne. gi adgpostit gi de ceva material Toamna t k i u se retrage in
de construcfiepentru a-gi face cuib 9i-gi doarme sornnul d
cuibul, In care st9 ziua,

59. De~ibun TnotWor, ariciulse
poateineca cu ugurin@fint~
un bazin de gradina, daca
acesta are marginile prea
netede ~ide care ariciul nu
se poateagata. Pentru a pr
teja acest animal dragalas
azezati o scindura pe
,marginea bazinului.
De~iiarna ariciul
hibernead, csteodata rea
parein gradina indpezit:
~iIn acest anotimp. Daca
culcuyul nu iie destul de
I cald, sau il deranjeaza ceva,
I se trezezte ~ipornege la
I drum sa-~icaute un alt ad&
post. Intr-o gradin2 ospita
1 liera acest lucru nu va fi
/
difici'.
i
unelesubstante chimicede
proteeie a plantelor, ca de
exemplugranulelecontra
melcilor, pot fi mortaleari-
ciului. De aceea, utilizafi
doat substanfe naturale.
' , &
7 ,,,Ll.h 'I->!,
Ariciul poatecadea captiv ir
plasa contra pbi%rilor,fiin-
du-i imposibilsi se eliberezc
din ea. Nu lass* niciodata
plasa pe pZimdnt, ci instaliti.
la o TnZilfime adecvat5,ca ar
ciul Gi nuse fmpiedice inea

61. POSIBILITATIDE IERNARE
j --- - -
Nostimi,pfkutififhitoare
rGiqirip este o insecta'
utila', toata"lume o
cunoqtefio Ondrigqte.
FAMILIE MARE
-Din cele pate 4000 de specii
ale h i l i e i @r@ri~ei,in
cq - --
Europa tr%escaproximativ Gardurilevii zi mormaneledc Murile uscab, zidurilede piatrS,
100de specii. vreaxuri ofera protecfie scorburile $icraphturilearboriior
Majoritateaspeciilort&esc 1 Evitati pesticideletoxice. gargaritelor. Pastrati pana prima- Wtr8ni constituie frecvent ada-
in zone tropicale pi subtropi- d !!? Girgarifele sunt foarte sencl vara frunzele cazute~irnor- post de iarni adecvat hibernlrii
ale. Si grg5rifeleautohtone Gh-giriigele consumi deasemenen neciarpipolen sibile la insecticide. manele de ramuri. insectelor.
1pe mele urile noastre prefer?
"B -Primivara nu stropifi var-
ddura. n fierbin~ealaverii furile liistarilor deoarece
sunt vioaie, dear@ rapid gi H R A N ~ ~ distrugefi ~igeneratia de
zboarii agil, pe vreme rece ins5 duchi festogidepun doar 1 primavarti a paduchilor de
abia se mi@. Cele mai multe specii ale ou5 sub carapaces viitoarel frunz%,care constituie
Punctelece orneazii elitrele ereriglor de pe meleagurile lor victime. hrana principal%a g%rg%-
sunt caracteristicepentru spe- noastre se hrkesc cu pMuchi Larvele apar dupa 7-10 zile. rilelor. Ajutaji gZrgIiritele
cia respectiv5, deseori figured de fium5. Unele specii con- Sunt lunguiefe,deseori d prin plantarea de arbori
pi in denumirea speciei. sum5 piiduchi jestopi, acarieni culoareinchis2 gi parcurg autohtoni diferiti, oferind
Numzrul punctelor nu relev5 gi aleirodide. Numai pugine faze de davoltare. fn aceas astfel habitat diferitelor
c vhsta g&@rifei,cum se dintre ele se hdnesc cu plante perioacble sunt necesare specii de paduchi de frunza,
sau hife de ciuperci. Multe multe sute de piiduchi de
&@rife consum5polen gi zii. Dupii 3-6 siiptiimiini Grupuri intregi de glrgarile se Dintrestii legateTn snopi sau
nectar. Numeroase grgiirife formed crisalida, pe frunze pot refugiain grajdurileanima- buturugi de lernnscobite puteti
s-au specializatpe anumite sau trunchi. lalor, in stive de lemn, hranitoare confecfiona personallaca~uri
specii de piiduchi de frunzii, de Crisalidele p de pasari, dar chiar 'In case pen- destinategargarifelor.
I aceea, de reguli, t l e s c unde negre re mtunja
se gkesc a q t i psduchi. Hrana 9 zile apar @re
gi condifiilemeteorologice bene, pe care abia se viid
influen$& decisiv davolmrea unctele.
pi reproducerea g&giirigelo
wUltima hzii a dezvoltkii
(INSECTE MICI, PERFORMANTEMAR' -u r d 1-3 luni. fntr-un an
dezvolt5, in general, una QaIl Gargir~felesunt inamicii princ~pal~
REPRODUCEREII do^ generafii.
rnl31 paduchilorde frunza, apaqi-
Depunereao d o r nind a~a-ziselorinsectede prada
fn organismu1femelelo'r se de curatire. Deoarece nu poseda
I forme- ou2 numai dad capac~tlfispeciale pentru vina- %tea @seschmnZ indestulii- toarea paduchilorde frunza, sunt
toare. nevoite s.3 mlgrezefirs incetare.
I 0 femelii depune chiar pi Astfel buburuzele pasc cu ade-
400 de ou5 galbene, o d e , varat cele ma1d~fer~teplante. Gargarifele mari, ca gargirlfa cu 0singura larvaa gargeritei cu
I
grupuri de d t e 10-30 de ouH, Cautarea hranei epuizeaza mlclle gapte puncte,ingurgiteazazilnic gapte puncte poate consuma pena
de regul5in apropiereacoloni- v~etaf~,de aceea ele au neces~taf~ pine la 150 de paduchi, dar ~icele la transformarea sa in cr~sal~da
ilor de pzduchi de frunzii. spor~tede energ~e. mlcl d~strugcca. 60 chiar ~i800 de paduch~de frunza.
GtgSripii+d din cnialidS Speciilece se hrkesc cu p5- Z u o u e rn

