2585 de vizualizari. In asteptarea unui raport cotrocean prezidential despre agricultura, produsele locale.

1. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro
Failed to load the data
Contul meu EUR 4.5757 1
Actualizat acum minut caută în Evz.ro
ACTUALITATE ALEGERI SUA 2012 POLITICĂ ECONOMIE SPORT TIMP LIBER VIAŢĂ EVZ SPECIAL TURISM ABONAMENTE
Secţiuni: EROII EVZ Religie Horoscop Urania Sănătate Protecţia Consumatorului EVZ Verde
CAMPANIE EVZ Friday, 15 July 2011. 2585 vizualizări, 13 comentarii, 23 voturi Trimite pe:
Recomandă
E­mail
La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu Dimensiune text
Yahoo! Messenger
sapa….praşila a doua Tipareste
Facebook
Comenteaza Twitter
Autor: Tiberiu Cazacioc
Conversie PDF Altele
Radu Anton Roman a lăsat o puternică şi importantă amprentă în cultura
română, cea mai vizibilă fiind seria de lucrări “Poveştile bucătăriei româneşti",
despre regăsirea şi recuperarea culturii gastronomice rurale, autohtone. A eco­
gastronomiei.
Îi datorăm o importantă sensibilizare a opiniei
publice, atât prin scris, cât şi prin producţii de
televiziune, în ce priveşte dreptul nostru, ca
români, la hrană, nu la alimente. Dl. Roman nu a
făcut nici apologia parizerului şi nici a
cremwurştilor, ci a bucătăriei ţărăneşti, o cultură
culinară ce trebuie şi poate fi repusă cu drepturi
depline, între tacâmurile potrivite, pe masa
românilor. Suntem mai prejos ca italienii, francezii,
grecii, ruşii, spaniolii? Trebuie să mutăm
salamurile din supermarket, acasă, în frigiderele
noastre, iar profiturile altora, să le trimitem din
România, afară?
Semnele schimbării care prevestesc
renaşterea satului şi a fermei rurale în
România sunt peste tot, este suficient să le
acordăm atenţie. La Palatul Cotroceni,
funcţionează o comisie care are ca obiect de
studiu agricultura şi dezvoltarea rurală,
adună la un loc cunoscuţi specialişti din
mediul didactic şi academic, este condusă
de Valeriu Steriu, specialist în agricultură, Find us on Facebook
dar şi politician. Cu siguranţă, ca atâtea alte
comitete şi comisii, va da naştere unei evz.ro
dezbateri furtunoase despre viitorul Like
agriculturii româneşti. Agricultură pe care,
fiecare, o înţelege altfel. Unii se gândesc la 32,457 people like evz.ro.
producţii uriaşe de cereale şi la exporturi, alţii, la micii fermieri şi dreptul lor de a exista, iar
unii ridică în slăvi biotehnologiile sau OMG­urile. Numai că prima şi a treia cale, sunt
abordări posesive şi vor umple satele de muncitori cu ziua, creînd suprafeţe imense de
Sanda-ana Ion Si Stefana Axente Lory FitzoasaUngureanu
monoculturi prin care nu se va vedea picior de ţăran, ci câmpuri gălbioare cât vezi cu
ochii. Este de mirare cum se poate vorbi de grădina carpatină, dar din care vor dispare
ţăranii, ca alungaţi cu DDT. Grădină, grădină, unde îţi vor fi grădinarii?
