Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.
1.DEF SI FUNCTIILE MF ROLUL MF IN SISTEMELE DE SANATATE Compensarea unor deficienţe generate de procesul de 
specializare:...
depistează cât mai precoce femeile gravide; confirmă împreună cu specilistul sarcina şi vârsta ei; ţine evidenţa femeilor ...
stare de confort, o stare de bine şi de vitalitate la care, pe lângă factorii care depindde org, mai intervin şi o serie 
...
vaginite, dispareunie, prurit. Tulburări CV: valuri de căldură, transpiraţii, dureri precordiale, creşterea TA. Tulburări ...
7 PRINCIPALELE ETAPE IN DEZV PSIHOMOTORIE A COPILULUI 1 luna: reacţionează la zgomote, fixează cu 
privirea; 2 luni: urmăr...
supravegherea medicală a colectivităţii; combat poluării; combaterea rezervoarelor de virus, etc. Cultivarea fact 
sanogen...
MOD DE TRECERE LA ST DE BOALA– Trecerea de la st de sănăt la st de boală se poate face mai repede sau mai 
încet, prin afe...
sărăcia dotărilor tehnice; dificultatea nvestigaţiilor paraclinice; predominanţa diagnosticului clinic; colaborarea cu 
ce...
URG TRATATE LA DOMICILIU SI CARE TB INTERNATE INSPITAL– Care pot fi tratate acasă: criza de astm 
bronşic, criza de AP, co...
DIFICULTATI DE OBT A INFORM: Chiar şi atunci când apar unele simpt, acestea sunt destul de greu de obţinut. Mai 
întâi pt ...
16.ASIST MED LA DOMICILIU 
PAC PE CARE MF TB SA II VADA LA DOMICILIU – Copii sub 1 an: condiţiile de viaţă; modul de îngri...
PARTIC TRAT LA DOMICILIU – Depinde de gradul de cooperare al bolnavului; Depinde de cooperarea familiei; 
Depinde de condi...
acredirea este acordată pt o perioadă limitată, după care ea tb reînnoită. 4. La acreditare se iau în considerare proresel...
sist este subfinanţat. 3. Sist de asig sociale de sănăt (Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Austria) caract prin: -finanţar...
actualizeze lista de asiguraţi ori de câte ori apar modificări. 9. să informeze în timp util casa de asig despre modificăr...
(risc de sterilitate ulterioară); lipsa accesului la urmărire med regulată; menoragie sau dismenoree severă; malf uterine ...
interval t) x 1.000; Incidenţa I = (nr cazuri noi din boala X/nr total persoane) x 100.000; Prevalenţa P = (nr cazuri 
noi...
apariţiei (misşcări bruşte ale capului, la scularea din pat, după consum de medic), simpt asociate (greţuri, vărsături,feb...
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Vous avez terminé ce document.
Télécharger et lire hors ligne.
Prochain SlideShare
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de familie )
Suivant
Prochain SlideShare
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de familie )
Suivant
Télécharger pour lire hors ligne et voir en mode plein écran

