Gestiunea financiara a intreprinderii

1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI
DISCIPLINA
GESTIUNEA FINANCIARĂ A
ÎNTREPRINDERII
Prof. Univ. Dr. VINTILĂ Georgeta
Asist. Univ. Drd. FILIPESCU Maria-Oana
Asist. Univ. Drd. MOSCALU Maricica
BUCUREŞTI 2012

2
Introducere
Titlul cursului: Gestiunea financiară a întreprinderii
Cursul se adresează studenţilor înscrişi la programul de studiu ID, organizat de
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori şi face parte din planul de
învăţământ aferent anului II, semestrul II.
Obiectivele principale ale cursului, concretizate în competenţele pe care studentul le va
dobândi după parcurgerea şi asimilarea acestuia:
familiarizarea cu situaţiile financiare de raportare, cu aspectele concrete ale
tehnicilor de analiză şi previziune financiară;
capacitatea de a determina indicatori de echilibru financiar, performanţă
financiară, rentabilitate şi risc;
valorificarea rezultatelor analizei financiare pentru planificarea financiară pe
termen scurt şi pe termen lung.
Structura cursului:
Cursul este structurat pe 8 unităţi de învăţare (capitole), cuprinzând:
aspecte teoretice şi practice privind analiza financiară, planificarea financiară pe
termen scurt a activelor şi pasivelor curente, strategia financiară a întreprinderii;
întrebări şi aplicaţii practice propuse spre soluţionare.
Evaluarea cunoştinţelor se va realiza sub două forme:
evaluare continuă, pe baza lucrărilor de verificare propuse la sfârşitul fiecărei
unităţi de învăţare;
evaluare finală, realizată prin examenul susţinut în sesiunea de
evaluare/reevaluare.
Criteriile de evaluare constau în:
ponderea evaluărilor pe parcursul semestrului ( teme de control) – 40%
ponderea evaluării finale– 60%

3
Cuprinsul cursului
Unitatea de învăţare 1. Analiza poziţiei şi a echilibrului financiar al
întreprinderii.............................................................................................5
1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare ...................................................... 5
1.2. Conţinutul unităţii de învăţare......................................................................................... 6
1.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind echilibrul financiar al întreprinderii ........... 6
1.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări .......................................................................... 6
1.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ............................................................................10
Unitatea de învăţare 2. Analiza performanţelor financiare ale întreprinderii..............................13
2.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .................................................... 13
2.2. Conţinutul unităţii de învăţare ...................................................................................... 14
2.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind performanţele financiare
ale întreprinderii..................................................................................................14
2.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări ....................................................................... 16
2.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 20
Unitatea de învăţare 3. Analiza fluxurilor de trezorerie (cash – flow-urilor)..............................23
3.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .....................................................23
3.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind fluxurile de trezorerie ............................... 24
3.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări ........................................................................ 25
Unitatea de învăţare 4. Diagnosticul financiar al rentabilităţii.
Sistemul ratelor financiare ................................................................... 33
4.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind rentabilitatea întreprinderii ...................... 34

4
Unitatea de învăţare 5. Diagnosticul financiar al riscului.
Sistemul ratelor financiare...................................................................41
5.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind diagnosticul financiar al riscului ............. 42
Unitatea de învăţare 6. Planificarea financiară a întreprinderii.
Planificarea activelor şi pasivelor circulante ........................................ 48
6.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind planificarea financiară a întreprinderii.......49
Unitatea de învăţare 7. Decizia de investiţii şi de finanţare pe termen lung...............................57
7.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind decizia de investiţii
şi de finanţare pe termen lung ............................................................................ 59
7.2.2.1 Decizia de investiţii ........................................................................... 60
7.2.2.2. Decizia de finanţare .......................................................................... 63
7.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor.......................................................................... 69
8. Bibliografie............................................................................................................................. 72

5
Unitatea de învăţare 1.
ANALIZA POZIŢIEI ŞI A ECHILIBRULUI
FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII
Cuprins
1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare
1.2. Conţinutul unităţii de învăţare
1.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind echilibrul financiar al întreprinderii
1.2.2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări
1.3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor
1. 1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare
Cuvinte cheie: bilanţ, activ, capitaluri proprii, datorii, nevoi, resurse, echilibru financiar, lichiditate,
exigibilitate, structură de finanţare, bilanţ financiar, fond de rulment financiar, nevoie de fond de
rulment, trezorerie netă.
Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii de învăţare, studentul va fi capabil să:
clasifice corect posturile bilanţiere, recunoscând elementele de activ şi pasiv din bilanţul unei
întreprinderi;
realizeze o analiză lichiditate-exigibilitate, după gruparea posturilor de activ în funcţie de
lichiditate şi a celor de pasiv în funcţie de gradul lor de exigibilitate;
transpună informaţiile contabile într-o formă adecvată nevoilor de analiză financiară
patrimonială;
calculeze şi să interpreteze corect indicatorii de echilibru financiar: fondul de rulment, nevoia
de fond de rulment, trezoreria netă;
explice modul de realizare al echilibrului financiar al unei societăţi, având în vedere şi domeniul
de activitate al acesteia.

6
1. 2. Conţinutul unităţii de învăţare
1. 2. 1. Indicatori si relaţii de calcul privind echilibrul financiar al
întreprinderii
Indicatori Relaţii de calcul
Situaţia netă (SN) SN = Activ total – Datorii totale
Fondul de rulment
(FR)
Varianta franceză:
FR = (Capital şi rezerve + Provizioane + Subvenţii pt. investiţii + Datorii ce
tb. plătite într-o perioada > 1 an) - Active imobilizate
Varianta anglo-saxonă:
FR = ACR nete (active curente nete1
) =
(Active circulante + Ch. în avans) – (Datorii curente + Ven. înreg. în avans)
Nevoia de fond de
rulment (NFR)
NFR = (Active circulante – Investiţii financiare pe termen scurt – Casa şi
conturi la banci + Ch. în avans) - (Datorii ce tb. plătite într-o perioada mai < 1
an – Credite pe termen scurt + Ven. înreg. în avans)
Trezoreria netă (TN) TN = FR – NFR = Active de trezorerie – Resurse de trezorerie = (Investiţii
financiare pe termen scurt + Casa şi conturi la banci) - Credite pe termen scurt
1. 2. 2. Aplicaţii rezolvate şi interpretări
Aplicaţia 1.
Se consideră următoarea listă de elemente bilanţiere (bilanţ după repartizarea profitului) (mii lei):
Elemente Suma (mii lei)
Produse finite 20.000
Subvenţii pentru investiţii 10.000
Casa 5.000
Rezerve din reevaluare 1.500
Clădiri 120.000
Furnizori 60.000
Cheltuieli de constituire 6.000
1
NWC – net working capital (in engl.)

7
Prime de capital 10.000
TVA de plată 15.000
Mijloace de transport 75.000
Materii prime 7.000
Creditori diverşi 4.000
Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 2.500
Salarii datorate personalului 9.000
Capital social subscris vărsat 90.000
Impozit pe profit 12.000
Interese de participare 40.000
Creanţe clienţi 35.000
Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 80.000
Venituri înregistrate în avans 2.000
Mărfuri 15.000
Dividende de plată 16.000
Clienţi-creditori 18.000
Rezerve legale 5.000
Conturi curente la bănci 30.000
Cheltuieli înregistrate în avans 1.000
Credite bancare pe termen scurt 19.000
Cerinţe:
a) Reconstituiţi bilanţul contabil (forma listă).
b) Calculaţi indicatorii de echilibru financiar şi interpretaţi rezultatele obţinute.
Rezolvare:
a) Bilanţul contabil:
A. Active imobilizate
1. Imobilizări necorporale
2. Imobilizări corporale
3. Imobilizări financiare
241.000
6.000
195.000
40.000
B. Active circulante
1. Stocuri
2. Creanţe
3. Investiţii financiare pe termen scurt
4. Casa şi conturi la bănci
112.000
42.000
35.000
0
35.000

8
C. Cheltuieli în avans 1.000
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioada de până la un an 153.000
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete - 42.000
F. Total active minus datorii curente 199.000
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 80.000
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 2.500
I. Venituri în avans
1. Subvenţii pentru investiţii
2. Venituri înregistrate în avans
12.000
10.000
2.000
J. Capital şi rezerve 106.500
b) Indicatorii de echilibru financiar:
Fondul de rulment (varianta franceză):
FR = (Capital şi rezerve + Provizioane + Subvenţii pt. investiţii + Datorii ce tb. plătite într-o perioadă
> 1 an) - Active imobilizate = 106.500 + 2.500 + 10.000 + 80.000 – 241.000 = - 42.000 < 0 →
Întreprinderea se confruntă cu o situaţie de dezechilibru financiar pe termen lung, deoarece nu-
şi poate acoperi (finanţa) integral activele pe termen lung (activele imobilizate) din resurse pe termen
lung (proprii şi împrumutate)
Fondul de rulment (varianta anglo-saxonă):
FR = ACR nete (active curente nete2
) =
= (Active circulante + Ch. în avans) – (Datorii curente + Ven. înreg. în avans) =
= (112.000 + 1.000) – (153.000 + 2.000) = - 42.000 < 0 →
Valoarea negativă a indicatorului Active curente nete (de fapt, Datorii curente nete) denotă
eventuale probleme la nivelul lichidităţii întreprinderii, deoarece intrările previzibile totale de lichidităţi
într-o perioadă de un an nu vor acoperi ieşirile previzibile totale de lichidităţi în aceeaşi perioadă.
Nevoia de fond de rulment:
NFR = (Active circulante – Investiţii financiare pe termen scurt – Casa şi conturi la bănci + Ch. în
avans) - (Datorii ce tb. plătite într-o perioadă mai < 1 an – Credite pe termen scurt + Ven. înreg.
în avans) = (112.000 – 0 – 35.000 + 1.000) – (153.000 – 19.000 + 2.000) = - 58.000 < 0 →
2
NWC – net working capital (in engl.)

9
Echilibrul financiar pe termen scurt este realizat, în sensul că nevoile de finanţare pe termen
scurt sub formă de stocuri şi creanţe, necesare pentru desfăşurarea activităţii de exploatare a
întreprinderii, sunt acoperite integral pe seama resurselor pe termen scurt.
Trezoreria neta
TN = FR – NFR = - 42.000 – (- 58.000) = 16.000 sau
TN = Active de trezorerie – Resurse de trezorerie =
= (0 + 35.000) - 19.000 = 16.000 > 0 →
În ansamblu, întreprinderea se caracterizează printr-o stare de echilibru financiar general.
Interpretarea indicatorilor de echilibru financiar:
Nevoi de finanţare Surse de finanţare
FR = 42.000
TN = 16.000
NFR = 58.000
Surse de finanţare pe termen scurt, sub formă de datorii de exploatare (datorii comerciale,
dividende de plată, salarii şi impozite de plată etc.), în sumă de 58.000 mii lei, finanţează active pe
termen lung (active imobilizate) în suma de 42.000 mii lei (rămase nefinanţate din resursele
permanante), iar diferenţa de 16.000 mii lei se regăseste în trezorerie.
Aplicaţia 2.
Pentru întreprinderea A se cunosc următoarele solduri finale din bilanţul exerciţiului N (mii lei):
Capitaluri proprii = 22.000, titluri de participaţie = 2.800, creanţe-clienţi = 10.600, creditori diverşi =
1.100, imobilizări corporale = 27.800, investiţii financiare pe termen scurt = 1.900, provizioane =
3.700, datorii financiare pe termen lung = 20.250, furnizori debitori = 4.200, furnizori = 4.400,
imobilizări necorporale = 2.450, disponibilităţi băneşti = 1.860.
Să se determine:
a) nivelul creditelor bancare curente în sold la sfârşitul exerciţiului N;
b) indicatorii de echilibru financiar: FR (FRP şi FRS), NFR, TN.