62. AnP& c,a Anatisd a r a ;8-10mm; cu elitrerogu d, prevIizutecu 20 de :cu
(@%PI marpinideculo~rcdescbisa;~fn~ri,mai&spe&@adudiide
I b 4 ,tngadinHpe +ti
Girgirip cu
I I
&cinela sepmpuncraa;mmai cunosa~dspeciedin EuropaCent&,
ppte puncte 5-9mm; d q t e peflori, legumegi ierburid d dbatic, sehrinqecu
speciiiede ~ d u c h ide fhdde peamtea; nu dew oe arbnri
?%@rip A& b i p w 3 , s mm; $itrepmdi,yiiswneg~hcu&re unp a
b~vunaati pr& pikiuchiide finddepeplan& kmmare,deexunpIu de pesoc
naaia decempunctata;3 5 5 mm; culoareael~rrerorvarixd de la rogu-palla
brun-inchis;are cinci puncte negre pe fiecare anpa; specie frecventi,carevineazpuncte
piduchii de frund mai ales pe paji~tiFi arbori cu coroani mare
3IG w i p apw Propyheaq~liln~,-~mtg; 3,545 m~;dtXIpesteo sut5debm* 1
prezecepuncte elidemgii saugalbenest.dl14puncte, dispwcao tabkde ph;vinemi?
I J
difdltespe-::-'--'.I..-"-'-C.-"
(s&gal
stethorus Stethoruspunctillum; 1,3-1,5mm; eliue cu peri negri, fini; arepicioare~i
puncri/fum antene gatbene;tdqre pe pomi fructiiri cu frunzismare, neuatali cu pesticide
se h&e$te cu acarieni
speciide Chilomrus Chiimmbipdms; 3,3-4,5 mm; ChiImmre+mu/arn usdmolta
(shga) phila4,5-5,7mm;ambekapeciisunt ncgru-1ucim add@gikn$e c o m i
piduchide fkdgipiduchi m i
speciide Scymnu Sc;vmnussumallis; ScymnussubviUmus;2-3mm; acopedede pai tXItuneca$,
aproape?egri;se hr;inesccupiduchi de Wce descmaialespearboricu
frunzeauculare,Inprincipalpebraziide @M
I
II
91

64. u o ~ul p!yxap as ala u!a .luguqd
qns n ~ 1 wap a~e~eun!o yl
-neapjo&3sasp6 as eawJy .!!~ale6
enalp ~eopap ap3ap ale6al $urn
nu !i eye ap eun auedap !loasap
alenqsaunsauelawnsalalawq)
.aJwapugA ap auoz !f aJawn
xase6 as ale3 Ul 'rk~q~t3@p
puwae d w o ap udsp alai!ve3

66. PROTECTIA PLANTELOR
'
GRUPA 6
Bacteriozele cruciferelor
Bacteriozelepot fievitateprin
controlsistematicjirespectarea
regufilor deigienZ

67. .ATAREASEMINTEL
Priaprevenp'e sepoate
evita ca broccoli,guliafi
alteplante viizoase sa'fie
atacate de aceasti boa&. I C3 ceas de bucitarie
Plantelevikoase pot fi atacate
de multe feluri de bacterii,
awtea prezind, tn general,
trei categorii de simptomeca-
practeristice. 0 daa infec*
Q produs&a nu mai poate fi
r- remedia&. Planteletrebuie
'indepiktategi arse. Boala poate
, fi pmenid prin dteva m h r i
Legafi in panza cPtwa
serninje. Lasafi gnurul mai
ung. Avzafi termometrulin tava.
2Umplefio can8 cu apZ rece~i
una cu apa fierbinte. Turnafi Tn
castronapi pdna ce obtineti tem-
peratura de 50 "C.
rratareacuapacaldtiasemi-
nfelor esteeficienta contra
patZiriibaderiene$3 newafiunii
negre.Temperaturaapeitre-
buiesi3 fie injur de 50 "C.
Duratatratamentuluiincazul
seminfelor de broccoli este de
. p&entive simple.
Nervatiunea neagri5ate
Edvorid de clirna cal& gi
..'
urn&. Bacteriilepot ataca
toate plantele din grupa verzei
gi alte plante din G l i a cru-
ciferelor. Aceasa bo& bacteri-
an5 este kcvent5 rnai ale in
cazul conopidei ~iverzei albe.
Bacteriilebloched vasele
Frunz.de exterioarese b@be- se pot transforma fn mase
nesc, se ofilesc gi cad.fn f;aza apoase. Aceste bacterii p~trund
finals, pe cotorul plantei in plante, in general,prin lai-
devinevizibil un inel de unile acestora.
culoare fnchid. Pete negre
20 minute, iarin cazulsemi-
ntelor de varza alba de
25 de minute.Seminfele proas-
Petesuporti mai binededt
:ele pastratetratarea terrnica.
3
lmersafisernit@eleIn castron.
4Scoatetiseminfele din vas ~i
Reglaticeasul potrivit duratei inmuiati-lain a@ rece. lnainte
lorite. Daca apa se racegte, mai de depozitare uscafi-lebine.
urnati a d fierbinte.
plantei, din aceastiicaud frw-
zele se usucii Inform5 de V,
apar gi pe rozeta conopidei.
Agentii patogeni ai p W PROPAGARE
incepbd de pe margine.
h prirnul r h d conopida, dar
poate peridita gi alteplante
vihmse. Pe frunzeleinferioare
apar Pete mici, apoase, care se
color& treptat in brun-
inchissau violet. Mai &miu
frunde mor.
Putregaid bacterian umed
atad plante diferite. Din gru-
pa vhmaselor deosebit de peri-
dimte sunt conopida, vana
&gulule 9i vglza
chinemwc% Bacteriilet&ac
printre celule ~idizolv2 mem-
branele amora. La inceputse
form& Pete apoase, carese
transform3apoi'inzone mari,
pucrede. php v@e
Bolile bacterienese d s p S n b
Pn moduri diverse. Sunt
hvorizate de ploaie pi umida-
tate atmosferid ridicae nm-
vagiwea neagrs gi putregad
bacterian umed sunt stimulate
de temperarurilecuprinsehtm
22-25 "C.
Nerva~iunean a g 3 urn& &
@taw bacterianiisunt &ph-
dite de seminple plantelor.
Bacteriilese pot eliminap~
uatarea (macerarea)4-
ngelor. -
Bacteriile cauzilnd purrm'rea
p5trund in plante rnai ales prin
leziuni gi prin intermediul
insectelor.
' ' TE MASURI PREVENTIVE
A.
Evitati umezeala excesivl. Pistrafi curifenia gridinii. Controlafi sistematic straturile.
SBditi plantele distantat ~inu le Distrugeli buruienile. Multe Extrageli din sol $idistrugeli
udati frunzele. Tnainte de buruieni apaflin cruciferelor, imediat plantele contaminate.
plantare nu inmuiati rasadurile astfel pot raspandi bolile bacte- Nu compostafi aceste pafli
in api. riene. vegetale.