Partager

Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie

Télécharger pour lire hors ligne

Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie

Livres associés

Gratuit avec un essai de 30 jours de Scribd

Tout voir

Livres audio associés

Gratuit avec un essai de 30 jours de Scribd

Tout voir

Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie

  1. 1. 1.DEF SI FUNCTIILE MF ROLUL MF IN SISTEMELE DE SANATATE Compensarea unor deficienţe generate de procesul de specializare: asigurarea accesibilităţii pacienţilor la asistenţa medicală; asigurarea asistenţei medicale curente a pacienţilor; abordarea bolnavului în toată integritatea sa; efectuarea sintezei diagn şi terapeutice; selecţionarea boln care au nevoie de asistenţa medicală de specialitate; coordonarea serviciilor medicale în funcţie de nevoile concrete ale bolnavilor; asigurarea continuităţii asistenţei medicale; supravegherea boln cronici. Îndeplinirea unor funcţii specifice: supravegherea stării de sănătate a populaţiei; asistenţa medicală a omului sănătos; asistenţa medicală a familiei; asistenţa med a comunităţii; prev primară; prev specifică. OBIECTIVE DE ACTIVITATE SPECIFICA MF problemele med ale omului sănătos; prevenţia primară; prevenţia specifică; bolnavul cu toate problemele sale medicale; problemele medicale ale familiei; patologia socială PRINCIPIILE MF asistenţa med de prim contact; asistenţa med continuă; abordarea integrală a pac; asisenţa med a fam; asistenţa medicală comunitară; abordarea ecologică a problemelor medicale. FACTORI CARE POT INFL STAREA DE SANATATE A INDIVID Fact familiali: fact genetici; locuinţa; factori de microclimat; nivelul economic al familiei; nivelul cultural al familiei; obiceiurile familiei; relaţiile dintre membrii familiei; existenţa unor boli transmisibile sau parazitare. Faci sociali: fact socio-economici; gradul de civilizaţie; fact socio-culturali; tradiţii sociale; fact psihosociali; fact etici şi morali; starea epidemiologică a colectivităţii; răspândirea consumului de droguri. Faci ecologici: fact climatici; stuct sol; calitate aer; calitate apă; struct florei; struct faunei; factori de civilizaţie; poluarea. G FUNCTIILE MF asig accesibiităţii la asistenţa med a populaţiei; asig îngrijirilor med curente; sinteza diagn şi terap; asig asistenţei med continue; coordonarea serv med în fcţ de nevoile pac; supravegherea stării de sănătate a populaţiei; prev primară, sec şi terţiară; efectuarea prevenţiei specifice; asistenţa med a familiei; asistenţa med a comunităţii; aplicarea măsurilor de promov a sănătăţii; facilitarea intrării boln în asistenţa med secundară; recuperarea şi reabilitarea bolnavilor; asigurarea îngijirilor medicale terminale şi paleative; efectuarea cercetărilor medicale specifice. DEF MF SI mfMedicina de familie este o specialitate care asigură asistenţă medicală primară şi continuă populaţiei şi care prin acţiuni preventive educaţionale, terapeutice şi de recuperare contribuie la promov stării de sănătate a individului a familiei şi a colectivităţii. Medicul de familie: asigură asistenţa medicală primară şi continuă individului şi familiei; vede pacientul la cabinet, domiciliu sau spital; asigură responsabilitatea deciziei iniţiale în orice problemă medicală; poate lucra singur sau în grup cu alti generalişti sau cadre paramedicale; diagnosticul stabilit de el nu priveşte numai aspectul biologic, ci şi pe cel psihologic şi social; promovează starea de sănătate prin metode educaţionale, terapeutice şi de recuperare. FUNCTIA DE PROMOVARE A SANATATII Pe lângă măsurile de prevenire a bolilor, MF trebuie să aplice o serie de măsuri de promovare a sănătăţii. Aceasta presupune: combaterea fact patogeni; combaterea FR; promov fact sano-genetici. Atât individul, cât şi colecivitatea treb implicate în promov propriei sănătăţi. Măsurile de promovare a sănătăţii trebuie adaptate la problemele concrete ale individului şi ale colectivităţii, precum şi la etapele de viaţă ale individului respectiv. 2.CABINETULSI ECHIPA MF DOTAREA DINSP CU APARATE SI INSTRUM stetoscop; tensiometru; masă ginecologică; cântar adulţi; cântr sugari; taliometru; trusă de mică chirurgie; trusă urgenţă; aparat de sterilizare instrumentar; microscop; hemoglobinometru; analyser; oftalmoscop; EKG; ecograf; computer; impri-mantă; material didactic; videocam; tv; aparat Roentgen (unele ţări) .ECHIPA DE LUCRU A MFo asistentă de cabinet; o asistentă de ocrotire; o asistentă de igienă; o asistentă pe probleme sociale; o secretară; o moaşă; în unele ţări : o asistentă de district; contabil; administrator .SARCINA PERS DIN ECHIPA DE LUCRU Asistenta de cabinet: contribuie la buna desfăş a consultaţiilor; primeşte pacientul care vine la cabinet; identifică problemele pentru care a venit pacientul; face selecţia pacienţilor, semnalând eventualele urgenţe; efectuează tratamentele injectabile prescrise de MF; participă la efect vaccinărilor; steriliz instrumentarul; păstrează instrumen şi aparatele în stare de funcţionare; face educaţie sanitară; ţine evidenţa trat efectuate. Asistenta de ocrotire: împleteşte activitatea de asistentă medicală cu cele de promovare a sănătăţii şi asistenţă socială; se ocupă de sănătatea individului, a familiei şi comunuăţii; urmăreşte prevenirea bolii şi depistarea FR; urmăreşte identificarea precoce a bolilor; asigură suport medical, social şi familial bolnavilor; acordă atenţie deosebită persoanelor cu risc crescut (copii sub 1 an, bătrâni); ţine evidenţa bolilor sociale şi problemelor medico-sociale. Moaşa: 1
  2. 2. depistează cât mai precoce femeile gravide; confirmă împreună cu specilistul sarcina şi vârsta ei; ţine evidenţa femeilor însărcinate; examinează periodic femeia însărcinată .COND DE SPATIU SI CIRCUITELE DE LUCRU – clădirea dispens: Tb să asigure accesibilitatea pacienţilor la asistenţa med: cabinetul de MF să fie situat cât mai aproape de domiciliu pacienţilor sau să existe mijloace de transport corespunzător până la cabinet; să aibă program de lucru corespunzător. Să asigure desfăş activităţiilor med curente: a consultaţiilor; tratam; a unor investigaţii; păstrării instum şi aparatelor; sterilizarea instrumente; păstrarea unor documente; procesului de învăţământ. SERVICIILE ACORDATE DE MF ASIG Asistenţă med curentă de diagn şi trat pentru bolile acute; Asistenţă med primară în urg medico-chir; Prevenţia, diagnosticul şi tratamentul bolilor infecţioase; Prevenţia şi diagnosticul bolilor cronice; Asistenţa medicală a mamei şi copilului; Educaţia sanitară şi educaţia pentru sănătate; Planificarea familială; Anchete epidemiolo-gice; Depistarea precoce a unor îmbolnăviri; Controlul condiţiilor de igienă a mediului; Asistenţa medicală la domiciliu; Eliberarea unor certificate privind starea de sănătate a populaţiei. 3.ACTIVITATEA PREVENTIVA A MF TIPURI DE PREVENTIE,SCOPURILE SI MIJLOACELE DE REALIZARE Prev primară – Scop = prevenirea apariţiei bolii. Mijloace: acţ asupra individului (imunizări, educaţie sanitară, combaterea factoilor de risc intern, satisfacerea nevoilor organismului, respectarea limitelor); acţiuni asupra mediului (combaterea factorilor patogeni, combaterea factorilor de risc extern, cultivarea factorilor sanogenetci). Prev secundară – Scop = diagn precoce al bolilor. Mijloace: depistarea suspecţilor, depistarea semnelor minore, efectuarea investig paraclinice, controlul periodic, screeningul. Prev terţiară – Scop = prev comlicaţiilor şi recuperarea. Mijloace: precizarea diagn, individualizarea tratam, supravegherea tratamentului, control periodic, sesizarea din timp a unor modificări, reconsiderarea tratamentului. PRINCIPALELE VACCINURI SI CAI DE ADMIN Tbc – ID; poliomelită (virus atenuat) – po, (v. omorât) – sc, im; DTP – tetanos im, prof sc; difteric – im, prof sc; tuse convulsivă – im, sc; ROR – rujeolă – im, sc; parotidită – im, sc; rubeolă – sc; VHB – im, sc, id; VHA – im, sc; gripă (v. omorât) – sc, im; infecţii cu H. Influenzae b – im, sc; adenoviroze (cu virus viu atenuat/omorât)– po, sc; inf. cu pneumococ – im, sc; febra tifoidă, paratifoidă A şi B – sc, im; febră tifoida (cu agenţi vii atenuaţi) – po; dizenterie bacilară (cu agenţi vii atenuaţi) – po; holeră (vibrioni omorâţi) – sc, im; (vibrioni vii atenuaţi) – po; inf. cu rotavirusuri – po, sc; rabie – id, sc; antrax – im; pestă – sc, im; tifos exantematic – sc, im; meningită meningococică – sc, im; encefalită japoneză – im, sc; febră galbenă – sc. FR CARE CRESC POSIB DE ACC CORONARIAN FR suplimentari – Risc respondent: antecedente cv aterosclerotice – >40% indifent de ceilalţi FR; HVS – +9%; DZ - +3%B, +6%F; istorie familiă de b.cv - +5%; istorie familială de hiperlipidemie, DZ, obezitate - +3%; Col. HDL <39 mg/dL (B) si <43 (F) - +3%B, +3%F; obez abd - +3%; microalbuminurie şi/sau retinopatie - +1%; TG > 200 mg/dL – 1%. CALENDAR VACCINURI naştere – BCG, HB1; 2 luni – DTP1, HB2; 4 luni – DTP2; 6 luni – DTP3, HB3; 2-7 luni – VPOT1; 4-9 luni – VPOT2; 9-15 luni – VVR1; 10-17 luni – VPOT3; 12 luni – DTP4; 30 luni – DTP5; 6-7 ani – DT, VPOT4, VVR2; 14 ani – DT, BCG. PREVENTIA SECUNDARA - enumerare – depistarea precoce a bolilor în cadrul consultaţiilor curente; depistarea precoce a bolilor prin intermediul controlul periodic; depistarea precoce a bolilor prin intermediul screening-ului. PREVENTIA SECUNDARA - după ce boala a apărut şi ea se manifestă clinic, prevenţia terţiară urmăreşte prevenirea apariţiei complicaţiilor şi a agravării ei; - bolnavii cu boli cronice trebuie văzuţi periodic la intervale de 1-6 luni în fcţ de particularităţile bolii şi ale bolnavului; - de exp, în cazul HTA, MF tb să stabilească forma de HTA, esenţ sau sec, std şi trat.; unele cercetări au arătat că aplicarea unui tratament corect în cazul HTA poate reduce cu 45% complicaţiile complic cerebrale şi cardiace ale bolii; - acelaşi lucru se poate spune şi despre celelalte boli (UGD, DZ, dilipidemiile), a căror tratare corectă poate prevenii apariţia complic; în felul acesta MF poate îmbina activitatea curativă cu activitatea preventivă; - desiur că activitatea preventivă tb să înceapă cu prevenţia primară; - dar cum boala este indisolubil legată de viaţă şi cum prevenţia primară îşi are limitele sale, MF are rolul de a sesiza din timp apariţia bolilor, şi de a opri sau încetini evoluţia lor. 4.PROBLEME MEDICALE ALE OMULUI SANATOS DEFINITIA SANATATIISănătatea ar putea fi considerată ca o stare de bine fizic, psihic şi social. Sanătatea îi conferă omului nu numai posibilitatea de a se opune cu eficacitate maximă factorilor patogeni şi factorilor de risc, ci şi posbilitatea de a desfăşura o activitate susţinută şi creatoare atât dpdv fizic, cât si dpdv psihic. Sănătatea reprezintă o 2
  3. 3. stare de confort, o stare de bine şi de vitalitate la care, pe lângă factorii care depindde org, mai intervin şi o serie întreagă de factoride mediu, de factori familiali şi sociali. Sănătatea devine nu numai rezultatul funcţionării şi colaborării armonioase a diferitelor aparate şi organe, ci şi rezultatul relaţiilor care se stabilesc între org şi mediu. Ea reprez, în cele din urmă, rezultatul adaptării org la condiţiile sale de viaţă. După cum arăta Hipocrate: sănătatea reprez o stare de echilibru între corp, minte şi mediu. Pornind de la un studiu al sist sy şi parasy, D. Danielopolu a arătat, încă din 1921, că sănătatea este rezultatul unui echilibru între mecanismele antagoniste ale org, care acţionează şi se stimulează reciproc. Cercetările moderne au arătat că echil şi colaborarea armonioasă dintre diferitele aparate şi organe, în vederea adaptării org la condiţiile f schimbătoare ale mediului înconj se face prin intermediul unor prc de reglare. De aceea, sănătatea poate fi considerată, în cele din urmă, ca rezultat al unor procese de reglare, care apelează la organizare, la informaţie şi la aportul de substanţe plastice şi energetice din mediul înconjurător.NEVOILE DE VITAMINE SI SUBST MINERALE ALE ORG Pe lângă substanţele plastice şi energetice, org uman mai are nevoie şi de anumite subst cu rol catalitic, care să controleze procesele metabolice, aşa cum sunt vitaminele şi elementele minerale. Majorit enz, care intervin în prcs metab,sunt form dintr-o porţ proteică (apoprot) şi dintr-o porţ neprot (coenz). Coenz este reprez de vit şi elem minerale. (EX: vit B1 intră în constituţia piruvat-dehidrogenazei şi piruvat-decarboxi-lazei; B6 în constituţia unor decarboxilaze şi transaminaze, B12 în metil-aspartat-mutazei şi ribonucleotid reductazei, Ca influenază activ unor enz, S intră în constit sulfatazelor, Fe în compoz catalazei şi a citocromilor, Zn în compoz glutamat-dehidrogenazei, I în compoz h. tirodieni). Pt a coresp nevoilor org, hrana tb să indeplinească anumite condiţii: să aducă o anumită cantitde subst plastice şi energetice, începând cu G, P şi L şi terminând cu elem minerale şi vit, apoi să fie adm într-un ritm coresp, în fcţ de starea de veghe somn sau de vârstă, să fie prezentată în mod placut pt a stim fcţiile ap dig şi să nu conţină subst toxice, sau microbi. La baza alim omului se află pastele făinoase, orezul, pâinea şi cerealele, urmează legumele şi fructele, apoi carnea şi laptele şi în sfârşit grăsimile şi dulciurile, care tb consumate în cantităţ cât mai mici. ALIMENTE CU ROL CITOPROTECTOR Pe langă subst plastice şi energ., alim aduc o serie înreagă de subst antioxidante, hipocolestero-lemiante şi chiar anticanceroase. Prod vegetale: asig senzaţia de saţietate cu un aport energetic redus; val nutriţională ridicată; aport de G şi de P; aport de AG polinesat; aport de săruri minerale şi de vit; carotinoizi, bioflavone; ac linoleic, lecitine; fitosterolii reduc colesterolemia; antioxidanţi, fenoli, vit C, vit E, beta-caroten; contribuie la menţ pH alcalin. Peştele: P de calitate superioară; AG polinesaturaţi; ac eicosapentaenoic; reducerea colesterolemiei; creşterea HDL; scăderea TA; vitamine liposolubile; bioelemente. Produse lactate: aport de P de calitate superioară; fosfoipide, sfingomielină, fosfatidilcolină; fact hipocolesterolemiant; ac orotic scade Col; scade TA; inhibă secreţia de HCl; aport de minerale şi vit. Cerealele germinate: subst biologic active; aport crescut de minerale şi vit; antioxidanţi, enzime; valoare nutritivă crescută. Fibrele alimentare: celuloză, hemiceluloză, lignină; infl secreţiile dig; infl TI; absorb toxinele intestinale; reduc colesterolemia. NEVOIA DE APA Apa reprezintă un constituent esenţial al sistemelor biologice. Ea reprez de la 60% până la 90% din greut cel. Celulele se află şi ele într-un mediu lichid numit mediu intern. Oferă un mediu favorabil deplasării prc vitale. Medul intern acţ ca un tampon între cel org şi mediul exterior. Apa vehiculează diferitele subst ecesare, şi reprez solventul în cadrul căruia se desfăşoară reacţiile bilogice. Reprez în acelaşi timp un canal de comunicaţii prin interm căruia se transmit mesagerii chimici necesari desfăşurării numeroaselor prc de reglare. Acest rol se poate manif datorită propr fiz şi chim: căldura specifică, căldura latentă, conductibilitatea calorică, str de dipol. Apa reprez una din nevoile fundam ale org, fără de care nu se poate trăi mai mult de câteva zile. Omul are nevoie de 2-3 l/zi. După ce este abs din tubul dig, apa mai intră în constituţia sectorului circulant. O parte va intra în prc gonoree), fact parazitari (toxoplasmoză, candoză, trichomonas), fact imunitari (incompatib Rh, anemia eritroblastică, icterul nuclear), fact toxici (alcool, fumatul, mercur, Pb, insecticidele), fact medicamentoşi (testosteronul, progesteronul, cloramfenicol, tetracicline, streptomicina, aminipterina), fact endocrini (DZ, b. Addison, hiertiroidia, hipoparatiroidia), fact actinici (razele X, gamma, UV).CAUZELE PREMATURITATII SI DISMATURITATII Prematuritatea: cauze materne (talia mică, vârstă sub 20 ani, dezechilibre hormonale, placenta praevia, hidramnios, ruptura prematură de membrane, toxemia gravidică, boli cronice – tbc, consumul de alcool şi tutun), cauze fetale (sarcini gemelare, sex feminin, malformaţii congenitale, incompatibilitate antigenică). Dismaturitatea: cauze fetale (boli genetice, boli infecţioase, iradiaţii, insuf hipofizară), cauze placentare (placentă mică, reducerea suprafeţei de schimb, infarct placentar, mola hidatiformă, malnutriţie severă). PRINCIP TULB IN MENOPAUZATulburări neuropsihice: iritabilitate, cefalee, labilitate afectivă, insomnie, depresie psihică, anxietate, fatigabilitate. Tulburări genitale: menometroragii, hiperplazie endometrială, atrofia uterului, vulvo- 3
