dsde

1. Instrumente utilizate în determinarea precipitaţiilor
şi a nebulozităţii.
Clasele de nori
Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti

2. Cuprins:
I. Instrumente utilizate în determinarea precipitaţiilor
1.Consideraţii generale
2.Instrumente cu citire directă
2.1. Pluviometrul de tip I.M.
2.2. Pluviometrul de tip Tretyakov
2.3. Efectuarea observaţiilor
3. Aparate înregistratoatre
3.1. Pluviograful de tip U.R.S.S
3.2. Pluviograful de tip R. Fuess
3.3. Pluviograful de tip Junkalor
4. Efectuarea observaţiilor
5. Întreţinere şi depozitare
II. Determinări asupra stratului de zăpadă
1.Consideraţii generale
2. Determinarea gradului de acoperire cu strat de zapada
2.1. Determinarea caracterului asezarii stratului de zapada
3. Determinarea grosimii stratului de zapada
4. Determinarea stucturii zăpezii
III. Ce sunt norii?
IV. Determinarea şi notarea nebulozităţii
V. Bibliografie

3. I. Instrumente utilizate în determinarea precipitaţiilor

4. 1. Consideraţii generale
 Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finite ale condensării şi
sublimării vaporilor de apă, constituind totalitatea particulelor de apă
lichidă şi solidă care cad din sistemele noroase şi ating suprafaţa
Pământului.
 Ele pot fi sub formă de:
Ploaie zăpadă lapoviţă burniţă măzăriche grindină.
Împreună cu depunerile pe suprafaţa terestră(rouă, brumă, chiciură,
polei), alcătuiesc fenomenele hidrometeorice.
Atat cantitatea de apa provenita din precipitatii, cat si durata si
intensitatea precipitatiilor reprezinta un interes deosebit in determinarile
meteorologice.
Unitate de măsură
Cantitatea de precipitatii se exprima in milimetri sau litri pe metru
patrat. 1 mm = 1l / m²

5.  Pentru caracterizarea regimului precipitaţiilor se utilizează o
serie de mărimi pluviometrice:
 cantitatea de precipitaţii, exprimată în mm grosime strat de apă sau l/m²
(un stratgros de 1 mm corespunde unei cantităţi de apă de 1 litru
repartizată uniform pe osuprafaţă de 1 m²);
 intensitatea precipitaţiilor , redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de
timp peo unitate de suprafaţă (l/m²/min). După intensitate, se deosebesc
ploi torenţiale şinetorenţiale;
 zi cu precipitaţii, este considerată acea zi în care au căzut precipitaţii în
cantităţimăsurabile (>0,1 mm);
 cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore;
 numărul zilelor cu anumite cantităţi de precipitaţii;
 frecvenţa zilelor cu anumite forme de precipitaţii (ploaie, zăpadă).
Determinările asupra precipitaţiilor vizează aprecierea felului,
cantităţii, duratei şi intensităţii lor. Măsurarea cantităţii de apă,
provenite din ploi şi ninsori, se efectuează cu pluviometrul , iar
pentru înregistrarea continuă a cantităţii de apă căzută, precum şi a
duratei şi intensităţii, se utilizează pluviograful

6. Instrumente
Cu citire directă Înregistratoare
Pluviometru
Pluviograf
De tip I.M De tip Tretiakov Tip U.R.S.S.
Tip R. Fuess
Tip Junkalor
Cu cupe basculante

7. Determinări asupra precipitaţiilor, nebulozităţii, dar şi a claselor de nori au loc în cadrul
Staţiei meteorologice
Fig. Nr. 1 Staţia meteorologică Vlădeasa
Platforma meteorologică
Fig. Nr. 2 Platforma meteorologică
Fig. Nr. 3 Amplasarea instrumentelor

8. 2. Instrumente cu citire directă
2.1. Pluviometrul de tip I.M.
Pe platformele meteorologice se
găsesc întotdeauna două
pluviometre, care sefixează pe
laturile de est şi de vest ale unui
stâlp vertical de lemn, în centrul
platformeimeteorologice, pe acelaşi
aliniament cu pluviometrul
Tretyakov şi pluviograful. Unul
estedescoperit (pluviometru de
serviciu), iar celălalt este de
rezervă. În ultima perioadă,
lastaţiile meteorologice există un al
treilea pluviometru numit
„pluviometru avertizor”.
Fig. Nr. 4 Pluviometru tip I.M.

