Un articol despre proiectele noastre din Delta Dunarii, scris de mine pentru Asociatia Ivan Patzaichin-Mila 23 (Romania Rurala - Nr. 3 Iunie-Iulie 2012). În acest număr, care are ca temă principală tinerii și rolul acestora în dezvoltarea spațiului rural românesc, puteți citi despre: Măsuri PNDR pentru întinerirea satelor; Oameni ai Deltei; Noua Politică Agricolă Comună; Fermă de capre de inspirație franceză; Produsele tradiționale ajung la mall.

1. România Rurală
Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală
Numărul 3 Iunie-Iulie 2012
Măsuri PNDR
pentru
întinerirea
satelor
Oameni ai
Deltei
Noua
Politică
Agricolă
Comună
Fermă de
capre de
inspirație
franceză
Produsele
tradiționale
ajung la mall
RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

2. România rurală – Nr. 3
BIROURILE REGIONALE
Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală Cuprins
BRĂILA
EDITORIAL ................................................................................................................................................................................................................................. 3
Str. Dorobanţilor nr. 604 A, CP 810067, usr.sud.est@rndr.ro
Tel.: 0239 610921, Fax: 0239 610920 DEZVOLTARE RURALĂ
• Întinerirea satelor – măsuri de stimulare a tinerilor din mediul rural 4
CRAIOVA
........................................................................................................
• Tânăr din Vama Veche, cu doctorat în minisubmarine, a dat cercetarea pe apicultură ...................................................................... 6
Str. Breştei nr. 116, et. 2, CP 200177, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro
• Pensiunea Viscri 125 – Familie de tineri din București se mută la țară și deschide o afacere în turism 8
Tel.: 0251 593442, Fax: 0251 596725 ..................................
• Tânăr pietrar din Măgura, Buzău, duce tradiția mai departe .......................................................................................................................... 10
ZALĂU • Oferta de cercetare a Academiei „Gheorghe Ionescu-Șișești” .......................................................................................................................... 12
Str. Gheorghe Lazăr nr. 14, et. 3, CP 450010, usr.nord.vest@rndr.ro • Festivalul cașcavalului de Brăduleț, Argeș ................................................................................................................................................................ 14
Tel.: 0260 610058, Fax: 0260 610059 • Cum să „nășești” un pom, o vacă sau chiar o întreagă grădină de zarzavaturi ...................................................................................... 17
• Reforma Politicii Agricole Comune după 2013 ..................................................................................................................................................... 18
TÂRGU MUREȘ
Str. Republicii nr. 48, ap.1, CP 540110, usr.centru@rndr.ro OAMENI
Tel.: 0265 210614, Fax: 0265 210613 • Oameni ai Deltei .................................................................................................................................................................................................................... 22
• Ivan Patzaichin – după aur pentru România, viziune pentru viitorul Deltei Dunării 28
IAŞI
.......................................................................
• Cula Maldăr – legendă, atmosferă boierească și stil oltenesc ......................................................................................................................... 30
Şos. Păcurari nr. 145, Et. 1, CP 700552, usr.nord.est@rndr.ro
• Dar din dar se face rai ......................................................................................................................................................................................................... 32
Tel.: 0232 464288, Fax: 0232 464287
• Rromii din Sărulești, Călărași: Accesarea unui loc de muncă începe cu frecventarea grădiniței ................................................. 34
TIMIŞOARA • Proiecte, identități, repere etnice în spațiul rural dobrogean ........................................................................................................................ 36
Str. Andrei Șaguna nr. 3, bl. U5, ap. 1, CP 300104, usr.vest@rndr.ro • Caritas – instruire pentru fermieri și practică în străinătate ......................................................................................................................... 38
Tel.: 0256 232579, Fax: 0256 232578 • Servicii stomatologice, cu fonduri europene .......................................................................................................................................................... 40
• Mic magazin de piese auto, deschis cu sprijin guvernamental, într-un sat arădean ........................................................................... 41
TÂRGOVIŞTE • În costum popular la Bruxelles ...................................................................................................................................................................................... 42
Str. Tudor Vladimirescu nr. 14, parter, CP 130078, usr.sud.muntenia@rndr.ro • Anteprenoriat în mediul rural, la feminin ................................................................................................................................................................ 43
Tel.: 0245 612211, Fax: 0245 612212
EXPERIENȚE
BUCUREŞTI • Ferma mea: Fermă de capre de inspirație franceză ......................................................................................................................................... 44
Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Birou 19, Sector 1, CP 011363, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro • Comunitatea mea: Grupul de producători Măgura, Sibiu – „Ca grup, avem altă forță” ............................................................. 46
Tel.: 021 3171583, Fax: 021 3171584 • Afacerea mea: Produsele tradiționale ajung la mall ....................................................................................................................................... 48
LEADER LA ZI
• CULTrips .................................................................................................................................................................................................................................... 50
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică. • Uimește-mă, LEADER! ....................................................................................................................................................................................................... 52
Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro • Grupurile de acțiune locală din România au deschis sesiuni de depunere a proiectelor .................................................................. 53
• Curs de afaceri care îi impulsionează pe tinerii antreprenori din Suedia ................................................................................................. 54
USR, Departamentul Publicaţii, Iunie-Iulie 2012
ISSN 2284-8665 ȘTIRI
ISSN-L 2284-8665 • Știri MADR .............................................................................................................................................................................................................................. 55
© RNDR, 2012
• Știri USR ................................................................................................................................................................................................................................... 56
Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
Tipărit în România. PIAȚA PARTENERIATELOR ...................................................................................................................................................................................... 57
Copyright fotografii: Gelu Toaipă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / Agenția de Plăți pentru Dezvoltare
Rurală și Pescuit, Mihai Grigore, Bogdan Vlădescu, Gabriela Popescu, Colin Shaw, Marius Verdeși, Călin Cordoș, CONTRIBUIM LA REDACTAREA REVISTEI ................................................................................................................................................ 58
Elena Cosma, Oana Radu Turcu, Cristina Vasilescu, FreePixels.com.