Sas Pd-l Cricau Alina Si Tibi Kamy Ramona
L­am ascultat, într­o înregistrare, pe ministrul francez al agriculturii, Bruno Le Maire, cu un Facebook social plugin
punct de vedere privind viitorul acestei ramuri economice, spunând că modelul agricol
conform căruia, unele ţări foarte dezvoltate produc prin agricultura industrială foarte mult,
iar altele mor de foame, este depăşit. Şi a venit vremea să schimbăm această situaţie cu
o alta, zicea dânsul. Trebuie susţinute ţările sărace şi înfometate să îşi reconstruiască
agricultura locală, pentru că aceasta este calea. Adică, să fie ajutaţi să înveţe să
‘pescuiască’, nu să le dăm peşti tot timpul. Europa unită, cu a sa reformă a Politicii
evz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 1/5

2. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro
Agricole Comune, în această direcţie va merge: agricultura durabilă, cu faţa spre micii
fermieri. Slow Food înseamnă şi asta, cât mai puţină agricultură industrială, cât mai multă
agricultură cu respect faţă de mediu. Chiar aşa, de ce companiile care exploatează
resurse petroliere, de exemplu, sau cele care produc ciment, sunt supuse atenţiei opiniei
publice, pentru efectul lor asupra mediului (prin aşa numita responsabilitate socială
coporatistă) ,dar dinspre marile companii din agricultura industrială, nu auzim mai nimic,
în ce fel se îngrijesc ele faţă de mediu? Ce fel de teren lasă în urma lor, respectă mediul?
Dacă ne­ar păsa, am avea şansa să micşorăm doza de pesticide, fertilizanţi, ierbicide la
micul dejun.
Străinii învaţă să înţeleagă un mod de viaţă rural
EcoRuralis este o organizaţie nonguvernamentală care desfăşoară mai multe proiecte
legate de lumea satului românesc, pentru păstrarea modului de viaţă al ţăranului român şi Cresterea Porcilor
promovarea agriculturii durabile. După cum spun chiar ei, sunt o asociaţie de ţărani. Ei Afacere cu profit de 2497 Euro Dupa doar 87
sunt şi partenerul naţional pentru programul WWWOOF România, viaţa la ţară. Străinii se de zile ­ Detalii aici
înscriu, sunt selectaţi şi eventual acceptaţi să trăiască, să muncească şi să înţeleagă un cresterea­porcilor.ro/Detalii
mod de viaţă rural ce dispare în Occident datorită asaltului urbanizării şi al agriculturii Finantare imm
industriale, în gospodării care practică agricultura organică. Este chiar o muncă la
Finantare prin program Kogalniceanu 70%
animale, la câmp şi în gospodărie, cu mijloacele şi instrumentele din ogradă. Oare ce îi dobanda suportata de stat
aduce pe ceilalţi europeni la noi, la ţară, la latrina din fundul curţii, la rânit balegă, la dat www.otpbank.ro/Finantare+imm
cu sapa, lucruri de care românii fug, ca dracul de tămâie, de la ţară la oraş şi mai
Cresterea Porcilor
departe?
Afacere cu Profit 3304€/luna dupa 162 Zile
cu 50 Porci. Detalii aici
Willy Schuster este un om obişnuit, care trăieşte la Moşna, lângă Mediaş, în judeţul Sibiu. www.crestere­porci.ro
Căsătorit cu Lavinia, familie cu copii, având în grijă o minunată gospodărie la ţară, a pus
pe picioare Bio­Moşna, la întoarcerea din Germania, în 1997. Este om cu carte, ştie patri
limbi străine, toate materne, s­ar putea spune. Practică agricultura tradiţională în mica lor
gospodărie, parcă săseasco­elveţiană. O agricultură care pare a fi a doua lor credinţă, ca
şi pentru prietenii pe care îi inspiră. Cresc vaci dintr­o rasă românească veritabilă,
mocăniţa, parte a patrimoniului genetic naţional, aşa cum este sura de stepă sau bruna
de Maramureş. La Bio­Moşna se folosesc metodele tradiţionale de creştere a animalelor,
în adăposturi cu curenţi de aer puternici, chiar şi iarna. În câţiva ani au creat o gamă de
produse lactate, oferă consultanţă în agricultura organică. Puteţi afla de la ei, prin cursuri,
cum se prelucrează laptele în gospodărie. Cu tot respectul pentru ei, fără ironie, îi asemăn
cu comunitatea Amish, precum cea din America. Cu oameni ca Willy şi Lavinia şi grupul
tot mai numeros de ţărani români, mici fermieri, care îi urmează, agricultura industrială are
rău de furcă.