68. Bacteriozele cruciferelor
PRIMAVARA
Control
La cumpirare controlafi toate
rasadurile sa nu prezinte
semne de boli bacteriene
(sus).
VARA
Proteqiegi fngrijre
Rarifi plantele pentru ca aerul
s l circule bine Injurul lor si s8
le usuce. Evttati ca apa de
nu-:.P '
--
acteriile cauzrind newati-
Timp de trei ani nu plantafi
aici nici flori apaqinand
cruciferelor. Acestea pot fi
I ciucusoara (Alyssum),
gaxarifa (Arabis),
miqunelele ruginite
' (Cheiranthus),nopticoasele
(Hesperis),lobularia
(Lobularia),pana-zbura-
1 torului (Lunaria), mixan-
drele (Matthiola)$iaubri-
eta (Aubrieta).
udat 5% ajunga pe frunzele nea neagra ~iputrezirea
verzei. Indepartafi si ardefi
imediat plantele contaminate. umedi se activizeaza la
~axim,condifii optirne
TOAMNA oferindu-le temperaturile
C~r&ir@ cuprinseintre 22-25 "C.
fnaimte de venirea iernii tnde- Totodata acestea sunt
partati toate pAflile plantelor rezistente ~ila ternperaturi
periclitate (crucifere!), scazute, supravietuind pe
deoareceoferi posibilitatea resturile vegetale din sol
sporilor s8 supraviefuiaxa chiar ~itimp de doua ierni.
larna.
IMP ABiIMP- 30-P-02-10-031 q,- . .
:* - 1
Data bolile bacteriene
ataca cruciferele Tn mai
multe cazuri, pe terenul
contaminat nu plantafi
asemeneaspeciitimp de
trei ani. Cumparati in ma-
gazinele de horticultura
specii de legume sanatoase
pentru culturi de rotafie de
trei ani.

69. PROTECTlA PLANTELOR0
I
$oarece de cimp
Roza'tormic,pagube mari
GRUPA 6
. I.. .
7 v . ,* - ,
C .Y . . .'-**.!L c:
-- -. &L A--
Soareciide c h ppot distruge
in scurtivremeintregd

70. Q.-:=
-om=
a,Eu.-g-g;
alp3Zm-Cna&mSEwaJ
al+-'a,3,cnsg"-.=50Cwo-co,nv;:
.a-3.%.--i&zs-0-'+.-e8*g
,EG8%$u$p!,~ZEZ'EPwc
2"5084sp
-7sj*rn.~RI
cz-gmakaEzz*+$
36.es-0.G~ma.=zz
.E%.?1m.=m.E3-3k
h.0€Xi;$=0a+.'c,mLOPEa20"
8,s,Gn3xfiati5rnh%

71. SZO-Oh-ZOdOH1HSdYYI/BVdWl8
~n!o~ntnw'elelgem$U!J~J
-wnxpne!8!upepg~apaanj
-gqppalesal!!Jalw.gs!z~aju!
apaeseaJappn'Je!aJo~dlew!ue
unalsaei!vg>i!$opun~uo:,!-n~
pnpq$primmunpdap!JIU~aqdlodasm€'I-Iap
apuqd:pmdp%onpaawopdnnsqnsrmd~snp@pele!q~o~dq
imp~oqnnuadpmp~!!naredgun@Toimsnapynlndpsarvfpur-apm~d~~
qahogul!"podnesauaqp3!lop:voqlnqpuyd!@~ E.?!J'J~~!j!Jl~ad

