Am publicat si in aceasta revista un text oportun-necesar, despre Rowmania. Publicația Tematică Nr. 6 - Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Patrimoniul cultural tradițional și natural – Abordare interdisciplinară. Publicația “Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Patrimoniul cultural tradițional și natural – Abordare interdisciplinară” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Programul Național de Dezvoltare Rurală și valorificarea patrimoniului cultural și natural Implicarea grupuri lor de acțiune locală în valorificarea patrimoniului cultural și natural; Studii de caz; Opinii; Întâlnirile Grupului de Lucru Tematic 1

1. r. 6
ăN
ic
at
t em
a
ţia
ic
Dezvoltarea durabilă
bl
a satului românesc.
Pu
Patrimoniul cultural
tradiţional şi natural
– Abordare interdisciplinară –

2. Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.
Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Unitatea de Sprijin a Reţelei pot fi accesate pe Internet:
www.madr.ro; www.rndr.ro
USR: Departamentul de Publicaţii, 2012
© RNDR, 2012
Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

3. CUPRINS
ABREVIERI.........................................................................................................................................................................2
PREZENTARE.....................................................................................................................................................................3
cuvânt înainte. ............................................................................................................................................................4
.
dezvoltarea durabilă a satului românesc
Patrimoniul cultural tradiţional şi natural – Abordare interdisciplinară ...........................6
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi valorificarea
patrimoniului cultural şi natural.................................................................................................................10
Implicarea grupurilor de acțiune locală în valorificarea
patrimoniului cultural și natural................................................................................................................. 14
Studii de caz. ............................................................................................................................................................... 15
.
Comuna Ciocănești, Bucovina – exemplu de valorificare a patrimoniului,
prin păstrarea arhitecturii tradiționale................................................................................................................ 16
„Salvgardarea patrimoniului construit. O cale spre dezvoltarea durabilă a turismului sud-transilvănean” ..... 18
„Mișcarea Rowmania pentru un turism lent în Delta Dunării”............................................................................ 19
Revitalizarea obiceiului „Udătoriul”. .................................................................................................................... 21
.
Pensiunea agroturistică „La Bade Ioane”..............................................................................................................23
Oraşul, înapoi la sat. Şezătoarea de la Pietriceaua. ..............................................................................................24
.
Lecție pentru valorificarea potențialului productiv al pomilor fructiferi.............................................................26
Practici agricole și biodiversitate. .........................................................................................................................28
.
Programul de dezvoltare rurală „Cele mai frumoase sate din România”............................................................ 30
Obiceiul „armindenilor” (arminzinilor)................................................................................................................ 31
Reamenajarea stânelor în scop turistic.................................................................................................................33
OPINII...............................................................................................................................................................................35
Pledoarie pentru salvarea patrimoniului vernacular............................................................................................36
Opinie privind condiția meșterului popular la târgurile tradiționale . ................................................................39
Muzica tradițională, încotro?............................................................................................................................... 40
Pensiunile agroturistice – păstrarea autenticității...............................................................................................42
Pledoarie pentru îmbrăcămintea tradițională......................................................................................................44
Întâlnirile GLT 1. .......................................................................................................................................................45
.
Membrii Grupului de Lucru Tematic (GLT) 1 - Prima întâlnire . ........................................................................48
CONCLUZII.......................................................................................................................................................................49

4. ABREVIERI
AM-PNDR Autoritatea de Management pentru PNDR
APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
CE Comisia Europeană
CNC Comitetul Naţional de Coordonare
DADR Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
DGDR Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală
GAL Grupul de Acţiune Locală
GL Grupuri de Lucru
GLT Grupuri de Lucru Tematice
GLL Grupul de Lucru LEADER
INS Institutul Naţional de Statistică
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PAC Politica Agricolă Comună
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
PNS Planul Naţional Strategic
REDR Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală
RNDR Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală
UE Uniunea Europeană
USR Unitatea de Sprijin a Reţelei
2

5. PREZENTARE
P
ublicaţia „Dezvoltarea durabilă a
satului românesc. Patrimoniul cultural
tradițional și natural - Abordare
interdisciplinară” face parte din seria de
publicaţii tematice realizate de Unitatea de
Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare
Rurală şi continuă seria publicaţiilor tematice
anterior prezentate:
Publicaţia tematică nr. 1 „Înfiinţarea şi
organizarea Grupului de Lucru LEADER şi a
Grupurilor de Lucru Tematice”;
Publicaţia tematică nr. 2 „Bune Practici
şi Inovare”;
Publicaţia tematică nr. 3 „Forţa de
muncă în mediul rural”;
Publicaţia tematică nr. 4 „Asociere,
cooperare, comunicare”; şi a nevoilor PNDR 2007-2013, precum şi la
Publicaţia tematică nr. 5 „Provocări dezvoltarea mai echilibrată a zonelor rurale.
pentru creşterea competitivităţii în mediul
rural din România”. Publicaţia tematică nr. 6 „Dezvoltarea
durabilă a satului românesc. Patrimoniul
Acestea sunt realizate pe baza activităţii cultural tradițional și natural - Abordare
Grupurilor de Lucru Tematice formate din interdisciplinară” se adresează instituţiilor
membri RNDR şi reprezentanţi ai AM- şi organizaţiilor interesate de acest subiect:
PNDR care prin analize şi prin diseminarea administraţii locale, autorităţi centrale,
rezultatelor activităţii lor contribuie la organizaţii neguvernamentale, grupuri de
tratarea eficientă a specificului zonelor rurale acţiune locală, grupuri de lucru tematice etc.
3

6. cuvânt înainte
Dr. Virgil Ştefan NIŢULESCU
în detrimentul unor zone în care au fost
Î
n primii ani de după 1989, au apărut realizate investiții tocmai pentru a atrage
două curente de opinie în ceea ce privește turiștii (stațiuni de schi sau stațiuni litorale).
patrimoniul cultural românesc. În vreme Cu toate acestea, nu există o strategie
ce unii au considerat că trebuie să renunțăm de conservare a satului românesc și de
la ceea ce ne definește ca națiune, preluând dezvoltare durabilă a acestuia – strategie
valori străine, alții au opinat că este necesară care ar sprijini și dezvoltarea turismului.
menținerea valorilor culturale românești.
Satul românesc are multiple tradiții legate
Aderarea României la Uniunea Europeană de momentele principale ale ciclului vieții
a însemnat și începutul unei reevaluări (nașterea, căsătoria, moartea) și de relația
a identității etnoculturale, în contextul omului cu natura, în munca sa (cultivat,
globalizării. Ce ne definește pe noi, ca recoltat). Toate aceste tradiții pot fi
români, ce ne este specific, cu ce contribuim valorificate și din punct de vedere economic.
la diversitatea culturală a Uniunii Europene? Cum facem acest lucru, ferindu-ne de kitsch-ul
Apartenența la Uniunea Europeană care a pătruns aproape în orice ungher al
înseamnă respectarea unor norme comune, țării, în arhitectura tradițională, în muzică,
care au rolul de a uniformiza o serie de în meșteșuguri și în manifestările prezentate
practici, însă în ceea ce privește patrimoniul drept „tradiționale”?
cultural, norma este păstrarea specificului
etnocultural, reliefarea acelor trăsături care Publicația de față cuprinde opinii și sugestii
diferențiază o zonă a Europei de o alta. privind valorificarea patrimoniului cultural
și natural, precum și o serie de exemple în
Potrivit sondajelor realizate pentru a acest sens. Eforturile punctuale – unele
identifica zonele de interes pentru turiștii dintre ele prezentate aici – sunt salutare, dar
străini, satul românesc este menționat de cei nu suficiente. Opinia unanimă a celor care
mai mulți dintre ei ca destinație preferată, semnează prezenta publicație este că avem
4

7. nevoie de o strategie coerentă, asumată fi creată doar de către autorități, ci este nevoie
de autorități, pentru a oferi consistență și de implicarea specialiștilor și a societății civile.
convergență proiectelor punctuale.
Pentru perioada 2014-2020, România trebuie
În plus, în această perioadă, în care să elaboreze un Acord de Parteneriat, document
autoritățile încep pregătirile pentru strategic național care va stabili obiectivele
elaborarea documentelor de programare tematice de dezvoltare și alocarea indicativă a
a fo n dur il or e ur o pe ne î n i nte rvalu l fondurilor europene. Unul dintre comitetele
2014- 2020, patrimoniul cultural și natural consultative pentru elaborarea acestui
are șansa de a fi tratat cu atenția care i se cuvine document național este dedicat turismului,
unui domeniu de referință, de care depinde culturii și patrimoniului cultural. Considerăm
revigorarea satului românesc, în ansamblul că acesta este punctul de plecare pentru o
său. Putem face acest lucru, punând laolaltă strategie de dezvoltare durabilă a satului
ideile și proiectele individuale, opiniile și românesc, pe baza moștenirii sale culturale, a
sugestiile specialiștilor, dezbătând modalități tezaurului reprezentat de tradițiile sale. Acestui
și variante, pentru că nicio strategie nu poate scop dedicăm prezenta publicație.
5