Proiect finanțat prin Măsura 511 - Asistență tehnică
1

3. România rurală – Nr. 3
Editorial
Tinerii din
mediul rural:
energie,
entuziasm,
pricepere și
inventivitate
Dedicăm acest număr al revistei
„România rurală” tuturor tinerilor
întreprinzători care, prin munca
și perseverența lor, aduc un suflu
proaspăt în satele românești. Cu
entuziasm, pricepere, energie și
uneori cu dorința de a demonstra
că pot sparge tiparele, tinerii
întreprinzători ai acestor ani sunt
cei care pun bazele unui alt trai la
țară. De cele mai multe ori munca
lor trece neobservată, eforturile lor
nu sunt aclamate de nimeni. Cu
toate acestea, fără ei, fără tinerii
care preiau fermele bunicilor și le
modernizează, care deschid afaceri
turistice de înaltă clasă, care practică
meșteșuguri tradiționale și produc
hrană de calitate, satele românești
și-ar pierde vigoarea iar România ar
pierde ce are mai de preț.
Nu este ușor să răzbești în România la un mall din București, dacă ești nerambursabile prin Programul
doar prin muncă, bun-simț și perseverent și știi cum să demonstrezi Național de Dezvoltare Rurală. Nu
dedicare. Însă există foarte mulți conducerii magazinului că afacerea ta în ultimul rând, veți putea afla că
români care reușesc. Pe aceștia, și este profitabilă pentru toată lumea. PNDR sprijină și inițiative cum ar fi
în special pe cei tineri, dorim să-i cabinetul stomatologic deschis de un
promovăm și să le arătăm și altora că În acest număr al revistei vă tânăr medic harghitean, care acum
se poate. prezentăm și câțiva oameni din Delta oferă servicii moderne pacienților
Dunării, cu îndeletnicirile și planurile din zonă.
Se poate să ai doctorat și să te dedici lor, precum și inițiativa campionului
apiculturii, așa cum a făcut-o un tânăr nostru mondial Ivan Patzaichin Așa cum spunem, cu mândrie, că
din Vama Veche care nu regretă nicio pentru un alt tip de turism în zona „veșnicia s-a născut la sat”, credem
clipă că s-a lăsat de cercetare. Se poate sa natală. Totodată, vă informăm cu totodată că numai tinerii pot face ca
să lucrezi ani buni în consultanță, privire la reforma Politicii Agricole satele noastre să fie veșnice.
în capitală, și să hotărăști că pentru Comune după 2013, care prevede
familia ta viața la țară are mai multe intensificarea sprijinului acordat
de oferit – și deschizându-ți o pensiune tinerilor din mediul rural. Veți mai Viviana Vasile, Team Leader al
într-un sat săsesc, din care mulți putea citi despre o fermă de capre proiectului „Înființarea și Sprijinirea
locuitori au plecat, să contribui și la din sudul țării care se mândrește Rețelei Naționale de Dezvoltare
revitalizarea acestuia. Se poate să să fie cea mai modernă de acest tip Rurală”
ajungi cu produsele tale tradiționale din țară și care a primit fonduri
2 3

4. România rurală – Nr. 3
Dezvoltare Rurală
Întinerirea satelor – măsuri de stimulare
a tinerilor din mediul rural
Interviu cu Bogdan Alecu, Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
Avem o populație rurală îmbătrânită agricultură. Iar autoritățile, printr-o
iar majoritatea tinerilor preferă serie de măsuri ale PNDR, asta și
o slujbă în străinătate în loc să urmăresc: diversificarea activităților
muncească la câmp. De ce ar rămâne în mediul rural. Tinerii își pot aduce
tinerii în mediul rural? aportul în multe domenii. Tinerii
promovează, de asemenea, o gamă
Bogdan Alecu: Un răspuns simplu la largă de activităţi (turism rural,
întrebarea pe care ați pus-o ar fi: dacă conservarea tradiţiilor şi mostenirii
nu reușim să îi încurajăm pe tineri culturale), participă la asocieri locale,
să rămână în mediul rural, vom fi aduc un suflu nou, idei inovatoare,
nevoiți să aducem mână de lucru din dinamism, sunt entuziaști, creativi,
alte țări, pentru muncile agricole, dar mai bine instruiți și mai bine
nu numai. informați.
A sta la țară nu înseamnă că trebuie Este adevărat însă că în ultimele
să muncești neapărat la câmp, să decenii, satele românești au cunoscut
cultivi roșii sau grâu. Poți deschide o două fenomene care au dus la
afacere de orice tip – de la cabinete declinul forței de muncă: migrația Ce măsuri există pentru a-i stimula
veterinare, la firme de piese auto, la tinerilor spre orașe sau spre alte țări pe tineri să rămână în mediul rural?