10
Rezolvare:
a) Nivelul creditelor bancare curente în sold la sfârşitul exerciţiului N
Activ = Capitaluri proprii + Datorii
Activ = 2.800 + 10.600 + 27.800 + 1.900 + 4.200 + 2.450 + 1.860
Capitaluri proprii + Datorii = 22.000 + 1.100 + 3.700 + 20.250 + 4.400 + credite bancare curente
51.610 = 51.450 + credite bancare curente
credite bancare curente = 160 mii lei
b) Indicatorii de echilibru financiar: FR (FRP şi FRS), NFR, TN
FR = (Capital şi rezerve + Provizioane + Subvenţii pt. investiţii + Dat. ce tb. plătite într-o per > 1 an)
- Active imobilizate = (22.000 + 3.700 +20.250) – (2.800 + 27.800 + 2.450) = 12.900
FRP = Capitaluri proprii şi asimilate – Active imobilizate nete =
= (22.000 + 3.700) – (2.800 + 27.800 + 2.450) = 25.700 – 33.050 = - 7.350
FRS = FR – FRP = 12.900 – (- 7.350) = 20.250
NFR = (Active circulante – Investiţii financiare pe termen scurt – Casa şi conturi la banci + Ch. în
avans) - (Datorii ce tb. plătite într-o perioadă mai < 1 an – Credite pe termen scurt + Ven. înreg.
în avans) = (Stocuri + Creanţe + Cheltuieli în avans) – (Datorii de exploatare + Venituri
înregistrate în avans) = (10.600 + 4.200) – (1.100 + 4.400) = 9.300
TN = FR – NFR = 12.900 – 9.300 = 3.600
TN = Active de trezorerie – Resurse de trezorerie = (1.900 + 1.860) – 160 = 3.600
1. 3. Teste de autoevaluare a cunoştintelor
Studiul de caz nr. 1.
Din bilanţul contabil pe anul N al întreprinderii Z au fost extrase următoarele solduri pentru
elementele bilanţiere:
Sold la:
Denumirea indicatorului
01.01.N 31.12.N
Venituri înregistrate în avans 1.334 0
Alte datorii cu scadenţa mai mică de un an 640.526 828.812
Profitul sau pierderea reportată -508.380 -638.148

11
Casa şi conturi la bănci 8.184 4.107
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 12.599 12.599
Rezerve din reevaluare 1.133.862 1.133.862
Datorii comerciale – furnizori 13.846 2.843
Profitul sau pierderea exerciţiului financiar -129.768 -234.124
Produse finite 113.781 113.781
Capital subscris şi vărsat 107.735 107.735
TVA de plată 31.784 35.865
Construcţii 1.141.890 1.123.564
Provizioane 0 37.292
Creanţe comerciale 26.229 31.830
Rezerve 11.744 11.744
Pe baza acestor informaţii privind soldurile bilanţiere iniţiale şi finale:
a) reconstituiţi bilanţul contabil al exerciţiului N;
b) calculaţi şi interpretaţi indicatorul situaţie netă şi explicaţi diferenţa dintre acest indicator şi
capitalurile proprii;
c) calculaţi indicatorii de echilibru financiar (FR, NFR şi TN) la începutul şi la sfârşitul
exerciţiului precum şi variaţia lor;
d) interpretaţi modul de realizare al echilibrului financiar, atât static cât şi în dinamică.
O întreprindere prezintă următorul bilanţ contabil, la 31.12.N, înainte de repartizarea profitului
(mil. lei):
Activ 31.12.N Capital + Datorii 31.12.N
Cheltuieli de constituire
Clădiri
Echipamente tehnologice
Interese de participaţie
Materii prime
Produse finite
Creanţe clienţi
Investiţii financiare pe termen
scurt
Conturi la bănci
Casa
Cheltuieli înregistrate în avans
10
650
435
220
160
130
180
50
65
20
45
Capital social
Prime de capital
Rezerve
Rezultatul exerciţiului
Provizioane pentru litigii
Credite bancare pe termen lung
Furnizori
Clienţi-creditori
Impozitul pe profit
Credite bancare curente
1.110
50
60
120
10
340
120
20
35
100
TOTAL Activ 1.965 TOTAL Capital + Datorii 1.965
La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii suplimentare referitoare la activele,
capitalurile proprii şi datoriile întreprinderii:

12
• o parte din interesele de participaţie (10%) vor fi vândute în exerciţiul următor;
• pentru creanţe faţă de clienţi în valoare de 30 mil. lei întreprinderea a acordat clienţilor un
termen de plată mai mare de 1 an;
• pentru o parte din investiţiile financiare pe termen scurt, reprezentând acţiuni ale altor societăţi,
în sumă de 15 mil. lei, întreprinderea şi-a exprimat intenţia de a le pastra o perioadă mai mare
de 1 an;
• cheltuielile în avans vor deveni curente într-o perioadă mai mare de 1 an;
• se estimeaza că riscurile pentru care s-au constituit provizioanele se vor concretiza în exerciţiul
următor;
• 15 mil. lei reprezintă partea din creditele pe termen lung ce va fi scadentă în exerciţiul financiar
următor;
• clienţii creditori reprezintă avansuri încasate de la clienţi, pentru care întreprinderea va furniza o
contraprestaţie într-o perioadă mai mare de 12 luni;
• impozitul pe profit va fi plătit în luna aprilie a exerciţiului financiar următor;
• profitul exerciţiului va fi repartizat astfel: 70% - reinvestire, 30% - dividende.
Pe baza acestor informaţii să se construiască bilanţul financiar (lichiditate-exigibilitate) şi să se
calculeze indicatorii de echilibru financiar.
Pentru rezolvarea studiilor de caz propuse pentru autoevaluare trebuie să ne
reamintim noţiunile de bază, indicatorii şi relaţiile de calcul furnizate prin subcapitolul
1.2.1.

13
ANALIZA PERFORMANŢELOR
FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII
Cuprins
2.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind performanţele financiare ale întreprinderii
Cuvinte cheie: cont de profit şi pierdere, venituri, cheltuieli, venituri monetare (încasabile), venituri
nemonetare (calculate), cheltuieli monetare (platibile), cheltuieli nemonetare (calculate), solduri
intermediare de gestiune, marje de acumulare, capacitatea de autofinanţare
identifice elementele de venituri şi cheltuieli şi să le clasifice pe cele 3 tipuri de activităţi ale
întreprinderii (exploatare, financiară şi extraordinară);
determine şi să interpreteze soldurile intermediare de gestiune, atât în varianta franceză, cât şi în
varianta anglo-saxonă;
calculeze şi să interpreteze capacitatea de autofinanţare a întreprinderii prin cele două metode;
formuleze aprecieri cu privire la performanţa financiară a întreprinderii pe baza rezultatelor
obţinute pentru soldurile intermediare de gestiune şi pentru capacitatea de autofinanţare.

14
2. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind performanţele financiare ale
întreprinderii
Solduri intermediare de gestiune – metoda continentală (franceză)
Marja comercială (MC): Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile
Producţia exerciţiului (PE): Producţia vândută + Variaţia stocurilor + Producţia imobilizată
Valoarea adaugata (VA): MC
+ Producţia exerciţiului
– Consumuri externe (cuprind: Cheltuieli cu materii prime şi materiale,
Alte cheltuieli materiale, Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa),
Cheltuieli privind prestaţiile externe)
Excedentul brut de
exploatare (EBE):
VA
+ Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA nete
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Rezultatul exploatarii (RE): EBE
+ Alte venituri din exploatare
- Alte cheltuieli din exploatare (despăgubiri, donaţii şi active cedate)
- Ajustări de valoarea privind imobilizările corporale şi necorporale
- Ajustări de valoare privind activele circulante
- Ajustări privind provizioanele
Rezultatul financiar (RF) Venituri financiare – Cheltuieli financiare
Rezultatul curent (RC): RE + RF
Rezultatul brut (RB): RC + Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare
Rezultatul net (RN): RB – Impozit pe profit
Capacitatea de autofinanţare
(CAF)
a) Metoda deductivă:
EBE
+ Alte venituri din exploatare (exclusiv: Venituri din cedarea activelor
şi Venituri din subvenţii pentru investiţii)

15
– Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (exclusiv Cheltuieli
cu activele cedate)
+ Venituri financiare
– Cheltuieli financiare (exclusiv Ajustări de valoare privind imobiliz.
financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante)
– Impozit pe profit
b) Metoda aditivă:
RN
+ Ajustări de valoare (amortizare, ajustări pentru depreciere, ajustări
pentru pierderi de valoare)
+ Ajustări privind provizioanele
+ Cheltuieli cu activele cedate
– Venituri din cedarea activelor
– Venituri din subvenţii pentru investiţii
Marjele de profit – metoda anglo-saxonă
Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor
cu dobânzile, cu impozitul pe profit, cu
amortizarea şi provizioanele
(engl. Earnings before interest, tax,
depreciation and amortization, EBITDA)
Ven. totale
– Ch. totale3
(exlusiv: cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli
privind impozitul pe profit, ajustări de valoare, ajustări
privind provizioanele)
Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor
cu dobânzile şi cu impozitul pe profit
(engl. Earnings before interest and tax,
EBIT)
EBITDA
- Ajustări de valoare
= EBITDA
- Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi
necorporale (Amortizari şi provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale)
– Ajustarea valorii activelor circulante
3
Consideram inclusa in cheltuielile totale si cheltuiala cu impozitul pe profit

16
– Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a
investiţiilor financiare deţinute ca active circulante
Rezultatul înainte de deducerea cheltuielii cu
impozitul pe profit
(engl. Earnings before tax, EBT)
EBT = EBIT – Ch. privind dobânzile
Rezultatul net (RN) RN = EBT – Impozit pe profit
Aplicaţia 1.
Contul de profit si pierdere al unei întreprinderi, pentru exerciţiul N, se prezintă astfel:
• Venituri din vânzarea mărfurilor = 11.000
• Producţia vândută = 32.000
• Variaţia stocurilor = - 2.500
• Producţia imobilizată = 1.000
• Alte venituri din exploatare:
Venituri din cedarea activelor = 1.500
• Cheltuieli cu materii prime şi materiale = 13.000
• Cheltuieli privind mărfurile = 8.000
• Cheltuieli cu energia şi apa = 5.000
• Cheltuieli cu personalul = 6.000
• Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale = 1.100
Cheltuieli privind amortizarea şi ajustările pentru deprecierea imob. corp. şi necorp. = 1.500
Venituri din ajustări pentru deprecierea imob. corp. şi necorp. = 400
• Alte cheltuieli de exploatare:
Cheltuieli privind prestaţiile externe = 2.000
Cheltuieli cu alte impozite taxe şi vărsăminte asimilate = 900
Cheltuieli cu activele cedate = 1.800
• Venituri din interese de participare = 2.300

17
• Venituri din dobânzi = 800
• Cheltuieli privind dobânzile = 1.600
• Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 200
• Impozit pe profit 16%
Să se determine:
a) soldurile intermediare de gestiune (varianta franceză);
b) marjele de acumulare (varianta anglo-saxonă).
Rezolvare:
a) Soldurile intermediare de gestiune (varianta franceză)
1. Marja comercială
MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile = 11.000 – 8.000 = 3.000
%5,37100*
000.8
000.3
100*
__
==
vandutemarfurilorCostul
MC
- cota de adaos comercial
2. Valoarea adaugată
VA = MC + Producţia exerciţiului – Consumuri externe = 3.000 + 30.500 – 20.000 = 13.500
Producţia exerciţiului = Producţia vândută + Variaţia stocurilor + Producţia imobilizată =
= 32.000 – 2.500 + 1.000 = 30.500
Consumuri externe = Cheltuieli cu materii prime şi materiale + Alte cheltuieli materiale +
+ Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) +
+ Cheltuieli privind prestaţiile externe = 13.000 + 5.000 + 2.000 = 20.000
3. Excedentul brut al exploatării
EBE = VA + Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA nete – Ch. personal – Ch. alte
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 13.500 – 6.000 – 900 = 6.600
EBE reprezintă un flux de numerar potenţial din activitatea de exploatare, deoarece veniturile şi
cheltuielile luate în calculul său au, într-o proporţie foarte ridicată, caracter monetar (venituri şi
cheltuieli care se vor transforma în încasări, respectiv, în plăţi, în funcţie de termenul de
încasare a creanţelor si cel de plată a datoriilor).