9. 2.2. Pluviometrul de tip
Tretyakov
 Este alcătuit din:
 corpul pluviometric– vas cilindric confecţionat
din tablă de zinc, terminat laextremitatea
superioară printr-un inel de bronz cu muchie
ascuţită. În interiorul lui estesudată o
diafragmă tronconică al cărei orificiu se
închide în semestrul cald cu o pâlnie pentru a
reduce evaporarea apei colectate.
 capac pluviometrului– se foloseşte la
închiderea suprafeţei receptoare.
 ecranul protector – alcătuit din 16 lamele
metalice tăiate în formă de
trapezeechilaterale, are forma unui trunchi de
con cu baza mare îndreptată în sus.
 trepiedul sau stâlpul.
 eprubeta pluviometrică
Fig. Nr. 5 Vasul pluviometrului
Fig. Nr. 5 Pluviometrul Tretyakov

10. 2.3. Efectuarea observaţiilor
Se fac observatii referitoare la
cantitatea de apa provenita din
precipitatii la orele 7 si 19 in zilele cand
s-a produs fenomenul.
In zilele de vara cu temperaturi
ridicate de peste 25°C se fac
determinari suplimentare imediat dupa
incetarea caderii precipitatiilor.

11. 3. Aparate înregistratoatre
Pluviografele sunt aparate complexe,
care, prin intermediul unor dispozitive
automate, înregistrează continuu cantitatea,
durata şi intensitatea precipitaţiilor.
Ele pot fi zilnice sau săptămânale, după
cum execută tamburul cu mecanism de ceas o
rotire completă.
Exista mai multe tipuri de pluviografe:
 tip URSS
 tip R. Fuess
 tip Junkalor
 pluviograful cu cupe basculante

12. 3.1. Pluviograful de tip U.R.S.S
 În alcătuirea sa intră un receptor,
un colector şi înregistratorul.
 Receptorul este un vas cilindric
de metal, care se termină la partea
inferioară cu o pâlnie, prin care
precipitaţiile sunt canalizate spre
colector..
 Pluviograma este divizată pe
verticală prin linii ce marchează
cantitatea de apăîntre limitele de
0-10 mm, iar pe orizontală prin linii
care indică timpul în ore şi minute.
 Înregistratorul este reprezentat
de un tambur cu un diametru mai
mare, pe care sefixează diagrama
de precipitatii numita pluviograma.
Fig. Nr. 7 Pluviograful tip U.R.S.S.

13. 3.2. Pluviograful de tip R. Fuess
Se deosebeşte de pluviograful model
rusesc prin dimensiunile sale mai
reduse.
3.3. Pluviograful de tip
JunkalorEste foarte asemănător cu pluviograful
tip R. Fuess şi implicit cu pluviograful tip
U.R.S.S.

15. 4. Efectuarea observaţiilor
Marcarea pe pluviogramă a semnelor
de timp se face la toate cele 4 ore de
observatii, iar schimbarea pluviogramei
la ora 19, indiferent daca a plouat sau
nu.
5. Întreţinere şi depozitare
Prin modul de construcţie, pluviografele
nu pot fi utilizate decât în sezonul cald,astfel
că, toamna înainte de producerea îngheţurilor,
acestea se demontează, se curăţă şise
păstrează în magazia staţiei meteorologice
până în primăvară, când observaţiile sereiau.

17. II. Determinări asupra stratului de zăpadă
1. Consideraţii generale
Stratul de zapada este un fenomen caracteristic zonelor reci si temeperate
ale globului terestru.
Grosimea si durata lui se afla in raport cu latitudinea si altitudinea locului.
Se fac observaţii asupra:
1. gradului de acoperire
2. grosimii stratului de zapada
3. structurii zapezii
2. Determinarea gradului de acoperire cu strat de zapada
- se efectueaza zilnic la ora 07 sau mai
tarziu,cand lumina zilei devine suficienta
-determinarile sunt vizuale
- gradul de acoperire se exprima in zecimi
2.1. Determinarea caracterului asezarii stratului de zapada
1) uniform
2) moderat neunifor3
3) foarte neumiform
4) cu pete de sol,fara zapada
5) numai pe alocuri

18. 3. Determinarea grosimii stratului de zapada
- puternic influentata de actiunea vantului si prezenta diferitelor obstacole
- se determina cu 3 rigle fixe dispuse incat sa formeze un triunghi ecilateral
cu laturi de 10 m.
Rigla fixă de zăpadă
-sunt in numar de 3 si sunt numerotate
pentru a fi citite in ordine
-observatiile se efectueaza in fiecare
dimineata dupa determinarea gradului de
acoperire
- citirile se fac de la 2-3 m distanta
4. Determinarea stucturii zăpezii
- se realizeaza odata cu determinarea densitatii zapezii si se imscrie in rubricile
corespunzatoare ale regsitrului RM-IM .
Caracteristici privind structura zapezii
0 - zapada proaspata,in pulbere
1 - zapada proaspata,afânata
2 - zapada proaspata, lipicioasa
3 - zapada veche
4 - zapada veche, densa
5 - zapada veche, umeda
6 - crusta de zapada care nu este in
contact cu zapada de sub ea
7 - zapada densa cu crusta la suprafata
8 - zapada umeda cu crusta la suprafata
9 - zapada inghetata,compacta
Fig. Nr. 8 Riglă fixă de zăpadă