turism, IT. În mediul rural există și ale Uniunii Europene și îmbătrânirea
alte oportunități decât cele legate de populației rurale. În acest moment, Bogdan Alecu: În primul rând, există
agricultorii tineri, sub 40 de ani, Măsura 112 – „Instalarea tinerilor Însă sprijinul nu se oprește aici. de microîntreprinderi”, pot fi
reprezintă numai 10% din populaţia fermieri”, una dintre cele mai Să presupunem că ai primit deja finanțate inițiative diverse: ateliere
Măsura 121 – „Modernizarea
totală de fermieri, exploatând accesate din cadrul actualului PNDR. finanțare prin Măsura 112 și vrei de croitorie, firme care închiriază
exploatațiilor agricole”
un procent de 10% din suprafaţa În cadrul Măsurii 112, din anul 2008 să te dezvolți. Poți să accesezi echipamente agricole, firme care Sprijin nerambursabil: 40%
agricolă utilizată. La cealaltă şi până acum au fost finanțate peste atunci Măsura 121 – „Modernizarea furnizează servicii de internet la Valoare minimă a proiectului: 5 000 de euro
extremă, agricultorii care au depăşit 6 500 de proiecte în decursul a patru exploataţiilor agricole”, într-o țară, ateliere meșteșugărești. Tinerii Valoare maximă a proiectului: 2 000 000
vârsta pensionării, peste 65 de ani, sesiuni. În iunie anul acesta a avut perioadă de graţie determinată în care doresc să deschidă o afacere în de euro (zootehnie); 1 000 000 de euro
reprezintă 43% din numărul total loc ultima sesiune de proiecte prin vederea conformării exploataţiilor domeniul energiilor regenerabile, (sectorul vegetal)
această măsură, în cadrul actualului agricole la standardele europene în cei care activează în domeniul În cazul proiectelor care vizează și
de fermieri şi exploatează 31% din
program de dezvoltare rurală. vigoare. Criteriile de selecție pentru IT, în publicitate și în alte ramuri utilizarea energiilor regenerabile,
suprafaţa agricolă utilizată. valoarea maximă a proiectelor poate
astfel de măsuri de investiții prevăd creative pot accesa și ei fonduri prin
crește la 3 000 000 de euro (zootehnie)
Jumătate din suprafeţele deţinute Tocmai pentru a încuraja și sprijini punctaje suplimentare acordate Programul Național de Dezvoltare și 1,5 milioane de euro (sectorul vegetal),
de exploataţiile de subzistenţă tinerii care înființează sau preiau tinerilor sub 40 de ani. Rurală, dacă firma are sediul la țară. respectându-se același procentaj maxim
sunt conduse de persoane care au o exploatație ca șef al acesteia, privind finanțarea nerambursabilă (40%)
depăşit vârsta pensionării, în timp autoritățile au mărit anul acesta Acest lucru înseamnă șanse mai mari Turismul rural este un alt domeniu
ce 20% sunt deţinute de agricultori suma maximă pe care o pot primi, de pentru tineri de a accesa finanțări care a primit finanțare, iar criteriile
la 25 000 de euro la 40 000 de euro. nerambursabile. Este vorba despre de selecție favorizează inițiativele Măsura 123 – „Creșterea valorii
care, la sfârşitul acestei perioade
un sprijin conjugat, prin măsuri care tinerilor. adăugate a produselor agricole și
de programare, vor fi aproape sau silvice”
vor fi depăşit pragul de pensionare. Pot accesa acest sprijin tinerii cu se completează unele pe altele.
Sprijin nerambursabil: 50%, maximum
Tocmai de aceea, Programul vârsta sub 40 de ani, care se instalează Sprijinul financiar oferit anul acesta 2 000 000 de euro
Național de Dezvoltare Rurală 2007- pentru prima dată în exploataţia Spuneați mai devreme că tinerii pentru inițiative turistice este de Valoare minimă a proiectului: 5 000 de euro
2013 pune accentul pe stimularea agricolă în calitate de conducător din mediul rural pot accesa și alte maximum 200 000 de euro pentru Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea și
antreprenoriatuliu în rândul tinerilor (şef) al acesteia. Aceștia trebuie să fonduri în afara celor care țin de dezvoltarea unor activități recreative dezvoltarea de microîntreprinderi”
care doresc fie să preia fermele de la trebuie să deţină sau se angajează să activități agricole. Puteți să ne dați și de maximum 100 000 de euro Sprijin nerambursabil: 85%, maximum
dobândească competenţe şi calificări câteva exemple? pentru agroturism și turism rural. 2 000 000 de euro
bunicii sau părinții lor, fie să deschidă
profesionale în activitatea pe care Valoare minimă a proiectului: 5 000 de
o afacere la țară într-un alt domeniu euro
decât cel agricol. urmează să o desfăşoare. Bogdan Alecu: Prin Măsura 312 –
„Sprijin pentru crearea și dezvoltarea
4 5

5. România rurală – Nr. 3
Tânăr din Vama Veche, cu doctorat în
minisubmarine, a dat cercetarea pe
apicultură
La 28 de ani, Bogdan Vlădescu are Auzind de fondurile nerambursabile La sfârșitul anului 2010, a obținut
doctorat în Inginerie Mecanică, este acordate tinerilor fermieri care finanțare de 12 500 de euro, prin
specializat în submarine tractate și doresc să se instaleze în mediul Măsura 112. Cu ajutorul acestor bani,
telecomandate, în genul celor pe care rural, s-a interesat la autorități și a și-a achiziționat noi stupi, având
le-am văzut la televizor explorând fost primul din zonă care a obținut astăzi 150, în loc de 95. Totodată, a
epava Titanicului. A lucrat o vreme finanțare prin Măsura 112. Își cumpărat echipamente automate,
în cercetare, apoi ca inginer de probe amintește că la început nu a existat o cum ar fi o centrifugă pentru miere
pe mare la Șantierul Naval Mangalia, foarte bună informare despre aceste și un topitor de ceară, care reduc
dar în cele din urmă s-a hotărât să oportunități, iar când bătea la ușa substanțial timpul de lucru.
devină fermier. vreunei instituții, pentru o adeverință
sau pentru a obține clarificări, Stupii lui Bogdan Vlădescu produc
„Ideea a fost simplă: crescând la constata că oamenii de-acolo nu știau în medie 2 tone de de miere pe an –
țară, având animale, văzând cât de despre ce era vorba. miere polifloră, de floarea soarelui,
prost e plătit sectorul de cercetare, de rapiță. Pe lângă miere, vinde și
am ajuns la concluzia că e mai bine în „După ce am înțeles însă fenomenul roiuri de albine, pentru că atunci
agricultură, decât să rămân inginer. și modul de întocmire a dosarului, când îngrijești cum trebuie o familie
Aș fi putut să plec în străinătate, cum a fost simplu, nu mi-a luat mai mult de albine, anul următor dintr-una
fac alții, dar n-am vrut. Am preferat de două săptămâni să pregătesc poți să faci două.
să mă ocup de stupi, acasă, la Vama documentația necesară.”
Veche,” spune Bogdan. „Banii veniți m-au ajutat foarte mult.