  4. 4. vaginite, dispareunie, prurit. Tulburări CV: valuri de căldură, transpiraţii, dureri precordiale, creşterea TA. Tulburări metabolice: creşt lipemiei, creşt Col, scăd toleranţei la glucide, creşt în greutate, osteoporoză 5.PRINCIPALELE EVENIMENTE IN DEZV PSIHOMOTORIE A COPILULUI 1 luna: reacţionează la zgomote, fixează cu privirea; 2 luni: urmăreşte cu privirea, apare surâsul; 3 luni: ţine capul, gângureşte; 4 luni: se spijină pe braţe, apucă obiecte; 5 luni: stă în şezut dacă este sprijinit, emite grupuri de sunete; 6 luni: stă singur în şezut, are preferinţă pt unele obiecte; 7 luni: examinează obiectele, emite grupuri de silabe (ma-ma, pa-pa); 8 luni: işi recunoaşte numele, stă în picioare dacă este spijinit; 10 luni: emite unele cuvinte; 11 luni: stă în picioare; 12 luni: face primii paşi. PRINCIPALELE MODIF SUFERITE DE AP SI SISTEME CU VARSTA Ap respirator: ↑ vol rezidual, ↓ capacitatea vitală, supraf de schimb, difuziunea gazelor, saturarea cu O2; Ap circulator: ↑TA, ↓DC, capacitatea de efort, elasticitatea vaselor, permeabilitatea capilară; Ap dig:↑prelungirea TI, ↓secreţiile digestive, fluxul sanguin hepatic, asimilarea; Ap excretor: ↓filtrarea glom, reabsorbţia tubulară, capacitatea de concentrare; Sist endocrin: ↑FSH, LH, ↓h.estrogeni, testosteronul, h de creştere; Ap locomotor: ↓masa musc, conţ mineral al osului, glicoproteinele; Sist nervos: ↑rigiditatea în gândire, sterotipia, ↓viteza de conducere, mediatorii sinaptici, atenţia, memoria, ritmul ideativ; Organele de simţ:↓acuitatea vizuală, auzul, gustul, mirosul; Pielea: ↑colagenul, ridurile, ↓elasticitatea, conţinutul în apă, vascularizaţia. 6 MEDICALE ALE DIFERITELOR ETAPE DE DEZV SARCINA CU RISC CRESCUT NEVOILE fact generali – vârstă sub 25 ani şi peste 35 ani, G<45kg, <150cm, peste 5 sarcini; fact psihosocali – sarcină nedorită, fam dezorg, zonă izolată, situaţie economică precară; antecedente gineco – uter cicatriceal, avorturi repetate, născuţi morţi, naşteri premature, distocii; boli asociate – cardiopatii, HTA, anemii, nefropatii, boli infecţ, boli endocrine, metabolice, lupus eritematos; intoxicaţii cronice – alcoolism, tabagism, stupefiante, saturnism, dependenţe medicamentoase; complic ale sarcinii – distocii, gemelaritate, inf urinare, hemoragii genitale, placenta praevia, incompetenţe imunitare, sarcină prelungită; fact intranatali – hemoragii, apoplexii utero-placentare, ruptură prematură de membrane, travaliu prelungit, hipoxie fetală. NEVOILE DE CARE DEPINDE STAREA DE SANATATE Aportul de subst plastice ( aportul corespunzător de lichide, aer, P vegetale şi animale, L, G, minerale şi vitamine), aportul de subst energetice (aportul de G, L în fcţ de consumul energetic), aportul de informaţie (informaţia genetică, inf generată de mediul extern, intern, inf de la niv celular), condiţiile de mediu (respectarea unor condiţii de mediu extern privind temp, umiditatea, radiaţiile, corectarea lor prin intermed microclimatului, locuinţă şi îmbrăcăminte corespunzătoare), cultivarea fact sanogenetici (stabilirea unui regim alim corespunz, evit suprasolicitărilor, respectarea perioadelor de odihnă, practicarea activităţii fizice şi a sportului, utilizarea fact naturali, climatoterapia, evitarea fact toxici, un stil de viaţă corespunzător), aplicarea unor măsuri specifice (vaccinarea, izolarea în cazul unor boli contagioase, eradic rezervoarelor de virus). PARTIC NOU-NASCUTULUI La naştere nn are o G=3-4000g, o L=48-52cm şi un PC=34-36cm. Capul (reprez ¼ din L corpului) este proproţ mult mai mare decât la adult (1/8 din L corpului). Oasele craniului sunt separate între ele prin suturi membranoase care delimitează fontanelele. FA de formă rombică care urmează să se închidă în jurul vârstei de 1 an şi FP care se osifică la naştere, sau se osifică în primele 3săpt. Membrele sup şi inf sunt mai scurte şi egale între ele, reprez cca 1/3 din talie. Gâtul este scurt, pieptul bombat şi abd uşor excavat. Pielea este de culoare roşie, acoperită cu un strat grăsos cu rol antiinfecţios şi termoprotector. Ea poate prezenta un păr fin numit lanugo, care cade în primele săpt. Imediat ce s-a degajat capul în timpul naşterii se va şterge faţa fătului cu un câmp steril, iar secreţiile din narine, gură şi faringe vor fi aspirate cu ajutorul unei sonde flxibile. Apoi se secţionează şi se leagă cordonul ombilical la 2-3cm de la tegument. Imediat, se determină frecvenţa cordonului fetal care tb să fie >100b’. Dacă respiraţia nu se instalează în primele secunde după secţionarea cordonului se va recurge la stimulări blânde (fricţiuni sau loviri uşoare). Neinstalarea respiraţiei timp de 1-2min necesită resuscitarea activă. INGRIJIREA CL A NOU-NASCUTULUI În cazul în care nn este normal, atunci i se vor acorda ingrijirile obişnuite, deoarece după naştere temp scade foarte rapid şi aparatul său de termoreglare nu este încă bine dezvoltat, manipularea lui va fi cât mai limitată. După efectuarea toaletei, el va fi înfăşat şi ţinut într-o cameră cu T=26-27oC. Toaleta zilelor următoare include spălarea cu apă călduţă, ştergerea ochilor cu comprese sterile, şi pansarea cordonului ombilical de 2x/zi şi urmărirea primului scaun meconial. În zilele următ se va proceda la adm de vit D2 şi a vacc BCG. 4
  5. 5. 7 PRINCIPALELE ETAPE IN DEZV PSIHOMOTORIE A COPILULUI 1 luna: reacţionează la zgomote, fixează cu privirea; 2 luni: urmăreşte cu privirea, apare surâsul; 3 luni: ţine capul, gângureşte; 4 luni: se spijină pe braţe, apucă obiecte; 5 luni: stă în şezut dacă este sprijinit, emite grupuri de sunete; 6 luni: stă singur în şezut, are preferinţă pt unele obiecte; 7 luni: examinează obiectele, emite grupuri de silabe (ma-ma, pa-pa); 8 luni: işi recunoaşte numele, stă în picioare dacă este spijinit; 10 luni: emite unele cuvinte; 11 luni: stă în picioare; 12 luni: face primii paşi. SEMNE CLINICE ALE PUBERTATII Fete: creşterea dimensiunilor bazinului, apariţia părului pubian, creşterea mameloanelor, creşterea sânilor, creşterea organelor genitale externe, creşterea acidităţii secreţiei vaginale, apariţia menarhei. Băieţi: creşterea dimensiunilor penisului, creşterea testiculelor, secreţie prostatică, apariţia părului pubian, apariţia părului axilar, schimbarea vocii, apariţia părului facial. METODE DE DIAGALE SARCINII SI PER DE LATENTA DIN MOM FECUND Metode clinice: perioada de latenţă 2 săpt – oprirea menstruaţiei; greţuri vărsături, hipersalivaţie, balonare, polachiurie, irascibiitate, fatigabilitate, ramolirea colului, creşterea uterului, diminuarea consistenţei uterine, pigmentarea liniei albe, pigmentarea mameloanelor, tuberculii Montgomery. Metode imunologice: per de laterenţă 7-28 zile – punerea în evidenţă a gonadotrofinei corionice, proteinei specifice de sarcină, hormonul lactogen prin reacţia Galii-Mainini, metode imunologice, metode radioimunolo-gice, metode izoenzimatice. Metode fizice: per de lat 4 săpt – ecografia abd. INFERTILITATEA Daca în decurs 2 ani femeia tânără nu rămane însărcinată, cuplul poate fi considerat steril. În 20% din cazuri sunt implicaţi ambii parteneri, în 40% femeia şi în 40% bărbatul. Sterilitatea poate fi determinată de o tulburare a gametogenezei, deo tulburare a circulaţiei gameţilor, de o tulburare de fecundare, de nidare sau de dezvoltare a oului. Sterilitatea, sau infertilitatea, afectează aprox 10% din cuplurile nou formate. Sterilitatea feminină poate fi determinate de anumite anomalii cervico-vaginale, uterine, tubare, ovariene, sau hipotalamo-hipofizare. Cauzele infertilti. Anomalii cervico-vaginale: hipoplazie cervico-vaginală, vaginite, cervicite, rupturi de col uterin, adenomatoza colului uterin. Anomalii uterine: agenezie uterină, uter bicorn, hipoplazieuterină, endometrite, fibrom uterin, sinechii uterine. Factori tubari: salpinite, aderenţe tubare, corpi străini intratubari. Factori ovarieni: ovar polichisic, ovare paupare, distrofii ovariene. Factori endocrini: sdr Simonds, sdr Sheehan, sdr amenoree-galactoree. Infertilitatea masculină poate fi determinată de tulb în formarea spermatozoizilor (diferite malformaţii, boli infecţioase), de producerea unor spermatzoizi anormali sau de tulb în desfăşurarea actului sexual. În caz de infertilitate, este necesară investigarea cuplului: spermogramă, dozarea unor hormoni, exam glerei cervicale în unele cazuri histrosalpingografie, sau chiar laparoscopie. Este necesară colaborarea cu ginecologul. MENOPAUZA În jurul vârstei de 40-45 ani începe declinul funcţiilor genitale, premenopauza, în care prod de estrogen şi progesteron ↓, activitate ciclică ovariană începe să involueze şi începe să ↑nr de cicluri anovulatorii. La baza acestei involuţii se află epuizarea numerică a foliculilor ovarieni. Foliculii rămaşi sunt mai puţin sensibili la acţ horm gonadotropi. de aceea, în timp ce estrog şi progest↓, FSH şi LH↑, şi la un mom dat, scăderea horm ovarieni duce la întreruperea ciclului menstrual şi la atrofia tractului genital. Menopauza este declanşată de ↓sensibiliaţii ovarelor la acţ FSH şi LH, ceea ce duce la o ↓ a prod de estrog şi de progest cu toate consecinţele ulterioare. ↓estrog va infl şi alţi horm (TSH, ACTH, GH) determinând apariţia unui hipercorticism şi hiperandrogenism cu îngroşarea vocii, hirsutism şi ↑în G. Dacă fem în activit genitală putea acuza diferite tulb genitale, fiind chiar protejată de an boli (ateroscleroză), femeia la menopauză începe să fie mai vulnerabilă şi să acuze diferite tulburări: tulburări neuropsihice: iritabilitate, cefalee, labilitate afectivă, insomnie, depresie psihică, anxietate, fatigabilitate; tulburări genitale: menometroragii, hiperplazie endometrială, atrofia uterului, vulvo-vaginite, dispareunie, prurit; tulburări CV: valuri de căldură, transpiraţii, dureri precordiale, creşterea TA. tulburări metabolice: creşt lipemiei, creşt Col, scăd toleranţei la glucide, creşt în greutate, osteoporoză. Aceste tulb necesită de multe ori un trat medicamentos şi de substituţie.7.PROMOVAREA SANATATII IN MF IN CE CONSTA FCTIA DE PROMOV A SANAT–Pe lângă măsurile de prevenire a bolilor, MF tb să aplice o serie întreagă de măsuri de promovare a sănătăţii. Aceasta înseamnă nu numai combaterea factorilor patogeni sau a FR, ci şi promovarea unor factori sanogenetici, prin implicarea individului şi a colectivităţii la promovarea propriei sale sănătăţi. Desigur că măsurile de promovare a sănătăţii trebuie adaptate la problemele concrete ale individului şi ale colectivităţii, precum şi la etapele de viaţă ale individului respectiv. CARE SUNT CELE 3 MIJLOACE DE PROMOV A SANAT IN MF SI ENUM 5 EXP PT FIECARE IN PARTE Prevenirea îmbolnăvirilor: identificarea şi combaterea FR; combaterea FR interni şi externi; combaterea fumatului; combaterea consumului de alcool; prevenţia specifică; supraveherea medicală a individului sănătos; examenle de bilanţ; 5
  6. 6. supravegherea medicală a colectivităţii; combat poluării; combaterea rezervoarelor de virus, etc. Cultivarea fact sanogenetici: respectarea unei alim raţionale; utiliz fact natali; călirea org; practicarea ex fiz; antrenamentul; respectarea per de odihnă; adoptarea unui stil de viaţă cât mai adecvat. Educaţia pt sănătate: privind respectarea normelor de igienă; prevenirea şi combaterea FR; combatera fumatului; combaterea consumului de alcool; privind alim raţională; prevenirea bolilor infecţioase; prevenirea bolilor cronice-degenerative; prevenirea şi combatera cancerului; depistarea precoce a îmbolnăvirilor; mijloace de îmbunătăţire a stării de sănătate .ENUM 15 CARACT ALE UNUI STIL DE VIATA SANOGENETIC: evitarea FR şi a fact patogeni; respectarea normelor igienico-sanitare; respectarea măsurilor de igienă personală; respectarea măsurilor de igiena locuinţei; evitarea fumatului; evitarea consumului crescut de alcool; asigurarea unei alimentaţii raţionale; adaptarea valorii calorice la nevoie org; compoziţia echilibrată a raţiei alim; respect piramidei alimentare; aportul coresp de G, P şi L; aportul coresp de vit şi minerale; reducerea L de orig animală; reducerea G rafinate; consumul crescut de fructe şi legume; asigurarea nevoilor de fibre alimentare; reducerea consumului de sare; prepararea coresp a alimentelor. Evitarea alimentelor iritante; repartizarea corectă a alimentaţiei; rspectarea ritmului şi orelor de masă; combat sedentarismului; practicarea curentă a exerciţiului fizic; plimbări uşoare 30-40 min/zi; exerc fiz de întreţinere; odihnă activă; respectarea orelor de somn; cultivarea unei atitudini optimiste; stabilirea unor proiecte de viitor; evitarea izolării; cultivarea relaţiilor de prietenie; atitudine de înţelegere şi toleranţă; trăirea bucuriilor simple; aprecierea frumuseţilor naturii; cultivarea factorilor spirituali; cultivarea artei, muzicii, literaturii şi religiei; adaptarea nivelului de aspiraţie la posibilităţile individuale; efect controalelor medicale periodice. 8.DIAGN STARII DE SANATATE CRITERII DE STABILIRE A DIAGN DE SANATATE Criterii negative: abs bolilor manifeste clinic, abs bolilor care evol în crize sau în pusee, abs bolilor asimpt, abs FR; Criterii pozitive: dezv morfologică normală, funcţionarea normală a organe, comportament normal, vigoare şi adaptabilitate; Criterii statistice: încadrarea parametrilor între anumite limite statistice, corespondenţa comportamentului cu normele admise în societatea respectivă, variaţii statistice de la o societate la alta. DIAGN GRD SI A FORM DE SANAT. Sănătatea ideală, adică absenţa bolii: abs semnelor de boală, abs FR, prez semnelor pozitive (dezv morfologică normală, funcţionarea normală a organe, comportament normal, vigoare şi adaptabilitate), vigoare şi rezistenţă deosebită. Sănăt deplină – boală abs: abs semnelor de boală, abs FR, date clinice şi paraclinice normale, prez semnelor pozitive. Sănăt satisfăcătoare – std de susceptibilitate: prez FR, absenţa semnelor de boală, date clinice şi paraclinice în limite normale. Sănăt îndoielnică – std preclinic: prez FR, semne vagi de boală, datele clinice şi paraclinice ating limita maximă a normalului. Sănăt subminată – std incipient: prez FR, prez semnelor de boală; modificări biologice minore. Sănăt compromisă – std manifest: prez FR, modif clinice şi paraclinice caractristice. Sănăt pierdută – std decompensat: leziuni ireversibile, tulburări de adaptare, apariţia complicaţiilor. 9.TRECEREA DE LA STAREA DE SANATATE LA STAREA DE BOALA CLASIF PRINCIP MEC IMPLIC IN TRECEREA DE LA ST DE SANAT LA ST DE BOALA. Mec genetice: funcţii – constrirea structurilor proprii, programarea funcţiilor; Imunitare: monitoriz structurilor proprii, eliminarea struc străine; Cibernetice: păstrarea homestaziei, corectarea erorilor, prevenirea erorilor; Integrative: solidarizarea elementelor, asig integrităţii; Asigurarea nevoilor: controlul schimburilor cu mediul, optimizarea aporturilor; Nerespectarea limitelor: evitarea supra- şi subsolicitărilor .FACT DE RISC CE POT DUCE LA AP DISLIPIDEMIILOR: Factori genetici (agregare familială, AHC, gene de susceptibilitate), sdr X metab (obez abd, insulinorezistenţa, scăderea toleranţei la glucoză, DZ tip 2, hiperTG, hiperuricemia, HTA), stilul de viaţă (alim hipercalorică, consum crescut de L animale, de zaharuri rafinate, de alcool, fumatul, sedentarismul, stresul psihisocial), stări fiziologice (vârstă, sex masculin, menopauză), alte boli (DZ, sdr nefrotic, IRC, hipotiroidism), medicamente (tiazidice, betablocante neselec, anticoncepţ, corticosteroizi), MEC DE ACT ALE FR IN ETIOP ATEROSCL Fumatul: mobilizează L, ↑ AGL, ↓ HDL, ↑secreţiei de catecolamine. Alcoolul: ↓HDL, ↑secreţia de catecolamine, perturbarea coagulării. Sedentarismul: ↓HDL, obezitate, DZ. Obezitate: ↓HDL, DZ, perturb coagulării. HTA: stress hemodinamic, lez endoteliale, proliferarea celulelor musculare netede. Anticoncepţ: ↓HDL, trombogeneză, HTA. Stressul: ↑secreţia de catecolamine, mobilizează L, favorizează HTA. 6