72. urnn~-oqprun... i[-i3ar2~

73. seaqiilelor imh h&nd 8i
trept ascuphd vasele de cir-
u d q c a sevei. C b d apar
prigl~lesemne ale ofilirii, ciu-
perdie s-au inmulfit deja con-
s i d d Ciupercile de
t longevive: ?pi
tea Pn sol timp
de 15ani chiar pi la o adin-
cime de 50 cm.
Plantele* sunt foarte
numeroase, printre ele se g5-
sesc flori a n d e , perene,
legume, pomi fructiferi pi
ornamentali pi chiar buruieni.
Exist5totodata ~io categorie
de plante fa55de care sunt
inoknsive.
SIMPTOME
OfXw verticilianz apare de
regull la tempera& mai
dizute. La temperaturi de
pa2 20%Csufwilxm.
Primul sernn a1 infe&rii
m e o h isi hgbenirea
f r d o r . Procesul de vestejire
Este caracteristid gi conta-
minareapar@& In funcgie
de locul pi cantitarea vaselor de
circula~iea sevei astupate, o
pane a plantei poate r h b e
proasp5t5, sgniitoasgpi verde,
in timp ce cealaltii este deja
uscats. D a d tulpina plantei
bolnave este secjionatii, dwin
vizibile fasciculelede vase co-
lorate tn maroniu sau cenupiu.
Infecgia poate distruge
plantele cu tulping ierboaslipi
plantele tinere cu tulpin5 ligni-
frcad. Plantele lemnoase mari
deseori supraviefuiescbolii,
dacii li se PmbuniitZ~esc
condijiile de via@.
PROTECTIE
Contra acestor ciuperci nu
exist5 substangede proteqie
a plantelor.
La sesizarea primelor semne
dismgeti plantele contami-
nate 8i 'indepktati solul din
1;PROTECTIA PLANTELOR CU TULPINA ERBACEE
I
Pe sol contaminat nu culti-
vafi decdt plante rezistente.
lata cateva exemple:
cu tulpina lemnoasa:
bradul, mesteac3nul,
cornul, salcia, lonicera,
stejarul, fagul, cinci-degete, Planificaficultivarea. Cultivafi ingrijifi-va de condwi cafes
hortensia, hurmuzul, legumele prin rotafie a cul- punzZitoare. Solultrebuie s
glicine, veigela, colcvifiari I turilor de patru ani. Evitaji acu- afanat, cu humus. Menfine,.
spirea; mularea de plante sensibile. usor reavan solul plantelor.
perene: coada-$oricelului Evitafistagnarea apei.
(Achilles), nemfirori
(Delphinium), rudbechia
I
(Rudbeckia), monarda
, (Monarda), crin galben
(Hemerocallis),ciocul-berzei
ale+ei (Geranium),crefisoare
(Alchemilla),jales (Salvia),
imediata lor vecinstate. In levanfici (Lavandula),
viitor, nu cultiva~idedt plante stdnjenel (Iris), caldaru$e
raistente. (Aquilegia)$i ligularia
Nu folositi butqii plantelor (Ligularia);
infectate, nici d a d par sans- ,legume: varza, fasole,
togi. mazare, salata, fenicul, indepirtafi plantele contarni- Cumparati plantekinltoase.
Preventivingrijigi-v5de nate. indepartafi solul din Cumparafi,pe cat posibil,
condigii de sol si luminii favo- apropierea radacinii. Nu com- plante rezistente la
rabile. Fertilizafi rnoderat cu postafi plantele si solul. Verticillium.
azot pi rn&ifi doza de calciu.
' I
Plane Jhk-tmk&e
I DROTECTIA PLANTELOR CU TULPINA LEMNOASA
Ofilirea verticiliana deseori este coac3zul ~i samburoasele (prunul,
fatalri, dar plantele cu tulpina
lernnoasa pot convietui cu boala
timp de ani de zile, ba chiar une-
ori plantele contaminate se vin-
deca.
Cele rnai sensibile plante cu
tulpins lernnoasisunt: arfarul,
castanul, tulichina, forsitia,fra-
sinul,cire~ulornamental, rodo-
dendronul,salcdmul alb,
trandafirul, scorugul rogu,
piersicul,caisul, ciregul).
lndepartatitoate paflile lem-
noase moarte de pe planta bol-
nava (dreapta).Nu t6iafi ramurile
care si-au pierdut frunzigul,
deoarece peste 3 4 sapt3mdnisau
eventualin sezonul urmator pot
infrunzi. Mentineti ugor umede
plantele cu tulpina lemnoasri. Pe
vreme de secetri arbu~tiicontami-
nafi pier repede. Fertilizati solul
fetarul,liliacul, zmeurul, agri~ul, moderat.
i