Anul trecut am solicitat fonduri și
prin Măsura 141, pentru fermele de
semisubzistență, și voi primi 1 500 de
euro, timp de cinci ani. Recent m-am
asociat cu patru apicultori din zonă,
vrem să facem o cooperativă
și ne-am apucat să construim o spune el, de pe vremea anticilor greci. „Tinerii ar trebui să fie atrași de pot aplica în ceea ce fac acum. Un
fabricuță pentru procesarea mierii. „Era așa-numita ambrozie, băutura mediul rural, să preia exploatațiile inginer sau un economist altfel se
În acest fel, nu vom mai vinde zeilor. Avem rețeta, vom încerca bunicilor, ale părinților, să-și descurcă dacă începe o afacere în
produsele noastre en gros, cu 8 lei/ să vedem cum iese, dar ne trebuie reconsidere opțiunile. Cei care cred agricultură, știe să facă o analiză
kg, ca mai apoi să constatăm că câțiva ani pentru asta. Hidromel că agricultorii sunt pătura de jos a SWOT, un plan de afaceri, o proiecție
mierea respectivă ajunge să coste am văzut la noi în comerț, dar e un societății ar fi bine să se gândească bugetară.
dublu sau triplu pe piață, ci o vom produs din Germania.” de două ori. Toate aceste cunoștințe aplicate
procesa, o vom ambala și vinde „Bunicul meu zicea: din agricultură Noi producem mâncare, ceea ce în agricultură îți aduc un mare
chiar noi. Intenționăm să facem și nu te îmbogățești, dar nici sărac nu facem noi este esențial pentru avantaj. Pentru că sunt inginer,
export și sperăm să finalizăm fabrica ești. Am făcut inginerie navală din viață. Iar celor care trăiesc greu, mă gândesc acum să construiesc eu
anul acesta și să scoatem primele pasiune, fiind și din Vama Veche, ambiționându-se să profeseze într-un însumi centrifuge pentru miere, am
borcane pe piață. Nu vom procesa crescând printre oameni care lucrau domeniu prost plătit, doar fiindcă pare toate cunoștințele necesare să fac
numai miere, ci și propolis, lăptișor pe vapoare. M-am lăsat de inginerie mai elevat, le spun că oricâtă carte asta.”
de matcă, ne-am gândit chiar și la o cu strângere de inimă. Ca inginer, ai avea, trebuie să te adaptezi. Și în
linie de produse cosmetice. În planul aveam salariu de 1 500 de lei pe lună, momentul de față, singurul domeniu „Eu cred că agricultura e de viitor.
de afaceri previzionăm că prin asta înseamnă 18 000 de lei pe an. care se revitalizează în România este Și mai cred că România a trecut mai
deschiderea acestei fabrici vom crea Din apicultură fac cam 60 000 de lei agricultura. Industria și cercetarea bine decât alte țări prin această criză
cinci locuri de muncă.” pe an și sunt propriul meu stăpân. sunt la pământ.” economică pentru că foarte mulți
Un avantaj îl reprezintă faptul că dintre noi au rude la țară și mai iau
Pentru că familia sa are și livadă și vie, apicultura nu este impozitată de fisc. „Dacă tinerii nu vin la țară, să de-acolo o găină, un porc, legume
Bogdan se gândește și la alte produse, Totodată, o mare facilitate care ni repopuleze satele, unele ajunse sate din grădină. Dacă am depinde cu
cum ar fi vinul și otețul din miere de se acordă prin Programul Național fantomă, ar fi mare păcat. Nu e o toții numai de supermarketuri, ar fi
albine. Hidromelul – vinul din miere Apicol o reprezintă decontarea risipă că am licență, pentru că aceste o tragedie.”
de albine – e o băutură străveche, tratamentelor pentru albine, a cunoștințe pe care le-am dobândit le
biostimulatorilor și a stupilor.”
6 7

6. România rurală – Nr. 3
Omul sfințește locul Deşi obţinerea finanţării a fost
partea cea mai anevoioasă datorită
spre încântarea mesenilor. „Cred că
această zonă are un potenţial foarte
O dorinţă
birocraţiei excesive, dosarul de mare şi de aceeaşi părere sunt mulţi “Din punctul nostru de vedere, avem
Tineri din București se mută la Viscri și deschid o finanţare fiind verificat de șase echipe
în decurs de cinci luni din cauza unor
oameni care au văzut astfel de zone
în alte părţi al Europei. Toscana,
un potenţial enorm, ce poate fi atins
cu condiţia ca autorităţile să creeze
pensiune modificări ale proiectului apărute pe
parcurs, investiția este una de succes:
în urmă cu 20 de ani, nu era mult
diferită de zona în care ne aflăm noi.
o infrastructură şi să impună nişte
reguli bune de construire a caselor şi
„construcţia a fost deja finalizată de Ceea ce s-a întâmplat acolo, şi în apoi lucrurile vor merge de la sine.
un an, am avut un sezon foarte bun multe alte părţi ale Europei, a fost că Numai la Viscri sunt şase sau şapte
Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice CURIOZITĂŢI: şi cel nou pare să fie şi mai bun,” autorităţile au vrut să ajute zona să proprietari care ar investi bucuroşi
Viscri 125 Raluca şi Mihai au participat la spune Mihai Grigore. se dezvolte. Au creat infrastructura sume mari în proiecte sustenabile,
Sat Viscri, comuna Buneşti, judeţul Braşov realizarea documentarului „Wild şi au pus condiţii foarte stricte de dacă ar primi mai mult ajutor din
Carpathia”, finanţat de European dezvoltare. partea autorităţilor.”
Perioada de derulare: mai 2010 – mai 2012 În Provence, spre exemplu, dacă
Nature Trust în care apare şi Prinţul O dilemă
Valoarea totală a proiectului: 400 000 euro vrei să construieşti într-un sat
Charles al Marii Britanii, la rândul
Finanţare nerambursabilă FEADR: 200 000 euro său un îndrăgostit al locurilor „Am încercat să lucrăm cu meşteri istoric, poti alege între trei tipuri
www.viscri125.ro transilvănene. locali, pentru că vrem să susţinem de ferestre, patru culori de faţadă
meşteşugurile tradiţionale şi să şi două forme de gard. Şi în felul
Pensiunea este locul unde s-a filmat obţinem un produs autentic, însă acesta se păstrează identitatea şi
noua reprezentare cinematorgrafică ne-am lovit de faptul că, de cele tradiţia. Pentru că ceea ce suntem
Satul Viscri sau Weißkirch în limba cumpărat-o iniţial pentru vacanţă,
a clasicului „Casanova”. mai multe ori meșterii tradiționali începe cu felul în care arătăm, cu
germană, una dintre aşezările săseşti deşi ştiam cumva că am vrea să
cu biserică fortificată recunoscută ca ne mutam aici la un moment dat. nu sunt atestaţi, nu pot prezenta felul în care arată casele noastre.