  7. 7. MOD DE TRECERE LA ST DE BOALA– Trecerea de la st de sănăt la st de boală se poate face mai repede sau mai încet, prin afectarea structurii, sau prin afectarea funcţionării mecanismelor de reglare, uneori printr-o simpt evidentă, alte ori printr-o simpt mai puţin evidentă. Modalităţi: afectarea structurii şi/ afectarea funcţiilor – forma de debut: acute, supraacute, cronice – manifestări clinice: asimptomatice, manif minime, manif obişnuite, manif majore .CLASIF BOLILOR IN FCT DE TIMPUL NECESAR DE TRECERE DA LA ST DE SANAT LA ST DE BOALA– Supraacute: şoc anafilactic, edem glotic, embolie pulm, hemoragie cerebrală, hematemeză, stop cardiac, lipotimie, accid vasc. Acute: pneumonie, pleurezie, meningită, otită, urticarie, rujeolă, rubeolă, scrlatină. Cronice: HTA, ateroscleroză, cancerul, schiofrenia, hep cr, ciroza, psoriazisu, astmul bronşic. 10.PARTIC CONSULT IN MF PARTIC CONSULT DE MF IN FCT DE COND DE DESF.DE STRUC PAC,DE TIMPUL DISP,DE MIJLOACE SI SCOP Locul de desfăşurare: în cabinetul medical, la domiciliul pacientului, la locul de muncă, uneori în condiţii improprii. Structura pacienţiilor: la MF se poate prez orice pacient, cu orice problemă; se lărgeşte foarte mult aria de activitate, cresc dificultăţile. Timpul disponibil: paradoxal MF dispune de un timp mai scurt pt diagn; este obligat să ia decizii rapide. Mijloacele tehnice: dispune de foarte puţine mijloace tehnice; MF este ieftină, dar săracă. Mijloacele clinice: MF este obligat să recurgă la metode clinice, la observaţie, anamneză, ex clinic al bolnavului; avantaje şi dezavantaje. Scopul urmărit: scopul principal este sesizarea problemei care l-a adus pe pacient la medic şi abia apoi diagn; implicarea pacientului. PARTIC DETERM DE LOCUL DE DESF A CONSULTATIEI 1. abs unor condiţii optime de consultaţie; 2. necesitatea deplasării la domiciliu; 3. prez altor persoane; 4. abilitatea de a efectua consultaţiei în orice condiţii; 5. abilitatea de a folosi condiţii minime; 6. utilizarea avantajelor consultaţiei la domiciliu; 7. sesizarea condiţiilor de viaţă; 8. sesizarea FR familiali; 9. aprecierea condiţiilor de ingrijire din familie; 10. evaluarea posibilităţilor de cooperare ale familiei. PARTIC DET DE STRUC PAC1. la MF se poate prezenta orice pacient; 2. de aceea MF tb să ia în considerare toată patologia umană; 3. tb să cunoască poblemele medicale ale omului sănătos; 4. tb să cunoască posibilităţile de trecere de la sănătate la boală; 5. tb să cunoască formele de debut ale bolilor; 6. tb să investigheze bolnavul integral; 7.tb să aibă abilitatea de a trece de la un caz la altul. sdr Claud Bernard-Horner. Lăcrimare – iritaţii oculare, inflam oculare, conjuctivite, cheratite, iridociclite, blefatrite, glaucom, sinuzite. Ochiul uscat – atrofia gl lacrimare, trahom, avit A, sdr Barre-Liell, sdr Gougerot-Sjogren-Marinescu. Ochiul roşu – iritaţii oculare, inflam oculare, conjuctivite, cheratite, iridociclite, glaucom, sinuzite, granuloame dentare, infecţii generale, rujeolă, gripă, colagenoze. Alte culori – ochiul palid, decolorat: anemie, lipotimie; galben, icteric: hep acută, hep cr, icter obstructiv, neo hep, neo pancreas, anemie hemolitică. Mioză – coroidite, irite, cheratite, meningite, encefaite, tumori cerebrale, demenţă senilă, spolndiloză cervicală, tabagism, barbiturice, opiacee. Midriază – glaucom, encefalite, meningite, tumori cerebrale, migrenă oftalmoplegică, belladona, atropina. Mişcările globului ocular – paralizia mm oculomotori, deviaţia globului ocular, strabism, nistagmus, tumori cerebrale, scleroză în plăci, nistagmusul vestibular, nistagmusul optic, migrna oftalmoplegică. MANIF CUTANATE IN B.INTERNE Paloare – anemie, sideropenie, cancer, hTA, intoxicaţii, tulb de ritm cardiac. Cianoză – bronhopneum, pneumoconige, policitemie, bronşiectazie, CPC, scleroza art pulm, SM, SPulm, tetrada Fallot, complexul Eisenmerger, methemoglobinemia, sulfhemo-globinemia. Icterul – litiază biliară, neo hep, hep virotică, hep cr, cirozele, neo cap pancr, anemia hemolitică, sdr Dubin-Hohnson, sdr Rotov, sdr Gilbert, icterul neonatal. Hiperpigmentarea – b Addison, hemocro-matoza, ciroza hep, porfiria, b Wilson, alcaptonuria. Eritemul facial – LES, LE discoid, dermatomiozita. Purpura – coagulo-patii, endocardită, mielom multiplu, LES, b. lanţurilor grele, limforeticuloze, purpura senilă. Pruritul – b Hodgkin, DZ, gastrite cr, colite cr, paraziţi intest, pruritul senil. 11.PARTIC DIAG FACT CE DET PARTIC DIAGN IN MF Primul contact: diversitatea pacienţilor; necesitatatea de a lua în considerare întreaga patologie; diagnosticul precoce; necesitatea de a cunoaşte toate urgenţele medico-chirurgicale; cunoaşterea debuturilor atipice; depistarea factorilor de risc. Asistenţa continuă: suprav bolilor cronice; depistarea eventualelor comlicaţii; stadializarea în funcţie de evoluţia bolii; apariţia unor boli asociate sau concomitente. Dotarea tehnică: 7
  8. 8. sărăcia dotărilor tehnice; dificultatea nvestigaţiilor paraclinice; predominanţa diagnosticului clinic; colaborarea cu ceilalţi specialişti. Asistenţa persoanei: considerarea organismului în toată integritatea lui; diagnosticul global; considerarea tuturor bolilor de care suferă bolnavul; necesitatea unei sinteze diagnostice; ierarhizarea bolilor; diagnosticul de sănătate. Asistenţa familiei: diagnosticul bolilor cu agregare familială; importanţa factorilor genetici; sesizarea factorilor familiali care pot influenţa starea de sănătate; obiceiuri; factori de risc .PARTIC DIAGN DET DE OBLIG MF DE A ACORDA ASIST MED DE PRIM CONTACT: necesitatea de a lua în calcul întreaga patologie umană; obligaţia de a intrveni în toate urgenţele; obligaţia de a cunoaşte toate formele de debut ale bolii; obligaţia de a cunoaşte debuturile atipice; obligaţia de a face un diagnostic diferenţial complet; obligaţia de a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală .PARTIC DIAGN DE OBLIG MF DE A ACORDA ASIST MED CONTINUA necesitatea supravegherii bolnavilor cronici; sesizarea în timp util a modificărilor patologice; stadializarea diagnosticului; diagnosticul complicaţiilor; revizuirea diagnosticului în funcţie de modificările apărute; sesizarea apariţiei altor boli. PARTIC DIAGN DET DE NECESIT INGRIJIRII PAC IN TOATA INTEGRIT LUI necesitatea de a stabili un diagnostic integral; necesitatea de a lua în considerare toate modificăile biologice; necesitatea de a lua în considerare factorii psihici, familiali, sociali si profesionali; necesitatea de a diagnostica toate bolile; necesitatea de a face o sinteză diagnostică. PARTIC DIAGN CLINICdiagnosticul clinic poate fi stabilit cu mijloace clinice accesibile; diagnosticul clinic nu necesită dotări speciale; diagnosticul clinic trebuie confirmat; diagnosticul clinic sugerează investigaţiile paraclinice; importanţa observaţiei, a anamnezei şi a examenului clinic; MF dispune de condiţiile necesare stabilrii diagnosticului clinic; MF are obligaţia de a stabili diagnosticul clinic. 12 PARTIC TRAT IN MF FACT CE DET PARTIN TRAT – Posibiltăţile limitate ale MF – exitenţa unor boli grave; existenţa unor bolnavi care necesită internare în spital; posibilităţile tehnice; cunoştiinţele şi deprinderile limitate ale MF. Necesitatea de a interveni în urgenţe – oblig MF de a acorda primul ajutor medical în toate urgenţele; înteţinerea fcţ vitale; prevenirea complic fatale; oblig MF de a face tot posibilul în urgenţe. Necesitatea colab cu ceilalţi specialişti – exist unor cazuri mai complicate care impun colab cu specialiştii de profil, întreţinerea unor legături funcţionale cu secţiile respective, colaborarea în timp util. Tratamentul integral al bolnavului – considerarea tuturor bolilor, a condiţiilor familiale, socio-ec şi a personalităţii bolnavului. Supravegherea continuă a bolnavului – MF are oblig de a supraveghea în timp rezultatele trat şi să îl adapteze în fcţ de evol bolii, prevenirea complic şi a recidivelor. Dificultatea respectării recomand igieno-dietetice – în trat ambulator este mai dificil de a înlătura unii FR şi de repectat recom igieno-diet coresp bolii. Cointeresarea pacientului – în trat ambulator este necesară atragerea boln pt respectarea recom şi înlăturarea FR. Cointeresarea familiei – deoarece trat ambulat se desfăşoară în familie, este necesară cointeresarea fam pt respect recom şi creerea unui climat favorabil vindecării boln. Consilierea pacientului – MF tb să îl consilieze pe pac, el reprez interfaţa dintre pacient, sist medical, familie şi societate, apărând interesele boln. Necesitatea ingrijirii terminale – asig unei minime calităţi a vieţii, combate durerii, uşurarea respiraţiei, combate escarelor, a deshidratării, susţinerea psihică a boln şi a fam .PARTIC TRAT DE POSIBIL MF – 1. necesit de a acorda ingrijii med în dif afecţ; 2. necesit de a acorda primul ajutor medical în toate urgenţele; 3. oblig de a efectua trat continuu al bolilor cr; 4. confruntarea cu unele cazuri care depăşesc posibilităţile terapeutice ale MF; 5. necesit îngrijirii unor boln care nu au condiţiile minime necesare; 6. dependenţa trat de cooperarea boln; 7. dependenţa trat de participarea familiei la prc terapeutic; 8. oblig MF de a îngrijii boln în toate integritatea lui; 9. oblig MF de a trata familia; 10. necesitatea cooperării MF cu ceilalţi specialişti. BOLI CE NU SE POT TRATA IN AMB SI NECESITA INTERNARE – 1. boli care pun în pericol iminent viaţa pacientului; 2. boli care afectează grav fcţ vitale; 3. boli care necesită o interv chir iminentă; 4. boli care necesită o monitorizare permanentă; 5. boli grave pt care nu avem un diagn de certitudine; 6. boli care presupun o evol nefav; 7. boli în care pot interveni complic grave; 8. boli care necesită investigaţii deosebite; 9. boli care necesită trat deosebite; 10. boli psihice foarte grave; 11. unele boli infecţioase .BOLN CE NU POT FI TRATATI IN AMB – 1. cu st gen alterată; 2. cu o reactivitate deosebită; 3. alergici; 4. care nu cooperează; 5. unii bolnavi psihici; 6. care nu au condiţii minime de îngrijire la domiciliu; 7. din fam dezorganizate; 8. bolnavi singuri, părăsiţi. 8
  9. 9. URG TRATATE LA DOMICILIU SI CARE TB INTERNATE INSPITAL– Care pot fi tratate acasă: criza de astm bronşic, criza de AP, colica renală, criza de UD, coica biliară, enterocolita acută, amigdalita acută, entorsele, pneumonia virală, lombago acut. Care trebuie internate în spital: starea de rău astmatic, IM, retenţia acută de urină, hemoragia digestivă, colecistita acută, ocluzia intestinală, abcesul amigdalian, fracturile, insuf respir acută, lombosciatica paralizantă. PARTIC TATAT DET NECESIT INGRIJ INTEGRALE A BOLN – 1. considerarea tuturor bolilor de care suferă boln; 2. stabilirea legăturilor patogenice dintre ele; 3. ierarhizarea bolilor dpdv terapeutic; 4. considerarea condiţiilor de viaţă ale boln; 5. elaborarea unei sinteze terapeutice; 6. elaborarea unei conduite terapeutice optime; 7. evitarea interacţiunilor medicamentoase şi a efectelor adverse .13.SUPRAV TRAT IN MF MODALIT DE SUPRAV A TRAT. Supravegherea ordinară: complianţa (neîncrederea în medic, preparat greu de adm - soluţii, supozitoare, gust neplăcut, scheme complicate, manifestări secundare, refuzul sau abandonarea tratamentului), toleranţa (insuficienţe enzimatice, insuficienţe de organ, boli asociate, influenţarea absorbţiei metabolismului şi a eliminării, intoleranţe), eficacitate (diminuarea sau dispariţia simpt clinice, ameliorarea modific umorale, anatomopatologice, EKG). Supravegherea specială: bolnavi cu risc (nn, copii, bătrâni, gravide, debilitaţi, cu insuf renală, hepatică), anumite medicamente (diferenţa dintrw dz toxică şi dz eficace foarte mică – tonicardiace, hipoglicemiante, produc modificări periculoase – anticoagulante) SUPRAVEGHEREA EXTRAORDINARA se aplică în cazul unor bolnavi cu risc sau în cazul utilizării unor medic cu marje îngustă, la care diferenţa dintre dz eficace şi dz toxică este foarte mică. Supravegherea bolnavilor cu risc. Printre bolnavii cu risc care tb supravegheaţi se numără nn, bătrânii, femeile însărcinate, boln cu insuf renală sau cu insuf hepatică. La nn există riscul supradozării relative. La boln cu insuf renală, medicam nu se elimină normal şi se pot, deci, acumula. La boln cu insuf hep medicam nu pot fi supuse biotransformărilor, medicam pot avea efecte negative asupra fătului. De aceea, în cazul acestor boln, medicul tb să acorde o atenţie deosebită atât la prescrierea medicam, cât şi în urmărirea toleranţei şi a efectelor terapeutice. Supravegherea medicamentelor cu risc. Există o serie întreagă de mdicam (tonicardiace, antiepileptice şi anticoagulante) care au marje terapeutică foarte îgustă şi care tb urmarite mai atent decât celelalte medicamente. Iar urmărirea lor tb să se facă atât pe criterii clinice, cât şi pe criterii biochimice şi farmacocinetice. De aceea, atunci când prescrie medicam cu marje îngustă, cum ar fi tonicardiacele, antivtaminele K, unele hipoglicemiante, MF tb să urmărească mai atent trat, atât prin metode clinice, cât şi prin investigaţii paraclinice. Supravegherea trat ambulator este mult mai greu de realizat decât în spital. Dar supravegherea trat reprez una dintre sarcinile cele mai imp ale MF fără de care nu poate obţine obiectivele pe care şi le-a propus de a contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor săi. La activitatea de supraveghere a trat se mai adaugă şi cea ce recuperare a pacientului, până la inserţia familiară şi socială a pacientului respectiv. Numai după recuperare poate diminua oarecum supravegherea boln, pt că el va rămâne în continuare în atenţia MF cel puţin ca individ sănătos. 14.DIFICULTATI DE DIAGN IN MF FACT CE INGREUNEAZA DIAGN IN MF – 1. Evol asimpt a unor boli: unele boli (ateroscleroza, DZ şi cancerul) pot evolua fără nici un fel de manif clinice o forte lungă periodă de timp. 2. Dificultăţi de culegere a informaţiilor: pacientul nu expune de obicei toate simpt sale, iar atunci când le expune o poate face deformat. 3. Dotarea tehnică insuficientă: MF nu dispune de obicei de dotarea tehnică necesară invetigaţiilor paraclinice utile confirmării diagn clinic. 4. Predominanţa simpt nespecifice: majoritatea bolilor debutează cu simpt nespecifice care aduc în discuţie un mare nr de boli posibile. 5. Necesitatea asocierii simpt: pt a putea ajunge la un diagn+, MF tb să clarifice simpt respective şi să găsească asocieri sugestive. 6. Particularităţile individuale: de obicei tabloul clinic al boln se abate de la tabloul ideal al bolii datorită particularităţilor individuale ale fiecărui bolnav. 7. Debuturile atipice ale unor boli: multe boli (IM, UD, pancreatita acută) pot debuta cu o simpt atipică, care poate duce în eroare un medic neavizat. 8. Evol mascată a unor boli: unele boli (CBP, pancr cr, depresia sihică) pot evolua sub masca altor boli cu care pot fi confundate. 9. Existenţa unor boli asociate: tulburările metabolice, imunitare sau circulatorii prod de o boală pot duce la apariţia altor boli (HTA, DZ). 10. Existenţa unor boli concomitente: deşi este un sis integrat unele boli pe care le are boln pot i cel puţin până la un moment dat relativ independente. 11. Existenţa unor manifestări nevrotice: unele tulburări psihice sau nevrotice pot determina apariţia unor tulburări asemănătoare unor boli organice. 9