18
EBE nu este influenţat de politica privind amortizarea şi provizioanele (deoarece nu au fost încă
deduse ajustările privind amortizarea şi provizioanele) şi nici de politica de finanţare (nefiind
încă deduse cheltuielile privind dobânzile).
4. Rezultatul exploatării
RE = EBE
+ Alte ven. din exploatare
- Alte ch. din exploatare (despăgubiri, donaţii şi active cedate)
- Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imob. corporale şi necorporale
- Ajustarea valorii activelor circulante
- Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
= 6.600 + 1.500 – 1.800 – 1.100 = 5.200
5. Rezultatul curent
RC = RE + RF = 5.200 + 1.300 = 6.500
RF = Ven. financiare – Ch. financiare = 2.300 + 800 – 1.600 – 200 = 1.300
6. Rezultatul brut
RB = RC + Rezultatul extraordinar = 6.500
7. Rezultatul net
RN = RB – Impozit pe profit = 6.500 – 1.040 = 5.460
Impozit pe profit = 16% * RB = 16% * 6.500 = 1.040
În practică, impozitul pe profit se calculează, conform Legii privind Codului Fiscal, astfel:
Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil
Profit impozabil = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) –
(Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile)
Exemple:
venituri neimpozabile: dividendele primite de la o persoană juridică română, deoarece au fost
supuse impozitului pe profit la societatea care a distribuit dividendele şi, apoi, impozitului pe
dividendele brute repartizate din profitul net (dublă impozitare);

19
cheltuieli nedeductibile: cheltuielile cu sponsorizarea (în contul acestor cheltuieli, contribuabilii
au dreptul să diminueze impozitul pe profit datorat cu o sumă cuprinsă între anumite limite
stabilite prin Legea privind Codul Fiscal).
8. Capacitatea de autofinanţare
CAF ≈ Venituri monetare – Cheltuieli monetare
1. Metoda deductivă:
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare (exclusiv: Venituri din cedarea activelor şi Venituri din
subvenţii pentru investiţii) – Ch. cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (exclusiv Ch. cu
activele cedate) + Ven. financiare – Ch. financiare (exclusiv Ajustarea valorii imobilizărilor
financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante) – Impozit pe profit
= 6.600 + 0 – 0 + (2.300 + 800) – (1.600 + 200) – 1.040 = 6.860
2. Metoda aditivă:
CAF = RN + Ajustări privind amortizarea, ajustări pentru depreciere şi ajustări pentru pierderi de
valoare + Ajustări privind proviz. pentru riscuri şi cheltuieli + Ch. cu activele cedate – Ven. din
cedarea activelor – Ven. din subvenţii pentru investiţii
= 5.460 + 1.100 + 1.800 – 1.500 = 6.860
b) Marjele de acumulare (varianta anglo-saxonă):
1. EBITDA – Earnings before interest, tax, depreciation and amortization (rezultatul înainte de
deducerea cheltuielilor privind dobânzile, a impozitului pe profit, a amortizării şi a ajustărilor şi
provizioanelor)
EBITDA = Ven. totale – Ch. totale4
(exlusiv: ch. dobânzi, ch. impozit pe profit, ch. amortizare,
ajustări pentru depreciere, ajustări pentru pierderi de valoare şi ajustări pentru provizioane)
= (43.000 + 3.100) – (36.700 + 200) = 9.200
2. EBIT – Earnings before interest and tax (rezultatul înainte de deducerea dobânzilor şi a impozitului
pe profit)
EBIT = EBITDA – Ajustări privind amortizarea şi provizioanele =
= EBITDA
4
Consideram inclusa in cheltuielile totale si cheltuiala cu impozitul pe profit

20
– Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale
– Ajustări de valoare privind activele circulante
– Ajustări privind provizioanele
– Ajustări de valoare privind imob. fin. şi investiţiile fin. deţinute ca active circulante
= 9.200 – 1.100 = 8.100
3. EBT – Earnings before tax (rezultatul înainte de impozit pe profit)
EBT = EBIT – Ch. privind dobânzile = 8.100 – 1.600 = 6.500 ( = RB)
4. RN – rezultatul net
RN = EBT – Impozit pe profit = 6.500 – 1.040 = 5.460
De reţinut:
EBT + Dobânzi = EBIT
RN + Impozit pe profit + Dobânzi = EBIT sau
RN + Dobânzi = EBIT – Impozit ↔ 5.460 + 1.600 = 7.060 = 8.100 – 1.040
Aceste corelaţii vor fi folosite la calculul ratei rentabilităţii economice – Rec (ROA – Return on
Assets) şi a cash-flow-ului disponibil (CFD).
2. 3 Teste de autoevaluare a cunoştinţelor
Contul de profit şi pierdere al întreprinderii X furnizează următoarele informaţii cu privire la
veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar N (mil. u.m):
• venituri din vânzarea mărfurilor = 10.000;
• producţia vândută = 30.000;
• variaţia stocurilor = 5.000;
• producţia imobilizată = 2.500;
• venituri din vânzarea activelor = 1.500;
• venituri din subvenţii pentru investiţii = 500;

21
• cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile = 12.000;
• alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) = 5.000;
• cheltuieli privind mărfurile = 8.000;
• cheltuieli cu personalul = 5.500;
• ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale =1.300;
- cheltuieli (cu amortizări şi ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi
necorporale) = 1.400;
- venituri (din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale) = 100;
• cheltuieli privind prestaţiile externe = 2.000;
• cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 1.500;
• cheltuieli privind activele cedate = 1.200;
• venituri din interese de participare = 2.000;
• venituri din diferenţe de curs valutar = 100;
• venituri din sconturi obţinute = 500;
• pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate = 300
• cheltuieli privind dobânzile = 1.500;
• cota de impozit pe profit = 16%.
Calculaţi şi interpretaţi următorii indicatori:
a) MC, VA, EBE, RE, RC, RN;
b) CAF (ambele metode);
c) EBITDA, EBIT, EBT, RN.
Se cunosc următoarele informaţii din contul de profit şi pierdere (mil. u.m.):
• valoarea adaugată (VA) = 12.800
• ch. cu personalul = 3.900
• ch. cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 1.150
• cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 1.760
• venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital = 650

22
• venituri din subvenţii pentru investiţii = 450
• cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital = 800
• venituri de exploatare din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor = 350
• cheltuieli privind dobânzile = 1.440
• cota de impozit pe profit = 16%
Să se calculeze şi să se interpreteze capacitatea de autofinanţare (CAF), din punctul de vedere al
celor două metode.
2.2.1.

23
ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE
(CASH-FLOW-URILOR)
Cuprins
3.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind fluxurile de trezorerie
Cuvinte cheie: flux de numerar (cash-flow), încasări, plăţi, flux de numerar din activitatea de
exploatare, flux de numerar din activitatea de investiţii, flux de numerar din activitatea de finanţare,
cash-flow disponibil, cash-flow de gestiune, creştere economică, cash-flow disponibil pentru acţionari,
cash-flow disponibil pentru creditori
definească noţiunea de flux de numerar (cash-flow);
diferenţieze veniturile de încasări, respectiv cheltuielile de plăţi;
identifice fluxurile de numerar aferente fiecărui tip de activitate a întreprinderii;
definească şi să calculeze cash-flow-ul total prin ambele metode;
determine cash-flow-ul din activitatea de exploatare, cash-flow-ul din activitatea de investiţii şi
cash-flow-ul din activitatea de finanţare atât prin metoda directă, cât şi prin cea indirectă;
explice şi să calculeze cash-flow-ul disponibil total al întreprinderii, precum şi repartizarea
acestuia între acţionari şi creditori;
calculeze cash-flow-ul de gestiune şi să explice utilitatea acestuia în analiza financiară.

24
3. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind fluxurile de trezorerie
Cash-flow total (CF) CF = ∆TN = ∆FR - ∆NFR = ∆Nevoi de trez. - ∆Resurse de trez.
CF = CF exploatare + CF investiţii + CF finanţare
Cash-flow din activitatea
de exploatare
(CF exploatare)
1) Metoda indirectă:
PN
+ Ajustări privind amortizarea şi provizioanele
- Profitul din cedarea activelor
(Venituri din cedarea activelor – Cheltuieli cu activele cedate)
- Venituri financiare
- ∆NFR
2) Metoda directă:
+ Încasări din vânzări = CA - ∆Creanţe clienţi
- Plăţi pentru furnizori = Aprovizionări - ∆Furnizori = Ch. materiale
(materii prime, materiale, mărfuri, energie şi apă) + ∆Stocuri de la terţi -
∆Furnizori
- Plăţi pentru salarii (Cheltuieli cu personal - ∆Datorii salariale)
- Plăţi pentru alte ch. de exploatare = Alte ch. de exploatare - ∆Alte datorii
- Plaţi pentru dobânzi (Cheltuieli privind dobânzile - ∆Dobânzi de plată)
- Plăţi pentru impozitul pe profit
de investiţii
(CF investiţii)
+ Venituri financiare
+ Profitul din cedarea activelor
- ∆Active imobilizate (val. brută)
de finanţare
(CF finanţare)
∆Capital social – Dividende + ∆Datorii cu scadenţă > 1 an
Sau
∆Capitaluri proprii - PN + ∆ Datorii cu scadenţă > 1 an
Cash-flow disponibil total
(CFD)
1) După origine:
CFD = CF gestiune – Creşterea economică
2) După destinaţie:

25
CFD = CFD acţionari + CFD creditori
Cash-flow de gestiune
(CFgestiune)
CFgestiune = PN + Amortizare, ajustări de valoare şi provizioane + Ch.
dobânzi = EBIT – Impozit pe profit + Amortizare, ajustări de
valoare şi provizioane
Creşterea economică a
întreprinderii (Creşt. ec.)
Creşt. ec. = ∆AE în valoarea brută = ∆AI + ∆ACR nete (∆FR)
Cash-flow disponibil
pentru acţionari
CFD acţionari = Dividende - ∆Capital social
= Dividende - ∆CPR (exclusiv PN reinvestit)
= Dividende – (CPR1 – PN reinvestit – CPR0)
= Dividende + PN reinvestit – (CPR1 – CPR0)
= PN - ∆CPR
Cash-flow disponibil
pentru creditori
CFD creditori = Ch. dobânzi - ∆DAT > 1 an
Aplicaţia 1.
Cunoaşteţi următoarele date extrase din bilanţul contabil al unei întreprinderi aferent exerciţiului
financiar N (mii lei):
Activ N-1 N Capital + Datorii N-1 N
Active imobilizate
Active circulante:
- Stocuri de materii prime şi
materiale consumabile
- Mărfuri
- Creanţe
- Invest. fin. pe termen scurt
- Casa şi conturi la banci
320
650
60
20
415
30
125
625
740
70
35
455
75
105
Capitaluri proprii
Datorii cu scadenţă > 1 an
Datorii cu scadenţă < 1 an:
- Sume datorate instit. de credit
- Furnizori
- Alte datorii (fiscale şi sociale)
525
305
140
15
100
25
720
440
205
10
160
35
TOTAL 970 1.365 TOTAL 970 1.365

