Cel mai de seama reprezentant al „Scolii ardelene” si al iluminismului românesc. Ion Budai-Deleanu se înscrie în eternitate mai ales prin epopeea sa Țiganiada, capodoperă a literaturii noastre și operă de valoare universală, scriere uimitoare pentru vremea respectivă și pentru stadiul de evoluție, de la acea dată, al literaturii române.

1. 1

2. 2
ANUL 1996
Ion Budai-Deleanu s-a născut într-o familie de
intelectuali rurali, fiind fiul unui preot ardelean
de pe valea Mureșului. Î i face studiile laș
Viena, unde, pe lânga pregătirea teologică,
studiază filologia i dreptul. Î i alege o carierăș ș
func ionărească, de înalt consilier imperial, darț
este preocupat cu precădere de probleme
filologice i de literatură.ș
Cuno tea mai multe limbi, între care latina,ș
italiana i franceza, pe l ngă germană iș ț ș
maghiară, care erau limbi uzuale pentru un
cetatean al Imperiului Austro-Ungar. El se
implică în mi carea iluministă de emancipareș
intelectuală a românilor, prin studii individuale
sau scrise în colaborare cu ceilal i reprezentan iț ț
ai colii Ardelene.Ș
)
6.01.1760 -
24.08.1820

3. 3
Anul 2001
Cel mai de seama reprezentant al „Scolii ardelene” si al iluminismului
românesc rămâne Ion Budai-Deleanu. Originar din Cigmaul Hunedoarei,
cu studii filosofice i teologice la Viena, cunoscător al literaturilorș
clasice i moderne, consilier juridic la Lwow, unde merge în 1820, Ionș
Budai-Deleanu a fost mintea cea mai luminată a vremii lui, un adevărat
Luceafăr al „ colii Ardelene”. Ion Budai-Deleanu a fost o personalitateȘ
complexă; istoric, lingvist i scriitor. Autor al unor importante lucrăriș
istorice (De originibus popularum Transylvanie. De unione trium
nationum) i lingvistice (Temeiurile gramaticii române ti, Lexiconș ș
pentru cărturari, Lexicon românesc-nem esc i nem esc-românesc), Ionț ș ț
Budai-Deleanu se înscrie în eternitate mai ales prin epopeea sa
iganiada, capodoperă a literaturii noastre i operă de valoareȚ ș
universală, scriere uimitoare pentru vremea respectivă i pentru stadiulș
de evolu ie, de la acea dată, al literaturii române.ț

4. 4
Anul 2000
 Sorohan, Elvira. Introducere în opera lui Ion
Budai-Deleanu / Elvira Sorohan. – Bucure ti:ș
Editura Minerva, 1984. – 293 p.
 Micromo­nografia Introducere în opera lui Ion Budai-
Deleanu (1984) reface imaginea cărturarului român,
încadrată în ideologia iluminismului european, căruia
acesta îi aparţine de drept, în timp ce opera este
abordată în relaţie cu scrieri literare din epocă.
Caracterul original al Ţiganiadei, comentat într­o
manieră modernă care revitalizează calitatea textului, e
fixat în „autohtonizarea prin folclor a parodiei
clasicului”, de o analiză pertinentă având parte şi
funcţia parodiei eroi­comice şi a ironiei, precum şi
strategia narativă.

5. 5
Anul 1997
 Vaida, Mircea. Ion Budai-Deleanu /
Mircea Vaida. – Bucure ti: Edituraș
Albatros, 1977. – 171 p.
 Traducător harnic, tălmăcind o scriere
pedagogică i mai multe lucrări juridice, ș
Budai­Deleanu e autorul unei
remarcabile crea ii tiin ifice, de filolog ț ș ț
i istoric.În spa iul culturii noastre, Ion ș ț
Budai­Deleanu e întâiul mare poet. E un
întemeietor de lume.
 … Geniul iganiadei fusese îndelung Ț
pritocit în teascurile folclorului
românesc, în limba plastică a vechilor
noastre cronici….

6. 6
Anul 2002
 Budai-Deleanu, Ion. iganiada / IonȚ
Budai-Deleanu. – Bucure ti: Lucman,ș
s.a. – 167 p.
 iganiadaȚ sau Tabăra iganilorț (edi ie ț
definitivă de Jacques Byck, 1800­1812)
este singura epopee în limba română,
fiind scrisă de Ion Budai­Deleanu, un
reprezentant al coliiȘ Ardelene.
„Poemationul eroi­
comic” iganiadaȚ tratează un subiect
alegoric cu tendin e ț satirice antifeudale
i anticlericale, fiind o scriere complexă ș
i nea teptat de modernă care con ine ș ș ț
numeroase idei iluministe.