Micii fermieri şi îngrijirea livezilor
Odorheiul Secuiesc înseamnă pentru unii din concetăţenii noştri, regiunea Odorheiului.
Aici, Fundaţia CIVITAS pentru Societatea Civilă, a desfăşurat un proiect denumit
“Fructele tradiţiilor" (“Székelygyümölcs") finanţat din fonduri acordate de către Guvernul
Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creştere
economică şi dezvoltare sustenabilă în România. Ideea a fost simplă: să îi adune pe micii
fermieri din regiune şi să îi asocieze în jurul ideii de stimulare a îngrijirii livezilor,
prelucrarea fructelor tradiţionale, valorificarea produselor locale sănătoase, pentru a
contribui la sustenabilitatea comunităţilor şi totodată a mediului înconjurător. CIVITAS
lucrează împreună cu mai multe organizaţii din România, prin RuralNet, în sprijinjul
comunităţilor rurale, a micilor fermieri de aproape 10 ani.
Cultura transhumanţei se pierde
Asociaţia Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman a colaborat anul trecut pentru o
vizită la Târgul Ţăranului, un târg Slow Food din Bucureşti, a unui grup de studenţi
masteranzi, de la una din cele mai prestigioase şcoli academice din Europa, dedicată
dezvoltării durabile, Universitatea Wageningen din Olanda. Aflaţi într­o călătorie de studii
în România pentru a studia procesul tradiţional al producţiei brânzei în jurul Sibiului,
precum şi obiceiul păstoritului, studenţii din mai multe ţări ale lumii, au fost uimiţi să poată
studia, în Europa, un ciclu de producţie încă atât de vechi. În analiza lor, regretă, că, din
păcate, este posibil ca această cultură a transhumanţei să se piardă. Ei da, unii încă mai
pot veni în România să mulgă oi şi să bea jintiţă, pentru că se mai poate. Dar şi noi putem
înlocui asta cu multe fabrici cun instalaţii de inox care produc brânză industrială. Pentru
că putem, nu?
Viaţa la ţară este un model complex
ASR Charles, Prinţul de Wales caută în România ceea ce a scăpat de furia betoanelor, a
termopanelor, caută istoria satului şi anume a vechilor sate săseşti. Caută ceea ce noi
avem în faţa ochilor, dar distrugem cu inconştienţă, frumoasele gospodării ţărăneşti,
evz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 2/5

3. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro
casele bătrâneşti, acelea care fac particulară istoria locului, pentru a înconjura frumoasa
vilă de termopan cu un gard de tablă inox, să moară de ciudă olandejii, că la ei aşa ceva
nu există. La urma urmei, avem Muzeul Satului, este suficient, nu? La Viscri, au fost
restaurate gospodării, au fost păstrate elementele de tradiţional ale culturii săseşti, cu
ajutorul fundaţiei Mihai Eminescu Trust. Fundaţia ADEPT lucrează de mai mulţi ani în
zona Târnavei Mari şi a pus pe picioare un model autohton de dezvoltare rurală, precum
şi o făbricuţă pentru prelucrarea fructelor şi producerea de gemuri. Deci se poate interveni
în mediul rural pentru a construi cu ţăranii modele viabile de dezvoltare rurală? Se poate
şi toate astea au un final fericit: acolo pot merge copii şi adulţii în vacanţă, şi putem avea
şi hrană adevărată şi gustoasă pe mesele noastre. Viaţa la ţară este un model complex,
nu este vorba doar de o fermă mică, statistică, cum gândesc mulţi birocraţi, care visează
grafice cu productivitate, ci înseamnă familia de acolo, locurile de muncă din gospodărie
şi păstrarea unui mediu curat, fiind şi un suport pentru cei care trăiesc la oraş. Hai să
înlocuim totul cu betoane, cu asfalt şi autoturisme, cu mii de hectare de cerele şi plante
tehnice, spre preamărirea civilizaţiei contemporane, să ne încolonăm să vizităm ferme de
mii de porci şi milioane de găini chinuite şi să punem în servere web amintirea ţăranilor. A
murit ţăranul român? Încă nu, dar nici să nu îl sugrumăm cu mâna noastră. Alţii vor să îl
cumpere.
