Studiu privind comportarea pamanturilor slab coezive in adaos cu lianti hidraulici

1. UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI Evoluţia proprietăţilor mecanice alepământurilor stabilizate cu lianţi hidraulici Intocmit: CristianRadu Indrumator: asist. dr. Ing. Daniel Marcel Manoli

2. Prinfolosirealiantilorhidraulici se urmarestedeservireauneirapiditatii in executiesi a necesitatii de marire a capacitatiiportante, deoarece in practicauzula se folosescpamanturileimbunatatite ca strat de fundare. Pentru a stabilizastraturile de fundaresistratul de forma a structurilorrutiere se pot folosiliantihidraulici in diverse procentaje. Insa, in practica, s-a intalnit o mare dificultate in alegereatipului de lianthidraulicdatoritacomportarii sale diferite in functie de tipulpamantului, si in special in functie de tipul de mineral. Acestarticolevidentiazaevolutiaproprietatilormecanice ale pamanturilorstabilizate cu maimultetipuriliantihidraulici, subliniinddiferenteleobtinutedatoritadiferitelorprocente de adaossi a diferentelor de hidratare.

3. INCERCAREAPROCTOR Principiul metodei Metoda Proctor se utilizează pentru determinarea în laborator a caracteristicii de compactare a pământurilor. Pentru un anumit lucru mecanic specific de compactare,se urmăreşte stabilirea umidităţii optime wopt % care trebuie aplicată pământului ce urmează a fi compactat, astfel încât acesta să fie adus la starea cea mai îndesată care se poate obţine pentru acel lucru mecanic, definită prin greutatea volumică în stare uscată, maximă, în kN/m3. În funcţie de valoarea lucrului mecanic specific de compactare se deosebesc 2 încercări Proctor: Normală ( L=6 daJ/cm3 ) Modificată ( L=27 daJ/cm3). Aparatul PROCTOR

4. Încercarea Proctor normală se foloseşte în general pentru stabilirea caracteristicilor de compactare ale terasamentelor de drumuri şi căi ferate, precum şi pentru terasamente la aeroporturi, locuri de parcare şi platforme auto. Încercarea Proctor modificată se foloseşte la stabilirea caracteristicilor de compactare a straturilor de bază, ale straturilor şi a substraturilor de fundaţii pentru drumuri sau din pământuri stabilizate mecanic, ale digurilor şi barajelor din pământ: Secţiune transversală prin ştanţa aparatului PROCTOR

5. MODUL DE LUCRU Proba de material se introduce în cilindru în straturi cu grosimi aproximativ egale. Fiecare strat se compactează prin batere în mod uniform pe suprafaţa cu maiul Proctor, greutatea fiind lăsată să cadă liber. Pentru o compactare uniformă, loviturile se aplică iniţial pe un arc periferic, apoi pe altul mai mic interior, fiecare lovitură nouă acoperind 1/3 – 1/2 din suprafaţa de batere precedentă. Înainte de introducerea materialului necesar unui nou strat, se scarifica cu cuţitul suprafaţa stratului compactat pentru realizarea înfrăţirii acestora.

6. PRELUCRAREA CURBELOR PROCTOR Pentru materialul ales, un praf argilos au fost realizate încercări pe patru tipuri de lianţi hidraulici în diferite procentaje: 1.5%, 3.0% şi 5.0%. Curbele obţinute sunt reprezentate în continuare în funcţie de gradul de compactare maxim obţinut pe proba naturală de pământ. Curbe rezultate în urma încercării Proctor modificat cu pământul natural şi liantul 1 în diferite procente

7. Curbe rezultate în urma încercării Proctor modificat cu pământul natural şi liantul 2 în diferite procente Curbe rezultate în urma încercării Proctor modificat cu pământul natural şi liantul 3 în diferite procente

8. Curbe rezultate în urma încercării Proctor modificat cu pământul natural şi liantul 4 în diferite procente În continuare pentru determinarea modulului de elasticitate au fost realizate probe la umiditatea optimă de compactare corespunzătoare curbei Proctor.

9. EDOMETRUL Principiul metodei Studierea în laborator a compresibilităţii şi consolidării pământurilor constă în urmărirea tasării probelor precum şi a evoluţiei în timp a acestora, sub efectul încărcărilor axiale verticale, aplicate în trepte. Măsurarea deformaţiilor, sub încărcare constantă, se face pe epruvete cilindrice, cu deformaţii laterale nule şi cu drenare pe feţele inferioare şi superioare. Pregătirea probelor Pentru a determinamoduliiedometrici au fostrealizate probe la umidiatatea optima de compactare, determinataprinincercarea Proctor, care s-au incercat la compresiunedupa 28 de zile. Pentru a urmarievolutiamodulului de elasticitatein conditiidiferite de umidiatate, incercarile au fostrealizate la umiditatea optima, cat siimersate initial pentru a determinacomportareapamantuluicompactat.

10. Prelucrarea curbelor compresiune-tasare Pentru toate probele încercate au fost reprezentate curbe decompresiune –tasare atât în stare naturală cât şi submersată, încărcarea probelorrealizându-se pe treptele de 12.5kPa, 25kPa, 50kPa, 100kPa, 200kPa, 300kPa, 400kPa şi 800kPa cu descărcare pe fiecaretreapta. Curbade compresiune tasare la umiditatea optima de compactare

11. Curbade compresiune-tasare a liantului 1 in stare naturala Curbade compresiune-tasare a liantului 1 in stare inundata

12. Curbade compresiune-tasare a liantului 2 in stare naturala Curbade compresiune-tasare a liantului 2 in stare inundata

13. Curbade compresiune-tasare a liantului 3 in stare naturala Curbade compresiune-tasare a liantului 3 in stare inundata

14. Curbade compresiune-tasare a liantului 4 in stare naturala Curbade compresiune-tasare a liantului 4 in stare inundata

15. Concluzii Diagrama modulului de elasticitate M1-2 pentru toate încercările realizate în stare naturală Diagrama modulului de elasticitate M1-2 pentru toate încercările realizate în stare inundată

17. Vamultumesc!