pt studenti/rezidenti

1. Ioana Maria Ionica
Medic rezident medicina interna an II

2.  BOALA ARTERIALA PERIFERICA (BAP) este o afectiune
sistemica ce presupune ingustarea anormala a arterelor
periferice , cu limitarea pana la obstructia completa a
fluxului sangvin.
 Este adesea determinata de ateroscleroza, tromboza sau
embolii, insa pot fi frecvent incriminate si leziuni ale peretelui
arterial sau compresiuni ale lumenului arterial.
 Localizarea cea mai frecventa este la nivelul membrelor
inferioare, dar poate interesa si alte teritorii;
 Pacientul cu boala arteriala periferica poate prezenta claudicatie
intermitenta, dureri musculare in repaus, ulceratii arteriale sau
gangrena, insa pacientul poate ramane mult timp
asimptomatic/oligosimptomatic anterior stabilirii
diagnosticului.

3.  BAP afecteaza 12-14% din populatia generala.
 Prevalenta creste o data cu varsta, fiind mai
crescuta la pacientii>70 ani (25%).
 Este un predictor semnificativ al viitoarelor
evenimente cardiovasculare, precum infarctul
miocardic/AVC.
 Pacientii cu BAP au acelasi risc de boala
cardiovasculara ca pacientii cu boala coronariana
sau cerebrovasculara si risc de deces în
urmatorii 10 ani de 4 ori mai mare.

4.  Indicele gleznă-braț (IGB) este o metodă simplă
de evaluare a pacienţilor cu boală arterială
periferică (BAP), precum si pentru evaluarea
prognosticului cardiovascular la populaţia
generală.
 IGB = test non-invaziv prin care se realizeaza compararea
tensiunilor arteriale sistolice de la nivelul membrelor
inferioare si superioare;
 Este o metoda clinica eficienta de evaluare primara a
pacientului cu factori de risc cardiovasculari – screening;
 Sensibilitate 90%, specificitate 95% in diagnosticul BAP.

5.  Valoarea predictivă a IGB pentru mortalitatea
şi morbiditatea cardiovasculară este aceeaşi
cu cea a factorilor de risc Framingham.
 Includerea IGB in calcul riscului cardiovascular
poate determina reclasificarea categoriei de
risc cardiovascular.

6. Factorii de risc modificabili:
 Hipertensiunea arteriala;
 Hipercolesterolemie;
 Scaderea HDL, cresterea LDL;
 Hipertrigliceridemie;
 Modificarea glicemiei bazale ;
 Obezitatea
Factorii de risc nemodificabili:
 varsta;
 sex;
 boala cardiovasculara la rude de gradul I (parinti, frati, surori) la varste
tinere (sub 55 ani la barbati, sub 65 ani la femei);
 boala cardiovasculara sau boala valvulara in antecedentele personale.
Stilul de viata:
•fumatul;
•sedentarismul;
•consumul de alcool in
exces;
•alimentatia bogata in
grasimi saturate

8.  Este o metoda
-usor de efectuat;
-rapida;
-eficienta;
-necostisitoare;
-reproductibila;
-non-invaziva;
-nedureroasa;
-riscuri minime;
 Poate fi efectuata in asistenta medicala primara (cabinetul
medicului de familie);
 Poate fi efectuata atat in sistem ambulator, cat si la pacientul
spitalizat, de catre medici de variate specialitati;

9.  Diagnosticul BAP , chiar si in stadii subclinice;
 Monitorizarea BAP (eficienta tratamentului, evolutia
bolii)
 Orienteaza conduita terapeutica ulterioara
(monitorizare+controlul factorilor de risc; tratament
medical; tratament interventional/ chirurgical);
 Prognostic
- un IGB scazut are specificitate 98% pentru BAP si 92%
pentru predictia bolii coronariene/AVC;
- la persoanele cu comorbiditati cardiovasculare, se
coreleaza cu cresterea mortalitatii totale, a morbiditatii
de cauza cardiovasculara si a decesului;

11.  In functie de indemanarea si experienta practicianului,
timpul efectiv de realizare a investigatiei nu ar trebui
sa depaseasca 5-10 minute;
 Examenul clinic:
- culoarea tegumentelor, obiectivarea unor leziuni specifice
(ulcer, gangrena etc) sau nespecifice la nivelul membrelor;
- temperatura tegumentelor, durere la palpare;
- tulburari de sensibilitate/motilitate;
- palparea pulsului la nivelul axului arterial al membrelor
inferioare (a.femurala- a.poplitee – a tibiala posterioara -
a.pedioasa) si superioare (a.brahiala – a.radiala);

12.  Aparat Doppler continuu portabil;
 Tensiometru cu o manseta adecvata
pacientului examinat
(latimea mansetei =minim 40% din diametrul membrului
de examinat
lungimea mansetei =minim 80% din circumferinta
membrului examinat);
 Gel de transmisie pentru ecografie;
 Masa de examinare;