8. dezvoltarea durabilă a satului românesc
Patrimoniul cultural tradiţional şi natural
– Abordare interdisciplinară –
Motto: „A face inteligibil un fenomen înseamnă a-l raporta la totalitatea socială în care se
înscrie şi totodată a-l studia în multiplicitatea dimensiunilor sale”
(Laplantine, 2000)
Î
n contextul evoluţiei României, după pentru formarea unor cunoştinţe de bază,
abolirea comunismului şi mai ales după indispensabile, despre identitatea etno-
integrarea în structurile euro-atlantice, pe culturală a copiilor noştri, deopotrivă la
coordonatele generale ale globalizării, dar şi populaţia majoritară românească, precum şi
pe cele particulare, naţionale, ale parcurgerii la minorităţile naţionale: la ciclul gimnazial,
unei tranziţii dezorientate, incongruente, Etnografia, la ciclul liceal, Etnologia.
semnalăm două procese socio-culturale cu
efecte dramatice asupra destinului poporului Au fost suspendate, totodată, din structura
român: diluarea şi chiar disoluţia tradiţiilor curriculară a învăţământului superior
populare, deopotrivă în mediile urban şi facultăţile şi catedrele de Etnologie şi
rural, şi slăbirea, chiar pierderea identităţii Antropologie, cu excepţia Facultăţii de Litere
culturale la generaţiile tinere. şi Etnologie, în limba maghiară, de la Cluj.
Acest fapt a generat consecinţe dezastruoase
Cauzele acestor fenomene constau în cu privire la educarea copiilor şi tinerilor din
abandonarea, încă din anul 1945, a predării România în spiritul formării unei conştiinţe
disciplinelor etnografice în şcolile din a propriei lor identităţi culturale, bazate pe
România. Însă, aşa cum spunea baronul cunoaşterea patrimoniului cultural-naţional
Lowendhal cu mai bine de 75 de ani în şi, pornind de la aceasta, spre cunoaşterea
urmă, „Nu poţi să fii al lumii, dacă nu eşti al altor culturi şi prin comparaţie, mai deplin,
poporului din care faci parte”. a culturii proprii.
În acest context de reală dezorientare, de
În anii dictaturii comuniste au dispărut „neantizare” culturală, comunităţile rurale
din programa şcolară discipline definitorii de astăzi, continuatoare ale ţărănimii din
6

9. veacurile trecute, sunt cele care au înţeles, pespectivă interdisciplinară, pornind de la
intuitiv, dar în mod genial, că adevăratul demersurile corifeilor Şcolii Sociologice de
stindard cultural sub care trebuie să lupte la Bucureşti (H.H. Stahl, Traian Herseni),
pentru a face faţă noilor provocări social- graţie cărora am înţeles că „Un popor este
politice şi culturale sunt propriile TRADIŢII un fenomen atât de complex, încât nicio
CULTURALE. ştiinţă, cel puţin în stadiul actual al diviziunii
cunoaşterii, nu poate nici măcar să-l descrie
Fără niciun sprijin din partea guvernelor de cu precizie, cu atât mai puţin să-l înţeleagă şi
după 1990, fără nicio strategie oficială, ţăranii să-l explice în întregime.” (T. Herseni)
de astăzi, de toate etniile (români, maghiari,
secui, ucraineni, tătari etc.) au continuat să
practice şi să sărbătorească tradiţiile laice
şi religioase, cele legate de ciclul vieţii şi al
muncii, precum şi pe cele îndătinate în viaţa
satului.
Cultura, arta populară, cântecul şi jocul,
practicarea şi comercializarea artefactelor
meşteşugurilor populare au devenit
adevăraţii ambasadori ai României,
generând în ţară şi în afara ţării un sentiment
general de admiraţie şi preţuire pentru acest
tezaur inestimabil al poporului român.
Iar când s-au deschis spre forme moderne de
turism rural (agricol, ecologic, etnografic),
sătenii noştri au adăugat, cu măiestrie şi
vocaţie, valorilor de mai sus, tradiţiile artei
culinare specifice fiecărui sat şi etnii, precum
şi licorile podgoriilor şi viilor, valorificând
reţetele de mare succes şi virtuţile şi calităţile
vieţii la ţară.
Ne-am propus să abordăm acest subiect, al
salvgardării patrimoniului cultural, printr-o
7

10. Decalogul unei strategii a patrimoniului cultural
1.Conştientizarea la nivelul clasei politice şi al guvernanţilor cu privire
la superioritatea şi reprezentativitatea valorilor culturii şi artei populare
româneşti.
2.Elaborarea şi adoptarea unui program naţional interministerial cu privire
la dezvoltarea durabilă a satului românesc, al cărui capitol referitor la cultură
să asume salvgardarea şi perpetuarea tradiţiilor populare, în respectul deplin
al documentelor internaţionale (Convenţiile UNESCO din 2003 şi 2005).
3. Reconsiderarea programului educaţional din şcolile de toate gradele din
sistemul de învăţământ public din România, pornind de la principiul enunţat
de Tzigara-Samurcaş, potrivit căruia „a instrui şi, mai presus de toate, a educa
însemnează a-l integra pe copil în neamul din care face parte”.
4. Implementarea unui vast program de recuperare a tradiţiilor proprii fiecărei
comunităţi rurale şi de educare în sensul cunoaşterii şi preţuirii, însuşirii şi
continuării acestor tradiţii de către generaţiile tinere.
5.Adoptarea unui program naţional privind cunoaşterea valorilor
patrimoniului cultural tradiţional, utilizând în acest scop colecţiile muzeelor
de etnografie şi artă populară, pavilionare şi în aer liber, ca surse primordiale
de cunoaştere experimentală.
6.Aplicarea programatică, prin politici culturale la nivel guvernamental, a
recomandărilor şi programelor UNESCO privind recunoaşterea şi omagierea
publică, prin acordarea celor mai înalte distincţii culturale, a marilor maeştri
ai culturii şi artelor populare, fie prin acordarea titlului de „tezaure umane vii”,
fie prin legalizarea-autorizarea Academiei Artelor Tradiţionale din România,
recunoscută oficial de Academia Română – program prin care România a
devenit prima ţară din lume cu două academii, una pentru valorile superlativ-
8

11. individuale ale culturii orale şi cealaltă, de mai veche tradiţie, destinată
valorilor oficiale ale sistemului culturii scrise.
7.Asigurarea perpetuării bunelor practici experimentate cu succes în ultimii
15 ani, privind perfecţionarea mecanismelor funcţionale pentru transmiterea
tradiţiilor, meşteşugurilor artistice tradiţionale, prin Olimpiada Naţională
având acest profil, inaugurată de Muzeul Astra din Sibiu, în 1996.
8. Asigurarea unor programe de protecţie şi încurajare a meşteşugarilor
din mediul rural şi cu deosebire a celor care asigură perpetuarea tehnicilor
şi repertoriilor de produse tradiţionale, precum şi dezvoltarea sistemului
târgurilor de produse tradiţionale şi a exportului de asemenea produse.
9.Dezvoltarea turismului în satele din România şi intensificarea eforturilor
pentru emanciparea serviciilor oferite, prin perfecţionarea personalului şi a
managerilor, în condiţiile amplificării programelor de valorificare superioară
a patrimoniului cultural şi a peisajului natural din fiecare zonă.
10. Asumarea de către institutele de cercetare academice şi din sistemul
învăţământului universitar a unui program comun, interinstituţional, privind
cercetarea tuturor transformărilor socio-economice şi culturale din viaţa satului
românesc, pentru protejarea şi continuarea valorilor originale, autentice şi a
celor noi realizate în spiritul Tradiţiei, precum şi pentru combaterea falsului,
a denaturării, a kitsch-ului, a nonvalorilor în toate domeniile creaţiei artistice
populare. Este nevoie de o Bancă de date complexă (ştiinţifică, tehnică, artistică,
semiotică) a patrimoniului cultural naţional din România.
Prof. Dr. Corneliu Ioan Bucur
9

12. Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală şi valorificarea
patrimoniului cultural şi natural
I
niţiativele privind valorificarea Măsura 312 din PNDR – „Sprijin
patrimoniului cultural şi natural s-au pentru crearea şi dezvoltarea de
derulat până acum în absenţa unei microîntreprinderi”
strategii naţionale, interinstituţionale, cu
toate că acest domeniu necesită implicarea Componenta „Investiţii pentru dezvoltarea
factorilor de decizie din diverse instituţii: activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, a altor activităţi tradiţionale neagricole cu
Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministerul specific local (olărit, dogărit, împletituri de
Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul nuiele etc.), precum şi marketingul acestora
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul (mici magazine de desfacere a propriilor
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. produse obţinute din aceste activităţi).
Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, Pot solicita finanţare: microîntreprinderile,
au fost alocate fonduri şi pentru valorificarea persoanele fizice care se angajează să se
patrimoniului cultural şi natural, prin autorizeze cu statut minim de persoană fizică
diverse programe. Astfel, Programul autorizată până la semnarea contractului de
Operaţional Regional prevede investiţii în finanţare.
turism, Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane dispune Intensitatea sprijinului: 85% din
de fonduri pentru instruire şi dezvoltarea valoarea eligibilă a proiectului, dar nu va
spiritului antreprenorial inclusiv în domeniul depăşi 50 000 de euro pentru un proiect
tradiţiilor populare, iar Programul Naţional depus de o persoană fizică autorizată
de Dezvoltare Rurală 2007-2013 cuprinde şi 200 000 de euro pentru un proiect depus
trei măsuri pentru proiecte în domeniul de o microîntreprindere. Valoarea minimă a
valorificării şi protejării patrimoniului unui proiect trebuie să fie de 5 000 de euro.
cultural şi natural al zonelor rurale, precum
şi pentru dezvoltarea turismului rural.
10