  10. 10. DIFICULTATI DE OBT A INFORM: Chiar şi atunci când apar unele simpt, acestea sunt destul de greu de obţinut. Mai întâi pt că pacientul nu se prez la medic pt toate suferinţele sale. Prez la medic depinde nu numai de natura şi gravitatea simpt, ci şi de educaţia, de accesibilitatea şi de relaţiile dintre pacient şi medic. Atunci când se prez la medic, ei nu expun simpt în fcţ de gravitatea lor. Apoi în expunerea simpt intervine un mare grad de subiectivism. Pacientul interpretează simpt în fcţ de cunoştiinţele sale şi de personalitatea lui. Apelează la tot felul de interpretări banale, trecând de multe ori cu vederea evenimentele importante în etiopatogenia bolii. O mare parte din simpt bolii sunt relativ ascunse şi greu de găsit, însă pt găsirea lor medicul tb să recurgă la o investigare extrem de atentă a boln şi tb să colaboreze cu boln care să confirme sau infirme eventualele sensibilităţi FORMELE DE DEBUT ATIPICE ALE UNOR BOLI – Infarct miocard: forme asimpomatice; debut cu sdr dispeptic; cu edem pulm acut; cu tulb de ritm; cu manif neurologice. UD: sub formă unui sdr dispeptic; sub formă unei colecistite; cu HDS. Hep epidemică: debut pseudogripal; psuedoreumatismal; cu infiltrate pulm; cu urticarie. Pielonefrită acută: debut cu anemie feriprivă; cu hematurie; cu HTA. Boala Hodgkin: debut numai cu prurit; cu tulb digestive; cu tulb pulm. CBP: debut sub forma unei bronhopneumopatii obstructive; a unei pneumonii recidivante; a unei pleurezii; a unui abces pulm; sau a unor sdr paraneoplazice. SINDR PARANEOP Sist endocrin: sdr Cushing prin secreţie ectopică de ACTH (pulm); sdr Schwartz-Bartler det de secreţia ectopică de ADH (pulm); ginecomastie prin secreţia ectopică de gonadotrofine (hep, pulm, hipofizar); hipoglicemie (gastric, fibrosarcom). Sângele: anemie (dig, leucemii, meta osoase), agranulocitoză (gastric, melanom), tombocitopenie (leucemie, pulm, rectal), coagulare vasculară diseminată (pulm, prostată, leucemie). Ap CV: tromboflebită (pancreas, pulmonar, gastric, ovarian), HTA (renal), sdr de ischemie periferică (pulm). Ap dig: enteropatie nespecifică (pulm), sdr de malabs (hep, pulm). Sist nerv: polinevrite (pulm), sdr cerebelos (pulm). Rinichiul: sdr nefrotic (limfoame). Pielea: melanoza generalizată (melanom, hep), polimiozită (pulm), dematomiozită (pulm), prurit (limfoame, leucemii), hirsutism (suprarenală, ovar). Locomotor: poliartrită reumatoidă (prostată, esofagian). EXISTENTE UNOR BOLI ASOCIATE. O boală prin modificarile metabolice, circulatorii, etc determină apariţia alte boli. Boala de bază – astm bronşic: boala asociată – emfizem pulm, HTP, HVS, CPC; HTA – HVS, CIC, IC, encefalopatie hipertensivă, insuf renală; DZ – retinopatia diab, arteriopatia diab, nefropatia diab, CIC; Litiaza renală – pielonefrită cr, hidronefroză, pionefroză; Obezitate – HTA, artroze, spondiloze, DZ, gută .EXISTENTE MAI MULTOR BOLI CONCOMITENTE. MF nu tb să ignore faptul că boln poate avea mai multe boli şi nu poate ignora nici o boală. MF tb să facă un bilanţ integral al bolnavului. Nu tb să uite că unele boli pot fi asociate, adică pot avea anumite legături patogenice, iar altele pot evolua relativ independent. Ori de câte ori apar semne şi simpt, care nu fac parte din mulţimea semnelor caracteristice unei boi, MF tb să ia în considerare şi posibilitatea existeţei altei boli. Desigur că pt confirmarea acestor boli, MF tb să efectueze anumite investigaţii paraclinice. Aceste dificultăţi pot îngreuna prc de diagnostic în toate specialităţile, dar ele pot să îngreuneze mai mult activitatea MF care are o arie de activitate mult mai largă şi posibilităţi de investigaţie mult mai mici decât ceilalţi specialişti. 15.SINTEZA DIAGN SI TERAP IN MF SINTEZA DIAGN IN MF. Inventariera tuturor simptomelor; stabilirea legăturilor dintre simptome; gruparea simptomelor în sindroame; gruparea sindroamelor în boli; diagnosticul tuturor bolilor; stabilirea legăturilor dintre boli; stabilirea legăturilor cu condiţiile de viaţă; ierarhizarea bolilor; elaborarea unui diagnostic complet. CRITERII DE IERARHIZARE A BOLILOR - vor fi trecute pe primul plan bolile care pun în pericol funcţiile vitale; bolile acute trec înaintea bolilor cronice; bolile cu evoluţie mai rapidă vor fi trecute înaintea bolilor cu evoluţie mai lentă; bolile cu evoluţie imprevizibilă vor trece înaintea bolilor cu o evoluţie mai favorabilă; bolile care produc o suferinţă mai mare vor trece înaintea bolilor care produc o suferinţă mai mică; bolile care au un tratament eficace vor trece înaintea bolilor care nu au tratament eficace; MF are obligaţia de a revizui ierarhizarea bolilor ori de câte ori apar modificări în starea bolnavului. PRINCIP MIJL LA CARE APELEAZA MED NATURISTA – Alimentaţia: Alim ca mecamente; Regimuri alim; Suplim nutritive; Vit şi minerale; Lichide. Fizioterap: Gimnastică, masaj; Ultrasunete, magnetodia-flux; Băi de lumină; Hidroterapia, curele balneare; Execiţiul fizic. Fitoterap: Tratamentul cu ajutorul plantelor; Ceaiuri, infuzii, extracte; Băi de plante; Legume şi fructe. Stilul de viaţă: Combaterea factorilor de risc; Ameliorarea stilului de viaţă; Odihna, somnul; Medicina comportamentală; Reducerea stresului. 10
  11. 11. 16.ASIST MED LA DOMICILIU PAC PE CARE MF TB SA II VADA LA DOMICILIU – Copii sub 1 an: condiţiile de viaţă; modul de îngrijire; modul de alimentaţie; dezvoltarea somatică; dezvoltarea neuropsihică. Bărânii şi longevivii: condiţiile de viaţă; evoluţia bolilor cronice; sesizarea unor complicaţii; alimentaţia; factorii de risc; complianţa; susţinerea psihică. Gravidele în lună mare de sarcină; Bolnavii cronici care şi-au abandonat tratamentul: bolnavi de diabet; bolnavi de epilepsie; bolnavi de cancer; bolnavi de tuberculoză; bolnavi de boli psihice. Bolnavi cu boli transmisibile: toxiinfecţie alimentară; febră tifoidă; dizenterie; trichineloză; hepatită virală; boli cu transmitere sexuală. Boli cu agregare familială: maformaţii congenitale; tulburări înăscute de metabolism; boli psihice; predispoziţii moştenite; agregare familială. Prezenţa unor factori de risc: poluarea apei; poluarea aerului; obiceiuri alimentare necorespunzătoare; consumul de alcool; consumul de droguri; carenţe alimentare. Probleme familiale: familii dezorganizate; condiţii socio-economice necorespunzătoare; violenţa în familie; bătrâni abandonaţi; copii abandonaţi .PARTIC CONSULT LA DOMICILIU – Determinate de deplasarea la domiciliu: distanţa mare; condiţii dificile de consultaţie; în afara programului; pe timp de noapte. Determinate de condiţiile de consultaţie: prezenţa altor persoane; bolnav părăsit; zgomot, miros; jena pacientului faţă de rude. Determinate de dificultatea de a obţine informaţiile necesare: lipsa unor aparate şi instrumente; lipsa de cooperare a bolnavului; lipsa de cooperare a familiei; dificultatea de a solicita investigaţii paraclinice; dificultatea de a stabili un diagnostic de certitudine. AVANTAJELE SI DEZAV CONSULTATIEI LA DOMICILIU – Avantaje: rezolvă operativ problemele medicale ale unui bolnav nedeplasabil; cunoaşterea condiţiilor igienico-sanitare ale familiei; cunoaşterea obiceiurilor şi a nivelului cultural al familiei; cunoaştere condiţiilor socio-economice ale familiei; cunoaşterea relaţiilor dintre membrii familiei; sesizarea unor factori de risc. Dezavantaje: necesită mai mult timp şi efort pentru deplasarea la domiciliu; condiţii de consultaţie mai dificile; prezenţa unor rude, vecini sau prieteni; membrii de familiei necooperanţi, sau bolnavi psihic; intervenţia altor persoane în desfăşurarea consultaţiei; dificultăţi în aplicarea tratamentului .PROBL PE CARE TB SA ELUCIDEZE MF CU OCAZIA VIZITEI LA DOMICILIU – Diagnosticul bolnavului: MF trebuie să stabilească dacă este o boală acută sau cronică, dacă este o complicaţie sau o urgenţă; dacă este o boală sau de mai multe; care este legătura dintre aceste boli; care boală este pe primul plan; care este gradul de afectare al funcţiilor vitale; care este prognosticul bolilor respective. Gradul de mobilitate a bolnavului: dacă bolnavul estemobil saupă imobilizat la pat; dacă poate merge singur la toaletă, dacă fac baie, mănâncă sau se îmbracă sigur; dacă poate ieşi din casă. Alimentaţia bolnavului: dacă se alimentează normal; dacă ţine un regim special; dacă îşi pregăteşte singur mâncarea sau o pregăteşte altcineva; dcă îşi poate procura alimentele; modul de păstrare al alimentelor. Tratamentele pe care le urmează bolnavul: dacă urmează un tratament medicamentos; dacă acesta a fost prescris de medic sau este luat din proprie iniţiativă dacă îşi poate procura medicamentele necesare; dacă are cine să i le administreze. Posibilităţile de tratament la domiciliu: dacă boala permite tratament la domiliu; dacă îşi poate procura medicamentele necesare; dacă are cine să i le administreze; dacă familia cooperează; dacă îi asigură un climat favorabil; dacă locuinţa este corespunzătoare; dacă bolnavul este cooperant; dacă poate ţine un regim alimentar corespunzător Situaţia locuinţei: unde este situată locuinţa; câte camere are, starea igienică; dacă are bucătărie, baie, toaletă; dacă bolnavul dispune de o cameră separată; dacă are apă curentă; dacă are încălzire corespunzătoare, curent electric; posibilităţile de îndepărtare a epidemiilor; linişte. Situaţia familiei: dacă bolnavul este căsătorit, are copii, câţi? Ce vârstă are soţia, copii? Care este atmosfera din familie, familie cooperantă? Care este nivelul socio-economic şi cultural al familiei? Relaţiile cu vecinii: dacă locuinţa este izolată sau are vecini; care sunt relaţiile cu vecinii? Dacă aceştia îl pot ajuta; Viaţa spirituală: dacă bolnavul este credincios; ce religie are; dacă duce o viaţă spirituală; dacă are legături cu comunitatea religioasă. Modul de petrecere a timpului liber: dacă are preocupăi sau pasiuni deosebite; dacă îi place muzica, lectura, pictura; dacă face sport, plimbări; dacă citeşte ziarul; dacă priveşte la televizor, cât timp? PARTIC DIAGN LA DOMICILIU – Lipsa posibilităţilor de investigaţie paraclinică; Dificultatea stabilirii unui diagnostic etiopatogenic; Obligaţia de a lucra cu diagnostice clinice; Obligaţia de a stabili un diagnostic precoce; Dificultatea de a comfirma diagnosticul clinic .BOLI CARE POT FI TRATATE LA DOMICILIU – boli care nu pun în pericol iminent viaţa bolnavului; boli care nu afectează grav funcţiile vitale ale organismului; boli care nu necesită intervenţie chirurgicală iminentă; boli care nu necesită monitorizare permanentă; boli care nu presupun o evoluţie nefavorabilă; boli pentru care avem diagnostic de certitudine; boli în care avem experienţă terapeutică; boli pe care le putem supraveghea în mod optim; bolnavii care cooperează; bolnavi care au condiţii minime de îngrijire la domiciliu. 11
  12. 12. PARTIC TRAT LA DOMICILIU – Depinde de gradul de cooperare al bolnavului; Depinde de cooperarea familiei; Depinde de condiţiile socio-economice ale bolnavului; Nu poate fi supravegheat permanent; Nu se poate aplica tuturor bolilor; Nu se poate aplica tuturor bolnavilor . 17.SANAT SI PATOLOGIA FAM CRITERII DE DIAGN ALE STARII DE SANATATE A FAMPt MF parcurg cele 3 etape: bunăstarea fizică, mentală, socială. Bunăstarea fizică (biologică) a unei fam este dată de bunăstarea fizică a fiec mbr al fam. Criteriile de apreciere ale bunăs fiz sunt clinice şi paraclinice. Criteriile clinice presupun un ex clinic complex (anamnestic şi fizic), măsurarea unor parametrii antropologici şi evid integrităţii şi armoniei construcţiei org. Criteriie paraclinice presup constante biologice corespunzătoare în exam de lab, evid vitalităţii fizice şi a vigorii în lipsa FR. Bunăstarea mentală prin dezv optimă a capacit mbr unei fam şi fam în întregime într-un anum cadru de referinţă (intelectual, emoţional). Criterii: munca folositoare a fiec mbr, particip la sarcinile din fam, împărţirea sarcinilor; relaxare plăcută, odihnă coresp, folosirea timpului liber; rel interpers bune între mbr fam; capacit de adaptare la schimbări; controlul instinctelor, lipsa conflictelor; armonie interioară, leg afective solide; comunicare eficientă, spontană; comportament etico-moral adecvat; atm caldă, prietenoasă, plină de optimism. Bunăstare socială condiţionată de bunast fizică şi mentală, dar şi fact de bunăst socială infl în mod hotărâtor bunast fizică şi mentală. Criteriile de apreciere: habitat coresp, locuinţă igienică; alimentaţie echilibrată adecvată vârstei; odihnă cu petrecerea plăcută a timpului liber; activit profesioale şi complementare care aduc satisfacţie; educaţie – acces la instit de învăţ; accesibilitatea la serv de sănăt; posibil de a avea un MF; fol serv de sănăt preventivă, specializate şi recuperatorii; instituţii sociale pt copii, vârstinici, boln cronici, handicapaţi. CLASIF FAM DUPA COMPETENTE. 1. Familii optime; 2. Familii competente, dar îndurerate; 3. Familii disfuncţionale: a) familii disfuncţionale dominant supuse; b) familii disfuncţionale conflictuale; 4. Familii puternic disfuncţionale: a) primul şablon – influenţa unui părinte care are sever perturbată viziunea asupra lumii; b) al doilea şablon – familia haotică – în care nici unul dintre părinţi nu poate prelua conducerea (nu cunosc semnif comunicării în fam) 18CICLURILE VIETII DE FAMILIE ETAPELE DE DEZV IN CURSUL CICLULUI FAMILIAL sunt multiple şi nu neapărat toate obligatorii. 1. etapa fam cu un adult tânăr(ă), îndrăgostit(ă), premiza căsătoriei; 2. etapa căsătoriei, de întemeiere a unei noi familii; 3. etapa naşterii primului copil, de extensiei a familiei; 4. etapa familiei cu şcolar mic; 5. etapa adolescenţei tinerilor; 6. etapa plecării primului copil şi apoi a celorlalţi (de contracţie); 7. etapa părinţilor singuri, a schimbului de roluri – bunici; 8. etapa pensionării unuia din soţi, apoi a următorului; 9. etapa pierderii unuia din soţi; 10. etapa singurătăţii, etapa pregătirii finale. Schimbările de grI sunt produse în familie în cadrul procesului de adaptare prin investirea de noi funcţii, care nu implică o modificare a statutului membrului respectiv sau o modificare a identităţii lui, ci un scop ce tb susţinut de întreaga fam (căutarea de locuinţă a tânărului care este susţinut de întreaga familie). Schimbări de gradul II implică transformarea statutului unui membru al familiei sau a mai multor membri de fam în “altceva”, care duce la schimbarea structurii familiale (naşterea primului copil). 19.RELATIILE MF CU ASIG MED CONTRACTUL CADRU 1. Contractul cadru reprez cadrulgeneral pe baza căruia se încheie toate celelalte contracte dintre furnizorii de servicii şi casa de asig medicale. 2. Contractul cadru se referă la modul în care se va asigura asistenţa medicală primară, asist med de specialitate, asist stomatologică, asist spitalicească, asist derecuperare, asist în caz de accident, modul în care se asig asist med de utg şi permanenţă, asig cu medicamente, cu matereiale sanitare şi proteze, asist med din clinicile univ, finanţarea pregatirii medicil, modul de pregătire a personalului sanitar, modul în care se realizează şi se valorifică cercetarea medicală şi la asistenţa med comunitară şi din unităţile de asistenţă socială. 3. Contractul cadru se mai referă la reglementarea sistemului informaţional şi la modul de rportare a datelor, la modul de conlucrare, la competenţele şi la responsabilităţile prestatorilor de servicii, la progamele naţionale de sănătate, inclusiv la programul de educaţie pt sănătate şi de promovare a săntăţii .ACREDITAREA PERSONAL MEDICAL. 1. În sist de asig medicale sunt admişi să lucreze numai medici şi personal sanitar acreditat potrivit legilor în vigoare. 2. În acreditarea personalului medical se ţine seama de calificarea obţinută, de examenele şi concursurile promovate, precum şi de performanţele obţinute. 3. Pt a asig calitatea asistenţei medicale, 12