26
Contul de profit şi pierdere al aceluiaşi exerciţiu financiar prezintă următoarele informaţii (mii lei):
• cifra de afaceri = 1.860;
• cheltuieli privind mărfurile = 240;
• alte cheltuieli din afară (cu ch. cu energia şi apa) = 125;
• cheltuieli cu personalul = 375;
• cheltuieli cu amortizarea şi ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale = 145;
• venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale = 15;
• alte cheltuieli de exploatare:
- cheltuieli privind prestaţiile externe = 25;
- cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 40;
- cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital = 15;
• alte venituri din exploatare:
- venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital = 20;
• venituri financiare:
- venituri din dobânzi = 10;
• cheltuieli financiare:
- cheltuieli privind dobânzile = 120
• impozit pe profit = 30
Cerinţe:
a) determinaţi cash-flow-ul total, pe baza bilanţului;
b) determinaţi cash-flow-ul din activitatea de exploatare;
c) determinaţi cash-flow-ul din activitatea de investiţii;
d) determinaţi cash-flow-ul din activitatea de finanţare;
e) confruntaţi cash-flow-ul total determinat în cadrul analizei echilibrului financiar cu cel
determinat in cadrul tabloului fluxurilor de numerar.
Rezolvare:
a) Cash-flow-ul total (CF)

27
Cash-flow-ul total se poate determina pe baza bilanţului, în cadrul analizei echilibrului
financiar, ca variaţie e trezoreriei nete a întreprinderii, între sfîrşitul şi începutul exerciţiului, astfel:
CF = ∆TN = ∆FR - ∆NFR = ∆Nevoi de trezorerie - ∆Resurse de trezorerie =
= [(75 + 105) - (30 + 125)] - (10 - 15) = 25 – (- 5) = 30 > 0 →
La nivelul exerciţiului financiar N, întreprinderea a realizat un flux de numerar pozitiv
(încasările au depăşit plăţile), ceea ce reprezintă un aspect pozitiv al gestiunii financiare.
b) Cash-flow-ul din activitatea de exploatare
Reprezintă principalul flux de numerar al întreprinderii, principala sa sursă de numerar,
deoarece provine din desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii, corespunzător obiectului ei de
activitate. Se poate determina prin două metode: 1) directă; 2) indirectă.
Încasările principale provin din cifra de afaceri iar plăţile sunt îndreptate către furnizorii de
bunuri şi servicii şi alţi furnizori de servicii, salariaţi, creditori (sub formă de dobânzi) şi stat
(reprezentând impozit pe profit).
1) Metoda indirectă:
CF exploatare = 140 + 130 – 5 – 10 – (- 5) = 260
PN = 140
+ Ajustări privind amortizarea şi provizioanele = 145 – 15 = 130
- Profitul din cedarea activelor (Venituri din vânzarea activelor – Cheltuieli cu activele cedate)
= 20 -15 = 5
- Venituri financiare = 10
- ∆NFR = (105-80) + (455 - 415) – (160 - 100) – (35 - 25) = - 5
2) Metoda directă:
CF exploatare = 1.820 – 980 – 375 – 55 – 120 – 30 = 260
+ Încasări din vânzări = CA - ∆Creanţe clienţi = 1.860 – (455 - 415) = 1.820
- Plăţi pentru furnizori = Aprovizionări - ∆Furnizori = Ch. materiale (materii prime, materiale, mărfuri,
energie şi apă) + ∆Stocuri de la terţi - ∆Furnizori = 650 + (70 - 60) + 240 + (35 - 20) + 125 – (160 –
100) = 980

28
- Plăţi pentru salarii (Ch. cu personal - ∆Datorii salariale) = 375
- Plăţi pentru alte ch. de exploatare = Alte ch. de exploatare - ∆Alte datorii = 25 + 40 – (35 - 25) = 55
- Plăţi pentru dobânzi (Ch. Privind dobânzile - ∆Dobânzi de plată) = 120
- Plăţi pentru impozitul pe profit = 30
c) Cash-flow-ul din activitatea de investiţii
Cuprinde încasări/plăţi legate de vânzarea/cumpărarea de active imobilizate (necorporale,
corporale şi financiare) precum şi încasări provenind din deţinerea de imobilizări financiare (venituri
din interese de participare, venituri din dobânzi).
CF investiţii = 10 + 5 – 435 = - 420
Venituri Financiare = 10
+ Profitul din cedarea activelor = 20 – 15 = 5
- ∆Active imobilizate (val. brută) = 625 – 320 + (145 - 15) = 435
d) Cash-flow-ul din activitatea de finanţare
Cuprinde încasări/plăţi legate de atragerea şi rambursarea surselor de finanţare
(majorare/reducere de capital social, atragerea/rambursarea de credite), inclusiv plăţile pentru
remunerarea acestora (plata dividendelor5
).
CF finanţare = 195 – 140 + 135 = 190
∆Capital social – Dividende + ∆Datorii cu scadenţă > 1 an
Sau
∆Capitaluri proprii = 720 – 525 = 195
- PN = 140
+ ∆ Datorii cu scadenţă > 1 an = 440 – 305 = 135
e) Cash-flow-ul total (CF)
CF = CF exploatare + CF investiţii + CF finanţare
30 = 260 + (- 420) + 190
5
Plata dobânzilor este atribuită cash-flow-ului de exploatare.

29
Aplicaţia 2.
O întreprindere prezintă următorul bilanţ contabil aferent exerciţiului financiar N (mii lei):
Active imobilizate
Active circulante
- Stocuri
- Creanţe
- Casa şi conturi la bănci
Ch. înregistrate în avans
1.575
435
215
120
25
75
20
1.615
485
255
115
50
65
10
Capitaluri proprii
Datorii cu scadenţă < 1 an
- Furnizori
- Datorii fiscale şi sociale
Venituri înregistrate în avans
920
800
295
40
175
80
15
1010
825
275
10
200
65
0
TOTAL 2.030 2.110 TOTAL 2.030 2.110
Din contul de profit şi pierdere al aceluiaşi exerciţiu financiar au fost extrase următoarele informaţii
(mii lei):
• cifra de afaceri = 3.800;
• venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital = 20;
• cheltuieli privind prestaţiile externe = 700;
• cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 375;
• cheltuieli cu amortizarea şi ajustări de valoare privind imobilizările = 115;
• cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital = 30;
• venituri din interese de participare = 10;
• cheltuieli privind dobânzile = 80;
• cota de impozit pe profit = 16 %.
Cerinţe:
a) determinaţi cash-flow-ul disponibil total, după origine;
b) determinaţi cash-flow-ul disponibil total, după destinaţie.

30
Rezolvare:
a) Determinarea CFD după origine:
După origine, cash-flow-ul disponibil reprezintă diferenţa dintre cash-flow-ul de gestiune al
întreprinderii şi creşterea ei economică.
CFD = CF gestiune – Creşterea economică = 472,2 – 230 = 242,2 mii lei
CF gestiune = PN + Amortizare, ajustări de valoare şi provizioane + Ch. dobânzi =
= EBIT – Impozit pe profit + Ajustări de valoare şi ajustări privind provizioanele =
= 277,2 + 115 + 80 = 410 – 52,8 + 115 = 472,2 mii lei
Creşterea economică = ∆AE în valoarea brută = ∆AI + ∆ACR nete (∆FR) =
= 155 + 75 = 230 mii u.m. > 0
∆AI = AI1 – AI0 + Amortizare şi ajustări de valoare privind imobilizarile =
= 1.615 – 1.575 + 115 = 155 > 0 → au avut loc, în cursul exerciţiului N, investiţii în activele
imobilizate ale întreprinderii, peste nivelul investiţiilor de menţinere (date de mărimea cheltuielilor cu
amortizarea şi a ajustărilor de valoare privind imobilizările).
∆ACR nete = 220 – 145 = 75 > 0 → întreprinderea a investit în creşterea capitalului de lucru net.
Creşterea economică a întreprinderii este pozitivă, ceea ce înseamna o creştere a activului ei
economic. Investiţiile pentru creşterea economică a întreprinderii necesită resurse. În acest exemplu,
creşterea economică, de 230 mii lei, poate fi acoperită din resursele proprii interne ale întreprinderii (de
472,2 = CF gestiune).
Deoarece, în acest exemplu, CF gestiune > Creşterea economică, rezultă un cash-flow disponibil
total pozitiv, ce va fi alocat (repartizat), pentru acţionari şi / sau creditori.
b) Determinarea CFD după destinaţie:
După destinaţie, cash-flow-ul disponibil se determină ca sumă a cash-flow-urilor cuvenite
acţionarilor (CFD pentru acţionari) şi creditorilor (CFD pentru creditori).
CFD = CFD acţionari + CFD creditori = 187,2 + 55 = 242,2 mii u.m.

31
CFD acţionari = Dividende - ∆Capital social = Dividende - ∆CPR (exclusiv PN reinvestit) =
= Dividende – (CPR1 – PN reinvestit – CPR0) =
= Dividende + PN reinvestit – (CPR1 – CPR0) = PN - ∆CPR
Presupunem că 75% din profitul net va fi reinvestit iar diferenţa va fi repartizată pentru
dividende. Atunci:
CFD acţionari = 69,3 – (1.010 – 207,9 – 920) = 187,2 mii u.m. > 0
sau
CFD acţionari = 277,2 – (1.010 - 920) = 187,2 mii u.m.
iar
CFD creditori = Ch. dobânzi - ∆DAT > 1 an = 80 – (825 - 800) = 55 mii u.m.
3. 3. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor
Studiul de caz nr.1.
Din bilanţul şi contul de profit şi pierdere al exerciţiului N s-au reţinut următoarele informaţii (mii lei):
ACTIV N-1 N PASIV N-1 N
Active imobilizate 1.900 1.700 Capitaluri proprii 1.075 1.300
Datorii financiare 1.250 1.875
Active circulante 500 1.750
Datorii de exploatare 75 275
Cifra de afaceri a fost 5.090, cheltuielile de exploatare monetare 3.978, cheltuielile cu amortizarea 127,
cheltuielile cu dobânzile 375, iar cota de impozit pe profit 16%. Determinaţi şi interpretaţi următorii indicatori:
cash-flow disponibil la nivelul întreprinderii (CFD), cash-flow disponibil pentru acţionari (CF acţ) şi cash-flow
disponibil pentru creditori (CF cr).
Pentru societatea ALFA cunoaşteţi următoarele informaţii din bilanţul de la 31.12.N (lei):
ACTIV N-1 N CAPITALURI PROPRII + N-1 N

32
DATORII
Active imobilizate
Active circulante
- Stocuri
- Creanţe
- Investiţii financiare
pe termen scurt
- Casa şi conturi la
bănci
Cheltuieli înregistrate în
avans
5.300
31.500
12.500
15.000
700
3.300
500
4.600
40.400
13.200
25.000
700
1.500
300
Capitaluri proprii
Provizioane
Datorii pe termen lung
Datorii de exploatare
3.800
1.500
10.000
17.000
4.000
1.000
7.700
1.700
12.500
19.000
2.900
1.500
Total 37.300 45.300 Total 37.300 45.300
Din contul de profit şi pierdere aferent aceleiaşi perioade reţinem:
• cifra de afaceri = 17.215.;
• cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile = 7.000;
• cheltuieli cu amortizarea şi ajustări de valoare privind imobilizările = 1.150;
Se cer:
a) Cash-flow-ul de gestiune şi cash-flow-ul de exploatare;
b) Cash-flow-ul disponibil calculat atât după originea sa, cât şi în funcţie de destinaţiile sale.
Confruntaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute.
3.2.1.