15.  Pacientul trebuie sa fie examinat in decubit dorsal;
 Se recomanda repaus minim 10 minute (o ora)
anterior masurarii;
 Pacientul evita consumul de cafea, stimulente SNC,
tutun anterior masurarii, precum si efectuarea
activitati fizice grele, urcat pe scari, alergat;
 Va inlatura imbracamintea stramta, expunand
membrele superioare si gambele
 Temperatura ambientala 21-23 grade Celsius,
(confortul pacientului/vasoconstrictia arteriala);
 Explicarea manevrei efectuate

29. Locul masurarii
(MS)
TAs 1 TAs 2 Medie Locul masurarii
(MI)
TAs 1 TAs 2 Medie
Artera brahiala
stanga
Artera brahiala
dreapta
Artera
pedioasa
stanga
Artera
pedioasa
dreapta
Artera tibiala
posterioara
stanga
Artera tibiala
posterioara
dreapta

32.  Rezultate fals pozitive:
- edeme importante la nivelul membrelor inferioare;
- pacientii sanatosi cu absenta congenitala a pulsului la
a.tibiala posterioara/pedioasa (10% din populatie);
 Rezultate fals negative:
- vase incompresibilie, rigide, calcificate (varstnici, diabetici,
boala renala cronica in stadii avansate);
- stenoza aorto-iliaca ( pacientii pot prezenta o circulatie
colaterala bine dezvoltata, mascand altfel leziunea si
nemodificand IGB);
-stenoza artera subclaviculara (rezultat fals negativ de
partea stenozei)

33.  Diagnosticarea BAP la pacientul simptomatic;
 Monitorizarea BAP;
 Screening-ul pacientilor cu factori de risc
cardiovascular, asimptomatici;
 Evaluarea aterosclerozei generalizate;
 Evaluarea durerii la nivelul membrelor inferioare;
 In urgenta, pentru evaluarea afectarii axului vascular
arterial la pacientii politraumatizati, cu interesarea
membrelor inferioare;
 Preoperator, pentru evaluarea oportunitatii si a
succesului procedurilor interventionale/chirurgicale
(angioplastie, stent, by-pass)

34.  Pacienti cu tromboza venoasa profunda (risc
de dizlocare a trombului)
 Pacienti cu durere importanta la nivelul
membrelor inferioare;
 Pacienti care, din diferite cauze, nu pot
mentine pozitia de decubit dorsal;
 Pacientii la care gonflarea mansetei ar
determina agravarea unor leziuni
preexistente la nivelul membrelor inferioare;

35.  Nu poate decela cu exactitate locul stenozei;
 Reactie de “halat alb”;
 Poate exista variabilitate intre masuratori
(viteza de deflatie, faza respiratorie, variatii
ale TAs) si intre examinatori;
 Nu exista standardizari in ceea ce priveste
numarul masuratorilor (1/2 masuratori la
nivelul bratelor), utilizarea valorii TAs
maxime/medii (la cele doua brate)

36.  Masurarea IGB este o metoda eficienta pentru
practica clinica, in vederea diagnosticarii si
monitorizarii BAP;
 Contribuie la estimarea mai precisa a riscului
cardiovascular;
 Orienteaza tratamentul si triaza pacientii, atat
din punctul de vedere al conduitei terapeutice,
cat si al necesitatii unor investigatii ulterioare;
 Este usor de efectuat de catre medici de orice
specialiate.

37.  1. Joel Gagnon, S Marlene Grenon. Ankle-Brachial Index for Assessment of Peripheral
Arterial Disease , N Engl J Med 361, 2019
 2.www.emedicine.medscape.com/article/Ankle-Brachial Index Measurement
 3. Mihai Ionac,The measurement of the ankle-brachial index in patients with peripheral
artery disease, MedicHub, 2016
 4. Robertson, Ristic The incidence of congenitally absent foot pulses, Annals of the Royal
College Surgeons of England (1990), vol 72, 99-100
 5.Viles-Gonzalez JF1, Fuster V, Badimon JJ. Atherothrombosis: a widespread disease with
unpredictable and life-threatening consequences. Eur Heart J. 2004 Jul;25(14):1197-207.
 6. Mo Al-Qaisi Ankle Brachial Pressure Index (ABPI): An update for practitioners. Vasc
Health Risk Manag. 2009; 5: 833–841.
 7.stanfordmedicine25.stanford.edu/the25/ankle.html
 8. web.duke.edu/anatomy/mbs/Lab15_MBS/Lab16_preLab.html
 9. medical-dictionary.thefreedictionary.com
 10. slideshare.net/DukeHeartCenter/02-patel-prevention-symposium-cv-risk-assessment1
 11. www.escardio.org/Guidelines/Clinical-Practice-Guidelines/CVD-Prevention-in-clinical-
practice-European-Guidelines-on
 12. Using the ankle-brachial index to diagnose peripheral artery disease and assess
cardiovascular risk Cleveland Clinic Journal of Medicine. 2012 September;79(9):651-661