monument al Patrimoniului mondial Dupa doi-trei ani ne-am hotărât să certificatele de conformitate cu Turiştii nu merg (sau nu mergeau)
UNESCO, se găseşte într-un loc renunţăm la slujbele din Bucureşti Viscri, să vadă natura şi satele normele europene pentru burlane, în Maramureș sau în satele săseşti
privilegiat în inima Transilvaniei, şi să ne mutăm la Viscri. Iniţial am săseşti, ne-am convins că putem spre exemplu, şi nici certificate de ca să ne vadă pe noi, mergeau în
facând parte totodată dintr-un sit vrut să organizăm tabere pentru să aducem mult mai multă valoare calitate, unii dintre ei neştiind nici principal pentru casele şi bisericile
Natura 2000. copii, dar pe parcursul construcţiei dacă vizăm turiștii, nu copiii”, ne măcar să scrie.” din lemn, pentru faţadele colorate şi
am tot schimbat proiectul, am pus mărturiseşte Mihai. bisericile fortificate.”
covoare ţesute manual, am înlocuit
În inima Transilvaniei gresia şi faianţa cu travertin, am Pensiunea turistică numită “Viscri Cum să ne modernizăm
pictat mobila, şi la sfârşit nu am mai nr. 125” a fost deschisă oficial în
„Am ajuns la Viscri din întâmplare”,
fără să ne pierdem ŞTIAŢI CĂ...
fost aşa siguri că e un loc bun pentru iunie 2011, fiind create opt locuri de
ne povesteşte Mihai Grigore, tânărul tabere. Iar după primul an, în care muncă permanente pentru locuitorii tradiţiile şi identitatea? Patrimoniul Cultural şi Natural Mondial UNESCO (Organizaţia Naţiunilor
entuziast care a dat viaţă acestui am avut turişti care veneau să vadă din sat. Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) include în prezent şapte monumente
proiect familial împreună cu soţia “Ne bucurăm că în ultimii ani au sau locuri din România: Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate
sa, Raluca. „Cineva ne-a sfătuit să apărut locuri frumoase în această din Transilvania, Mănăstirea Hurezi, bisericile pictate din nordul Moldovei,
facem un ocol şi prin Viscri, pentru parte a Transilvaniei. În doar Cetatea Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi Cetăţile Dacice din
că are fațade frumoase”. Mihai avea şase-şapte ani au apărut cel puţin Munţii Orăştiei?
mai bine de zece ani de experienţă în șase locuri în care te poţi simţi la
consultanţă când s-a decis să caute o fel de bine ca în Toscana sau în Pe lîngă acestea România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural
casă de vacanţă în jurul Făgăraşului. Provence, ceea ne dă speranţa că Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Caluşului – dans popular
„Viscri este, după noi, unul dintre întreaga zonă se poate dezvolta românesc (din 2005), şi cu Doina – cântec liric solemn, improvizat şi spontan
cele mai frumoase sate săseşti la într-o direcţie bună.” (din 2009).
momentul actual. Nu pentru ca are Sursa: www.cnr-unesco.ro
ceva intrinsec special, ci pentru că Viscri 125 înseamnă autenticitate și
este unul dintre puţinele sate care au o relație personală cu turiștii. Aici
o şansă reală să traiască din nou. Nu oaspeţii sunt bine primiţi la stână,
SITURI NATURA 2000
există nici un pic de plastic pe faţade, unde pot vedea cum se mulg și se
toate casele sunt acoperite cu ţigle tund oile şi pot gusta din straşnica Reţeaua Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care
tradiţionale, este, în mare, aşa cum brânză locală. cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de
arăta un sat săsesc acum 50 sau 100 Frământarea aluatului şi scuturarea interes comunitar.
de ani. Şi asta îi dă o şansă să aibă crustei arse de pe pâinea tradiţională
Realizarea Reţelei Natura 2000 se bazează pe două directive ale Uniunii
succes în viitor,” a mai adăugat el. tocmai scoasă de la cuptor sunt
Europene, Directiva Habitate şi Directiva Păsări, ce reglementează modul de
alte îndeletniciri care pun la
selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora. În legislaţia românească
încercare îndemânarea oaspeţilor.
aceste două directive sunt transpuse prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57
În perioada septembrie-decembrie
De la idee la proiect din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
se organizează vânători de trufe în
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările ulterioare.
“Nu am pornit de la început cu pădurile din jur, trufandalele fiind
ideea de a face o pensiune. Casa am apoi gătite cu pricepere în stil săsesc, Sursa: www.natura2000.ro
8 9

7. România rurală – Nr. 3
Unul dintre ultimii pietrari din Măgura,
Buzău
„Să stai sub pământ, să spargi bolovani și să spui
că-ți place, e cam greu de înțeles”
Înăuntru e cald și întuneric, iar „Îmi place ceea ce fac, dar lumea se sculptori tineri, proaspăt absolvenți
Marius Popescu aprinde o lampă minunează când aude așa ceva. Să de facultate, au creat opere din
cu carbid, singura sursă de lumină stai sub pământ în era internetului, blocuri de piatră aduse din carierele
din grotă. Lampa și grota par să fie să spargi bolovani și să spui că-ți și din zonă. Piatra de Măgura este un
desprinse din povestea lui Aladin. place, e cam greu de înțeles,” spune calcar rezistent la variațiile mari de
Aici Marius își poate petrece și cinci el. temperatură (îngheț și dezgheț) și,
săptămâni pentru a dizloca un bloc spune Marius Popescu, se folosește
de piatră, pe care apoi îl transportă La cei 36 de ani ai săi, Marius Popescu la structurile mari, pentru piesele de
acasă într-un car cu boi, pe drumul este unul dintre ultimii pietrari din rezistență. Casa Poporului are și ea
forestier de trei kilometri care Măgura, localitate buzoiană unde piatră de Măgura, spune el.
străbate pădurea. Blocurile de piatră acum 50 de ani lucrau aproape 60 de
sunt apoi sculptate și devin mese de pietrari. La Măgura se află și tabăra Pentru că aici a fost cândva Marea
grădină, fântâni, șeminee, cișmele, de sculptură în aer liber, unde timp Sarmatică, în blocurile de piatră poți
troițe, cruci, statui, ghivece. de 16 ani, în perioada comunistă, găsi cochilii și vertebre de animale
marine.