33
DIGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII.
SISTEMUL RATELOR FINANCIARE
Cuprins
4.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind rentabilitatea întreprinderii
Cuvinte cheie: efort, efect, rate de rentabilitate, rata de rentabilitate economică, rata de rentabilitate
financiară, rata dobânzii, levier, efect de levier, rate de marja, rate de rotaţie, rate de structură
Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil:
să definească conceptul de rentabilitate şi va cunoaşte modalităţile de cuantificare a acesteia;
să determine şi să interpreteze diferite rate de rentabilitate, în special rentabilitatea comercială,
rata dobânzii, rentabilitatea financiară şi rentabilitatea economică, pe baza datelor din situaţiile
financiare;
să recunoască modul de determinare al ratele de rotaţie şi de structură;
să înţeleagă şi să utilizeze corect noţiunile de efort şi efect, precum şi importanţa acestor noţiuni
la caracterizarea stării de rentabilitate a întreprinderii;
să calculeze şi să explice importanţa determinării efectului de levier;
să facă diferenţa între noţiunile de levier şi efect de levier;
să cuantifice rentabilitatea întreprinderii şi să propună soluţii cu privire la creşterea acesteia;

34
4. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind rentabilitatea întreprinderii
Activ economic (AE) Active imob. + ACRnete = Cap. proprii + Dat. cu scadenţă > 1 an
Active circulante nete (ACRnete) Active circulante (ACR) – Datorii cu scadenţă < 1 an (DCR)
Rata rentabilităţii economice (Rec)
a)
0
11
0
11 Im
Re
AE
DobPN
AE
pozitEBIT
c
+
=
−
=
b) Rec ca medie ponderată:
0
0
0
0 1
**Re
AE
anDAT
Rdob
AE
CPR
Rfinc
>
+=
Rata rentabilităţii financiare (Rfin)
a)
0
1
CPR
PN
Rfin =
b) Rfin cu evidenţierea efectului de levier:
0
01
*)(ReRe
CPR
anDAT
RdobccRfin
>
−+=
Rata dobânzii (Rdob)
0
1
1
.
anDAT
dobanziCh
Rdob
>
=
Efectul de levier financiar
cRfin
CPR
anDAT
Rdobc Re
1
*)(Re
0
0
−=
>
−

35
Aplicaţia 1.
O întreprindere prezintă următorul bilanţ aferent exerciţiului financiar N (mii lei):
Active imobilizate
Active circulante
- Stocuri
- Creanţe
- Investiţii fin. pe termen scurt
Cheltuieli.. înregistrate în avans
1.575
435
215
120
25
75
20
1.615
485
255
115
50
65
10
Capitaluri proprii
Datorii cu scadenţă < 1 an
- Furnizori
- Datorii fiscale şi sociale
920
800
295
40
175
80
15
1010
825
275
10
200
65
0
TOTAL 2.030 2.110 TOTAL 2.030 2.110
Din contul de profit şi pierdere al aceluiaşi exerciţiu financiar se cunosc următoarele informaţii
(mii lei):
• cifra de afaceri = 3.800 mil.u.m.;
• cheltuieli cu amortizarea şi ajustări de valoare privind imobilizările = 115;
• venituri din interese de participare = 10;
• cheltuieli privind dobânzile = 80;
Să se determine şi să se interpreteze:
a) rata rentabilităţii economice (Rec), rata rentabilităţii financiare (Rfin), rata dobânzii (Rdob);
b) rentabilitatea economică, ca medie ponderată;
c) levierul şi efectul de levier financiar al îndatorării;

36
d) descompunerea factorială a ratelor de rentabilitate (Rec şi Rfin) pe factori de influenţă, conform
sistemului “du Pont”;
Rezolvare:
Bilanţul pe baza căruia vom calcula ratele de rentabilitate arată, sintetic, astfel:
AE = AI + ACRnete = CPR + DAT > 1an, unde:
AE - activ economic
AI - active imobilizate
ACRnete / DCRnete – active / datorii curente nete = (ACR + Ch. în avans) – (DAT < 1 an + Ven.
înreg. în avans)
ACR – active circulante
DAT < 1 an – datorii cu scadenţă mai mică de 1 an ( DCR )
DAT > 1 an - datorii cu scadenţă mai mare de 1 an
CPR – capitaluri proprii
Rfin
Rec
Rdob
Bilanţul economic arată astfel:
AI
ACR nete
1.575
145
1.615
220
Capitaluri proprii
920
800
1010
825
Total activ (AE) 1.720 1.835 Total capitaluri 1.720 1.835
a) Rata rentabilităţii economice
- Se determină ca raport între rezultatul înainte de dobânzi şi impozit pe profit (EBIT), sau o altă formă
de rezultat din exploatare (RE, net de impozit pe profit) şi activul economic al întreprinderii.
CPR
IMOB
ACRnete
DAT > 1 an

37
- Reprezintă rata rentabilităţii globale aferentă exploatării tuturor activelor, indiferent de modul de
finanţare al acestora (capitaluri proprii sau datorii pe termen lung); altfel spus, reprezintă rentabilitatea
ansamblului capitalurilor investite în întreprindere în scop profitabil, atât proprii cât şi împrumutate.
0
11
0
11 Im
Re
AE
DobPN
AE
pozitEBIT
c
+
=
−
=
EBIT1 = (3.800 + 20 + 10) – (1.000 + 1.200 + 700 + 375 +30 + 115) = 410
EBT1 = EBIT1 – Ch. dobânzi = 410 – 80 = 330
Impozit pe profit1 = 0,16 * EBT1 = 0,16 * 330 = 52,8
PN1 = EBT 1 - Impozit pe profit1 = 330 – 52,8 = 277,2
Deci:
2076,0
720.1
2,357
720.1
802,277
720.1
8,52410
Re ==
+
=
−
=c (20,76 %)
Rata rentabilităţii financiare – exprimă rata de rentabilitate ce-i remunerează pe acţionari, în calitate
de proprietari, care investesc în întreprindere capitaluri proprii (capital social iniţial şi aporturi
ulterioare de capital, la care se adaugă celelalte acumulari sub formă de: profit reinvestit, rezultat
reportat, prime de capital, rezerve legale şi celelalte rezerve şi rezerve din reevaluare).
3013,0
920
2,277
0
1
===
CPR
PN
Rfin (30,13 %)
Rata dobânzii – exprimă rentabilitatea din punctul de vedere al creditorilor, care pun la dispoziţia
întreprinderii capitaluri împrumutate (pe o perioada mai mare de un an) şi sunt remuneraţi prin dobânzi.
1,0
800
80
1
.
0
1
==
>
=
anDAT
dobanziCh
Rdob (10 %)
b) Rentabilitatea economică detrminată ca medie ponderată
Având în vedere faptul că Rec reprezintă rentabilitatea globală a capitalurilor investite în
întreprindere, proprii şi împrumutate, iar fiecăreia dintre aceste componente de capital îi corespunde o

38
rată de rentabilitate specifică (Rfin pentru CPR şi Rdob pentru DAT > 1 an), atunci Rec poate fi scrisă
ca medie a celor două rate de rentabilitate specifice, ponderate cu proporţia în care întreprinderea se
finanţaează prin capitaluri proprii, respectiv prin capitaluri împrumutate. Astfel:
%76,20
720.1
800
*%10
720.1
920
*%13,30
1
**Re
0
0
0
0
=+=
>
+=
AE
anDAT
Rdob
AE
CPR
Rfinc
c) Rata rentabilităţii financiare şi efectul de levier financiar:
Pornind de la relaţia de mai sus, Rfin poate fi scrisă astfel:
0
01
*)(ReRe
CPR
anDAT
RdobccRfin
>
−+=
Levierul (L)
Efectul de levier al îndatorării
Efectul de levier = %36,9
920
800
*%)10%76,20(
1
*)(Re
0
0
=−=
>
−
CPR
anDAT
Rdobc
= Rfin – Rec = 30,13% - 20,76%
Situaţii posibile:
- Când Rec > Rdob, efectul îndatorării asupra Rfin este pozitiv, favorabil, iar creşterea gradului
de îndatorare duce la creşterea Rfin, dar doar atât timp cât Rec > Rdob;
- Punctul maxim până la care întreprinderea se poate îndatora este cel la care Rec = Rdob. Ca
urmare, efectul de levier este nul iar Rfin = Rec;
- Când Rec < Rdob, efectul de levier este negativ, nefavorabil, iar Rfin < Rec.
d) Descompunerea ratelor de rentabilitate, pe factori de influenţă, conform sistemului “du Pont”
Acest sistem de descompunere permite identificarea de căi pentru îmbunataţirea a ratelor de
rentabilitate, prin intermediul factorilor de influenţă, cantitativi şi calitativi.
Descompunerea ratei Rec:

39
209,2*094,0
720.1
800.3
*
800.3
2,357
*
ImIm
Re
0
1
1
11
0
11
==
−
=
−
=
AE
CA
CA
pozitEBIT
AE
pozitEBIT
c = 0,2076
Rec = Rata marjei (factor cantitativ) * Rata rotaţiei AE (factor calitativ)
Rata rentabilităţii economice de 20,76% se obţine în condiţiile unei rate de marjă de 9,4% şi a
unei rate de rotaţie a activului economic într-un an, prin cifra de afaceri anuală, de 2,209 rotaţii / an.
Descompunerea ratei Rfin:
3013,08696,1*209,2*0729,0
920
720.1
*
720.1
800.3
*
800.3
2,277
**
0
0
0
1
1
1
0
1
=====
CPR
AE
AE
CA
CA
PN
CPR
PN
Rfin
Rfin = Rata marjei nete (f. cantitativ) * Rata rotaţiei AE (f. calitativ) * Rata de structură a capitalurilor
(f. calitativ)
Rata rentabilităţii financiare poate fi explicată printr-o rată a marjei nete de 7,29%, printr-o rată
de rotaţie a activului economic de 2,209 rotaţii / an şi printr-o rată de structura a capitalurilor de
1,8696.
Pentru societatea ALFA cunoaşteţi următoarele informaţii din bilanţul de la 31.12.N (lei):
ACTIV N-1 N CAPITALURI PROPRII +
DATORII
N-1 N
Active imobilizate brute
Active circulante
- Stocuri
- Creanţe
- Investiţii financiare
pe termen scurt
- Casa şi conturi la
bănci
Cheltuieli înregistrate în
avans
5.300
31.500
12.500
15.000
700
3.300
500
4.600
40.400
13.200
25.000
700
1.500
300
Capital propriu
Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli
Datorii de exploatare
3.800
1.500
10.000
17.000
4.000
1.000
7.700
1.700
12.500
19.000
2.900
1.500
Total 37.300 45.300 Total 37.300 45.300

40
Din contul de profit şi pierdere aferent aceleiaşi perioade reţinem:
• cifra de afaceri = 15.515.;
• ch. cu materii prime şi materiale consumabile = 7.000;
• ch. cu personalul = 3.200;
• ch. privind prestaţiile externe = 700;
• ch. cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 375;
• cheltuieli cu amortizarea şi ajustările de valoare privind imobilizările = 900;
• venituri din interese de participare = 1.000;
Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de rentabilitate comercială, economică şi financiară.
Studiul de caz nr. 2
Cu active economice de 100.000 lei la începutul anului, finanţate în proporţie de 60% din capitaluri proprii şi
restul din datorii financiare, contractate la o rată medie de dobândă de 10%, s-a obţinut în exerciţiul financiar
analizat un rezultat înainte de dobânzi şi de impozit pe profit de 10.600 lei. Cunoscând cota de impozit pe profit
de 16% şi rata inflaţiei de 15%, să se calculeze rata reală a rentabilităţii financiare, rata reală a rentabilităţii
economice, precum şi efectul de levier.
4.2.1.