76. --- - -
fertilitatea solului
h e l eproduc tone de I
humusfoarte valoros. I
WCTERISITCI :;. .
IMmelelungi, roz-deschis sau
ro~iaticedupiiploi abundentt:
apw tnnumir marela Isup&p solului, iar toartma
sunt vizib.de cuo d a
solului din grkhi.
viermilor inelafi ~ise pot
deosebispecii diferite.
~r%itur?Lcomuni este corpul
lung, format din numeroase
segmenteidentice, pi mipcarea
onhdatorie ce ate rezdtatul Compostsemimaturcu &me de compost
fngrogikii sau subfierii seg-
AJUTATI ACTIVITATEA RAMELOR
zivitatea din sol a
melor depinde de
ndifiile de vrerne, acestea
nd cel mai active in sol
~iformumed, nu prea cald
nu prea rece, Tn locuri
unde solul este acoperit tot
anul cu plante, paji~tisau
suprafefe acoperite cu
gazon. In cazul straturilor,
Fngrijifi-v3de rnulcirea aces-
tora. Mulciul rnenfine solul
reavin $irnai racorosin tirn-
pul verii. In cazul
Fnghefurilor de toarnna ce
survin brusc rnulciul
acfioneaza ca un strat pro-
tector $iprin urrnarerlrnele
nu sunt expuseternpera-
turilor scizute. Se pot
retragein straturile rnai
adanci unde vor supraviefui
intirnpul iernii.
Rlrnele preferasolul neutru Daca afHnafi adlnc solul, aju-
rau slab acid. In caz cZ valoarea tafi activitatear8rnelor.
pH a solului este sub 5,5 deoarece acestea nu pot
Fmpragiaficarbonat de calciu. strapungestraturilw foarte
cornpacte.
meleag.de noastre cel utile plantelor, in f o r d *or
mu des ?ntAhMeste h a utilizabilg, sau substange care
comuni, care trsqte in imedi- amelioreaziicalitateasolului.
ata apropiere a suprafefeisolu-
lui. &a de p h h t piuunde
ceI mai a&c insol. La MOD DE VIA@
s u p d i p solului triiiqte doar
r h a rosie, iar dma de bdegar b e l e in timpul zilei stau tn
I fi htdnit5 doar Pna&- sol. h timpul kutkiihranei
sau gunoiul de grajd. sap2 nefncetatinsol, amested
p*ile cornponente ale acestu-
ia pi asiguri mai buna aerisire a
carea pamlntului. Astfel
e. mentepi saliv5 pEln5 &d con-
digiile de sol dwinmai favora--
'lantele pentru ingr+$im&nt Acoperind stratul cu paie, cow-
terde cu rldacini ce patrund post sau iarba taiati, asigurafi
addnc fn sol fac accesibile patrunderea acelor substan*
1 rlrnelor pirndntul compact, organicein sol care reprezint2
~rgilos. hrana rdmelor.
1R
Slpatul de toarnng distruge Substanfele agresive de fer- Majoritatea insecticidelor$i
stratificareanaturali a solului. tilizare sau ameliorare a solu- toate substaqele pe b a d de
Afanafi solul cu furca de dpat lui distrugsau alunga rirnele. cupru sau plumb le provoaca
sau extirpatorul. daune. Evitafi-le.

77. 7SPECIE
ca m o ddcpcscuit
Excrementelerdmelor au
confinut concentratde sub-
stanfe nutritivefolosite de
plante, totodata antibiotice,
enzime $iaminoacizicare sti-
muleazi dezvoltarea plantelor.
Pe Idngicele enumerate,
excrementele confin ~ipit$
organice nedigerate, utile
organismelorvii din sol.
Firemit-urilede excremente
arnelioreaziicompozifia solu-
lui, ajuta la legarea acizilor ~ia
substanfelor diunitoare, ajuti
la rniyorarea valorii pH prea
ridicate.
Compostul de rBme poatefi
cumparat$igata ambalat in
magazinelede horticulturii.
Cele mai bunesunt acele tipuri
de compostcare confin ~i
rdmele de compost.
In acest compost rdmele pot
prelucra resturiledin grading
$ibuciitiirie.
O IMP AB/IMP SRL !4O-P-02-1W35

78. PROTEqlA PLANTELOR GRUPA 6
Ataca' arboriicu frunzif bogat 1
Inelar
fngrijrea atenti deiarnii primivari a
arborilorestemetoda cea mai eficienta' de
evitarea ataculuidiunitorilor.
I