Un francez care face agricultură în România, s­a căsătorit şi are şi copii aici, merg la
şcoala din sat, spune într­un interviu publicat recent că foloseşte soiuri de grâu româneşti,
pentru că ele sunt adaptate pământului de aici. Este păcat, ne spune el, că această
diversitate genetică se pierde, fiind folosite tot mai mult soiuri de import pentru culturile de
plante agricole. Şi Uniunea Europeană pledează pentru păstrarea diversităţii genetice a
raselor, soiurilor de plante, a speciilor europene. Şi mişcarea Slow Food doreşte asta, şi
mulţi dintre noi ne dorim, pentru că a te hrăni înseamnă de fapt reunirea familiei în jurul
mesei, gătit şi bucătăreală, cultura pregătirii hranei. Bun, curat produs şi corect preţuit,
pentru că munca ţăranului nu este ieftină. Ieftin este parizerul cu 10% carne!
Recomandă articolul
Like 44 people like this.
Anunturi Google
Fonduri Europene în 2012 Crește Găini Ouatoare Finantam Agricultura
Proiect Complet pt a primi Afacere cu Amortizare în 68 Zile In cele mai bune conditiiDobanzi
FonduriEuropene fără Cofinanțare în șiProfit 225 ron/zi la 600 păsări mici si flexibilitate mare
9 săpt www.cresterea-gainilor.ro/detalii www.bancatransilvania.ro
www.fonduri-nerambursabile.eu
Taguri:slow food, agricultura Trimite pe:
Articole similare
”Ion”, în varianta americană. Peste ocean nu se mai
caută acțiunile la bursă, ci pământul arabil
Sunday, 21 October 2012
Ultima zi în care pot fi depuse cereri pentru ajutorul
din agricultură
Monday, 15 October 2012
Agricultorii se pregătesc de proteste
Tuesday, 09 October 2012
Conversaţiile prind viaţă
Discuţi des despre gadget­uri?
Află şi părerea altora, pe noul canal de documentare Digi World.
Anunturi Google
filtre apa osmoza inversa Fonduri Nerambursabile Crestere Gaini Outoare
dozator apa, filtre NewLine Ghidul Complet pt a primi Obții Fonduri Europene în 82
Germanyfiltru bioceramic-creste PH- FonduriEuropene in doar 2 luni si 17 zile,Profit 2510€/lună la 3000 găini
ul apei Zile www.afaceri-gaini.ro/detalii
www.daraqua.ro www.fondurieuropene2012.ro
Spune­ţi părerea!
15 July, 21:21. Bulakov_ 0 răspunsuri, 5 voturi
Pai daca numa' amu s­a apucat comisia sa studieze agricultura....vine dreakului iarna si murim de foame
Votează Răspunde Raportează
15 July, 20:42. Bulakov_ 0 răspunsuri, 6 voturi
"In lumea asta cacacioasa
Sunt cate unii care lasa
In urma miros de tigan
Transmis prin fax de la Modrogan!!!!"
Bulakov_ cel cult!!!!
Votează Răspunde Raportează
evz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 3/5

4. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro
15 July, 20:13. Bulakov_ 0 răspunsuri, 4 voturi
"In lumea asta prost facuta,
Oranjgutanii scriu in loc sa puta !
Si scriitori adevarati
Sunt dati afara de oranjgutani"
Bulakov_ cel destept!!!!
Votează Răspunde Raportează
15 July, 13:57. eusor 0 răspunsuri, 2 voturi
Vrei sa scapi de agentii imobiliari? Acum eusor.ro
Votează Răspunde Raportează
15 July, 11:52. Popescu 0 răspunsuri, 4 voturi
... multumim , aferim .... sa dea El liniste ...