41
SISTEMUL RATELOR FINANCIARE.
DIGNOSTICUL FINANCIAR AL RISCULUI
Cuprins
5.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind diagnosticul financiar al riscului
Cuvinte cheie: cheltuieli fixe, cheltuieli variabile, prag de rentabilitate, producţia la prag, cifra de
afaceri la prag, prag de rentabilitate de exploatare, prag de rentabilitate global, coeficient al efectului de
levier de exploatare, coeficient al efectului de levier financiar, coeficient al efectului de levier
combinat, rate de lichiditate, rate de solvabilitate
Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:
• înţeleagă noţiunea de risc şi modalităţile de măsurare a riscului întreprinderii ;
• identifice cheltuielile fixe şi variabile de la nivelul întreprinderii, în funcţie de activitatea
desfăşurată de către aceasta;
• definească şi va putea exemplifica noţiunea de prag de rentabilitate ;
• calculeze şi să definească atât volumul producţiei la prag, cât şi cifra de afaceri la prag ;
• definescă şi să determine, prin mai multe metode, coeficientul efectului de levier de exploatare
(CELE), coeficientul efectului de levier financiar (CELF) şi coeficientul efectului de levier
combinat (CELC);
• calculeze şi să interpreteze ratele de lichiditate şi solvabilitate.

42
5. 2. 1 Indicatori şi relaţii de calcul privind diagnosticul financiar al riscului
Producţia la prag (Qprag)
cvup
CF
Qprag
−
=
Cifra de afaceri la prag (CA prag)
v
CF
CAprag
−
=
1
CA prag de exploatare
(%)
exp
1
exp
MCV
lCF
v
lCF
=
−
CA prag global
(%)
.exp
MCV
dobanziChlCF +
Marja relativă asupra ch.
Variabile (MCV(%%))
100*100*
*
*)(
100*100*
p
vp
Qp
Qvp
CA
CVCA
CA
MCV −
=
−
=
−
=
Coeficientul efectului de levier de
exploatare (eRE/CA , CELE) 0
0
/
/
CACA
RERE
Δ
Δ
=
0
0
RE
MCV
=
PRCACA
CA
−0
0
Coeficientul efectului de levier
financiar (eRC/RE , CELF) 0
0
/
/
RERE
RCRC
Δ
Δ
=
DobRE
RE
RC
RE
−
=
0
0
0
0
Coeficientul efectului de levier
combinat (eRC/CA , CELC) 0
0
/
/
CACA
RCRC
Δ
Δ
=
0
0
RC
MCV
=
PRGCACA
CA
−0
0
Rata lichidităţii curente (engl.
Current ratio, Rcurentă) DCR
ACR
Rata lichidităţii rapide (engl. quick
ratio / testul acid, Rimediată) DCR
StocuriACR −
Rata lichidităţii imediate (engl.
cash ratio, Rrapidă) DCR
itatiDisponibiltsfinInvestitii
DCR
CreanteStocuriACR +
=
−− __
Profitul net pe acţiune (earnings
per share) actiuniNr
PN
EPS
.
=

43
Dividenul pe acţiune (dividend per
share) actiuniNr
Dividende
DPS
.
=
Multiplicatorul capitalizării
bursiere (price earnings ratio) EPS
bursierCurs
PER
_
=
Aplicaţia 1.
O întreprindere produce şi comercializează un singur tip de produs. In exerciţiul N, întreprinderea a
realizat o cifra de afaceri de 1.172.500 lei, în urma producerii şi vânzării unei producţii fizice într-un
volum de 23.450 bucăţi. Costul variabil unitar a fost de 30 lei. Cheltuielile fixe de exploatare ale
întreprinderii au înregistrat un nivel total de 188.000 lei. Cheltuielile privind dobânzile aferente
exerciţiului N au fost de 12.000 lei. Să se determine:
a) producţia la prag la nivelul exploatării;
b) cifra de afaceri la pragul de rentabilitate al exploatării;
c) cifra de afaceri la pragul de rentabilitate global;
d) producţia fizică necesară pentru a obţine un profit din exploatare egal cu 650.000 lei;
e) coeficientul efectului de levier al exploatării;
f) coeficientul efectului de levier financiar;
g) coeficientul efectului de levier combinat.
Rezolvare:
a) Producţia la prag
La pragul de rentabilitate avem următoarea egalitate:
CA = CT = CV + CF totale (pragul de rentabilitate global, pentru care rezultatul curent este nul) şi
CA = CT = CV + CF expl (pragul de rentabilitate al exploatării, pentru care rezultatul expl. este nul)
Mai departe:
p*Q = cvu*Q + CF expl iar RE (rezultatul din exploatare) = 0

44
Rezultă: 400.9
3050
000.188exp
=
−
=
−
=
cvup
lCF
Qprag bucăţi
Unde:
CA = cifra de afaceri, CT = costuri totale, CV = cheltuieli variabile totale, CF expl= cheltuieli fixe de
exploatare, CF totale = ch. fixe totale = Cf expl + CF financiare (cf. dobânzi), Q = producţia fizică, p =
preţ de vânzare, cvu = cost variabil unitar iar (p – cvu) = marja unitara asupra costului variabil (în
mărime absolută).
b) Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate al exploatării
Vom rescrie relaţia de la punctul anterior, exprimând costurile variabile în mărime relativă (ca procent
din cifra de afaceri). Astfel, la pragul de rentabilitate (al exploatarii) vom avea:
000.470
6,01
000.188
1
exp
Re =
−
=
−
=
v
lCF
CA xplP lei
6,0
50
30
===
p
cvu
v sau 6,0
500.172.1
450.23*30
===
CA
CV
v şi semnifică ponderea costului variabil în preţ (a
costurilor variabile totale în cifra de afaceri)
c) Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate global
000.500
6,01
000.12000.188
1
=
−
+
=
−
=
v
CFtotale
CAPRglobal lei
d) MCV = CA – CV (marja asupra costurilor variabile totale, în mărime absolută)
Totodată MCV = CF + RE deoarece:
CA-
CV
= MCV
- CFexpl
= RE
MCV = 188.000 + 650.000 = 838.000 iar MCV (%) = 40%
Rezultă: 000.095.2
4,0
000.838
(%)
===
MCV
MCV
CA u.m.

45
e) Coeficientul efectului de levier al exploatării (CELE) măsoară elasticitatea rezultatului din
exploatare la modificarea cifrei de afaceri:
669,1
000.470500.172.1
500.172.1
exp_0
0
=
−
=
−
=
lCApragCA
CA
CELE
Dacă CA creşte/scade cu 1%, RE creşte/scade cu 1,7%
Dacă CA creşte/scade cu 10%, RE creşte/scade cu 17%
f) Coeficientul efectului de levier financiar (CELF)
0446,1
000.12000.281
000.281
0
0
0
0
=
−
=
−
==
DobRE
RE
RC
RE
CELF
RE0 = 000.188)6,01(*500.172.1 −− = 281.000 lei
g) Coeficientul efectului de levier combinat (CELC)
7434,1
000.500500.172.1
500.172.1
exp_0
0
=
−
=
−
=
lCApragCA
CA
CELC
Sau CELC = CELE * CELF = 1,669 * 1,0446 = 1,7434
Arată sensibilitatea rezultatului curent la modificarea cifrei de afaceri cu un punct procentual.
Aplicaţia 2.
Să se calculeze pragul de rentabilitate în unităţi fizice şi valorice pentru o întreprindere ce produce şi
comercializează un singur tip de produs, în următoarele condiţii:
- preţ de vânzare unitar = 7,2 u.m.
- cost variabil unitar = 5,76 u.m.
- ch. fixe totale = 137.952 u.m.
Rezolvare:
- Pragul de rentabilitate în unităţi fizice:
800.95
76,52,7
952.137
=
−
=
−
=
vp
CF
QPR bucăţi

46
- Pragul de rentabilitate în unităţi valorice:
CAPR = QPR * p = 95.800 * 7,2 = 689.760 u.m.
Sau:
CA
- CV (cheltuieli variabile totale)
= MCV (marja asupra cheltuielilor variabile)
- CF (cheltuieli fixe totale)
= RC (rezultat curent)
MCV = CF + RC
MCV(%) – marja asupra cheltuielilor variabile (in %)
p – preţul de vânzare unitar
v – costul variabil unitar
Q – volumul producţiei
MCV(%) = %20100*
2,7
76,52,7
100* =
−
=
−
p
vp
CAPR = 760.689
20
100*952.137
(%)
==
MCV
CF
u.m.
O întreprindere realizează în exerciţiul financiar N o cifra de afaceri în sumă de 25.500 mii lei,
în condiţiile unor cheltuieli variabile de 16.320 mii lei şi a unor cheltuieli fixe de exploatare de 2.700
mii lei. Cunoscând faptul că întreprinderea are contractate credite în sumă de 12.500 mii lei la o rata a
dobânzii de 11%, să se determine cifra de afaceri pentru care rezultatul curent este nul.

47
Pentru o întreprindere se cunosc următoarele informaţii financiare (mii lei) extrase din bilanţul
contabil şi din contul de profit si pierdere:
Bilanţ:
Active imobilizate
Active circulante
- Stocuri
- Clienţi
410
430
130
220
10
70
560
470
180
165
15
110
Capitaluri proprii
Datorii curente
380
320
140
550
375
105
TOTAL 840 1.030 TOTAL 840 1.030
Cont de profit si pierdere:
• cifra de afaceri (CA) = 1.048
• cheltuieli de exploatare monetare = 700
• cheltuieli privind amortizarea şi provizioanele = 150
• cheltuieli privind dobânzile = 48
• cota de impozit pe profit = 16 %
Alte informaţii financiare:
• cursul bursier (la 31 decembrie N) = 2,5 u.m. / acţiune
• numărul de acţiuni = 200 mii acţiuni
• 80% din profit se distribuie sub formă de dividende
Să se determine şi să se interpreteze:
a) Ratele de lichiditate;
c) Ratele valorii de piaţă.
5.2.1.