79. I-- - aI
--Jluturede noaptepericulos . M ~ S U R IDE P ~ ~ T E C T I ECONTRA INELARULUI I
~efefluturefuiinefar
[ pot distrzzgecompfet
d ~ % t eb d se poare
r e a m q t e dupH cele doui
&4gi v&& de culuare
d d l g de pe aripile supe-
iwe. Femela Pgi depune
luae fn form5 de inele pe la'
arii sub iri ai arborilor cu
runzig.. fnu-un cuib se pot
@i &iar gi 300 de oui.
Fluturele toamna k i u piere,
i"n&oude ierne& pe arbori.
Adevkqii diunitori sunt
larvelevorace care ies din o G
fncepiind din apriliegi "ivduie
u gesuturi dense bifurcafiile
murilor. Pornind de aici rod
hnzele arborilor gi formed
psuturi din ce Pn ce mai
extinse. Exisd ani d n d flu-
w i i se reproduc expIosiv g.i
d i s t ~ garbori, chiar giruri de
, arbori Pntregi. Larvele ce se
. ~
I-.,
Pentru indepartareafesa-
turilor batefi un cui intr-o
coadi de mituri. Seara,
cdnd larvele se afli in fesi-
turi, introduceficoada
miturii in pdnza formati de
larve gi invdrtifi-o,astfel
fesuturilepot fi indepirtate.
,.u folosifisubstante insec-
1; ticide decdt in cazuri grave. IInformafi-viin prealabil si
I administrati substante
re pericliteazi viafa
~nsectelorfolositoare,de
exemplu a albinelor. I
- - -
pot recunoqte dupl mhun- PROTEW
chiurilede peri depi, brun-
g b u i Pn stare dezvoltad au DupZ cHderea frunzelor,pe
lungimea de 5 crn. La Pnceput ramurile rnai mici devin bine
pe larve apar dungi verticale vizibilegrnpwile de ou&Ce1 proba cu ma~inade stropit,
negru-cenupiu ce se wloread rnai &u primivara devreme, verificand dacri stropeste
mai tfiniu Pn alb, albastru- cu ocazia tiiierilor, examinaG
sfirpitullui mai Pncepe for- ramurile cu cuiburi de larve. rolosifi solufiicu confinutde Pentru evitarea distrugerii com-
marea crisalidelor. Fiecare LarvelePncep d fbrmeze I Bacillusthuringlemis. Larvele tl plete a frunzi~ului,utilizafiin-
la& form& o gogoapl albi pdituri Pnd in aprilie, imed mrindncii gi pier. Stropifide h i d e . Stropifilatvele$i f&-
Pn coroana arborelui, din care dupi ce apar. Distrugqi indatri ce apar fesiiturile. turile. Sunt eficientesubstanfele
dupi doui siIptcim2ni apare turile pi larvele. Stropificu ~ n + r ainsectelorTnfepitoare.
nod fluture. solugepe bad de Bacillus
thuringiensis.
PLANTE-GAZDA fn iunie t%ariramuriie cu
pgqi.
I SUGESTII PRlVlND STROPlREA CORE
Inelarii at& Pn primul r h d
arburii CIS coroanii. Plante-
gazdl preferate sunt: arparul
(Acer), mesteachul (Berula),
bfircoacele (Cotoneaster),
pilducelul (Craraegus), fagd
(Fagus), plopul (Popdus),
stejarul (Quercus), uandafi-
rul (Rosa), salcia (Salix),
scorugul (Sorbus), ulmul
(Ulmus),precum gi speciile
pomicole scimanroase~is h -
Triiaficu foarfecelede grridina rafi-lepe un bif lung. ~rdefi
gi apoi ardefiramurile cu cuiburile$i strivifi larvele
cuiburi de diunitori. diunWoare.
Respectafiprescripfiilede
securitate.in cunul stropirii
purtafi pantaloni lungi,
cimazi cu mdneci lungi,
pilirie cu boruri largi, imper-
meabila, ochelari si masci de
protecfie (dreapta). Stropifi
totdeauna pe vreme fir3 vdnt
pentru ca solufia pulverizati si
nu ajungi altundeva. Urmafi
cu strictefedozele prescrise.
Pastrati substanlele de
protecfiea plantelor in amba-
lajul original, nelrisdndu-lela
indemana copiilor gi ani-
malelor domestice.
Stropifide susin jos, inclusiv
pe dosul frunzelor,de unde
solufiase prelinge pe fafa
frunzelorde la nivelul inferior.
Repetafitratamentul dupi
opt-zece zile.

80. m'uy!alnn3qpq~ln!43
-unJ&!MuneuJel$dn~nes
!Irour!!JW!ie!e_l.!Jo)eunp
ayadJ~J*!4nugs'y$eura$
!5ap!les!napau!ldal!So606
-ogungpInJewnun!pauJol!JoqJeeueoJo3adap
5apada~!ew3sa~nwulrol!g0606c?aJf?&igdap~ja
asJol!Jelau!!!ueubnpVUVA
esulawa~~eauauaseo
.~olamelea~!nia!~e~dns.s!s
glqeawa~~.!uea3azuw-!sat!ieugdapul-a&e,InUq
a3azu!pn!)ew!xo~deuynsalynweJad!~n&gsa5.pzeauno4
!relau!ap!Jew!ew!!zenul!5a!l!~deu!p~edealahlel
~ol!~n~gsa$earewpdapuj
WVAYWlMd
.!~~pn$!qeleugdnesa~n6nw
uneleued!!Je$sglpu!el
al!~nq!n3!ieugdapul'!J~J!)
-3n~4!!wadeuJe!apyLe4s
apJol!-la!e)eye30n3ejepo
y3ul!Jeu!wex3.azun~4apg3ul
aysd!~al!JnweJadJolamelale
ax&s!JapeJe:,al!~nq!n3!ie~ne~
1Jol!Jnq!n>sarwpdapy
VNMVlISVNWVOl

81. PROTECTIA PLANTELOR
ti
GRUPA 6
PrevenItie
Da'unitori din fauna spontang
I
Plantele de culturipot fiapirate cu
mijloacesimple contra daunelor cauzate
de animalelede c h pji depdure. I