Ca să dizloci piatră, trebuie să știi
ce să alegi. Se poate întâmpla să
muncești la un bloc câteva zile și
abia apoi să-ți dai seama că nu are
robustețea de care ai nevoie. „La
prima vedere, poate părea un bloc
solid și mare, dar de fapt atunci când
intri în adâncime, poți constata că
e o coajă, cum o numim noi, adică
piatră mai subțire.”
Însă Marius a învățat să asculte piatra
și s-o înțeleagă. După sunet își dă
seama unde să lovească. Își amintește Ca să-l închidem, am avea nevoie le sculptezi și atunci fie le remodelezi, În plus, taxele plătite de Gabriela, ca
de sfatul pietrarului de la care a de un aspirator universal, o masă fie o iei de la capăt. persoană fizică autorizată, s-au mărit,
deprins meșteșugul: „cuprinzi piatra cu circular, dar, deși trăim decent, ceea ce i-a determinat să oprească
dintr-o parte, apoi din cealaltă, ca și nu avem economii și nu ne-am Marius lucrează pentru o firmă din lucrările la un mic magazin pe care îl
cum ai îmbrățișa o femeie, și n-are permis să ni le cumpărăm până Buzău care amenajează spațiile verzi. începuseră în sat.
cum să nu-ți cedeze.” În carieră acum. Îi deranjăm pe vecini uneori, Din piatră a creat mai multe statui și
trebuie să știi însă și unde spargi, ca când avem mult de polizat și praful ornamente pentru oraș. Gabriela îl Ar dori să acceseze fonduri
să nu se surpe galeria peste tine. ajunge și la ei.” ajută și ea, crește doi copii și urmează europene prin Măsura 312 – „Sprijin
și o școală sanitară postliceală. Pentru pentru crearea și dezvoltarea de
Acasă, Marius lucrează într-un atelier Marius a început să meargă în carieră copii ar vrea să se asigure că are și un microîntreprinderi”, dar nu au cum
semiînchis, prin care iarna vâjâie în 1998, „din hobby și curiozitate”, plan B, în cazul în care nu vor mai să asigure cofinanțarea și nici nu cred
vântul și ninsoarea. Îl ajută și soția învățând meserie de la un pietrar în reuși să se descurce din meșteșugul că băncile ar fi dispuse să le acorde
sa, Gabriela, care a învățat acum trei vârstă, dar deschis la nou. pietrei. un credit. „Chiar dacă sprijinul
ani să mânuiască uneltele electrice, nerambursabil ajunge la 85%, tot
dalta și ciocanul cu dinți, pentru „Tradiția de la noi este să lucrezi Din pricina crizei economice, o parte am avea nevoie de vreo 5 000 de
a face ghivece din piatră. Pereții cruci, troițe, mese mari din piatră. dintre clienții lor italieni și greci, care euro, bani de care nu dispunem,”
atelierului sunt albi de la praful de Însă eu am vrut să fac sculptură și cumpărau în special ghivece mari spune Gabriela.
calcar. „Aici trebuia să fie, de fapt, am început cu un îngeraș, pe care și ornamente din piatră, au sistat
dormitorul nostru,” spune Marius, însă l-am stricat.” Se întâmplă uneori comenzile sau au cerut prețuri mai
„dar l-am transformat în atelier. să ciobești ghivecele și piesele pe care mici, pe care ei nu și le puteau permite.
10 11

8. România rurală – Nr. 3
Oferta de cercetare a Academiei de Științe Încolțirea tuberculilor
sămânță – la cartoful pentru
de
consum timpuriu se impune lucrarea
Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu- de încolțire a tuberculilor
Șișești” Plantarea
• Se începe când temperatura
solului ajunge la 6-8 grade Celsius;
adâncimea de plantare este de 5-6 cm;
Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” publică, anual, un volum care cuprinde • Desimea de plantare este de
cercetările științifice realizate privind transferul tehnologic în agricultură, industria alimentară și 53 300 de cuiburi/ha, iar schema
silvicultură. Informațiile furnizate în acest volum pot sprijini fermierii, crescătorii de animale, proprietarii de plantare este de 75/25 cm.
de terenuri, precum și societățile comerciale din industria agroalimentară să obțină producții mai mari, Bilonul de plantare este mijlociu,
produse de mai bună calitate și mai profitabile, să-și îmbunătățească managementul și să aplice practici cu o înălțime de 15-20 cm.
agricole noi și tehnologii mai performante. • Cantitatea de tuberculi de sămânță
la hectar variază în funcție de
În cele ce urmează, vă vom prezenta două dintre aceste studii realizate în 2011. mărimea acestora (1 800 – 2 600
kg/ha).
Tehnologia de obținere a realiza o producție de lapte cu 60% Tehnologia specifică de
oilor hibride pentru lapte mai ridicată față de rasa Țigaie și o producere a cartofului Fertilizarea
Institutul de Cercetare-Dezvoltare cantitate de lapte muls mai mare cu • Înainte de plantare, la pregătirea
90% comparativ cu Țigaia. pentru zona de câmpie
pentru Creșterea Ovinelor și terenului, se aplică îngrășăminte
din sudul țării complexe de tipul: 16:16:16,
Caprinelor, Palas, Constanța
Oile hibride Lacaune X Țurcană pot Centrul de Cercetare-Dezvoltare respectându-se doza de N50-
realiza o producție de lapte totală și pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, 100P50-100K50-100 kg s.a./ha
Studiul a concluzionat că cea
mulsă mai mare cu 31% și respectiv Dăbuleni, Dolj • În vegetație, fertilizarea fazială s-a
mai rapidă metodă de creștere a
producției de lapte de oaie este 37% față de Țurcană. realizat cu azotat de amoniu N50-
Pregătirea terenului 100 kg s.a./ha
hibridarea raselor locale, slab
Tehnologia se poate aplica în • Arătura de toamnă la o adâncime • Fertilizarea a influențat calitatea
productive, cu rase specializate
crescătoriile mijlocii și mari de 30-32 cm nutrițională a tuberculilor
pentru lapte. În acest fel, eficiența
(peste 300 de capete), turma fiind • Primăvara, înainte de plantare, se
economică sporește, prin creșterea
structurată în trei nuclee, două de pregătește terenul printr-o trecere Întreținerea
producției cu peste 50%.