48
PLANIFICAREA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII.
PLANIFICAREA ACTIVELOR ŞI PASIVELOR CIRCULANTE
Cuprins
6.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind planificarea financiară a întreprinderii
Cuvinte cheie: ciclu de exploatare, active circulante, viteză de rotaţie, durată de rotaţie, număr de
rotaţii, planificarea activelor circulante, perioadă curentă, an de plan, sold planificat, accelerarea vitezei
de rotaţie, încetinirea vitezei de rotaţie, creştere sustenabilă, necesar suplimentar de capitaluri, vânzări
previzionate, achiziţii previzionate, sold previzionat clienţi, sold previzionat furnizori, flux de
trezorerie previzionat, sold previzionat trezorerie
previzioneze indicatorii financiari prin metoda normativă şi prin metoda procent din vânzări;
fundamenteze necesarul de finanţare a ciclului de exploatare şi sursele pentru acoperirea
acestuia;
realizeze previziunea stocului optim;
facă distincţie între operaţiuni cu/fără impact asupra trezoreriei;
identifice sursele şi destinaţiile încasărilor/plăţilor întreprinderii;
opereze mai bine cu principiul contabil al independenţei exerciţiului;
aplice mecanismul de acoperire al soldului negativ al trezoreriei, respectiv, de fructificare a
soldului pozitiv al acesteia.

49
6. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind planificarea financiară a întreprinderii
Durata de rotaţie a elementelor
de activ (A) sau de datorie (D)
(Drot)
360*
)(
CA
DA
Drot =
Număr de rotaţii (Nr. rot.)
)(
360
_
DA
CA
Drot
rotNr ==
Soldul mediu al elementelor de
activ (A) sau de datorie (D)
( )(DA )
2
)(
SfSi
DA
+
=
Durata de rotaţie a activelor
circulante (DrotACR)
360*
CA
ACR
DrotACR =
Mărimea planificată anuală a
ACR (ACRpl)
CApl
Drot
ACRpl ACR
*
360
=
Mărimea planificată
trimestrială a ACR (ACRpl/trim)
trimCApl
Drot
trimACRpl ACR
_*
90
_ =
Stocul optim (Sopt)
d
a
Txc
Nxc2
N = necesarul anual de aprovizionat
ca = costul fix unitar pentru pregătirea unei noi aprovizionări
T = intervalul de timp considerat pentru reglementarea stocului
(1 an / 360 zile)
cd = costul de depozitare pe unitatea de stoc în unitatea de timp
Numărul de aprovizionări
(Nr. aprov.) optS
N
Intervalul mediu între două
aprovizionări (i) N
xTSopt
Necesarul de finanţare a
ciclului de exploatare (NFCE –
1) Metoda vitezei de rotaţie în funcţie de costurile exploatării

50
trimestrial), folosind metodele
sintetice
0
90
xDr
Ppl
Nec TRIM
TRIM =
PplTRIM = producţia în cost complet previzionată trimestrial
Dr0 = durata de rotaţie din perioada de bază, ajustată cu
influenţele previzibile din anul de plan (accelerare / încetinire)
2) Metoda vitezei de rotaţie în funcţie de activele circulante la 1000
lei producţie
000.1
4000.1/ xxACPpl
Nec TRIM
TRIM =
PplTRIM = producţia în cost complet previzionată trimestrial
AC/1.000 = coeficientul “active circulante la 1.000 lei producţie”,
ajustat cu influenţele previzibile din anul de plan
(creştere / reducere)
3) Metoda vitezei de rotaţie în funcţie de cifra de afaceri
0
90
xRc
CApl
Nec TRIM
TRIM =
CAplTRIM = cifra de afaceri planificată trimestrial
Rc0 = rata de rotaţie (cinetică) din perioada de bază, ajustată cu
influenţele previzibile din anul de plan (accelerare / încetinire)
Aplicaţia 1.
Pentru o întreprindere se cunosc următoarele informaţii referitoare la exerciţiul financiar N:
- cifra de afaceri = 25.000 mil. lei;
- solduri bilanţiere (mil. lei):
Element Sold iniţial Sold final
Active circulante (total) 12.500 15.800
Stocuri 6.250 6.750
Creanţe 4.600 6.300

51
Casa şi conturi la bănci 1.650 2.750
Pentru exerciţiul următor s-a estimat creşterea cifrei de afaceri cu 15%.
Să se determine necesarul de finanţat al activelor circulante:
a) pentru exerciţiul următor (N+1), conform metodei normative;
b) pentru exerciţiul următor (N+1), conform metodei procent din vânzări;
c) pentru trimestrul I al exerciţiului următor, ştiind că cifra de afaceri planificată pentru această
perioadă este de 7.500 mil. lei;
d) trimestrial, ştiind că cifra de afaceri anuală planificată pentru exerciţiul N+1 se va realiza
urniform pe trimestre;
e) pentru exerciţiul următor, în condiţiile în care se estimează accelerarea vitezei de rotaţie cu 15
zile;
f) pentru exerciţiul următor, în condiţiile în care se estimează încetinirea vitezei de rotaţie cu 20
zile;
Rezolvare:
a) Necesarul anual de finanţare a activelor circulante (ACRpl) – metoda normativă
Pentru exerciţiul N:
76,203360*
000.25
150.14
360*
000.25
2
800.15500.12
==
+
=ACRDrot zile
Pentru exerciţiul N+1:
5,272.1615,1*000.25*
360
76,203
==ACRpl mil. lei
b) Necesarul anual de finanţare a activelor circulante (ACRpl) – metoda % din cifra de afaceri
În condiţiile menţinerii constante a ritmului reînnoirii activelor circulante se va constata creşterea
necesarului de finanţat a ACR cu acelaşi procent cu care creşte CA, ca urmare a menţinerii constante a
proporţiei dintre mărimea ACR şi CA, pentru ambele perioade. Astfel:
5,272.1615,1*150.14%* ==Δ= CAACRACRpl N
mil. u.m. deoarece
pl
pl
N
N
CA
ACR
CA
ACR
====
15,1*000.25
5,272.16
566,0
000.25
150.14

52
Practic, în acest caz, ajungem la acelaşi rezultat ca şi prin metoda normativă.
c) Necesarul trimestrial de finanţare a activelor circulante (ACRpl trim)
Relaţia CApl
Drot
ACRpl ACR
*
360
= folosită pentru determinarea necesarului anual de finanţare
poate fi ajustată şi aplicată pentru determinarea necesarului de finanţare aferent unei fracţiuni de an. În
astfel de cazuri se va utiliza CA planificată pentru fracţiunea respectivă precum şi durata în zile a
acesteia. Cel mai adesea se utilizează trimestrul, durata sa fiind de 90 de zile. Vom avea, în acest caz
(pentru trimestrul I al anului de plan):
67,976.16500.7*
90
72,203
_*
90
_ === trimCApl
Drot
trimIACRpl ACR
mil. u.m.
d) Necesarul trimestrial de finanţare a activelor circulante (ACRpl trim)
În acest caz, deoarece CA se va repartiza uniform pe trimestre, necesarul trimestrial de finanţare
va fi constant, astfel:
31,269.16
4
15,1*000.25
*
90
72,203
_ ==trimACRpl mil .u.m.
e) Necesarul anual de finanţare a activelor circulante (ACRpl)
Dacă viteza de rotaţie se accelerează cu 15 zile, ea devine 203,76 – 15 = 188,76 zile iar necesarul
de finanţat va fi, în aceste condiţii:
58,074.1515,1*000.25*
360
76,188
==ACRpl mil. u.m. < 16.272,5 mil.u.m. (punctul a)), ceea ce
f) Necesarul anual de finanţare a activelor circulante (ACRpl)
Dacă viteza de rotaţie încetineşte cu 20 zile, ea devine 203,76 + 20 = 223,76 zile iar necesarul de
finanţat va fi, de data aceasta:
72,869.1715,1*000.25*
360
76,223
==ACRpl mil. u.m. > 16.272,5 mil.u.m. (punctul a)), ceea ce
înseamnă că reînnoirea mai lentă a activelor circulante determină creşterea nevoii de finanţare a ciclului
de exploatare.

53
Aplicaţia 2.
O întreprindere se aprovizionează cu materii prime în vederea fabricării unui produs. Cantitatea
necesară pentru un an de zile (N) este de 45.900 kg. Costul pregătirii (lansării) unei comenzi de
aprovizionare (ca) este de 2.445 mii lei iar costul de stocare al unui kg pe zi este de 0,5 mii lei. Să se
determine stocul optim, numărul optim de aprovizionări şi intervalul mediu între două aprovizionări.
Rezolvare:
Stocul optim se determină din următoarea relaţie:
Sopt = 67,116.1
5,0360
445.2900.4522
==
x
xx
Txc
Nxc
d
a
kg
În condiţiile unui necesar anual de aprovizionat de 45.900 kg, numărul optim de aprovizionări va fi de:
10,41
67,116.1
900.45
==N aprovizionări iar
Intervalul mediu între două aprovizionări va fi de:
76,8
900.45
36067.116.1
==
x
i zile
Aplicaţia 3.
Societatea ALFA a previzionat următorele valori ale vânzărilor şi cumpărărilor pentru
trimestrul I al anului de previziune (mii lei):
Ianuarie Februarie Martie
Vânzări 5.000 4.400 3.500
Cumpărări 4.100 3.900 3.300
Încasările de la clienţi sunt eşalonate astfel: 15% în luna vânzării, 60% în luna următoare
vânzării, iar restul în luna a doua de la vânzare. Datoriile către furnizori se achită 50% în luna
următoare aprovizionării, iar restul în luna a doua de la aprovizionare. Societatea plăteşte lunar salarii

54
în valoare de 700 mii lei, chirii în sumă de 100 mii lei şi înregistrează cheltuieli cu amortizarea în
valoare de 150 mii lei.
În bilanţul exerciţiului încheiat regăsim următoarele solduri: soldul trezoreriei = 670 mii lei;
soldul clienţilor = 2.000 mii lei, încasabili în luna ianuarie; soldul furnizorilor = 1.700 mii lei, plătibili
50% în luna ianuarie şi restul în luna februarie.
Determinaţi soldul trezoreriei la sfârşitul lunii martie.
Rezolvare:
Încasări Ianuarie Februarie Martie Sold final
Încasare sold iniţial clienţi (2.000)
Vânzări lunare planificate:
- Ianuarie (5.000)
- Februarie (4.400)
- Martie (3.500)
2.000
750
-
-
-
3.000
660
-
-
1.250
2.640
525
-
-
1.100
2.975
Total încasari vânzări (exploatare) 2.750 3.660 4.415 4.075
TOTAL ÎNCASĂRI 2.750 3.660 4.415 (1)
Plăţi Ianuarie Februarie Martie Sold final
Plată sold iniţial furnizori (1.700)
Achiziţii lunare planificate:
- Ianuarie (4.100)
- Februarie (3.900)
- Martie (3.300)
850
-
-
-
850
2.050
-
-
-
2.050
1.950
-
-
-
1.950
3.300
Total plăţi furnizori 850 2.900 4.000 5.250
Alte plăţi de exploatare planificate:
- salarii
- chirii
700
100
700
100
700
100
Total plăţi de exploatare 1.650 3.700 4.800
TOTAL PLĂŢI 1.650 3.700 4.800 (2)
FLUX NET DE NUMERAR (1) –
(2)
1.100 - 40 - 385 (3)

55
Sold iniţial disponibilităţi 670 1.770 1.730 (4)
Sold final disponibilităţi = (3) + (4) 1.770 1.730 1.345
Studiul de caz nr.1
Societatea BETA a previzionat următorele valori ale vânzărilor şi cumpărărilor pentru
trimestrul I al anului de previziune (mii lei):
Ianuarie Februarie Martie
Vânzări 2.000 2.400 2.200
Cumpărări 1.800 1.900 2.300
Încasările de la clienţi sunt eşalonate astfel: 55% în luna vânzării, iar restul în luna următoare
vânzării. Datoriile către furnizori se achită 40% în luna următoare aprovizionării, iar restul în luna a
doua de la aprovizionare. Societatea plăteşte lunar salarii în valoare de 500 mii lei şi înregistrează
cheltuieli cu amortizarea în valoare de 100 mii lei.
Din bilanţul exerciţiului încheiat reţinem următoarele solduri: soldul trezoreriei = 550 mii lei;
soldul clienţilor = 1.000 mii lei, încasabili în luna ianuarie; soldul furnizorilor = 700 mii lei, plătibili
40% în luna ianuarie şi restul în luna februarie.
Determinaţi soldul final al trezoreriei aferent lunii martie (mii lei).
Folosind datele de la studiul de caz nr. 1, să se recalculeze soldul previzionat al trezoreriei
întreprinderii la sfârşitul lunii martie, în condiţiile în care, la începutul fiecărei luni, soldul pozitiv este
plasat la o rată a dobânzii de 21% pe an, iar soldul negativ este acoperit prin contractarea de credite de
trezorerie la o rată a dobânzii de 27% pe an.