82. .e~nl:z!y~sap1a1du.10~qniud~npunjadgu@
eloz!en~luadS!l$a!dnesuoze6ap:6un!egsgleo!la~u!eau!6~e~ap~uepe!tUJOEap$eliueS
pnoln~10sad!iau~alte!4!iesa~de3lafise'gw~esapeselda!n3un!ie[a$o~dI-@!i!~opale3
qugurgdn~~niueg!faidurnuk!ialeq!I!!led10su!!islo,Zad!npuaJq~nm!u~$dg
-rowapasweluns!mm040elI"@Il~lrno3
a;bm-'~PXMN'ap
!m?dada-d-eqFaPTem!mTBuvar&
,n3xaurl~poasn~d-adsaialueldeqd-eemluadauzm
I
'
anqp$aEqqd.~ophy-$smns3#mo~dapJF;d
"vPW~P-QTPggmma1P@~dUl[
Wpz@u.!mePB?Jaw
-apmppras!#!md
apMrep'JOP~V14-rapaomma~L~aioxa
-oqme-o~dnnuadamapeI
Ip1?PJ&t-13a~~d@3'1 .rol!rmgupurasapapa%~
I'
-$m!p!radapl~qsoapalaituqld!4am!p!rad~uns!#-1nqpzgarda3n~q~sap-
'U!.T3!#apEqpq!#~0phq.re!#!JaJ!13v~ol!wod'W3lU.J#Toqap~XJV7
elaord~odasp3awpmreEMSapruqdn~&w
UrJd'un5'1!P@dap
nuFPurr&$aI!Jn!T'oF'
-qy3pdoJuud!wqoqo#ap
~falmdsodas!JOBapy9pg
'spdqnsadp!upeod
nupaIanolpoJwnr~nad'los
tq0-+dodujamadcpmp
~"rl;s~ETdo~da~!%J
......
n:,wupqas!qqdaqnw
em~guq~d !S!Fa!p,!#qs
iq-!-rau!lrop~oqmelrems
!9par~nda!!Jalareo!rdp
pnpgun!apawauad
-(a~%aual!qxy!r-1ai
c!~oxow<nldwaxaap)aseou
-19gppalaurn%al!Jrrouapr~q
-J&Sapp!losf!la~u~un-JJULReJ~odaJe3n3axua!3!4aaiueasqns'al!~gsyddu!punn~zud
-nSgwa-a1ebeoxgsepJO~!JaUJaypxase6asazez!le!xdsg6unleaJeozgunqJ!da~eovs
-oqJeeungpzodnualaJeO!Jdgsapalau!zefie~~~u!.roie$ueld-nlgJzsg3!lezawa!loJu!pal!!Jn)
I
!b!!~ndal.purrpapf!lanulea!@c)$ordapduqsqns-~e$nesal!!xej~!1q3ure!~
'~o~lwodala~nrjnesaIaq
-eoqupuflnd~wazdnyqas
'aseozouo6z!Jal!qou
a4a~eo)ayadslunsazuap
-!&a!eLualas(areozgpg~d!lpsyd
't~!r?d)!leJnzeu~ol!ueufnp
wzwa3'!.I&gPeLmwiJads
-~ol!~$nq~e
ezeqelywdsa~'!qsunq
apgle6alsyeldle!Jazew
u!pgseldn3aseqn3!!Jnq~e!S
!JJJlPnJ4!!uod!le~n$~ul-pse~
n3PO@0-JmE%Urn!sap
rew<F!@uLFmJypmap
pnm!T)~~FS!!mda!~upz?~
1
ap!!rnda!%poudg3'aopq
-FSa@nmreaps3,ag!z!nzmmy
mmvT!@J01FM
!#JOI?J~~W~~m!dor&UI[
yNIw3hQlTlWW

83. .(ejdea~p)p!lepadsundoxpaxe3lape'alaseld!iapu!iu!
ui!iewaq,nes~-!ie~aq!la'a$eyn!gqalew
-dmu~ape,lew!ueunaJAe,ea-!ueppnnu!5ezea~n~de>Jeop
yyw?$aldwo>ale:,aue,de,!ia6a[e'aue>de:,
so!apeauedu?a!gesnes'10sel!ie!euaurepeajaunepmpo~d
cued!bun@esa!nqaqeseld'eakpurlpun$ep!ueue~uodseJoyu!

84. *3AlJEJO32pa/ajad1#~/031lUll~3/
ala~ydn.EA~JJ0d03pnIZE~ .i/~i.~d .
tzoi~arypeo~orda3a113~adni3 n.
run
sz'.

85. Iw
5%c,ti
"$U>EEg.gs'Ee.s:bi*zmu"N
$.--aG63h7-g;:SnJ-'ggz52:Eor".o2.Eg$.rEgEarLPN.CU
2on-%Z.=ZE
$25;22!?.c"
Cw*.-w.g'$wz;2E+8-0ng,.=>2g<=u=J
maVhwa~$mE
gEgi+N$.Z$U
P'zpc~~F'F~E~E

86. sc la boala fuzariozn
DESCRIEREI
ve$ &re: planteleseofilesc~ipier; putrezireacoletului:putregai$ uneori sporangii
- --mverzi dbi PP,e,,tuide ",I";+ plantele..nfi~ew
ucchini
puuegdul &&ii:h d esehgdbengc; rkkinii p u u q aqterea
h&; hlomile i h use vadsporangiiquderchis;boalaapared a m
idichi
,itinga)
otilirr: frumle&&I micifiselngilbenesc;tuberculi subdenolta~;
aparemasiv la temperami pate 24 O C ; soiurilepraintg raistenjidiiritg
I B
** bezabulbuluipumqtc, mai @qihpomtest
fmnde rzkircex:$se& sepotmdgeupr
&d
:omate ~junde~seofilesc,apoise~bengc;puuairca&dnii
(s&gIl mkditiapm, h general, n dhainredem m
pumircpeaunsunw~epetubwc& purraim ridkhinii;h d e abii
hld$v$rfuriles~~boalaaparetnaialeshverileploioace
o& W e seo h$setngilbenesc;pc dpiiapar dungirq-iitens;
puaeairead-or; puuezireadpiiilor: colorareviolet-maroniu indreptul
nodurilor; ofilirttsipuuczire
bulbilor:puuezirea bazibulbibr~ia ridacinilor,pe frunzelesol-
zoasesevid p r i mz; tiunzelese$@lbenesc; florilenu sedezvold,planta piere
~ m t n z t l e r ~ n e ~ c d e j o s Y n s u s $ s e b ~ d , d e 3 e 0 dconmminarea
qarel a d plantelese oflescgi apoi@-
I
xlzantemi
Iotulre:frunzeleseofdex ~ix brunifid pornind de la margin;; contaminareadese-
'shgIa) ori estepaqiali, aFecreaz3fmnzeleapropiate;ridicinile putr~ex
RO-P-02-10430 ISBN 978@3MWS281

87. PROTEqlA PLANTELORr GRUPA 6
Ajutorfn gr;idni
. I . .
. , , ,;, ,;2 :.
t ..' ,. .. # L
Nu alungajialbinele,
deoareceplantelenu
rodescfii polenizare.