Votează Răspunde Raportează
15 July, 11:52. Sergiu 0 răspunsuri, 3 voturi
Acest curs Leu, Euro este unul artificial fara acoperire deoarece moneda romaneasca se poate aprecia doar
atunci cand salariile cetatenilor cresc, ( diferenta intre moneda romaneasca si moneda euro este foarte
mare) diferenta aceasta artificiala nu are acoperire, deoarece moneda romaneasca se aprecieaza doar cu
''ajutorul'' Multiplicarii (Tiparire) numeral putin s­au mult, atat cat sa tina cursul intr­o variatie dar cu diferente
mici intre moneda romaneasca si euro (acest lucru este ca, un avant pentru potentiali debitori), (tiparirea are
efect de bumerang, deoarece afecteaza atat Economia, cat si Investitiile, Locuri de Munca, Salariile si Traiul
de Viata al Cetateanului, mai mult de atat cetatenii straini ar putea scote valuta din tara deoarece salariile
cetatenilor romani sunt foarte mici, rezulta Putere de Cumparare Scazuta, orientandu­se catre alte tari atat
investitorii cat si cetatenii) cea de­a doua varianta este cea mai potrivita deoarece gaurile din economie sunt
mari deoarece bancile (au antrenat ''conducatorii'' la Coruptie iar cetatenii la Sclavie iar Economie ioc) si din
anumite bugete pe care ''tot noi le vom platii'' prin noi Taxe si Impozite, prin Taierea Salariilor si a Pensiilor,
acest curs are ca scop Manipularea Cetatenilor de a schimba euro in lei si de a prinde oamenii naivi in Plasa
Creditelor (singura sursa de profit a bancilor) repet acest curs nu are acoperire si asta se intampla datorita
Mafiei Bancare. Jos Coruptia, romania tara Mafiei Bancare!
Numai platiti Creditele, nu se merita acestia stiau de criza, nu va lasati Manipulati de 'ofertele' Bancilor,
acestia isi doresc doar un profit dublu prin:Supraevaluarea Achizitiilor, Refinantare Creditelor (mentinerea in
continuare a debitorului in cursa pentru plata creditelor); 'dobanzi mici' (dobanzile sunt exagerat de mari) si
intr­un final asumarea dvs. (ani, bani,timp pierdut) pentru toate acestea. Viata are Prioritate !
Votează Răspunde Raportează
15 July, 10:56. Seneca 1 răspuns, 5 voturi
Agricultura ca mod de (semi)subzistenta nu poate functiona daca nu se faciliteaza anumite conditii de viata.
Conditii specifice traiului intr­o zona rurala, da, dar civilizate! De ani de zile fac agricultura de semi­
subzistenta in Insulele Canare, un pic din toate ­ legumicultura, pomi fructiferi, cresterea animalelor (oi si
capre), activitati pe care le combin cu munca mea de profesor. Acolo, problemele de care ne lovim zi de zi si
an de an, cum ar fi dificultatea terenului (structura geologica, inclinatie etc), departarea fata de continentul
european si multe alte piedici se vad compensate de conditiile civilizate de trai din mediul rural ­ apa
potabila si in "extravilan" (fara alimentare continua cu apa potabila nu poti creste animale), apa de irigat,
curent electric (sau stimulente pentru adoptarea alternativelor energetice "renovabile"). Dar nu asta voiam
sa scot in evidenta ­ cat de bine e acolo si cat de rau e in Romania. Intentia mea este aceea de a sublinia
faptul ca daca nu vedem acest tip de agricultura (mica agricultura, agricultura de semi­subzistenta,
agricultura traditionala sau cum s­o mai putea numi) ca o cerinta sociala, atunci, oricati bani s­ar cheltui,
problema (sociala) va persista. Va las aici doua intrebari, atat forumistilor cat si celor care au in maini viitorul
dezvoltarii rurale din Romania:
1. Cine are priceperea si experienta necesare desenarii unei solutii reale la problema diminuarii atat a
populatiei din mediul rural cat si a rentei acesteia? Daca­l cunoasteti, puneti­l la treaba AZI! Ala sa faca
proiecte, nu toti oportunistii convertiti peste noapte in "consultanti in agricultura".