13. Măsura 313 din PNDR – „Încurajarea
activităţilor turistice”
Pot depune proiecte: microîntreprinderile,
organizaţiile neguvernamentale, comunele
şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
realizate între comune, persoanele fizice care
se angajează să se autorizeze cu un statut
minim de persoană fizică autorizată până la
data semnării contractului de finanţare.
Sunt finanţate:
Investiţiile în construcţia, modernizarea,
extinderea şi dotarea structurilor de primire
turistică. Proiectele trebuie să fie avizate
că respectă arhitectura specifică locului iar
cele care prevăd prin activitatea propusă
păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale
primesc puncte în plus la selecţie.
Construirea şi modernizarea infrastructurii
aferente capacităţilor de cazare, precum
sisteme de apă-apă uzată, achiziţionare de
echipamente de producere a energiei din
surse regenerabile etc.
Investiţii în activităţi recreative: alei pentru
plimbări, spaţii de campare, plimbări cu
mijloace de transport tradiţionale etc.
Investiţii legate de activităţi sportive precum
trasee de ciclism, de echitaţie, rafting,
alpinism etc.
11

14. Construirea, modernizarea şi dotarea
centrelor de informare, promovare turistică.
Dezvoltarea de sisteme electonice de
rezervare pentru structurile de primire
turistică.
Amenajarea de marcaje turistice, poteci spre
obiective turistice.
Investiţii legate de refacerea în scop turistic
a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament
îngust.
Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea
de trasee tematice: drumul olăritului, al
cioplitorilor în lemn etc.
Elaborare de materiale promoţionale pentru
activităţi turistice.
Intensitatea sprijinului:
100% pentru entităţile publice (organizaţii
neguvernamentale şi asociaţii de dezvoltare
intercomunitară), dar nu va depăşi 200 000
de euro pentru un proiect;
85% din totalul cheltuielilor eligibile pentru
investiţiile în agroturism generatoare de
profit, dar nu va depăşi 85 000 de euro
pentru un proiect;
50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru
proiecte generatoare de profit ce prevăd alte
investiţii în turismul rural.
12

15. Măsura 413-22 – „Renovarea,
dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea
serviciilor de bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în valoare
a moştenirii rurale”
Această măsură face parte din axa LEADER
şi va fi implementată de grupurile de acţiune
locală selectate pentru a pune în aplicare
strategiile lor de dezvoltare locală.
Primesc finanţare:
Investiţiile în restaurarea, consolidarea
şi conservarea obiectivelor de patrimoniu
cultural din spaţiul rural (grupa B23) şi
natural local (peşteri, copaci seculari,
cascade etc.).
Studiile privind patrimoniul cultural
(material şi imaterial) din spaţiul rural.
Achiziţionarea de echipamente pentru depăşi 200 000 de euro pentru un proiect;
expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.
Maximum 70% din totalul cheltuielilor
Beneficiarii pot fi: consiliile locale şi eligibile pentru proiectele generatoare de
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, profit, cu o valoare maximă de 200 000 de
organizaţiile neguvernamentale, euro pentru o perioadă de trei ani fiscali,
aşezămintele culturale şi instituţiile de cult, conform regulii „de minimis” a Comisiei
persoanele fizice şi juridice private. Europene.
Intensitatea sprijinului: Pentru fiecare măsură există Ghidul
100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru Solicitantului, o broşură în care sunt
proiectele de utilitate publică, negeneratoare descrise în detaliu procedura ce trebuie
de profit, dar valoarea totală eligibilă nu va urmată şi documentele necesare pentru
depunerea cererii de finanţare.
13

16. Implicarea grupurilor de acțiune locală în
valorificarea patrimoniului cultural și natural
Î
n acest moment – vara anului 2012 prevăzute în PNDR, dar având şi posibilitatea
– pe plan naţional mai există fonduri lansării unor sesiuni pentru măsuri atipice.
disponibile doar pentru măsura 312, care
va avea sesiune de depunere de proiecte în Prin aşa-numitele măsuri atipice, GAL-urile
perioada 3-28 septembrie 2012. Cu toate pot primi proiecte care nu se încadrează în
acestea, potenţialii solicitanţi de finanţare totalitate în măsurile PNDR.
pentru proiecte privind dezvoltarea unor
afaceri meşteşugăreşti sau afaceri turistice Ţinând cont că la nivel european patrimoniul
pot primi fonduri prin axa LEADER din cultural local este socotit un domeniu de
PNDR, care aduce o abordare nouă, aceea maxim interes pentru GAL-uri, pentru
de a rezolva probleme locale pe plan local, exerciţiul financiar 2014-2020 al UE este
prin intermediul grupurilor de acţiune locală de aşteptat că şi în România se vor aloca de
(GAL) selectate în urma unor proceduri către parteneriatele locale mai multe fonduri
derulate de MADR. cu această destinaţie.
Astfel, grupurile de acţiune locală selectate Amintim totodată că Federaţia Naţională a
au la dispoziţie bugete de aproximativ 2,85 GAL-urilor din România şi-a propus ca unul
milioane de euro, pentru proiecte diverse dintre cele mai importante obiective ale sale
în zonele pe care le reprezintă, inclusiv să fie participarea activă la elaborarea noului
iniţiative pentru protejarea şi valorificarea PNDR ce se va implementa în perioada
patrimoniului cultural şi natural şi sprijinirea 2014-2020, iar în acest context este deja
turismului. Condiţia este ca aceste tipuri de recunoscut rolul patrimoniului cultural
intervenţii să fi fost cuprinse în strategiile şi natural local în dezvoltarea durabilă a
de dezvoltare locală depuse de GAL-uri la spaţiului rural românesc.
MADR, în vederea selectării acestora spre
finanţare.
Grupurile de acţiune locală lansează sesiuni
de depunere de proiecte, ca mici autorităţi de
management la nivel local, urmând măsurile
14

17. Studii de caz
15

18. Studii de caz
Comuna Ciocănești, Bucovina – exemplu de valorificare a patrimoniului,
prin păstrarea arhitecturii tradiționale
Localizare: România / Comuna Ciocăneşti, judeţul Suceava
Iniţiator: Comuna Ciocăneşti
C
onstrucţiile au o însemnătate deosebită şi valorificare a patrimoniului cultural
atunci când vorbim de conservarea şi natural, care are un rol important în
şi valorificarea patrimoniului rural. dezvoltarea turismului rural.
Locuinţele şi anexele gospodăreşti trebuie să
poarte amprenta arhitecturii tradiţionale. În urmă cu şaizeci de ani, Leontina Ţăran, o
femeie din sat, a angajat un meşter popular
Din păcate, acest aspect a fost şi este încă pentru renovarea locuinţei, impunându-i
neglijat, permiţând construirea unor clădiri decorarea faţadelor cu motive populare
noi sau renovarea celor existente fără a ţine tradiţionale pe care ea însăşi le cosea
cont de elementele de arhitectură tradiţională pe costumele populare sau le utiliza la
specifice zonei, iar acest fapt conduce la încondeierea ouălor.
distrugerea patrimoniului cultural şi totodată
la deteriorarea aspectului întregului sat. Apariţia acestei case a declanşat un
adevărat concurs între localnici în decorarea
Comuna Ciocăneşti, din judeţul Suceava locuinţelor. Satul s-a transformat şi a
este un exemplu relevant de promovare început să atragă turişti atât din ţară, cât şi
16