  13. 13. acredirea este acordată pt o perioadă limitată, după care ea tb reînnoită. 4. La acreditare se iau în considerare proresele obţinute în pregătirea profesională, examene, concrsuri, participarea la reuniuni ştiinţifice, elaborarea de lucrări ştiinţifice, publicarea de cărţi, etc. ASIG ASISTENTEI MED PRIMARE– 1. asist med primară este asig de MF. 2. ea se poate realiz în cabinete individuale sau de grup. 3. în cadrul acestor cabinete, MF acordă asist med priară pacienţilor înscrişi pe listele lor. 4. în cadrul asist med primare MF poate acorda asig înscrişi pe listele sale următ servicii de orin curativ şi preventiv: de rezolvare a urg medico-hir; de diagn şi trat în bolile cr; de diagn şi trat în bolile acute; de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile; de apicare a procedurilor de recuperare care se pot efectua în cabinetul medical; de dispensarizare a femeilor gravide şi a lăuzelor, inclusiv asistenţă la naştere în caz de nevoie; de asistenţă medicală a copilului şi de urmrire a dezvoltării sale psihosociale; de asigurare a gărzilor sau a permanenţei în conformitate cu contractul încheiat; de vizite la domiciliul pacientului în caz de nevoie; de informare a pac şi de educaţie pt sănătate; de prevenire a îmbolnăvirilor; de vaccinare a unor grupe de pacienţi; de depistare precocce a bolilor; de urmărire a ontacţiilor de boli contagioase; de urmărire a respectării normelor de igienă; pt realiz acestor activităţi, MF are dreptul să prescrie medicamente şi materiale sanitare conform normelor în vigoare; el are dreptul de a trimite oln la investigaţii paraclinice, la investigaţii clinice de specialitatea sau de a recomanda internarea în spital; de asemenea, el are dreptul de a elibera o serie de certificate medicale. SERVICIILE OFERITE DE MF CONF CONTRACT CU CASA DE ASIGURARI: 1. asist med curentă de diagn şi trat pt bolile acute; 2. asist med primară în urg medico-chir; 3. prevenirea, diagn şi trat bolilor infecţiaoase; 4. prevenirea şi trat bolilor cr; 5. asist med a mame şi copilului; 6. educ sanitară şi educ pt sănătate; 7. planificare familială; 8. anchete epidemiologice; 9. depistarea precoce a îmbolnăvirilor; 10. controlul condiţiilor de igienă a mediului; 11. asist med la domiciliu; 12. elib unor certif privind starea de sănătate a pacienţilor .ELAB PROG ZILNIC SA A CALENDAR DE ACTIVIT 1. Elaborarea programului zilnic: - prog zilnic nu priveşte numai orele de cabinet şi de teren; - prog zilnic cuprinde lista boln care au fost programaţi la consultaţii şi trat; - lista boln care solicită vizită la domiciliu; - activităţi preventive de controale igienico-sanitare; - de vaccinări; - de dispensarizare a unor categ de pers, cum ar fi copiii şi gravidele; - activităţi comunitare de colaborare cu alte instituţii şi organizaţii care contribuie la starea de sănătate a populaţiei; - activităţi de educ sanitară curentă; - activit manageriale privind funcţion dispensarului; - activit contabile privind cheltuielile dispensarului; - activit de învăţământ cu studenţii şi cu rezidenţii aflaţi în stagiu; - activit de documentare priind îngrijirea boln şi învăţământul de MF. 2. MF are deci o activit foarte încărcată, la care se adaugă urgenţele medico-chir, precum şi alte activit neprevăzute. 3. Unele activit se pot desfăşura simultan, aşa cur ar fi cazul îvăţământului şi a consultaţiilor. 4. Altele se desfăşoară succesiv, aşa cum se întâmplă cu controalele igieno-sanitare car se desfăşoară de obicei după efectuarea consultaţiilor. 5. Altele tb ierarhizate, aşa cum se înâmplă cu solicitările la domiciliu care vor fi ierarhizate în fcţ de gravitatea cazului. 6. Elab calendarului de activitate: -calendarul cuprinde activităţi care nu s desfăşoară în fiecare zi şi care pot fi eşalonate pe un tim mai lung; -calendarul cuprinde programarea activităţiilor de asistenţă medicală continuă (controlul periodic la unor boln cu boli cr); -cuprinde activităţile preventive are pot fi planificate; -vaccinările; - controalele igienico-sanitare ale unor unităţi din evidenţa cab; -cuprinde planificarea unor activităţi de educaţie sanitară (ziua fumatului, ziua de combatere a drogurilor, ziua sănătăţii, ziua inimii); -mai poate cuprinde datele de raportare statistică obişnuit sau în cadrul unor cercetări ştiinţifice; -în calendar mai tb incluse analizele periodice privind aspectele economice (cheltuieli administrative şi cheltuieli medicale); -cuprinde termenele şi scadenţele unor programe de prevenire şi combatere a unor boli (cancerul, BTS); - cuprinde eşalonarea temelor din programa de învăţământ a studenţiilor şi rezidenţiilor MF; -mai cuprinde particip la cursuri, conferinţe, simpozioane şi congrese necesare pt educ continuă şi recreditarea în sist de asig medicale. TIPURI DE SISTEME DE SANATATE. 1. Sist nat de sănăt de tip Beveridge (Anglia, Suedia, Finlanda, Irlanda, Spania, Portugalia) sunt caract prin: -finanţarea din taxele generale; -accesul liber al tuturor cetăţ; -libertatea de alegerea a medicului; -gestionarea sist de către stat; -controlul de către guv şi parlament; -furnizorii de serv sunt salariaţii statului; -furniz de serv sunt plătiţi prin salariu sau per capita. Avantaje: gratuitatea accesului la serv med; echitate socială; efecte + asupa stării de sănăt a populaţiei. Dezavantaje:lipsa de stimulente a medicilor; apariţia unor liste de aşteptare pt anumite acte medicale; o anumită birocraţie. 2. Sistemele centralizate de stat, de tip Semaşco (fostele ţări couniste) sunt caract prin: -centralizarea politică şi managerială a sist santar; -segmentarea îngrijirilor med acordate pacieţilor; -lipsa libertăţii de alegere a medicului; -absenţa concurenţei între furnizori; -eficacitate slabă a sist. Avantaje: asist med gratuită tuturor pac; accesibilitate la asist med; controlul cheltuielilor. Dezavantaje: lipsa de iniţiativă; calit discutabilă; 13
  14. 14. sist este subfinanţat. 3. Sist de asig sociale de sănăt (Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Austria) caract prin: -finanţarea din cotizaţii plătite de PF sau juridice; -acoperire largă acolo unde asig sunt oblig; -dirijarea sumelor către casele de asig med; -libertatea pac de a-şi alege medicul; -încheierea de contracte cu furnizorii de servicii; -plata furnizorilor per capita şi per acta. Avantaje: concurenţa generează performante înalte; oferă pac un rol mai mare în sist. Dezavantaje: implică cheltuieli mai mari; poate genera fenomene perverse. 4. Sist de sănăt de tip privat (USA) sunt caract prin: -finanţarea de către patron sau de către asiguraţi a serviciilor medicale; -furnizarea serviciilor exclusiv privaă şi centrată pe profit. Avantaje: libera alegere a furnizorului şi a gamei de servicii; independenţa totală de obiectivele politice. Dezavantaje: costuri ridicate; accesibilitate scăzută, lipsa de echitate. 20.RELATIILE MF CU PACIENTII SAI TIPURILE DE RELATII CARE SE POT STABILI INTRE MF SI PAC SAI. Relaţia activitate-pasivitate: bolnavul lipsit de putere acceptă pasiv acţiunile medicului, aşa cum se întâmplă în cazul bolnavilor gravi. Relaţia ghidare-cooperare: boln coopereaz cumedicul care îl consliază în vederea rezolvării problemelor sale de sănătate. Relaţia paticipare mutuală: boln joacă un rol şi mai activ, iar medicul îl consiliază pt a-şi putea rezolva problemele sale .CALITATILE MF PT RELATII CAT MAI BUNE CU PAC SAI: 1. să aibă o atitudine de înţelegere şi e empatie faţă de pacienţii săi; 2. să răspundă cu promptitudine soliitărilor pacienţilor; 3. să le acorde atenţia necesară; 4. să ştie să asculte pacientul cu interes; 5. să se implice în rezolvarea problemelor pacientului; 6. să respecte intimităţile paceintului; 7. să respecte secretul medical; 8. s fie deschis, cinstit şi corect; 9. să acorde pacientului explicaţii necesare; 10. să respecte dorinţele pacietului; 11. să nu manifeste temeri nejustificate; 12. să nu se impice în relaţii intime cu pacientul.CALITATI PE CARE LE APRECIAZA PAC LA MF: 1. să fie competent şi bun profesionist; 2. să acorde interesul cuvenit boln; 3. să fie prietenos şi atent; 4. să se implice în rezolvarea probl pac; 5. să fie accesibil la solicitările pac; 6. să acorde suficient timp pac; 7.să spună adev; 8. să fie om de încredere; 9. să asculte cu interes pac; 10. să explice într-o manieră accesibilă boln . 21.DREPTURILE PAC SI OBLIG MF DECLARATIA PRIVIND PROMOV DREPTURILOR PAC 1. Drepturile umane şi valorile în îngrijirea sănătăţii: 1.1. Fiecare persoană are dreptul de a fi respectată ca fiinţă umană. 1.2. Fiecare pers are dreptul la integritate fizică şi mintală, precum şi la securitatea persoanei sale; 1.3. Fiecare pers are dreptul la o protecţie coresp a sănătăţii, asigurată prin măsuri preventive şi de îngrijire a sănătăţii urmărind atingerea nivelului optim de sănătate personală. 2. Dreptul la informare: 2.2. Pacienţii aiu dreptul de a fi informaţi complet asupra stării de sănătate, nclusiv asupra unor aspecte medicale adiacente: asupra procedurilor medicale propuse, aspra riscurilor potenţiale şi avantajelor pe care le incumbă fiecare procedură, asupra alternativelor, asupra consecinţelor refuzului, asupra diagn şi eficacităţii trat şi asupra estimărilor prognosticului. 2.4. Informaţia tb comunicată pacientului într-un mod adecvat capacităţilor sale de întelegere, evitând utilizarea unei terminologii tehnice de strictă specialitate. 2.7. Pacientul are dreptul la o a doua opinie asupra stării de sănătate şi tb să i se creeze posibilitatea de a o afla dacă doreşte. 2.9. La externarea din spital, pacientul are dreptul de a cere şi a primi în scris rezumatul asupra diagn, a trat şi a recomandărilor privind îngrijirea ulterioară. 3. Consimţământul informat, condiţie preliminară pt orice intervenţie medicală: 3.1. Pacientul are dreptul de a refuza sau de a opri orice investig medicală. În această situaţie medicul are datoria de a explica în detaliu implicaţiile refuzului sau opririi trat asupra stării şi evoluţiei bolii sale. 3.2. Când se impune o interv chir de urg iar pac nu este capabil să-şi exprime consimţ acesta poate fi presupus, dacă nu există alte date, anterior exprimate, caresă ateste refuzul trat şi implicit neacordarea consimţ. 3.3. Când interv medicală se impune de urg, aceasta poate fi efectuată deşi nu s-a obţinut consimţ reprez legal al pac. 3.4. În anumite situaţii (minori sau adulţi cu responsabilitate diminuată) consimţ tb acordat de reprez legal al pac. 3.7. Consimţ pac este necesar şi pt prezervarea sau utilizarea unor prod biologice ale corpului său, în vederea diagn, trat şi îngrijirii sale. 3.8. Consimţ pac este necesar şi în vederea participării pac la prc de învăţământ medical. 3.9. Consimţ pac este o condiţie preliminară includerii lui în cercetarea ştiinţifică. OBLIG PREVAZUTE IN CONTRACTUL CADRU PE CARE MF IL INVHEIE CU CAS-UL 1. să acorde îngrijiri medicale asiguraţiilor, în caz de boală sau de accident. 2. să respecte dreptul asiguraţiilor de a-şi alege MF, medicul specialist şi unitatea sanitară. 3. să ofere asiguraţiilor relaţii despre serviciile ferite. 4. să furnizeze tratul adecvat şi să respecte reglementările în vigoare. 5. să utilizeze în condiţii de eficienţă fondurile primite. 6. să nu refuze acordarea asistenţei medicale asiguraţiilor în caz de urg. 7. să solicite documentele care atestă calitatea de asigurat. 8. să 14
  15. 15. actualizeze lista de asiguraţi ori de câte ori apar modificări. 9. să informeze în timp util casa de asig despre modificările survenite. 10. să anunţe în scris înscrierea pe lista proprie. 11. să acorde servicii medicale fără discriminare folosind formele cele mai eficiente şi economice de tratament. 12. să trimită, dacă este cazul, pacientul la specialist. 13. să furnizeze servicii medicale la cabinetul sau la domiciliul pacientului, timp de 35 ore săptămânal. 14. să ţină la loc vizibil registru de propuneri şi sesizări. 15. să îşi stabilească programul de activitate, inclusiv modul de organizare a permanenţei şi să-l aducă la cunoştiinţă asiguraţilor. 16. să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţii săi. 17. să participe la cursuri de formare profesională continuă. 18. să transmită datele şi informaţiile solicitate de casa de asig. 19. să accepte controlul din partea casei de asig privind modul de desăşurare a activităţii. 20. să stabilească prog de lucru şi sarcinile de serviciu pt personalul mediu şi auxiliar. 21. să nominalizeze MF acreditat care îl nlocuieşte pe per absenţei. 22. să accepte înlocuirea cu un alt medic atunci când nu şi-a găsit un înlocuitor pe durata abseţei. 23. să elibereze certificate medicale conf prevederilor în vigoare. 24. să anunţe casa de asig atunci când este suspendat din funcţie. 25. să informeze asiguraţii despre drepturile pe care le au în calitate de asigurat. 26. să participe la acţiunile profilactice organizate de casa de asig. 27. să sprijine personalul medical angajat să participe la cursuri de perfecţionare continuă. 28. aă respecte criteriile medicale de calitate .22.POSIBIL SI LIMITELE MF FACT DE CARE DEPIND POSIBIL MFPregătirea medicului: cunoştinţele necesare diagn şi trat bolilor cele mai frecv; deprinderile necesare diagn şi trat bolilor respective; experienţa personală în diagn şi trat acestor boli. Condiţiile de lucru: dotarea cu aparatele şi instrumentele necesare; nr de pac care sî depăşească condiţiile unei asistenţe normale; suprfaţa pe care se întinde comunitatea pe care o asistă. Natura bolii: boli care pun în pericol iminent viaţa boln; boli care presupun complicaţii grave, care pot pune în pericol viaţa boln; boli care necesită îngrijire permanentă; boli care necesită ivestigaţii deosebite. Particlarităţile bolnv: copii prematuri şi distrofici; boln cu boli cr debilitante; boln cu boli psihice grave; boln alcoolici, boln cu reactivitate deosebită. Condiţiile de viaţă ale boln: condiţii de viaţă necoresp; familii deorganiz; boln singuri, părăsiţi şi izolaţi; mame necooperante. FACT CARE IMPUN DEPASIREA LIMITELOR MF Necesitatea intervenţiei în urgenţe: necesitatea de a interveni în toate urgenţele; necesitatea de a efectua uneori acte pt care nu are suficientă experienţă; necesitatea de a improviza atele, garouri, tampoane, etc. Boln care refuză internarea: necesitatea de ingrijire la domiciliu a boln care trebuiau internaţi; necesitatea de a acorda o atenţie sporită acestor bolnavi; obligaţia de a explica riscul refuzului internării în spital. Bolnavii cu stări terminale: necesitatea îngrijirii unor bolnavi terminali; recunoaşterea de către familie a stadiului terminal; asigurarea unui sfârşit demn şi uman. Situaţii deosebite: locuri de muncă izolate sau îndepărtate; situaţii deosebite: accidente colective, războaie, epidemii; deficienţe organizatrice grave ale serviciilor de urg sau ale asistenţei medicale secundare . 23.MANAGEMENTUL CAB DE MF. MF nu lucrează singur. El are o echipă de lucru formată din asistentă de cabinet, asiteneă de ocrotire, moaşă, etc. De aceea el tb să organizeze şi să controleze activitatea acestor cadre cu ajutorul cărora să rezolve problemele de sănătate ale pacienţilor şi ale comunităţii. Pe lângă problemele legate de acivitatea echipei medicale, MF mai tb să rezolve o serie întreagă de probleme administraive, de întreţinere a cabinetului, de completare a actelor medicale, a actelor contabile şi de gestionare a bugetului de practică. Având în considerare toate aceste activităţi, cu care este solicitat în mod curent MF, am putea spune că MF este una dintre cele mai complicate şi dificile specialităţi. De aceea pt rezolvarea acestor activităţi MF are nevoie de o pregătire specială. 24.PLANIFICAREA FAMILIALA SI METODE CONTRACEPTIVE C.I.CONTRACEPT ORALE ABSOLUTE SI RELATIVE. Absolute: sarcină; tromboflebită sau afecţ tromboembolice (prezente sau în APP); AVC sau boală coronariană (prez sauîn APP); cc mamar (cunoscut sau suspectat); hemoragii vaginale anormale nediagnosticate; cc estrogen-depend (cunoscute sau suspectate); tum hep ben/maligne (pez sau în APP). Relative: vârstă >35 ani, mari fumătoare (>15tig/zi); migrene sau cefalee severă recurentă, persistentă; HTA; afecţ cardice/renale; DZ; afecţ biliare; colestază în timpul sarcinii; hep activă sau MNI; anemie drepanocitară (tip S/S sau S/C); interv chir, fract / traumatisme severe; lactaţie; depresie profundă .C.I.UTILIZ DIU ABSOLUTE SI RELATIVE. Absolute: sarcină, BIP ac/subac sau cervicită purulentă. Relative: APP de BIP, după ultima sarcină; APP de sarcină ectopică numai pt DIU cu progestative); parteneri sexuali multipli; nulipare 15