2. Cine are bunul simt de a schimba actuala imagine a traitului "la tara", cu WC­ul in fundul curtii si cu
noroiul pana peste glezne? (Asta e "mediul rural" in care vrem sa traiasca taranul roman? Cati dintre noi ar
trai asa?).
Cand cei vizati de cele doua intrebari vor da un pas inainte, abia atunci lucrurile vor incepe sa se schimbe.
Pana atunci, pe de­o parte, politicile facute din birou de un "specialist", dupa criterii "trendy" si "eco" si
altele de el inventate sau imaginate si pe de alta, mentalitatea agriculturii ca "bisnis", "afacere pe mana
mare", "ca la NASA", vor tarai nu numai agricultura ci intreaga lume rurala pe acelasi drum ca cel de azi,
drum care nu ajunge nicaieri. Fara redobandirea demnitatii si a recunoasterii sociale a celor care traiesc la
tara prin decizie proprie, nu ca o situatie fara iesire, nu se va face nimic. Ii spuneam mai acum o luna in urma
unui "team leader" ­ care lucreaza la o firma de "consulting" din Bucuresti si care este "expert 1" intr­un
curs de "management" al fermei ­ toate aceste lucruri legate de aspectul eminamente social al Masurii 141
si stiti ce mi­a zis? "Nu, nu, sa stiti ca si la noi aia de la tara sunt asistati social, ca de­aia au bani de stau
toata ziua la bar". Asta intelesese el, asta mi­a raspuns. Nu de oamani asa e nevoie. Astfel de oameni nu au
acea presupusa empatie fata de cel pe care l­as numi "homo ruralis" ­ specie pe cale de disparitie!
Va multumesc pentru rabdare
Votează Răspunde Raportează
15 July, 16:50. Ada I 0 răspunsuri, 3 voturi
Aveti dreptate. Si eu cred ca acest articol, ca orice la nivel teoretic, suna bine. Problema e ca la
practica ajungem greu si imi lasa impresia ca seamana cu unul din miile de proiecte ramase in
sertare. Chiar daca au fost incercate partial, in practica, au ramas undeva la nivelul a cateva
gospodarii, prea putine si cu prea putin "marketing" ca sa devina exemple de urmat.
Trebuie sa iesim din cercul vicios in care taranul nu poate face mare lucru cu campurile lui pentru ca
mijloacele lui financiare sunt aproape inexistente, iar statul nu are puterea, rabdarea si nici dorinta sa
il ajute. In plus, agricultura se face nu numai cu bratele, ci si cu minte si cu suflet. Suna pompos, dar
daca nu ai grija de pamant, de natura, daca nu rotesti culturile ca sa nu saracesti pamantul, daca nu
respecti ce ai la dispozitie si ai grija sa pastrezi, degeaba crezi ca poti sa faci agricultura sustenabila.
Taranii, fermierii mici, au nevoie, pe langa consiliere, si de mijloacele materiale necesare ca sa poata
scoate roadele pamantului.
Intr­adevar, intr­o tara mica cum e Romania, poate ca un sistem agricol bazat pe ferme enorme, cu mii
de hectare la un loc, nu e neaparat cea mai buna solutie. Fermele mici, cu produse bio, eco, sau cum
s­ar fi numind ele, ar fi poate benefice Romaniei din mai multe puncte de vedere: ar contribui la
pastrarea unor valori ale satului prin sustinerea locuitorilor lui si incurajarea continuarii unor activitati
specifice satului, ar aproviziona orasele cu produse naturale, infinit mai bune pentru sanatatea
omului decat fructele, legumele si cerealele tratate cu pesticide, insecticide, fungicide etc. si
produsele de origine animala, provenite de la animale tratate cu hormoni si hranite cu diverse
produse artificiale, ar aduce poate aceste produse pe pietele internationale, in conditiile in care ar
deveni competitive etc.