88. Colectoaresiirguincioase depolen ARBUSTI51FLORI IMPORTANTEPENTRUALBINE
~lbindeu n dsunt
InepIHcute, darsunti6arte
m . -
I Nu folositisubstante de 1
FAhfILII M.ARI absorb de pe flori ~i din api
(biltoace). Nectarul cu to-
Familia dbinelor, de care
apaqin ,si bondarii, are azi hflorire devari arzie
20 000 de specsPn toad Din aceasti cauzi, anual,
lumea. Lungimea albinelor mai multe milioane de Arbugi: Arbugi:
v a r i d Intre 2 pi 40 mm. fn albine mor. Daci nu putefi 'Om (Cornusmas) Cariopteris (Caryopterisx
Europa Centrals trGesc aproxi- renunfa la utilizarea sub- .'pecii de clandonensis)
mativ 560 de specii in care stanfelor chimice, folosifi (specii de Salix) Trandafiri (Rosa)
reg&im gi 20 de specii de bon- substanfe care nu au efect
Specii de amelanchier Budleia (Buddleja davidii)
dari.
(specii de Amelanchie~j
decbt asupra unui anumit
Clematisitalian (Clematis
Alun (Corylus avellana) viticella),clematis oriental
Aceste insecte se disting diunitor. Respectafi ~i Tulichina (Daphne (Clematisorientalis)
prin modul de via@(triiiesc instrucfiunilede pe amba- mezereum) larM-neagrl (Calluna
solitar sau in familii) pi prin laj: fiecaresubstanfl de Specii de prun ornamental vulgaris)
modul de colectareal polenu- Mptcg h ampanin dbinelordeA d protecfie a plantelor auto* (specii de Prunus)
lui (cu gura, abdomenul sau rizati este examinati de Erica (Erica carnea) Flori:
picioarele). Albine-cuc se HRANX autoritafi ~i clasificata drept Floarea-soarelui
numesc acele albine care nu taesc Pn famihi. Aceasta este inofensivifati de anima- Flori: (Helianthusannuus)
dispun de organe de colectare unica specie adecvad pentru lele utile sau periculoasi Erantis (Eranthis hyemalis) Specii de stelup
proprii pi tgi depun oude In apiculturil,deoareceQi cons- Albinele necesitii pentru di- pentru albine. Nu folosifi sofran (Crocus) (specii de Aster)
cuiburi striiine. truiqte cuibul gi Pn cavidfi mentafia lor ,sia larvelor can- pcane pentru insecte cu • Potbal (Tussilago farfara) • larbi-grasl
Cei mai cunoscu5icolectori artifidale. tidfi mari de hranii de flori raze ultraviolete, deoarece Brebenel (Pulsatillavulgaris) (Sedumtelephium
cu picioarele sunt albinele (nectar ,si mai ales polen). ~i Sedum spectabile)
melitkre (Aps mellifica)ce
PERFORM AN^ Penuu urnplerea cople~elor $ofran (Crocusspeciosus)
sale de polen o d b i ~me&rZ (specii de Anemone) larb%mare(Helenium)
trebuie sii vizitae 200 de flori
binele sunt utile din doG de trifoi. Cele mai multe
I
Sugestii - puncte de vedere. plante dbatice ,si multe plante
FZrs polenizarefiuctele nu de culturiisunt surse optime
DAJI$TECU FLORl PENTRU ALBINE
--se dezvoltl Produqia merilor de hranii.
racelia (Phacelia tanacetifo-
lid)atrage albinele ~i ame-
lioreazi solul. Planta, consti-
tuind ~i un ingrigmbnt
verde, crestein toate solurile
~i se seamini in martie-sep-
tembrie. I
fh-3albine s-at reduce cu 80 la
sut5. Azi, importanfa albinelor
a m c u t deoarecedin cauza
combaterii insectelorpi
restrhgerii spafiului vital
multe insecte polenizatoare
sunt pe cale de disparifie.
Albinele produc miere,si
ceax5. Albinele melifere
c o l e c t d mai mult polen
dedt le a t e necesar, din acest
motiv inmagazind mierea in
stupi, care apoi este folosia de
apicultori.
Atrage$ h gddinH albinele Aproximativo treimea plantelor
cu flori simple sau cu arneste- silbaticeeste polenizatZide
curi de flori de d m p ce se @- insecte.Pentrua atrage albinele
sac in magazinele de speciali- ?ngrldini nu trebuie neapgrat
tate. Trebuie ss v9 Sngrijifide sitransforma$ g a n u l Wreg
hrana albinelor mai ales in intr-opajim Vnfloritoare.k, pot
perioadele s k in flori, de amenah # Vn locwi restranse
exemplu primsvara pi toamna. insuledefloride dmp.
A d & p h da t e la fel de Dad dory s3itransformag
important penuu albine ca ~i gazonulin paji$e cu flori awti
pentru pkZri. Albinele necesid in vedm urmatoarele:in primul
mult9 ap9, deoarece trebuie sP an tundeji iarba de cinci ori pe
menfin9 fn stup un anumit
nivel de urniditate. I
I
won. Mu udafi$inu fertilirni
gazonul.?nanii urmhri aiqi
numai de doul ori (varaqitoam-
na)gazonulhalt cu wins de
tuns manuall sau ou coasa.
Lasati pesol cateva zile i&a
turn&perrtru ca si sem u r e
seminple. Zgeriati w i n ~ l u lcu
grebla, pentru ca seminfles3i
porn germina.Eventual,seml-
nqi un amestecde seminp de
flori de dmp.