20. III. Ce sunt norii?
Norii reprezinta produsele primare ale condensarii sau sublimarii
vaporilor de apa in atmosfera libera, alcatuind, ca si ceata, un sistem vizibil din
particule minuscule de apa sau din cristale fine de gheata aflate in suspensie.
Diversitatea proceselor de geneza a norilor face dificila clasificarea
lor. Au existat mai multe incercari de clasificare inca de la niceputul secolului
al XIX-lea. In present, statiile meteorologice din Romania folosesc Atlasul
international de nori, volumul II, editat de OMM la Geneva in 1956 si reeditat
in INMH la Bucuresti, in anul 1983.
Criteriile care stau la baza diferitelor clasificari ale sistemelor
ronoase sunt: forma, inaltimea, geneza si structural orI mirofizica. In
functie de structura microfizica, norii se grupeaza in trei categorii:
nori de apa (alcatuiti din picaturi de apa, uneori amestecate cu picaturi supraracite)
nori de gheata (alcatuiti din cristale sau particule de gheata)
nori mixti, alcatuiti dintr-un amestec de picaturi de apa supraracita si particule de
gheata
Stratus Stratocumulus Altocumulus
Cirrus Cirrostratus Cirrocumulus Nimbostratus Cumulonimbus
Altostratus Nimbostratus Cumulonimbus Cumulus

22. Nori josi, de inaltime mica, pana la 2000 m
Fig. Nr. 9 Nori Stratus
Straturi subtiri de nori, care se formeaza la mai putin de 2km deasupra pamantului.
Asemeni unei paturi groase peste Pamant, ei aduc zilele negre, gri si, uneori, aduc si
burnita.

23. Fig. Nr. 10 Nori Nimbostratus
 Un strat foarte gros si intunecat de nori care aduc
ploaia. (Nimbus este termenul latin pentru „ploaie")

24. Fig. Nr. 11 Nori Cumulus
 Nori mari, albi si pufosi, care plutesc pe cer in
zilele insorite. De obicei, inseamna vreme buna.

25. Fig. Nr. 12 Nori Stratocumulus
 Nori cumulus presati laolalta in straturi.

26. Fig. Nr. 14 Nori
Altocumulus Randuri de nori in forma de role lungi.
Nori mijlocii, de inaltime medie, intre 2000 si 6000m

27. Fig. Nr. 15 Nori
Altostratus Nori subtiri, gri, stratificati care arata ca un val
deasupra soarelui.

28. Fig. Nr. 16 Nori Cirrus
 Nori lungi, subtiri, inmanunchiati, adesea numiti "coada iepei".
Nori inalti, intre 6000m si 12000m

29. Fig. Nr. 17 Nori Cirrocumulus
 Randuri de nori lungi, subtiri, care seamana cu solzii unui peste
sau cu valurile de apa.

30. Fig. Nr. 18 Nori Cirrostratus
 Acesti nori formeaza straturi subtiri si inalte, care dau
impresia unui halou in jurul soarelui sau a lunii.

31. Fig. Nr. 19 Nivelurile caracteristice unui nor in formare

32. IV. Determinarea şi notarea nebulozităţii
Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti la un
moment dat, intr-o localitate sau intr-o regiune. Este o observatie vizuala ce
se exprima in zecimi sau in optima, in care se considera bolta cereasca un
intreg impartit imaginar in zece parti egale (climatic) sau in opt parti egale
(sinoptic), apreciindu-se cate parti din acest intreg sunt acoperite cu nori.
Unitatea de măsură pentru nebulozitate este: zecimea de boltă cerească.
Nebulozitatea poate fi totala, intelegand prin aceasta acoperirea
data de toti norii dezvoltati in profil vertical si partiala, data numai de
norii inferiori. In registrul de observatii meteorologice, nebulozitatea se
inscrie sub forma de fractie – la numitor notandu-se valoarea
nebulozitatii partiale, iar la numarator pe cea a nebulozitatii totale.

33.  Noaptea, nebulozitatea se determina in
raport cu aprecierea boltii ceresti in care nu
se vad stelele, sau in cazul existentei norilor
Cirrus, acestea se vad foarte slab.
 Unele dificultati in determinarea nebulozitatii
apar in noptile intunecoase, fara luna, cand
exista nori Cirrus sau Altostratus subtiri, prin
care stelele dau o luminozitate slaba. In
acest caz, se va tine seama de aspectul
cerului si forma norilor existenti inaintea
aparitiei intunericului.

36. V. Bibliografie
 Ciulache, S., Ionac Nicoleta, (2007),
Esenţial în meteorologie şi climatologie,
Editura Universitară, Bucureşti.
 Tişcovschi, A., Diaconu, D., (2004),
Meteorologie şi Hidrologie- Lucrări
practice, Editura Universitară,
Bucureşti.
 http://vremea.meteoromania.ro/taxono
my/term/16