prăsilă alcătuite din rasa autohtonă și cu grapa cu discuri. Este foarte Înainte cu 3-4 zile de răsărirea
un nucleu de producție format din oi important să se evite pe cât posibil cartofului, se realizează rebilonarea și
Rasele de lapte folosite la hibridare
hibride de lapte. tasarea solului se efectuează tratamentul cu erbicide
au fost Lacaune și Awassi, iar cele
autohtone au fost Țigaia, Țurcana reziduale pe bază de metribuzin,
și Linia Prolifică-Palas. Oile hibride prometrin, linuron, acetoclor.
de lapte se obțin prin încrucișarea
raselor autohtone Merinos, Țigaie, În cultura de cartof, buruienile
Țurcană cu rase de lapte – Lacaune, necombătute și răsărite ulterior
Awassi, Rasa de Lapte-Palas. se tratează cu produse pe bază
de propaquizalofop, fluazifop-p-
După înțărcare, toți mieii hibrizi butil, quizalofop pentru buruienile
masculi se supun îngrășării și se monocotiledonate sau se fac
livrează la carne, iar mieluțele se lucrări de plivit sau prășit manual, Irigarea Producția obținută
opresc pentru reproducție și se cresc pentru buruienile dicotiledonate • La cartoful pentru consum • 16,8-28,5 t/ha – recoltat la 40 de
în gospodării, la pășune cu suplimente necontrolate. ti mpu ri u se a pl i că î n gen era l zile de la răsărire
de concentrate, iar în perioada 2 000-2 400 mc apă/ha, cu o • 23,6-37,2 t/ha – recoltat la 50 de
de stabulație cu fân, suculente și Combaterea bolilor și normă de udare de 250-300 mc/ha zile de la răsărire
suplimente de concentrate. dăunătorilor • 31,89-46,97 t/ha – recoltat la
• Primul tratament pentru Recoltarea – se efectuează fie maturitatea fiziologică a plantelor
Oile hibride Awassi X Țigaie combaterea manei cartofului se semimecanizat, pentru a evita
realizează o producție de lapte de efectuează când plantele au circa loviturile mecanice care contribuie
218 litri/cap, mai mare cu 65% față 15-20 cm înălțime. Pentru zona la diminuarea aspectului comercial
de rasa Țigaie și o producție de lapte de câmpie din sudul țării sunt al producției, fie mecanizat, folosind
muls mai mare cu 50% față de rasa recomandate 2-3 tratamente. combine speciale. Tuberculii sunt
maternă. • Pentru combaterea gândacului de dislocați mecanizat și lăsați la
Colorado se aplică 2-3 tratamente, suprafața solului, urmând a fi adunați
Oile hibride Lacaune X Țigaie pot alternând substanța activă. și sortați manual.
12 13

9. România rurală – Nr. 3
Festivalul cașcavalului de Brăduleț, Argeș
Zona argeșeană Brădet, din comuna
Brăduleț, este renumită pentru
cașcavalul său, preparat de zeci de
localnici, după rețete tradiționale.
Din acest motiv, autoritățile au
considerat că organizarea unui
festival al cașcavalului ar putea
contribui la o mai bună promovare
a tradițiilor și a obiceiurilor zonei,
atrăgând numeroși turiști.
În 2012, evenimentul – care a mai
avut o singură ediție, în 2008 – a
fost organizat cu sprijin european. Cu
ajutorul fondurilor accesate, comuna
Brăduleț va găzdui timp de trei ani
această manifestare, angajându-se
totodată să o mențină încă cinci ani
după finalizarea proiectului.
Potrivit primarului Evlampie Alecu,
ediția din 2012 a reunit pe pajiștile
comunei peste 500 de vizitatori, care
au putut gusta din bucatele zonei:
cașcaval de casă, brânză de burduf,
telemea. Totodată, ei au putut
descoperi câteva dintre obieciurile
zonei și au putut admira exponatele
meșterilor populari din comună.
Festivalul Cașcavalului de Brăduleț
s-a desfășurat timp de trei zile, în
perioada 29 iunie-1 iulie, în trei sate
ale comunei: Galeș, Brădet, Brăduleț.
Produsul cunoscut sub numele de
cașcaval de Brădet, din comuna
Brăduleț, se produce după rețete
vechi, în aproximativ 100 de
Având șapte vaci de lapte, Ionescu Pentru că suntem în zonă de munte, și-l opărim, îl amestecăm din nou și
gospodării din comună. Așa cum
produce cam 50 de kilograme de nu putem intra la cosit cu utilaje, această pastă o modelăm cu mâna,
spune primarul, localnicii se
cașcaval pe săptămână, însă, așa și-atunci cosim manual”, spune Ion îi dăm formă, o lăsăm în saramură
îndeletnicesc în special cu creșterea
cum spune, desfacerea produselor Ionescu. o zi sau două. Se usucă apoi bine și
animalelor, având fiecare între trei și
sale este anevoioasă, pentru că stă se pune la afumat, în afumătoare
șapte vite. Mulți dintre cei care produc
la mâna intermediarilor care au Ion Ionescu povestește și cum tradițională, cu foc din lemn de brad
cașcaval în gospodăriile proprii
standuri în piețe. produce cașcavalul: sau rumeguș.”
își vând produsele în piețele din
„În laptele de vacă se pune cheag,
Domnești, Pitești, Curtea de Argeș.