19. din străinătate, graţie construcţiilor sale cu clădirilor, dacă nu erau prevăzute elemente
motive tradiţionale. tradiţionale.
După 1989, comuna Ciocăneşti s-a confruntat Din ce în ce mai mulţi turişti vin să admire
cu pericolul distrugerii iremediabile a aceste case cu motive ţărăneşti, comuna
patrimoniului construit. Însă cu aproape Ciocăneşti fiind în acest sens un exemplu
zece ani în urmă, Consiliul Local a luat de sat unde păstrarea patrimoniului are ca
decizia îndrăzneaţă de a obliga localnicii rezultat dezvoltarea turismului şi, implicit,
să respecte tradiţia locului atunci când obţinerea unor venituri mai mari de către
doreau să modernizeze sau să construiască o comunitate. Multe dintre locuinţele din sat au
clădire. Autorităţile locale nu au mai eliberat fost transformate în pensiuni agroturistice.
autorizaţii pentru construirea sau renovarea
În timp, localnicii şi-au dat seama că pot
valorifica şi alte tradiţii locale şi au început să
organizeze evenimente cum ar fi „festivalul
păstrăvului”, „festivalul ouălor încondeiate”,
concursul pentru turişti „cernerea aurului” –
care aminteşte de timpurile străvechi când
căutătorii acestui metal preţios răscoleau
malul Bistriţei Aurii, iar mai nou au reînviat
în scop turistic o meserie practicată încă de
acum 800 de ani – plutăritul, plimbându-şi
oaspeţii pe Bistriţa.
Tot aici a fost deschisă şi prima mină
turistică din România, iar localnicii vor
să readucă la viaţă o altă tradiţie, aceea de
„ciocănari de arme”, deoarece se spune că
aici au fost atelierele unde se făureau armele
domnitorului Ştefan cel Mare.
Astăzi, localitatea a ajuns să poarte numele de
„comuna turistică Ciocăneşti” sau „comuna
muzeu Ciocăneşti – Bucovina”.
Ţuţu Chirileanu
Consilier AM – PNDR
Expert în construcţii rurale
17

20. „Salvgardarea patrimoniului construit.
O cale spre dezvoltarea durabilă a turismului
sud-transilvănean”
Localizare: România / judeţele Mureş, Sibiu, Alba, Braşov
Instituţii implicate: Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din
România (RECOMESPAR) şi Anglo-Romanian Trust for Traditional Architecture (ARTTA)
Parteneri: Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Sibiu
Costuri şi surse de finanţare: 3 000 de euro
Sponsorizare: ARTTA
P
roiectul „Salvgardarea patrimoniului se adresează şi proprietarilor de case
construit. O cale spre dezvoltarea tradiţionale, informându-i despre valoarea
durabilă a turismului sud- acestora, precum şi despre obligaţiile
transilvănean” are o durată de doi ani și legale şi morale ce le revin în promovarea
se referă la documentarea fotografică a şi păstrarea fondului de patrimoniu, cu un
tuturor caselor tradiţional-autentice din potenţial enorm pentru turism. Proiectul
mediul rural sud-transilvănean, în special a poate fi implementat şi în alte zone ale ţării
celor săseşti, supuse demolării, degradării ce au un potenţial arhitectural pentru turism.
şi intervenţiilor cu impact negativ asupra Totodată, poate fi un punct de plecare pentru
aspectului arhitectural. În prima serie de schimbarea legislaţiei actuale învechite.
documentare intră 64 de sate. Documentaţia
este valoroasă din punct de vedere al Eugen Vaida
informaţiilor cultural-istorice pe care le Președinte al RECOMESPAR
furnizează și poate servi generaţiilor viitoare
care vor dori să reconstruiască ceea ce au
distrus părinţii sau bunicii lor.
Se estimează documentarea fotografică a
10 000 de clădiri. În plan secundar, proiectul
18

21. „Mișcarea Rowmania pentru un turism lent în Delta Dunării”
Localizare: România / Delta Dunării şi un centru de informare la Bucureşti
Iniţiator: Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23
A
sociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 Dunării (meşteşugarii bărcilor de lemn),
a fost înfiinţată pentru a proteja şi îmbinând-o cu liniile dinamice ale unei
biodiversitatea culturală şi naturală canoe moderne.
a zonelor cu ape din România, având trei
direcţii de acţiune: mişcarea Rowmania, Canotca este primul dintre produsele 100%
infrastructura de ecoturism integrată în româneşti pe care Mişcarea Rowmania
programele de antreprenoriat social şi le lansează pentru a încuraja şi salva
parteneriatele pentru dezvoltare durabilă, meşteşugurile locale, folosind inovaţia şi un
concepute să susţină cu know-how şi design modern. În anii următori, prin acest
investiţii zonele subdezvoltate din Delta program vor fi demarate iniţiative legate
Dunării şi parcurile naturale din ţară. de încurajarea creativităţii şi promovarea
inovaţiilor româneşti.
Înfiinţată de fostul campion olimpic Ivan Programul, axat pe turism activ, stil de viaţă
Patzaichin, Mişcarea Rowmania îşi propune sănătos şi dezvoltare durabilă, îşi propune să
să promoveze turismul cu barca cu vâsle, identifice trasee pentru vâslit în mai multe
atât la nivel intern, cât şi internaţional. zone ale ţării. Crearea unei infrastructuri
Mişcarea Rowmania s-a lansat în aprilie turistice puţin intruzive pentru natură, prin
2011, când Ivan Patzaichin a prezentat folosirea de materiale şi meşteşuguri locale,
publicului un model de barcă unic – canotca, va oferi acestor zone o şansă de a se dezvolta
o canoe ca o lotcă, produs românesc realizat economic, păstrând neafectat patrimoniul
în cadrul unui atelier-şcoală din Tulcea, local şi oferind soluţii de afaceri pentru
preluând tradiţia marangozilor din Delta locuitori.
19

22. În 2012, asociaţia intenţionează să În acest perimetru vor fi realizate insule
dezvolte două proiecte pilot de promovare artificiale ce reprezintă conceptual destinaţii
a ecoturismului, Centrele Rowmania din de ecoturism din ţară, promovând locaţii
Bucureşti şi Crişan, Delta Dunării. din Delta Dunării şi Parcurile Naţionale
unde există luciu de apă, trasee ecvestre sau
Centrul din Bucureşti va fi realizat în zona pentru ciclism. La Crişan, va fi inaugurat un
Piaţa Unirii, platoul din faţa Bibliotecii al doilea centru, cu o reţea de trasee pentru
Naţionale. Acesta va funcţiona ca spaţiu barca cu vâsle.
de promovare a ecoturismului, oferind şi
posibilitatea de a închiria bărci cu vâsle Tiberiu Cazacioc
pentru plimbări pe Dâmboviţa. Asociația „Ivan Patzaichin - Mila 23”
20

23. Revitalizarea obiceiului „Udătoriul”
Localizare: Şurdeşti, Maramureş
Iniţiator: Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei Populare, Baia Mare. După primii
ani, Primăria Şişeşti, din care satul Şurdeşti face parte, a preluat costurile privind plata
muzicienilor şi promovarea.
O
biceiul care are loc în a doua zi de În 1968 obiceiul a fost reluat o singură dată,
Paşti a fost revitalizat la iniţiativa pentru a fi înregistrat în scop de documentare.
localnicilor din Şurdeşti. „Udătoriul”
presupune sărbătorirea celui mai harnic om Abia după 1989 „Udătoriul” a fost revitalizat,
din sat, cel care a ieşit primul la arat. Este ceea ce a condus şi la purtarea costumelor
un vechi obicei agrar, cu o largă răspândire tradiţionale. Tinerii din sat se implică nu
înainte de perioada comunistă, fiind întâlnit doar în practicarea acestui obicei, ci şi în
nu doar în Maramureş, ci şi în alte zone ale revitalizarea altor practici tradiţionale din
Transilvaniei. Obiceiul mai poartă numele zonă.
de Tânjaua, Plugarul, Cu căruţul. Se mai
întâlneşte şi la Hoteni, tot în Maramureş, În urma practicării „Udătoriului”, numărul
unde are loc Festivalul Tânjaua de pe Mara, turiştilor a crescut. Însă nu doar faima sa este
iar în zona Făgăraşului poartă numele importantă, ci mai ales faptul că a determinat
Plugarul. coagularea unei comunităţi în jurul valorilor
sale culturale.
Obiceiul a fost interzis în anii 1950, din
motive politice (se sărbătorea cel mai harnic Ana Maria Iuga
om din sat în condiţiile în care începuse Muzeul Național al Țăranului Român
colectivizarea, totodată în Şurdeşti era o
comunitate greco-catolică foarte puternică,
iar obiceiul începea de la această biserică).
21

24. 22

25. Pensiunea agroturistică „La Bade Ioane”
Localizare: Bata, judeţul Arad
Iniţiator: S.C. Foresta Roiban S.R.L.
Costuri şi surse de finanţare: aproximativ 90 000 de euro, din fondurile firmei
P
roiectul a presupus transformarea în turismul rural. Iniţiatorii proiectului
unei clădiri vechi într-o pensiune participă la dezvoltarea comunităţii locale
agroturistică, la marginea localităţii prin impactul economic al activităţii şi
Bata, precum şi amenajarea unui spaţiu utilizarea forţei de muncă locale. Totodată,
verde în jurul pensiunii. În acest sens, au fost contribuie la o dezvoltare rurală durabilă,
achiziţionate un grajd şi un teren de 2 ha. prin utilizarea resurselor naturale, în special
a celor locale.
Clădirea a fost modernizată, păstrând însă
moştenirea arhitectonică şi culturală locală, Mihai Pascu
pentru a atrage turiştii dornici să se retragă Președinte, Asociația EXCELSIOR
spre relaxare într-un mediu rustic. Parcul
din jur a fost amenajat iar mai multe obiecte
vechi din lemn, originare din Banat, au fost
recondiţionate.
Pensiunea oferă un meniu tradiţional,
asigurat în cea mai mare parte din produse
locale. Acest proiect implică iniţiativa
privată în păstrarea şi promovarea culturii
tradiţionale rurale, putând servi ca exemplu
şi altor investitori interesaţi de afaceri
23