evz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 4/5

5. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro
Din pacate, trendul in politicile agricole ale tarii noastre nu pare sa mearga in aceasta directie. Taranii
par din ce in ce mai impovarati de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca produsele lor, conditii
pe care azi nu isi permit sa le respecte din lipsa banilor. Poate ca bani s­ar mai gasi in diverse surse
de finantare, dar majoritatea celor mai in varsta nu au acces la informatie sau nu stiu unde sa o caute,
cei tineri parasesc satul pentru ca fug de saracie lucie si de munca grea si de multe ori abrutizanta. Si
asa, cei care raman continua sa se invarta in acest cerc vicios al lipsei mijloacelor.
Votează Răspunde Raportează
15 July, 09:18. costobocus 1 răspuns, 5 voturi
uneori suntem mai catolici decit papa!imi aduc aminte de un reportaj vazut cred ca la tvr1,unde un fermier isi
adusese o instalatie portabila de facut suc din mere:la noi ca sa poata vida sucul 100%natural ii trebuiau 100
de avize,aprobari,spatii amenajate,in timp ce in germania,de unde achizitionase instalatia,aceasta putea fi
utilizata chiar in livada.am impresia ca si acum,la o pensiune rurala alimentele servite ttrebuie achizitionate
numai din comert(cu E­urile,colorantii,acidifiantii de rigoare).de ce sa nu permitem legal servirea produselor
100%naturale din gospodarie?a!s­ar face evaziune fiscala si statul ar pierde 2 bani.poate!dar veniturile
realizate prin turismul traditional ar creste semnificativ.
Votează Răspunde Raportează
15 July, 19:33. parerescu 0 răspunsuri, 2 voturi
in umila mea parere am avzut prin filme cat e de usor sa ai o mia afacere prin tarile din vest si state..
orice gospodina isi vinde gemul reteta proprie daca vrea neaparat; la noi obtin avize numai cei care
au pe cineva undeva si sunt ai cuiva(recte partide); mi ­s adus demult entuziasmul de a deschide o
mica afacere in urbea mea fiindca.. am vazut cum e.. idei am tot avut si mai am; singurl regret
improtant e ca nu m­am carat cand a fost vremrea
Votează Răspunde Raportează
15 July, 08:28. John 1 răspuns, 5 voturi
Este clar ca suntem pe drumul bun! ..."funcţionează o comisie care are ca obiect de studiu agricultura şi
dezvoltarea rurală"
Votează Răspunde Raportează
15 July, 10:32. stefan cel batran 0 răspunsuri, 4 voturi
S­a aplicat vechea intelepciune: "Vrei sa ingropi o idee ? Infiinteaza o comisie ! "
Votează Răspunde Raportează
15 July, 00:31. horea 0 răspunsuri, 9 voturi
Foarte interesant! Presimt ca ar putea sa fie inceputul unei lungi serii de articole inclusiv pe subiectul
transhumantei, care i­a dus pe romani pana in Slovacia, si binenteles in toata peninsula Balcanica.
Transhumanta e la fel de veche ca si poporul roman....
Spor la scris!!
Votează Răspunde Raportează
Lasă un comentariu
Numele este obligatoriu
Adresa de e­mail va fi verificată, dar nu va fi publicată
Categorii Utile evz.ro Diverse
ACTUALITATE Contul meu RSS Contact
ALEGERI SUA 2012 Forum Mobil Publicitate
POLITICĂ Vremea Newsletter ABONAMENTE caută în Evz.ro
ECONOMIE Curs valutar Regulament
SPORT Horoscop comunitate
TIMP LIBER Termeni si conditii
VIAŢĂ Cariere
EVZ SPECIAL
TURISM
ABONAMENTE © Copyright 2010. Toate drepturile rezervate
evz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 5/5