Pentru a rezolva această problemă, amestecându-se și lăsându-se „Festivalul de anul acesta a fost o
Localnicii au accesat Măsura 141,
Ionescu spune că cei 70 de membri ai la coagulat. Apoi, cașul acesta îl inițiativă bună de promovare. Am și
pentru fermele de semisubzistență și,
asociației pe care o conduce ar dori să punem la foc și, în timp ce crește vândut, pot spune că pentru prima
asociindu-se, au putut concesiona și
pună bazele unei făbricuțe și ale unui temperatura până la 35-40 de ediție a fost bine”, spune Ion Ionescu.
suprafețe de pășune de la primărie.
mic magazin de desfacere, cu sprijin grade, îl amestecăm și-l agităm Charles de Gaulle, interesat de
nerambursabil. bine, până când arată ca și când ar cașcavalul de Brădet
Ion Ionescu, de 46 de ani, este unul
fi format din boabe de orez. Îl lăsăm
dintre producătorii de cașcaval din
„N-avem altă sursă de venit în afară la scurs, sub greutăți, timp de trei Potrivit localnicilor, în 1969, la
zonă și, totodată, președintele unei
de cașcavalul pe care producem din ore, apoi îl uscăm și, când se întinde Salonul Internațional al Alimentației
asociații a crescătorilor de animale
neam în neam. Viața aici este grea. ca guma de mestecat, îl tăiem în felii (SIAL), printre produsele românești
din comună.
14 15

10. România rurală – Nr. 3
prezentate s-a numărat și cașcavalul
produs de un sătean din Brădet. Cum să „năşeşti” un pom fructifer, o vacă
Președintele Franței, Charles de
Gaulle, a gustat doar două produse
românești: cașcavalul de Brădet
sau chiar o întreagă grădină de zarzavaturi
și cabernetul de Sâmburești. În
urma interesului arătat de Charles Te-ai gândit vreodată să dându-le numele, să primească Această iniţiativă a ajuns atât de la
de Gaulle, distribuitorii prezenți săptămânal un lot de produse modă încât au apărut chiar şi cărţi
au dorit să semneze contracte cu
faci cadou un pom?
ecologice proaspete. de bucate sau pagini de internet care
producătorul cașcavalului, dar acest te sfătuiesc ce să faci cu coşul tău de
Fundaţia „+arboles” (Mai mulţi
lucru nu a fost posibil, dat fiind că În prezent firma s-a extins şi îţi legume şi astfel să nu te plictiseşti de
copaci) a pornit o iniţiativă
acesta producea o cantitate mică, în permite să năşeşti şi găini sau chiar felurile de mâncare pe care le prepari.
inovatoare, invitând oamenii să
propria-i gospodărie. întreaga grădină de zarzavaturi de la Plata coşurilor se face direct la preţuri
dăruiască un pom celor dragi.
care primeşti un coş săptămânal cu corecte, atât pentru consumator, cât
„Noi considerăm că un copac este produse ecologice la un preţ scăzut. şi pentru agricultor, sau chiar prin
unul dintre cadourile cele mai cote lunare care pot fi un sprijin
Fabrică de cașcaval, la frumoase care se pot oferi şi primi. pentru agricultori în lunile în care
Brădet În lumea de astăzi în care consumul Grupurile de consumatori producţia agricolă este scăzută.
este un act egoist şi de cele mai – o iniţiativă de
În anii comunismului, la Brădet, multe ori inutil, e bine de ştiut că Printre beneficiile unui astfel de grup
unul dintre satele comunei Brăduleț,
solidaritate se numără:
pomul dăruit va genera o parte
a fost înființată o fabrică de din oxigenul de care are nevoie o • posibilitatea de a te bucura de
Un grup de consumatori este produse sănătoase la un preţ
cașcaval. În anii 2000, fabrica a fost persoană pentru a respira toată viaţa. constituit din persoane care se corect; produsele ecologice nu sunt
privatizată și are în prezent aproape Cu siguranţă există cadouri mai unesc pentru a cumpăra direct de mai scumpe decât cele obişnuite;
30 de angajați. Așa cum povestește scumpe sau mai spectaculoase, dar la producători în special alimente • reducerea cheltuielilor şi a
Vasilica Badea, mama patronului, nu atât de valoroase sau necesare ca pentru propriul consum. Aceste produselor dăunătoare mediului
cu câțiva ani în urmă fabrica a ars acesta. Din toate aceste motive am grupuri sunt unite de dorinţa de înconjurător: pungi, ambalaje,
și a fost reconstruită. În 2008, S.C. promovat campania pomului cadou,” consuma produse ecologice, locale la transport;
Brădet S.R.L. a primit finanțare mărturisesc iniţiatorii proiectului. preţuri corecte. • sprijinirea agriculturii tradiţionale
pentru modernizare, prin Programul
Național de Dezvoltare Rurală. Paşii de urmat sunt simpli: cel care care un are impact negativ asupra
Modele de astfel de grupuri se găsesc mediului;
Produsele firmei – iaurt, sana, lapte, vrea să facă pomul cadou completează în ţări precum Franţa, Spania sau • întărirea reţelelor locale de
cașcaval, unt, brânză de burduf – un formular online cu datele sale de Portugalia şi se autogestionează colaborare, bazate pe interesul
sunt vândute în toată țara. La fiecare contact şi ale persoanei care va primi pentru pregătirea şi distribuirea comun şi solidaritate.
două zile, aici sunt procesate aproape darul. Plata pomului se face prin cutiilor cu zarzavaturi de sezon.
opt tone de lapte. transfer bancar şi include plantarea Consumatorii primesc ce se trimite O initiativa de acest gen din Romania
şi îngrijirea acestuia. Fundaţia emite din grădină, fără să poată să aleagă
un certificat prin care garantează este prezentata la pagina 59.
produsele.
plantarea şi îngrijirea pomului
conform tehnicilor agriculturii
ecologice şi-l trimite împreună cu
felicitarea la norocosul proprietar
al pomului care poate chiar să-l şi
viziteze.
Mai multe informaţii puteţi găsi pe
website-ul fundaţiei www.masarboles.es.
O iniţiativă curioasă
O mică firmă din provincia spaniolă
Catalonia care produce brânză
şi iaurturi ecologice a avut ideea
de a se autofinanţa şi de a se
dezvolta permițându-le clienţilor să
Biserica din Brădet, veche de șase
„năşească” vacile care dau laptele
secole, impresionează prin pictura
pentru produsele ecologice şi astfel,
murală.
16 17