7. 7
 Budai-Deleanu, Ion. iganiada / Ion Budai-Deleanu. –Ț
Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1984. – 388 p.
 Opera s-a păstrat în două variante: prima a fost realizată în
jurul anului 1800, iar cea de a doua, în anul 1812. Din
versiunea din anul 1812, definitivă, Ion Budai-Deleanu a
eliminat episodul lateral al celor Trei viteji, dezvoltat
ulterior ca o opera de sine statatoare.
Ac iunea poemului se desfă oară pe trei planuri: lupta luiț ș
Vlad epe cu turcii; peregrinările iganilor pe careȚ ș ț
domnitorul îi va constitui în oaste din dorin a de a-i da oț
mână de ajutor în luptă; înfruntarea puterilor benefice cu
cele malefice, a îngerilor cu diavolii.
Metafora drumului, în jurul căreia se organizează opera,
exprimă aspira ia spre ideal, condamnată la e ec în cazulț ș
iganilor, din cauza neputin ei de a se lăsa călăuzi i deț ț ț
ra iune, dar care triumfă în cazul lui Vlad epe , figurăț Ț ș
mitică de domnitor luminat, ori al lui Roman-dor, simbol
al poporului, capabil să se jertfească pentru dobândirea
libertă ii.ț
Sinteză a ideilor iluministe ale epocii, iganiadaȚ
întreprinde o violentă critică la adresa orânduirii feudale,
denun ând tarele aristocra iei i ale clerului, injusti iaț ț ș ț
organizării sociale.
Anul 2003

8. 8
Anul 2004
Budai-Deleanu, Ion. iganiada / Ion Budai-Ț
Deleanu: Cugetarea – Georgescu Delafras, S.A.,
1944. – 355 p.
iganiadaȚ este o scriere literară elaborată în spiritul
veacului său, căci Ion Budai-Deleanu este la curent
cu literatura europeană, el insu i fiind, dupa cumș
remarca G. Calinescu, un om cu desăvârsire
occidental.
iganiadaȚ , este, dupa „Istoria ieroglifică” de
Dimitrie Cantemir, cu care are multe contingente,
cea mai însemnată operă literară românească, unica
epopee realizată, o capodopera nea teptată înș
momentul când a fost scrisă”. (Al. Piru - istoria
literaturii române de la început până azi)

9. 9
 Budai-Deleanu, Ion. iganiada sau Tabăra iganilor / IonȚ ț
Budai-Deleanu. – Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1994. – 126
p.
 Ţiganiada sau Tabăra ţiganilor epopee tragico-comico-
eroico, a rămas în două redacţiuni. Cea mai veche datează din
1800- data pusă de poet, este mai stufoasă şi mai complicată,
printr-o acţiune parazitară, prezentând isprăvile gen Don
Quijote ale nemeşului Becicherec Iştoc din Uram Haza în
căutarea ,,dulcineei” sale Anghelina. Este
singura epopee românească terminată, care are ca temă lumea
pe dos, parodierea ordinii universale.
Cele douăsprezece cânturi urmăresc două fire epice: pe de
o parte se narează aventurile iganilor înrola i în armataț ț
lui Vlad epe , iar pe de altă parte aventurile lui Parpangel, înȚ ș
căutarea iubitei sale Romica, furată de diavoli. Ca în
orice epopee care se respectă, eroii pământeni au du mani iș ș
protectori supranaturali. Autorul are sim ul artei ca joc,ț
subiectul i personajele fiind pretexte pentru o „comedie aș
literaturii” (N. Manolescu).
Anul 2005

10. 10
 G. Călinescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenuează lipsa
talentului descriptiv. Inven ia verbală începe de la numele iganilor, „unț ț
grotesc de sonuri” (Aordel, Corcodel, Cucavel, Parpangel, Găvan, Giolban,
Goleman, Ciormoi, Dîrboi etc.), trece prin inven ii onomatopeice unele atît deț
fire ti încît „trebuie un studiu deosebit pentru a vedea dacă ele nu circulă” iș ș
ajunge la modelarea lor în scopuri prozodice, schimbîndu-le genul iș
termina ia pentru a le face să rimeze (dracă, palată, copace etc). Înț Istoria
critică a literaturii române, Nicolae Manolescu eviden iazăț
valoarea iganiadeiȚ printr-o compara ie: „ț iganiadaȚ este un Don Quijote al
nostru, glumă i satiră, fantasmagorie i scriere înalt simbolică, fic iune iș ș ț ș
critică a ei”.
Anul 2006

11. 11
Budai-Deleanu, Ion. Scrieri inedite / Ion Budai-
Deleanu. – Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1970. –
236 p.
Crea ia originală a lui Iopn Budai-Deleanu a avut,ț
a a zicând un destin tragic. După 23 august 1944, s-ș
au tipărit din Budai-Deleanu poemele iganiadaȚ iș
Trei viteji. Edi ia de fa ă adaugă acestora uneleț ț
lucrări rămase în manuscris: Widerlegung…(1791),
un extras din Fundamenta grammatices lingvae
romaenicae iș Pentru leterele lătine ti care au pusș
autoriul în locul celor ilirice tiș (1812-1815),
Introducerea istoricească (1818), fragmente din a
III-a redac ie aț iganiadeiȚ , lucrată după 1812,
precum i trei scrisori privind activitatea lingvisticăș
a cărturarului transilvănean.
Anul 1999

12. 12
Anul 2011