  16. 16. (risc de sterilitate ulterioară); lipsa accesului la urmărire med regulată; menoragie sau dismenoree severă; malf uterine (de dimens, formă), inclusiv fibroamele cu deform cavităţii; valvulopatii .CE REPREZ PLANIFICAREA FAM SI ENUM 6 MET CONTRACEPTIVE Planingului familial reprezintă controlul voluntar al fertilităţii prin educaţie privind contracepţia şi bolile cu transmitere sexuală. Aceasta se adresează atât femeilor şi bărbaţilor aflaţi la vârsta fertilă, femeilor în perioada postnatală, cât şi adolescenţilor care şi-au început viaţa sexuală. Metode contraceptive: contraceptive orale; injecţiile şi implanturile contraceptive; dispozitive intrauterine; diafragma şi calota cervicală; spumele, cremele, gelurile şi ovulele contraceptive; prezervativul; contracepţiile bazate pe cunoaşterea perioadelor fertile; măsuri contraceptive de urgenţă; avortul; sterilizarea. ENUM 6 AVANTAJE CONTRACEPT ORALE SI CUM ALEGETI UN AC Avantajele ACO:-contracepţie; -scăderea fluxului menstrual; -scade incidenţa anemiei consecutive; -ameliorarea dismenoreei; -dispariţia chisturilor ovariene funcţionale; -ameliorarea durerilor ovulatorii şi postovulatorii; -scăderea riscului de cancer ovarian şi endometrial; -scăderea riscului de salpingită şi apariţiei unei sarcini ectopice; -ameliorarea acneei; -scăderea frecvenţei apariţiei fibromului uterin în utilizarea pe termen lung (>4 ani); -efect benefic asupra masei osoase. Alegerea unui CO: COC cu o concentraţie <50μg de estrogen este adecvat pt orice femeie (efectele adverse sunt proporţionale cu doza). Există unele variaţi de eficacitate ale progestativelor care intră în componenta COC, dar fără diferenţe clinice semnificative pentru majoritatea femeilor. Pentru femeile care prezintă acnee sau hirsutism sunt indicate progestativele mai noi (desogestrel sau norgestrimat) care au efectele cele mai reduse androgenizante. Efectele adverse apar datorită concentraţiei estrogenului care este de 4 ori mai mare ca în medicaţia indicată în tratamentul menopauzei .ENUM 4 CI ABSOLUTE CI RELATIVE ALE CONTRACEPTIEI ORALE. Absolute: -sarcină; -tromboflebită sau afecţiunile tromboembolice; -AVC sau b. coronariană; -cancer mamar; -hemoragii vaginale anormale nediagnosticate; -cancere estrogen-dependente; -tumori hepat benigne sau maligne. Relative: -vârstă >35 ani; -mari fumătoare (>15 ţigarete/ zi); -migrene sau cefalee severă recurentă sau permanentă; -HTA; -afecţiuni cardiace sau renale; -DZ; -afecţiuni biliare; -colestaza pe timpul sarcinii; -hepatită acută sau mononucleoză infecţioasă; -anemia drepanocitară (tip S/S sau S/C); -interv chir, -fracturi, -traumatisme severe; -lactatie; -depresie profundă .IN CE CONSTA CONTRACEPTIA BAZATA PE CUNOSTEREA PER FERTILESunt cele mai eficiente metode atunci când cuplul limitează raporturile sexuale la perioadele postovulatorii ale ciclului, sau utilizează o metodă de protecţie în celelalte perioade. Cu toate acestea, în multe studii clinice, ratele de sarcină au fost de până la 20%. Metode: 1.Planificarea familială naturală simptotermică: Este bazată pe creşterea cantităţii de mucus cervical clar, elastic, a disconfortului abdominal de scurtă durată aparut la mijlocul ciclului şi mai ales a unei creşteri susţinute a temperaturii corporale bazale la cca. 2 săpt de la debutul menstruaţiei. Se evită raporturile sexuale din prima zi a apariţiei mucusului fertil (scurt timp după menstruaţie) până la 48 de ore dupa ovulaţie (creşterea susţinută a temperaturii şi dispariţia mucusului clar). 2.Metoda calendarului: Trebuie observat timp de 8 luni durata ciclului menstrual. Se calculează astfel: 1 zi fertilă se obţine scăzând 18 din durata celui mai scurt ciclu. Ultima zi fertilă se calculează scăzând 11 din durata celui mai lung ciclu. Exp: pt durata ciclului intre 24-28 zile, perioada fertilă se întinde din ziua a 6-a (24-18) până în ziua a 17-a (28-11). 3.Metoda temperaturii corporale bazale: Indică perioada fără risc de apariţie a unei sarcini, după ce pericolul ovulaţiei a trecut. Temperatura trebuie măsurată dimineaţa, imediat după trezire, înainte de începerea oricărei activităţi. Cu 24-36 de ore înaintea ovulaţiei temp scăde uşor, iar la 1-2 zile după ovulaţie se produce o creştere a acesteia cu cca 0,4oC menţinându-se pe tot restul ciclului. Riscul de sarcină creşte cu 5 zile înaintea ovulaţiei, scăzând rapid spre zero în ziua următoare ovulaţiei. 25.EVAL ST SANAT A COLECTIV PRINCIP INDICATORI A ST DE SANAT A POPUL. Factori demografici: natalitatea, fertilitatea, sporul natural, nupţialitatea, divorţialitatea. Mortalitatea: generală, infantilă, specifică, după cauze medicale. Morbiditatea: incidenţa, prevalenţa, morbiditatea individuală. Dezvoltarea: fizică – înălţime, greutate; neuropsihică – organe de simţ; performanţe intelectuale. FORMULELE DE CALCUL A PRINCIP INDIC DE SANAT A COLECTIVITATIINatalitatea n = (nr născuţi vii/nr mediu locuitori) x 1.000; Fecunditatea fc = (nr sarcini/nr femei 15-49 ani) x 1.000; Mortalitatea infantilă m.inf. = (nr decese copii 0-1 ani/nr născuţi vii interval t) x 1.000; Rata brută a mortalităţii generale m.g. = (nr decese/nr nascuti vii 16
  17. 17. interval t) x 1.000; Incidenţa I = (nr cazuri noi din boala X/nr total persoane) x 100.000; Prevalenţa P = (nr cazuri noi+vechi/nr pers examinate) x 100. CAILE DE TRANSM A HEP VIROTICE : VHA – fecal-orală (alimente infectate, apă poluată fecaloid, lapte, fructe de mare infectate); VHB – percutană, permucoasă, sexuală, perinatală (manopere medicale, manopere nemedicale, inoculări oculte, genitală, salivă, transfuzii); VHC – parenterală, sexuală (manopere medicale, manopere nemedicale, inoculări oculte, transfuzii); VHD – percutană, permuoasă, sexuală (manopere medicale, manopere nemedicale, inoculări oculte, transfuzii); VHE – fecal-orală (alim infectate, apă poluată fecaloid) şi mai rar percutan .ENUM 3 INDIC UTIL IN APRECIEREA ST DE SANAT A POPUL SI FORM DE CALCUL 2 Aprecierea starii de sanatate a unei colectivitati se face prin intermediul unor indicatori: -demografici: natalitate, fertilitate, sporul natural, nuptialitatea, divortialitatea; -mortalitatea: generala, infantila, specifica, dupa cauze medicale; -morbiditate: incidenta, prevalenta, morbiditate individuala; -dezvoltarea: fizica, inaltime, greutate, neuropsihica, organe de simt, performante intelectuale. Natalitatea = (nr.nascuti vii/nr. mediu locuitori) x 1000. Mortalitatea infantila = (nr. decese copii 0-1 an/nr nascuti vii interval timp) x 1000. Cunoasterea acestor indicatori ajuta MF la formarea unei imagini cat mai clare asupra starii de sanatate a colectivitatii, folositoare atat in activitatea preventie, cat si in activitatea clinica. DESCRIETI MORBIDITATEA CA INDICATOR AL STARII DE SANAT A POPULIncidenta reprezinta nr de cazuri noi de îmbolnavire aparute intr-o populatie. Este un indicator mai bun pentru bolile acute; -se poate calcula pe sexe, grupe de varsta, etc.(ex:gripa afecteaza mai mult populatia varstnica iar hepatita epidemica de tip A mai mult copiii scolari.); -variatiile incidentei unei boli arata MF ca se intampla ceva (ex: cresterea incidentei gripei arata inceputul unei epidemi, scaderea ei arata sfarsitul epidemiei.Cresterea incidentei hepatitei A la copiii scolari ar putea insemna ca in colectivitatea respectiva nu s-au luat masurile necesare de igiena,etc); -cresterea incidentei unor boli poate influenta si decizia de diagnostic, deoarece cand suspectam un dg. ne gandim in primul rand la bolile cele mai frecvente si apoi la bolile cele mai rare (ex: icter - suspectam o hepatita B decât o hepatita C/D). Deoarece medicul lucreaza cu legi probabiliste, el trebuie să aiba o gandire statistica. Prevalenta reprezinta cazurile vechi si noi de imbolnavire aparute, care se aduna si raman in evidenta MF pana la insanatosire sau pana la deces (ex: in cadrul examinarilor MF acumuleaza tot mai multe cazuri de IMA spunem ca prevalenta IMA creste). Este un indicator mai bun pentru bolile cronice; reprezinta incarcatura pe care MF o are in asistenta medicala continua. Morbiditatea individuala reprezinta nr persoanelor bolnave din colectivitatea respective. MF inregistreaza in activitatea curenta doar o mica parte din totalul patologiei unei comunitati, o mare parte ramanand necunoscuta, daca nu este cautata in mod activ prin intermediul unor teste.DESCRIETI MORTALIT CA INDIC AL ST DE SANAT A POPUL. Mortalitatea reprezinta un indicator al starii de sanatate a unei populatii. Multe boli inregistrate de MF in activitatea curenta se pot vindeca sau ameliora, dar unele se pot agrava ducand la complicatii, invaliditati sau chiar deces. Indicele brut al mortalitatii generale (IBMG) - reperezinta calcularea mortalitatii in populatia generala. IBMG = nr decese/nr nascuti vii (interval de timp) x 1000. Se poate calcula pt diferite subpopulatii (varsta, sex, domociliu U/R), dar si dupa cauza decesului. Mortalitatea infantila reprezinta nr.decese copii 0-1 an/nr.nascuti vii (interval de timp) x 1000. Poate fi: -precoce = in prima saptamana saptamana dupa nastere datorata leziunilor obstetricale sau malformatiilor congenitale; -neonatala = in prima luna dupa nastere datorita acelorasi afectiuni la care se adauga si bolile ap respirator si prematuritatea; -postneonatala = intre 1 luna si 1 an determinata de b infectioase, b ap respirator, digestiv si malformatii congenitale. Este cea care poate fi influentata cel mai mult de calitatea asistentei medicale. Mortalitatea infantila poate fi influentata de factori de risc endogeni (varsta mamei, rangul copilului, factori genetici si constitutionali, etc) si exogeni (factori fizici, chimici biologici, socio-economici, etc.). Mortalitatea dupa cauze medicale:se calculeaza in functie de nr.de decese dintr-o anumita boala. Exprima riscul de deces prin boala respectiva. Fiind puternic influentata de structura demografica a populatiei si nivelul de dezvoltare economica a societatii respective s-au descris 3 tipuri de mortalitate dupa cauze medicale: -un tip caracteristic tarilor dezvoltate: boli C-V, cancer, accidente; -un tip caracteristic tarilor slab dezvoltate: boli infecto-contagioase, parazitare si boli acute; -un tip caracteristic tarilor in curs de dezvoltare: boli C-V, cancer si boli infecto-contagioase. 26 ATITUDINEA MF IN AMETEALA. Se poate manif de la senzaţia de instabilitate până la criza brutală de vertij rotator. Apare în boli vestibulare, nervoase, metab, cv, dig, psihice. MF stabil dacă este vertij adev /pseudovertij. Printr-o anamneză amănunţită stabil caracterul ne/girator, modul debutlui brusc/treptat, dacă este o ameţeală ac, cr /recurentă, momentul 17
  18. 18. apariţiei (misşcări bruşte ale capului, la scularea din pat, după consum de medic), simpt asociate (greţuri, vărsături,febră, cefalee, tulb de auz, manif neurologice), dacă apare în cadrul unor boli generale (neurologice, cv, oftalmologice). La exam clinic se pot descop tulb de vedere, de ritm, HTA, tulb endocrine, hepatice, renale. Tb să cuprindă probe de echil şi teste de provocare. Tb efect investigaţii pt stabil diagn etiologic. După ameliorea crizei tb continuate investigaţiile pt stab diagn şi colaborare cu specialiştii de profil şi trat coresepunzător. În vertijul sever, mf tb să acorde primul ajutor şi să interneze boln în spital. DISPNEEA MF tb să ia în considerare: -st gen a boln pt a stab dacă boln este/nu conştient; căile aeriene libere/nu; -dacă dispneea este f intensă (criza de rău astmatic) care determ tulb profunde ale hematozei; -dacă dispneea este de tip inspirator (astm cardiac,) sau expirator (AB); FR – polipnee (embolie pulm) sau bradipnee (AB); dacă are tiraj şi cornaj (obstrucţia CRS); dacă are wheezing (AB). La ex fiz MF tb să stab dacă: -mişcările toracelui sunt simetrice/ nu (pneumotorax); MV se aude pe toată aria pulm?; -există raluri ronflante şi sibilante (AB) sau crepitante şi subcrepitante (pneumonii); prez şi alte semn (febră, tahicardie, tulb de ritm, reflux heptojugular). În faţa unui astfel de pacient, MF tb să realiz o examinare cât mai rapidă şi cât mai completă pt a putea stab felul dispneei, a interveni şi dacă este nevoie pt a interna boln în spital .DUREREA TORACICA -evaluare rapidă a st gen a boln; -stabilirea rapidă a intensităţii durerii şi particularităţile ei (anamneză rapidă); -stab altor semne şi simpt asociate (anxios, palid, cianotic sau vultuos); -realizarea exam obiectiv (inspecţia atentă a cutiei toracice, palparea atentă, auscultaţia cordului şi plămânului; măsurarea TA + puls); stabil diagn de probabilitate; -căutarea semnelor şi simpt necesare confirmrii sau infirmării diagn probabil; -efectuarea investig paraclinice care se pot face în timp util. Dacă durerea este cu potenţial grav şi se decide internarea boln, MF tb să acorde primul ajutor şi să stabilească pe cât este posibil diagn etiologic al durerii toracice. PALPITATIILE. MF se poate afla în 3 situaţii: 1.palpitaţiile debutează /sunt însoţite de sincopă şi se pune problemade RCR; 2.palpitaţie recentă (tach parox SV, FiA) în care tb efect o exam rapidă a boln; 3.palpitaţii vechi, eventual extracardiace, în care mf are timpul necesar pt a efectua toate investig clinice şi paraclinice. În cazul în care nu este o urgenţă majoră, mf face anamneza şi exam obiectiv foarte amănunţit, pt a stab particulartăţile palpitaţiilor, condiţiile de apariţie, modul de evoluţie şi simpt clinice asociate. Tb acordată o atenţie deosebită consumului de alcool, cafea, tutun care reprez cauza sau factorul favoizant al apariţiei palpitaţiilor. Palpitaţiile vechi, ca singur simpt, care dispar la efort, fără alte simpt asoc, au prognostic bun. În schimb, cele cu simpt asoc (dureri precordiale, lipotimia, IC), care se agravează la efort, au un progn mai rezervat. În general, palpitaţiile nu tb minimalizate, tb investigate pt stabil diagn etiologic (colaborare cu cardio- /endocrinologul). Palpitaţiile asociate cu alte simpt majore (durerile precordiale, ameţeli, dispnee), tb internate de urg în spital. DURERILE ABDOMINALE. Mf tb să stab dacă este abd acut /nu. Dacă este abd ac, tb să stab dacă este medical sau chir. Mf tb să stab gravitatea şi eventual etiologia bolii. Boln cu abd acut are 3 aspecte: a) aspect de şocat (privire piersută, facies tras, faţă suferindă, transpiraţii rei, respiraţie superficială, puls filiform şi tendinţă de colaps) ce sugerează o perforaţie de organ, peritonită, pancreatită, sarcină extraut ruptă sau infarct meztenteric; b) aspect de anemie (facies palid, uze albe, limbă decolorată, tendinţă de lipotimie) ce sugerează melenă sau hemoragie internă; c) aspect toxic (facies pământiu, supt, ochi înfundaţi în orbite, limbă uscată, saburală, respiraţie mirositoare) ce sugerează ocluzie intest, peritonită bacteriană. Inspecţia abd: excavat ş retractat (peritonită), agitat (ocluzie abdominală), destins (pancreatită ac), cu o proeminenţă inghinală (hernie încarcerată), cu erupţii purpurice (purpura Henock-Schonlein), cicatrici operatorii (ocluzii prin aderenţe, bride). Palparea abd: sensibilitate crescută, hiperestezie, apărare musculară reflexă, diminuare reflexe abd (iritaţie peritoneală); reziatenţă la palpare (peritonite); contractură lemnoasă (peritonite avansate); formaţiuni tumorale (tumori /chisturi abd). La palpare mf descop sediul durerii: epigastru (UGD perforat, pancreatită ac), FID (apendicită ac), hipogastru (sarcină extraut ruptă), FIS (volvulus sigmoidian). Percuţia abd: hipersonoritate (pneumoperitoneu), matitate mobilă în flancuri (revărsat perit, hemoragii perit). Auscultaţie: zg hidroaerice (ocluzie intest), silenţium auscultatoriu (peritonite, infarct mezenteric). Exam gen al boln efectuat rapid: -evaluarea stării ap CV, respirator, excretor; -ascultat cordul, măsurarea TA şi pulsul (importante în hemoragii, perit, st de şoc); -febră (st septice, peritonite, coleistite, apendicite, angiocolite, infecţii urinare, enterocolite); -frisoane (infecţii urinare). Boln cu febră, TA norm, tahicardie pronunţată – şoc compensat, dacă febra şi TA ↓, P↑ - decompensare a şocului. În abd ac medical, st gen nu este f alterată şi manif abd mai atenuate. Stabilirea diang etilogic pe baza discuţiei cu bolnavul /aparţinătorii (modul de debut, evol durerilor, APP ale boln) duc la o atitudine medicală sau chirurgicală. Atitudinea terapeutică: ·abd ac chir şi unele cazuri de abd ac medical tb internate în spital (se solicită serv de ambul); 18
  • NicoletaLiliananasta