26. Oraşul, înapoi la sat. Şezătoarea de la Pietriceaua
Localizare: satul Pietriceaua, judeţul Prahova
Iniţiator: organizaţia neguvernamentală Village Life
Ş ezătoarea este primul eveniment la
sat dintr-o serie planificată de tânăra
organizaţie de dezvoltare rurală „Village
Life”, care urmăreşte valorificarea tradiţiilor
Prima şezătoare cu oaspeţi de la oraş
organizată de Village Life a avut loc în
aprilie 2012, la Pietriceaua, comuna Brebu –
Prahova, la familia Dilimoţ. Maria Dilimoţ,
satului, pentru a da un impuls economic pasionată de tradiţie, a construit în curtea
comunităţilor săteşti. casei un muzeu cu articole tradiţionale, unele
vechi de peste 200 de ani, adunate în timp de
Observând tendinţa orăşenilor de la rude, prieteni şi vecini.
reîntoarcere, sau măcar de cunoaştere, a
unei vieţi simple, de la mâncarea preparată Aproximativ 20 de orăşeni, printre care
cu produse din propria grădină, până la şi câţiva cetăţeni străini, au participat la
hainele cusute manual şi alte îndeletniciri eveniment, au ascultat cântecele şi au încercat
ale traiului la ţară, organizaţia şi-a propus dansurile locului, tradiţiile, au învăţat să
să aducă laolaltă cele două lumi: oraşul toarcă şi să coasă feţe de masă, au gustat din
sufocat de grabă şi satul tradiţional. Astfel, bucatele preparate după reţetele locale. La
orăşenilor români şi străini li se oferă ocazia sfârşitul zilei, și-au exprimat recunoştinţa
să pună mâna pe lopată, pe fus, pe războiul faţă de organizatori prin donaţii ce au depăşit
de ţesut, să înveţe meşteşuguri şi tradiţii de suma pe care familia Dilimoţ o câştigă într-o
la oamenii satelor. În acelaşi timp, sătenii lună întreagă.
implicaţi devin mai mândri de moştenirea
lor, văzând că poate fi capitalizată. „Şezătoarea” a participat şi la concursul de
24

27. proiecte cu impact social – Social Impact
Award, câştigând premiul de popularitate,
cu peste 2 000 de voturi primite online,
mai multe decât orice alt proiect finalist
în concurs, nu doar din România, ci şi din
celelalte ţări participante.
Credinţa celor de la Village Life este că
dezvoltarea satului trebuie să se axeze pe
încurajarea şi promovarea unicităţii lui, nu
doar pe infrastructură şi pe copierea unor
modele din Occident, care sunt oricum greu
de aplicat la noi.
Ei consideră că România trebuie să mizeze
pe valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor,
care aici sunt încă vii, în condiţiile în care
vesticii încearcă să le recupereze pe cele pe
care le-au pierdut deja.
Alexandra Vasiliu
Fondator „Village Life”
25

28. Lecție pentru valorificarea potențialului productiv al pomilor
fructiferi
Localizare: satul Ariceştii Zeletin, judeţul Prahova
Iniţiator: Fundaţia PACT
O
pt săteni din Ariceştii Zeletin au Proiectul a cuprins şi o campanie de copcire
hotărât să pună în valoare una dintre a pomilor din livadă, cumpărarea unor
cele mai importante resurse ale produse necesare protejării şi întreţinerii
comunităţii lor: pomii fructiferi. livezilor, înfiinţarea unei structuri asociative
(organizaţie neguvernamentală), stropirea
Au înfiinţat un grup de acţiune pentru a pomilor, cosirea fânului din livadă şi
pune bazele unei şcoli care să formeze o schimbul de bune practici.
nouă generaţie de specialişti în pomicultură,
ocupaţie aproape dată uitării în ultimele Tinerii au venit cu idei noi prin care vor să
două decenii. ajute comunitatea să se dezvolte. O parte
dintre cursanţi au cerut sprijinul inginerului
Iniţiativa lor a primit sprijinul Fundaţiei horticultor pentru a-şi dezvolta plantaţii, dar
PACT, prin programul „Învăţare, Participare, au venit şi cu ideea de a înfiinţa o plantaţie
Încredere”. de pomi fructiferi în livada şcolii, cu puieți
din pepinieră.
În perioada mai-august 2011, grupul a
derulat proiectul „Dezvoltare locală prin O acţiune care a entuziasmat participanţii a
formare şi iniţiativă comunitară”, instruind fost schimbul de bune practici în localitatea
în pomicultură 15 tineri cu vârste cuprinse Saschiz, Mureş, unde au vizitat o fabrică de
între 14 şi 22 ani. prelucrare a fructelor şi mici întreprinzători
locali în domeniul valorificării acestora.
26

29. În implementare, grupul de iniţiativă a Luiza Cristea
colaborat activ cu şcoala din localitate, prin Fundația PACT
sprijinul oferit în realizarea majorităţii
activităţilor, şi cu autorităţile locale.
27

30. Practici agricole și biodiversitate
Localizare: judeţul Maramureş
Iniţiator: Institutul de Biodiversitate al Universităţii din Uppsala, Suedia, şi Muzeul Naţional
al Ţăranului Român
I
nstitutul de Biodiversitate al Universității culturilor, numărul de fâneţe şi păşuni,
din Uppsala - Suedia și Muzeul Național administrarea acestora, perioada de lucru a
al Țăranului Român au realizat o fânului şi perioada de păşunare. Totodată, a
cercetare în două sate din zona montană fost realizat un studiu privind biodiversitatea
maramureşeană, Botiza şi Şurdeşti, asupra păşunilor şi fâneţelor.
legăturii strânse dintre practicile agricole
tradiţionale şi biodiversitate. Au fost astfel evidenţiate patru tipuri diferite
de management al fâneţelor, cu acţiuni
Partenerii suedezi, care au şi asigurat specifice asupra mediului natural.
costurile cercetării, au vrut să completeze
prin rezultatele studiului sursele istorice A fost realizată o comparaţie cu practicile
din ţara lor, privind folosirea păşunilor şi a agricole contemporane din Suedia,
fâneţelor, pornind de la faptul că în zonele observându-se că o parte dintre cele
montane din România practicile agricole identificate în România nu mai sunt decât
tradiţionale sunt încă vii. parţial amintite în sursele istorice suedeze.
În cadrul cercetării 20 de familii au răspuns Cercetătorii au notat totodată discrepanţa
unui chestionar, oferind informaţii despre dintre ceea ce se întâmplă pe teren, în
proprietatea asupra terenului, numărul agricultura practicată de secole, care a dus
de animale, împărţirea terenului agricol, la păstrarea unei biodiversităţi bogate în
sistemul de moştenire a pământului, rotaţia zonă, şi cerinţele standardizate prevăzute de
28

31. programele europene de dezvoltare rurală, țarile lor practicile identificate în România,
fapt care influenţează biodiversitatea actuală. recunoscând astfel valoarea acestora pentru
În cadrul cercetării au fost organizate trei biodiversitate.
şcoli de vară pentru biologi şi etnografi şi
au participat 70 de specialişti din Suedia şi Ana Maria Iuga
Norvegia. O parte dintre ei doresc să aplice în Muzeul Național al Țăranului Român
29

32. Programul de dezvoltare rurală „Cele mai frumoase sate din România”
P
rogramul de dezvoltare rurală „Cele Pentru a accede în asociaţie, satele sunt evaluate
mai frumoase sate din România” este pe baza unor criterii obiective, de calitate.
derulat de asociaţia cu acelaşi nume
şi inspirat de iniţiative similare din alte ţări Asociaţia a implementat o serie de proiecte,
europene. cum ar fi:
Ecoparcul „Labirintul poveştilor” –
Programul propune ca satele frumoase ale parc de agrement de 7 ha, labirint în lanul de
României, reprezentative pentru fiecare porumb, amenajat pentru a atrage turiştii,
judeţ, să se dezvolte pe baza moştenirii lor pentru realizarea de animaţii educative
materiale şi culturale, fie că este vorba despre pentru copii şi teambuilding.
dezvoltarea şi valorificarea produselor agricole Festivalul dulceţei - eveniment național
şi tradiţionale, de tradiţii şi obiceiuri unice, de desfășurat în comuna Brebu, jud. Prahova
natură şi peisaje deosebite sau de turism. Ghidul „Cele mai frumoase sate din
România” – primul ghid cultural şi turistic
Asociaţia doreşte implementarea unui al satelor
program naţional pilot, de anvergură, cu Pentru mai multe informaţii, accesaţi
acţiuni care valorifică spaţiile rurale atât sub www.satefrumoase.ro
aspect cultural, cât şi ca potenţial natural, pe
o listă de priorităţi ale instituţiilor abilitate Nicolae Marghiol, Președinte
să le susţină financiar. Asociația „Cele mai Frumoase Sate din
România”
30

33. Obiceiul „armindenilor” (arminzinilor)
Localizare: Feldioara, judeţul Braşov
A
rminzinii (armindenii, ca denumire colorată cu care vor împodobi caii, căruţa şi
literară) sunt mesteceni tineri pe chiar pălăriile pe care le vor purta.
care feciorii îi taie sub supravegherea
pădurarilor, pentru un obicei practicat de În vinerea de dinainte de Rusalii pleacă
zeci de ani în perioada Rusaliilor, în satul în pădure cu pădurarul pentru a tăia
Feldioara din Braşov. mestecenii. A doua zi, se adună la gazdă,
unde împerechează armindenii doi câte doi,
Mestecenii tineri sunt înfipţi la porţile fetelor după înălţime, grosime şi coroană, şi îi ascut
din sat în dimineaţa de Rusalii. Pentru fete, pentru a-i fixa mai uşor în pământ. Tot atunci
mândria este cu atât mai mare cu cât au la împletesc coroane din frunze de stejar, cu
poartă mai multe perechi de mesteceni. care vor împodobi căruţa şi caii.
Însă totul începe cu două săptămâni Fixarea armindenilor la porţile fetelor nu
înainte, când tinerii din sat se împart în se face la rând, ci pe sărite. Flăcăii încarcă
cete (partide, după cum se spune în zonă) şi doar câteva perechi de mesteceni în căruţă,
umblă să arvunească mai multe căruţe şi cai cu care străbat satul de la un capăt la altul,
pentru transportul mestecenilor. Totodată, bătând un rând ici, un rând colo, pentru a
stabilesc o gazdă care are o şură suficient de avea ocazia de a trece de mai multe ori pe
încăpătoare pentru a adăposti armindenii. drum şi de a fi văzuţi de lume.
Apoi repetă cântecele pe care le vor cânta în
ziua de Rusalii, în timp ce vor bate mestecenii Având în vedere că fiecare partidă aduce în jur
la porţile fetelor şi pregătesc steagurile cu de 30-40 de perechi de mesteceni, drumurile
care vor umbla prin sat, panglicile din hârtie durează până după prânz.
31

34. După ce termină, merg acasă, se spală, se şi celelalte cheltuieli ivite în pregătirea
odihnesc și seara merg la fete după plata obiceiului. Din câştigul realizat pregătesc o
arminzinilor, iar acestea îi cinstesc cu petrecere unde invită şi fetele.
prăjituri, băutură şi bani. Sumele strânse
se împart în mod egal, după ce sunt plătite Karmen Violeta Roman
datoriile pentru chiria cailor, a platformei Meșter popular
32

35. Reamenajarea stânelor în scop turistic
R
eamenajarea stânelor trebuie făcută În incinta unei stâne pot fi amenajate
astfel încât să fie atinşi o serie de spaţii de cazare pentru turiştii dornici să
parametri privind igiena, care urmărească sau să participe la activităţile
să permită totodată includerea acestor care se desfăşoară aici şi să guste din
construcţii în circuitul turistic. Arhitectura produsele tradiţionale preparate de ciobani.
tradiţională, reţetele privind procesarea O stână reamenajată respectând normele de
laptelui sau obiceiurile ce ţin de organizarea igienă va oferi turiştilor produse tradiţionale,
stânelor trebuie păstrate în formă autentică. sigure din punct de vedere alimentar.
Potenţialul pentru un astfel de turism este
Numai astfel vom putea vorbi despre un nou uriaş, ţinând cont de existenţa numeroaselor
tip de turism rural, „turismul de stână”, ca trasee turistice montane, care implică şi
şansă pentru păstrarea acestui patrimoniu necesitatea găsirii unor locuri de popas sau
cultural tradiţional deosebit. cazare peste noapte.
33

36. În plus, nu putem să nu menţionăm faptul Plecând de la aceste aspecte, considerăm
că în ultima vreme a început să se dezvolte, că o modificare în acest sens a legislaţiei ar
atât în străinătate, cât şi la noi în ţară, un permite funcţionarea uneia dintre cele mai
segment nou de turişti, care caută activităţi interesante structuri de primire turistică din
şi spaţii de cazare mai puţin convenţionale. Europa.
Stânele din munţii noştri, odată Scoaterea la lumină a unei tradiţii milenare
reamenajate, pot genera un asemenea tip de a poporului român reprezintă o oportunitate
turism neconvenţional, oferind călătorilor pentru conservarea, promovarea şi
posibilitatea de a petrece câteva zile într-un valorificarea patrimoniului cultural, atât din
cadru natural deosebit, intrând în contact punct de vedere material, cât şi imaterial.
direct cu viaţa de zi cu zi a unui păstor, care
din multe puncte de vedere poartă amprenta Ţuţu Chirileanu
trecutului îndepărtat în cele mai autentice Consilier AM-PNDR
forme. Expert construcţii rurale
Ca să poată fi introdusă în circuitul turistic,
stâna trebuie să treacă printr-un proces de
omologare şi clasificare. Dat fiind faptul că în
legislaţia naţională nu se regăseşte acest tip
de structură turistică, propunem aplicarea
aceloraşi condiţii, în vederea clasificării, ca în
cazul cabanelor turistice şi/sau al cabanelor
de vânătoare şi pescuit.
Conform legislaţiei în vigoare, cabanele
turistice sunt structuri de primire de
capacitate relativ redusă, funcţionând în
clădiri independente, cu arhitectură specifică,
asigurând cazarea, alimentaţia şi alte servicii
necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la
odihnă în zone montane, rezervaţii naturale,
în apropierea staţiunilor balneare sau a altor
obiective de interes turistic.
34

37. Opinii
35

38. OPINII
PLEDOARIE PENTRU SALVAREA PATRIMONIULUI VERNACULAR
Lecţia oferită de istorie demonstrează că numai de istorie, ci şi de creaţiile prezentului,
dispariţia valorilor culturale bazate pe armonizate cu ceea s-a moştenit deja ca
tradiţie lasă în urmă un vid care antrenează autentic şi valoros.
la rândul său o acută criză de identitate ce
nu poate fi depăşită prin înlocuirea valorilor Satul a cunoscut întotdeauna modificări
proprii cu valori importate şi nici prin structurale, implicând teritoriul şi
idealizarea excesivă a trecutului care duce, construcţiile. Entuziasmul nostalgic al
nu de puţine ori, la reconstrucţii neautentice, specialistului nu poate întrerupe această
la imitaţii neadecvate ritmului de dezvoltare dezvoltare firească, dar o poate orienta prin
firească a sitului rural. De aceea, cu ajutorul cunoaştere şi obiectivitate. Transformările
specialistului şi al unei bune şi profunde rapide care au loc, mai ales după 1990,
cunoaşteri a lumii satului, se poate constitui reclamă ca necesară imixtiunea specialistului
din cercetarea arhitecturii rurale o bază în dezvoltarea lumii rurale, cel puţin ca
pentru modernizarea, fără distrugeri şi observator, dacă nu şi ca determinator de
convulsii, a lumii satului românesc. schimbări raționale.
Această pledoarie nu se vrea a fi făcută Discursului generos privind protecţia
pentru o reconstruire artificială a trecutului patrimoniului etnologic, în general, şi
şi nici pentru menţinerea satului la nivelul a celui construit în special, ameninţat
de dezvoltare a locuinţei din secolul al XIX- cu dispariţia rapidă, i se adaugă astăzi
lea, ci pentru armonizarea trecutului cu justificări economice: dezvoltarea în viitor a
noul şi modernul, într-o simbioză care să turismului cultural, ecologic, ecleziastic face
reînnoiască valorile şi nu să copieze ceea ce a ca investiţia în zona arhitecturii rurale să fie
fost adecvat lumii rurale în timpuri revolute. una rentabilă pe termen lung. Noua modă a
Identitatea culturală nu poate fi determinată locuinței ecologice poate face din Dobrogea
36

39. o zonă de interes pentru specialiştii din afara
granițelor României, dar şi ale Europei.
Arhitectura lutului, cu tehnicile arhaice
de construcție, a devenit obiect de studiu
pentru dezvoltarea unor locuințe moderne
adaptate unei mentalităţi noi, de întoarcere
către natură.
Pornind de la aceste premise, cumulate
cu noile transformări impuse habitatului
tradiţional după 1990, considerăm că în
momentul de faţă se impune ca deosebit de
urgent „Inventarul general al monumentelor
de arhitectură populară din România”, o
acţiune agreată şi susţinută la nivel naţional.
Obiectivul imediat al unei asemenea
cercetări de anvergură este acela de a obţine,
în cât mai scurt timp posibil, un maximum
de informaţii privind patrimoniul rural din
teren.
Obiectivul major şi de durată al unei asemenea
acţiuni ar fi obţinerea unei baze documentare
pe cât posibil exhaustive, la nivel local şi
regional, care să servească pentru elaborarea
unui plan coerent de salvare şi revalorificare
a arhitecturii vernaculare.
Conf. Dr. Paula Popoiu
Director general, Muzeul Național al
Satului „Dimitrie Gusti”
37