    Jul. 1, 2021
  • newinkart

    Jul. 18, 2020
  • DinuAlexutaMaria

    Feb. 5, 2020
  • OanaPascal1

    Feb. 5, 2020
  • emiliatelsca

    Nov. 21, 2019
  • NeluSpataru

    Oct. 15, 2019
  • ShyarSuleiman1

    Aug. 27, 2019
  • AdelaButnaru

    Aug. 7, 2019
  • AncaClaudiaPlesu

    Aug. 5, 2019
  • JakabAniko

    Jul. 26, 2019
  • Marianatefan

    Mar. 20, 2019
  • MirabelaAncuta

    Mar. 6, 2019
  • mirabelatarnovean

    Mar. 6, 2019
  • antoniaratis

    Feb. 2, 2019
  • CristinaZaharia8

    Jan. 8, 2019
  • AndreeaMotiu

    Jan. 6, 2019
  • FlorinPasaliu

    Nov. 3, 2018
  • iuliagreen

    Jul. 23, 2018
  • AlexeAlexandru1

    Jun. 21, 2018
  • FeliciaPascaneanu

    Jun. 5, 2018

Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie

Vues

Nombre de vues

14 997

Sur Slideshare

0

À partir des intégrations

0

Nombre d'intégrations

14

Actions

Téléchargements

545

Partages

0

Commentaires

0

Mentions J'aime

38

×