40. 38

41. Opinie privind condiția meșterului popular la târgurile tradiționale
Î
n ultimii patru-cinci ani, condiţia Nu suntem împotrivă ca artiştii plastici
meşterilor populari care participă la să-şi expună lucrările, deşi aceştia au galerii
târgurile de profil organizate de unele de artă unde o pot face, iar absolvenţii de la
muzee de etnografie şi de unele centre facultăţile de design – târgurile de produse
de valorificare şi păstrare a tradiţiilor s-a manuale (hand made). Precizez că meşterii
deteriorat vizibil. nu au acces la galeriile de artă şi nici la
târgurile de produse hand made decât contra
Din păcate, aceste târguri, dedicate unor sume considerabile.
meşterilor populari, au fost invadate de
producătorii de hand made sau, cum le Ar trebui ca cei care conduc instituţiile de
spun organizatorii, de artişti plastici – elevi, etnografie şi cei care lucrează cu meşterii
studenţi sau absolvenţi de arte plastice, care, să îşi schimbe atitudinea şi să ne restituie
cu complicitatea muzeografilor, au pătruns târgurile tradiţionale, care erau ale noastre,
în târgurile tradiţionale aducând nu doar ale meşterilor populari.
produse lucrate manual, ci şi mărfuri din
China, de calitate inferioară, dar care copiază Karmen Violeta Roman
modelele tradiţionale româneşti, la preţuri Meşter popular - creatoare de dantelă
mult mai mici, pe care meşterii populari nu
şi le pot permite, pentru că ar fi muritori de
foame.
Din această cauză, o parte dintre meşteri,
ca să supravieţuiască, au început să vândă
şi ei, alături de obiecte care peste ani ar
putea fi considerate de patrimoniu, mărfuri
îndoielnice, la preţuri de nimic, pentru a-şi
acoperi cheltuielile de deplasare. De aceea,
numărul celor care mai vin la manifestările
de acest gen a scăzut.
39

42. Muzica tradițională, încotro?
D
e peste 20 ani trăiesc, din ce în ce
mai acut, drama transformării unei
muzici care ar fi trebuit sa aparţină
patrimoniului imaterial, într-un bun de
consum. Cu toate că aș fi putut să cânt într-o
orchestră simfonică sau să predau fagotul,
mi-am asumat o uriaşă răspundere şi anume
promovarea muzicii tradiţionale româneşti
într-o perioadă în care aceasta este profund
mistificată.
Muzica „populară” nu este altceva decât
o poluare a muzicii ţărăneşti, o muzică
folclorizată apărută cu un scop precis –
cel propagandistic – golită de mesajele
transmise pe plan ceremonial, privată de
caracterul improvizatoric, acompaniată
brutal şi stereotip, marcată de izbucnirile
de artizanat interpretativ ale soliştilor, de
şablonizarea şi kitschizarea textului. Muzica
populară nu are legătură nici cu satul
contemporan, nici cu cel tradiţional, deci cu
atât mai puţin cu spiritualitatea românească.
A apărut artificial şi s-a constituit într-un
bun de consum, tributar modei şi exploatat
ca atare, fiind identificată cu muzica de
companie şi divertismentul ieftin.
Muzica tradiţională, ţărănească în cazul
românilor, este o muzică utilitară sau de Foto: Iulia Gorneanu
40

43. ceremonial. Ţăranul român cânta pentru el pe tradiţional şi este de înţeles, deoarece
„de stâmpărare”, cânta în biserică pentru produsul venit din această zonă stă de obicei
preamărirea Domnului şi iertarea păcatelor, sub semnul kitsch-ului.
îi cânta copilului să-l adoarmă, miresei să-i
fie despărţirea de fetie mai uşoară, mortului Într-o lume a confuziilor, a incompetenţelor
de împăcare cu lumea din care pleacă. de tot felul, trebuie să dăm o altă faţă culturii
tradiţionale, să ne educăm publicul pentru a o
Colinda de sărbători noaptea, timp considerat putea primi şi aprecia la adevărata ei valoare.
magic, al iniţierii ceremoniale, al morţii şi al De ce este atât de important? Deoarece
învierii. Mai cânta balade, cântece care au penetrarea civilizaţiei moderne va şterge pe
marcat anumite evenimente şi care au rămas diferite coordonate deosebirea dintre sat şi
în memoria colectivă. Această muzică nu oraş. Veşnicia satului, a etnicului va tinde să
evoluează, ci se transmite din generaţie în dispară… Trebuie să oferim o alternativă.
generaţie precum limba maternă.
Insist asupra faptului că muzica tradiţională
Ceea ce ni se prezintă la televizor să fie oare şi datina formează un patrimoniu, şi ca orice
folclorul românesc? Vă asigur în deplină patrimoniu trebuie expus doar de către
cunoştinţă de cauză că NU aşa stau lucrurile. profesionişti. Cu experienţa acumulată în
şapte ani de televiziune şi în peste 30 de
Sunt conştient că dispariţia acestor emisiuni ani de cercetare, încerc ca fiecare emisiune,
televizate ar atrage imediat reacţii de genul fiecare concert, să fie o sărbătoare a spiritului,
„noi nu ne vindem ţara”, din simplu motiv că o poveste despre identitatea noastră, despre
cei mai mulţi oameni chiar cred că aceasta satul românesc aşa cum arată el acum, despre
este muzica tradiţională românească şi, în delimitarea prin cântec a locului nostru
concepţia lor, o astfel de marginalizare ar în lume. Şi dacă, aşa cum am mai spus, un
însemna pierderea specificului naţional. popor care îşi uită tradiţiile este în pericol de
În schimb, eu sunt convins de faptul că a se nărui spiritualiceşte, cred că întoarcerea
prin promovarea acestui gen de muzică/ la obârşii este obligatorie.
spectacol putem pierde puţinul adevăr care
ne-a mai rămas în vatra satului, deoarece
folclorul, departe de a fi un izvor nesecat, Grigore Leşe, doctor în muzică
este o lumânare care abia dacă mai pâlpâie. Profesor asociat al Facultăţii de Litere –
Pe de altă parte, vom pierde definitiv cel Etnologie, Universitatea Bucureşti
mai important segment de public – tinerii,
care refuză deja oferta c u l t u ral ă grefată
41

44. Pensiunile agroturistice – păstrarea autenticității
P
ensiunile agroturistice sunt din ce în ce Unii proprietari de pensiuni nu realizează
mai căutate în Europa, fiind adevărate că tocmai ceea ce este tipic unei regiuni,
„cărţi de vizită” ale specificului simplitatea unei case tradiționale cu mușcate
diferitelor regiuni. Prin activităţile pe prispă, cu o curte mare îi atrage pe turiști
desfășurate la fermă, fie că e vorba de livezi și îi face să revină cu plăcere. Cele mai căutate
cu pomi fructiferi, apicultură, creşterea sunt pensiunile agroturistice care au găini –
animalelor, se menţine un stil de viaţă oferind astfel ouă proaspete turiștilor, vaci
tradiţional specific satului din secolul XX. – pentru lapte și brânză sau o gradină cu
legume.
Astfel, orăşenii care îşi petrec un weekend
sau o vacanţă la ţară, pe lângă faptul că Pe de o parte alimentele proaspete constituie
se relaxează prin schimbarea mediului, o motivație în alegerea destinației turistice,
iau parte la activităţile cotidiene dintr-o pe de altă parte putem identifica și o
gospodărie. componentă educativă: nu e o glumă că
Pentru a se păstra caracterul tradiţional al mulți copii de la oraș doar venind la țară pot
caselor, implicit al pensiunilor, trebuie ca face distincția dintre ied și miel, dintre rață și
localnicii să fie conştienți de importanţa gâscă și se pot convinge că vacile nu sunt de
patrimoniului local, chiar să fie încurajaţi fapt mov, cum apar pe etichetele unor mărci
să păstreze stilul arhitectonic al caselor, de ciocolată.
materialele de construcţii specifice,
acoperişurile cu tiglă roșie sau stuf, gardurile Din păcate însă, pensiunile agroturistice se
de lemn. confruntă cu mai multe dificultăți. În urma
unor cerinţe exagerate, venite de la diverse
În momentul de faţă în România sunt peste organisme, se solicită îndeplinirea unor
5 000 de pensiuni, dintre care aproximativ reguli, cum ar fi:
1 000 sunt agroturistice. Din păcate, multe - existenţa a trei chiuvete de inox în bucătărie;
dintre ele nu respectă specificul locului: -obţinerea avizului PSI, unde se cere
vezi la munte pensiuni cu acoperiş albastru, un „scenariu” de incendiu, extrem de
în sudul Transilvaniei case cu specific costisitor, câtă vreme mai utilă ar fi o vizită a
maramureşean, garduri betonate şi altele. pompierilor, în cursul căreia proprietarii de
42

45. pensiuni să primească sfaturi practice; pensiuni confortabile să respecte stilul zonei
-unele gazde nu pot oferi produse din respective, începând de la poarta de intrare
producţia proprie deoarece reglementările în curte până la covorul și perdeaua din
nu le permit, fiind astfel obligate să cumpere dormitor.
din supermarket ouă, brânză, pastramă etc.
Trăim în secolul XXI, ne place şi ne-am
Condițiile civilizate de trai pentru localnici obişnuit cu confortul acasă şi în vacanţă, dar
și pentru oaspeți – apă curentă caldă și asta nu înseamnă că pensiunile turistice şi
rece, încălzire centrală, drumuri accesibile, agroturistice trebuie să renunţe la ceea ce
canalizare, televiziune prin cablu, acces e autentic, la farmecul care atrage oaspeţii
la internet – sunt de dorit în toate satele români şi străini.
românești, fiind un indiciu al evoluției
societății.
Nu ne-am propus niciodată să transformăm Dr. Maria Stoian
rețeaua de pensiuni ANTREC într-un Preşedinte fondator ANTREC România
„muzeu al satului”, dar ne dorim ca aceste
43

46. Pledoarie pentru îmbrăcămintea tradițională
A
tunci când vorbim despre hainele ţărăneşti. Chiar dacă sătencele nu aveau
româneşti, un prim gând ne duce la şcoală, prin talent şi îndemânare, prin culori,
portul tradițional. semne şi cusături, îmbrăcămintea avea un
limbaj propriu.
Armonios conceput în ansambluri unitare,
costumul tradițional este parte integrantă a Asociația Culturală Tradiții, Identitate și
istoriei şi civilizaţiei noastre, păstrându-şi nealterate Succes (ACTIS, Timișoara) propune ca ziua
în timp caracteristicile dominante. Este un de 15 august, de Sfânta Maria, să fie dedicată
document viu, care a transmis de-a lungul costumului tradițional, pe care să-l purtăm –
generaţiilor mesajul unei creaţii artistice bunici, părinți, nepoți – în semn de prețuire
autentice, dovadă a talentului şi măiestriei a propriilor rădăcini.
de netăgăduit ale țărăncii în elaborarea cu
fineţe a cusăturilor şi broderiilor şi alegerea Să nu renunţăm la ce avem mai frumos, la
armonioasă a culorilor. straiul nostru tradițional! Este adevărat că
nu ne mai putem întoarce la poale, izmene
Dacă de-a lungul a sute de ani realizarea şi opinci, dar în zi de sărbătoare naţională,
veşmintelor a evoluat în paralel cu evoluţia la întâlniri interetnice sau manifestări
tehnicii, a trecut ceva vreme de când această culturale, ar fi o datorie a fiecăruia să poarte
îndeletnicire a început să dispară şi de când o haină românească sau măcar un accesoriu
s-a ajuns la adoptarea în masă a hainelor care să facă trimitere la tradiţional.
importate, viaţa acestor tradiţii, a hainelor
lucrate în casă fiind curmată. Costumul tradițional este o valoare a culturii
noastre. Să-l purtăm cu mândrie la sărbători
Tradiţiile se transmit din generaţie în înseamnă să ne recunoaştem şi să ne afirmăm
generaţie, iar dacă acest lucru nu s-a adevărata identitate culturală şi spirituală!
întâmplat, înseamnă că noi nu ne-am făcut
datoria. E greu să ne întoarcem acum la
acea gospodărie ţărănească, unde femeile se Leontina Prodan
întâlneau la şezătoare, când fiecare îşi realiza Economist și designer
cu iscusinţă hainele şi obiectele casnice, din Asociația Culturală Tradiții, Identitate și
materii prime care erau produsul gospodăriei Succes (ACTIS), Timișoara
44

47. Întâlnirile GLT 1
45

48. Întâlnirile GLT 1
P
rimul Grup de Lucru Tematic
„Promovarea şi valorificarea
patrimoniului cultural şi natural
(inclusiv turismul rural)” - GLT1 s-a reunit
până în prezent de două ori. Liderul grupului
este Muzeul Național al Ţăranului Român.
Membrii grupului sunt reprezentaţi ai ONG-
urilor, meşteri populari, reprezentanţi ai
GAL-urilor, ai Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului, ai Muzeului Satului
„Dimitrie Gusti”, ai Academiei Artelor
Tradiţionale din România.
Prima întâlnire a GLT 1 a avut loc la Muzeul
Naţional al Ţăranului Român, unde membrii
au avut ocazia să se cunoască şi să își exprime
opinia privind tematica grupului.
S-a discutat pe marginea importanţei
conservării şi promovării patrimoniului sau proiecte de succes în ceea ce priveşte
natural şi cultural, precum şi despre piedicile promovarea patrimoniului cultural şi natural
legislative actuale. (cu scopuri turistice), precum şi identificarea
piedicilor legislative şi a unor soluţii pentru
S-a pus problema turismului rural în ceea acestea.
ce priveşte „autenticitatea” pensiunilor
agroturistice, care din considerente În timp, ideea identificării piedicilor
normative trebuie să respecte anumite detalii legislative şi a soluţiilor a evoluat şi s-a
tehnice, fapt care le transformă în “kitsch- ajuns la concluzia necesităţii elaborării unei
uri”. strategii de dezvoltare durabilă a satului
S-a hotărât identificarea acelor exemple
46

49. românesc în ceea ce priveşte patrimoniul
(cultural şi natural). Noi membri au aderat
la grupul de lucru tematic, printre aceștia
aflându-se „Academia Artelor Tradiţionale
Româneşti”.
În urma celei de-a doua întâlniri a Grupului
de Lucru Tematic 1 s-a hotărât iniţierea unui
demers susţinut pentru elaborarea strategiei
de dezvoltare durabilă a satului promânesc
în ceea ce priveşte patrimoniul cultural şi
natural.
Fiecare membru al grupului a prezentat
un exemplu de succes/de bună practică în
ceea ce priveşte valorificarea şi promovarea
patrimoniului natural şi cultural, care se
regăsește în această publicaţie. Exemplele
reprezintă modele de urmat pentru păstrarea,
promovarea şi valorificarea mediului natural
şi a culturii tradiţionale româneşti.
Prin activitatea de până acum, Grupul
Tematic de Lucru 1 doreşte să devină
iniţiatorul şi promotorul acţiunii pentru
elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă
a satului promânesc în ceea ce priveşte
patrimoniul cultural şi natural, angrenând în
proces instituţii publice, centrale, regionale
şi locale, instituţii de cercetare şi instituţii
publice relevante.
47

50. Membrii Grupului de Lucru Tematic (GLT) 1 - prima întâlnire
Rol în cadrul GLT 1 Organizaţie
Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Lider grup tematic de lucru
Asociaţia Naţională a Femeilor din
Membru grup tematic de lucru
Mediul Rural
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
Membru grup tematic de lucru
„Valea Barcăului”
Membru grup tematic de lucru Protopopiatul Ortodox Roman Zalău
Membru grup tematic de lucru ANTREC
Asociaţia Creatorilor Populari din
Membru grup tematic de lucru
România, Braşov
Fundaţia PACT – Parteneriat pentru
Membru grup tematic de lucru
Acţiune Comunitară şi Transformare
Membru grup tematic de lucru Asociaţia Village Life
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului. Direcţia Generală Turism,
Membru grup tematic de lucru
Direcţia Dezvoltare Turistică şi
Marketing
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie
Membru grup tematic de lucru
Gusti”
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Membru grup tematic de lucru
Rurale
48

51. Concluzii
49

52. Concluzii
Î
n perioada în care România se pregătește Având în vedere faptul că elaborarea noilor
să schițeze noul cadru de implementare programe (inclusiv al celui de dezvoltare
a fondurilor europene pentru perioada rurală) trebuie realizată în parteneriat și că
2014-2020, Grupul de Lucru Tematic 1 își în vara lui 2012 sunt puse bazele comitetelor
propune să activeze ca promotor al strategiei consultative care vor lucra la aceste
de dezvoltare durabilă a satului românesc programe, GLT 1 a hotărât să se implice încă
în ceea ce privește patrimoniul cultural și de la început, alături de Comitetul Tematic
natural. Dezvoltare Rurală, Agricultură și Pescuit, în
50

53. prioritizarea acțiunilor destinate SATULUI Acest demers va avea un impact favorabil
ROMÂNESC și în special PATRIMONIULUI şi asupra turismului rural, o componentă
CULTURAL ȘI NATURAL al spațiului rural. importantă în dezvoltarea economică a
satelor.
Strategia pe care o doresc membrii grupului
va acoperi diverse probleme ridicate de Conservarea corectă şi promovarea eficientă
aceștia, cum ar fi: situaţia meşterilor a acestor microsisteme culturale (satele
populari, educaţia privind identitatea româneşti) vor atrage numeroşi turişti,
culturală naţională, protejarea elementelor atât interni, cât şi externi, dornici de a
de patrimoniu natural şi cultural (atât interacţiona şi de a cunoaşte această lume
material, cât şi imaterial), recuperarea tradiţională, unică în Europa.
tradiţiilor specifice, protejarea peisajului
tradiţional al satelor.
51

54. 52

55. Contact:
Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)
Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 011363
Tel/fax: 021 3171580, 021 3171581
E-mail: info@rndr.ro
Internet: www.rndr.ro
Acest material a fost realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei
Naţionale de Dezvoltare Rurală”.
2012
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Departamentul Publicaţii USR