56
Pentru o cifră de afaceri anuală de 2.000 mii. lei, principalii indicatori de echilibru financiar
înregistrează următoarele mărimi exprimate în număr de zile (rate cinetice) de recuperare prin cifra de
afaceri: fondul de rulment (FR) = 115,2 zile; nevoia de fond de rulment (NFR) = 80,1 zile. În aceste
condiţii, să se determine echivalentul indicatorilor financiari în mărimi absolute.
6.2.1.

57
DECIZIA DE INVESTIŢII ŞI
DE FINANŢARE PE TERMEN LUNG
Cuprins
7.2.1. Indicatori şi relaţii de calcul privind decizia de investiţii şi de finanţare pe
termen lung
7.2.2.1 Decizia de investiţii
7.2.2.2. Decizia de finanţare
Cuvinte cheie privind decizia de investiţii: investiţie, cost iniţial al investiţiei, fluxuri de numerar
generate de investiţie, actualizare, capitalizare, valoarea în timp a banilor, rată de actualizare, cost de
oportunitate, valoare reziduală, durata de viaţă a investiţiei, valoare actualizată, valoare actualizată
netă, rata internă de rentabilitate, rata internă de rentabilitate modificată, termen de recuperare
neactualizat, termen de recuperare actualizat, indice de profitabilitate
Cuvinte cheie privind decizia de finanţare: surse de finanţare, surse proprii, surse împrumutate,
majorare/reducere de capital social, valoare nominală, preţ de emisiune, curs bursier, valoare de piaţă,
drept de emisiune, drept de atribuire, raport de emisiune, rată/amortisment, anuitate, dobândă,
economie fiscală

58
Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea temei privind decizia de investiţii, studentul va fi
capabil să:
definească noţiunea de investiţie şi să enumere indicatorii de evaluare a proiectelor de
investiţii;
definească şi să calculeze valoarea actuală netă (VAN), precum şi să enumere elementele
utilizate în calculul acesteia;
definească şi să calculeze rata internă de rentabilitate (RIR), rata internă de rentabilitate
modificată (RIRM), termenul de recuperare (TR) şi indicele de profitabilitate (IP);
aplice corect formulele de calcul ale indicatorilor de evaluare a proiectelor de investiţii,
rezolvând un set de probleme;
indice, în funcţie de valorile obţinute ale indicatorilor, dacă un proiect de investiţii merită sau
nu să fie adoptat;
descrie şi să utilizeze corect noţiunile privind investiţiile.
Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea temei privind decizia de finanţare, studentul va
fi capabil să:
identifice şi să definească sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii;
întocmească un tablou de rambursare al unui împrumut;
identifice avantajele şi dezavantajele fiecărei modalităţi de rambursare;
definească şi să determine valoarea drepturilor de atribuire şi a celor de subscriere;
interpreteze impactul drepturilor de subscriere şi a celor de atribuire asupra acţionarilor, vechi şi
a celor noi;

59
7. 2. 1. Indicatori şi relaţii de calcul privind decizia de investiţii
şi de finanţare pe termen lung
CF mediu anual actualizat (CFact/an)
CFact/an =
n
)1(VRk)(1CF
1
n
t-
t∑=
−
+++
n
t
n
k
Termenul mediu de recuperare (TR)
TR =
act/an
0
CF
I
Valoarea actuală netă (VAN)
VAN = ∑= +
n
t
t
t
k
CF
1 )1(
+ n
k)1(
VRn
+
- I0
Indicele de profitabilitate (IP)
IP =
0
1
t
t
I
)1(k)(1
CF
∑= +
+
+
n
t
n
n
k
VR
= 1 +
0I
VAN
Rata internă de rentabilitate (RIR) RIR = k pentru care VAN = 0
şi se obţine din ecuaţia:
∑= +
n
t
t
t
RIR
CF
1 )1(
+ n
RIR)1(
VRn
+
- I0 = 0
Primă de emisiune PE – VN
Capitalizare bursieră (CB) N*C0
Curs bursier teoretic / Valoare de piaţă teoretică
(Ct) nN
PEnCN
Ct
+
+∗
=
*0
Valoarea teoretică a unui drept de subscriere
(DS)
DS = C0 – Ct (când CPEVN ≤≤ )
Valoarea teoretică a unui drept de atribuire (DA) DA = C0 – Ct (când PE = 0)
Amortisment (a)
n
S
a 0
=
Anuitate (A)
n
d
d
r
rS
A −
+−
=
)1(1
*0

60
Elemente:
Costul iniţial al investiţiei (I0) = investiţia netă actualizată la momentul zero
k – rata de actualizare
n – durata de viaţă a investiţiei
CFt – intrările nete de trezorerie ale perioadei t; t = n,1
VRn – valoarea reziduală
VN – valoarea nominală
PE – preţul de emisiune
C0 – curs bursier/valoare de piaţă a unei acţiuni, înainte de majorarea capitalului
Ct – curs bursier/valoare de piaţă teoretic(ă) a unei acţiuni, după majorarea capitalului
N – număr de acţiuni existente înainte de majorarea de capital
n- număr de acţiuni nou emise
DS – valoarea teoretică a unui drept de subscriere
DA – valoarea teoretică a unui drept de atribuire
S0 – valoarea creditului
rd – rata dobânzii
n – maturitatea împrumutului, nt ,1=
7. 2. 2. 1 Decizia de investiţii
Aplicaţia 1.
Care este valoarea prezentă (PV) a unor fluxuri de numerar (CF) de 150 EUR obţinute anual,
pentru o perioadă de timp foarte mare, tinzând către infinit, dacă rata de actualizare folosită în calculele
de evaluare este de 15% (k)?
Rezolvare:
PV = Σ CFt / (1+k)t
, nt ,1= ; n→∞; CFt = constant = 150 EUR

61
PV = Σ 150 / 1,15t
, nt ,1= ; n→∞
PV = 150/1,15 + 150/1,152
+ 150/1,153
+ .........
PV = 150/1,15 * ( 1+ 1/1,15 + 1/1,152
+ .........)
PV = 150/1,15 * [ (1 – 1/1,15n
) / (1 – 1/1,15)], n→∞ ⇒ 1/1,15n
→0
PV = 150/1,15 * [ 1/ (0,15/1,15)]
PV = 150/0,15
PV = 1000 EUR
Aplicaţia 2.
Un proiect de investiţii de 7000 u.m. (I0) va degaja fluxuri de trezorerie viitoare de 2000 lei, în
primul an, 3000 lei în anul al doilea, 4000 lei în anul al treilea şi o valoare reziduală (VR) de 3000 lei.
Rata de actualizare (k) stabilită la nivelul ratei minime de rentabilitate (după impozitare) cerută de
investitori este de 20%. Evaluaţi proiectul de investiţii având în vedere următoarele criterii:
a) valoare actuală netă (VAN);
b) rată internă de rentabilitate (RIR);
c) termen de recuperare (TR);
d) indice de profitabilitate (IP).
Rezolvare:
a) Valoarea actuală netă
VAN = ∑= +
n
t
t
t
k
CF
1 )1(
+ n
k)1(
VRn
+
- I0
VAN =
2,1
2000
+ 2
2,1
3000
+ 3
2,1
4000
+ 3
2,1
3000
- 7000
VAN = 800,926 u.m.
VAN > 0 ⇒ proiectul merită adoptat, deoarece din fluxurile viitoare actualizate se recuperează
integral investiţia actualizată şi se obţine şi un câştig suplimentar.

62
b) Rata internă de rentabilitate
VAN = 0 => I0 = ∑= +
n
t
t
t
RIR
CF
1 )1(
+ n
RIR)1(
VRn
+
7000 =
)1(
2000
RIR+
+ 2
)1(
3000
RIR+
+ 3
)1(
4000
RIR+
+ 3
)1(
3000
RIR+
Pt. RIR1 = 25% ⇒ VAN1 = 104 u.m.
Pt. RIR2 = 27% ⇒ VAN2 = - 148 u.m.
RIRRIR −
=
− 27,0
148
25,0
104
⇒
RIR = 25,83%
RIR > k, proiectul merită să fie adoptat, deoarece oferă o rată internă de rentabilitate superioară
ratei de rentabilitate cerută de investitori.
c) Termenul de recuperare
CFact/an =
n
k)(1CF
1
t-
t∑=
+
n
t
⇒ CFact/an =
n
)1(VRk)(1CF
1
n
t-
t∑=
−
+++
n
t
n
k
=
31,2600
3
926,7800
3
2,1
30004000
1,2
3000
1,2
2000
32
==
+
++
u.m. / an
TR =
act/an
0
CF
I
= TR = 69,2
2600,31
7000
= ani
TR este mai mic decât durata de viaţă a proiectului, deci investiţia se recuperează într-o perioadă
mai mică de 3 ani, aşadar proiectul este acceptabil şi prin prisma acestui criteriu.
d) Indicele de profitabilitate

63
IP =
0
1
t
t
I
)1(k)(1
CF
∑= +
+
+
n
t
n
n
k
VR
= 1 +
0I
VAN
IP = 1 +
7000
926,800
⇒ IP = 1,11
IP > 1 ⇒ proiectul poate fi adoptat.
7. 2. 2. 2. Decizia de finanţare
Aplicaţia 1.1
Pentru o întreprindere, constituită ca societate comercială pe acţiuni, se cunosc următoarele
informaţii:
• valoarea capitalului social este de 3.000.000 lei, constituit dintr-un număr de 3.000 de acţiuni cu
o valoare nominală de 1.000 lei;
• rezervele societăţii sunt în sumă de 1.500.000 lei;
• cursul bursier (valoarea de piaţă) a unei acţiuni este de 1.700 lei.
Majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni contra numerar. În situaţia în care AGA
extraordinară hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea a 1.500 de acţiuni la preţul de
emisiune de 1.250 lei, să se determine:
a) cursul bursier teoretic;
b) valoarea teoretică a unui drept de subscriere;
c) preţul plătit de un acţionar vechi pentru o acţiune nouă;
d) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă;
e) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 7 acţiuni.
Rezolvare:
a) Cursul bursier teoretic, după majorarea de capital social, reprezintă media ponderată a valorii
nominale şi a preţului de emisiune, astfel:

64
0
0
700.1550.1
500.1000.3
250.1*500.1700.1*000.3*
C
nN
PEnCN
Ct =<=
+
+
=
+
+∗
=
N*C0 = CB – reprezintă capitalizarea bursieră, adică valoarea de piaţă totală a acţiunilor societăţii
Se constată reducerea valorii de piaţă a unei acţiuni, după operaţiunea de majorare a capitalului
social, ca urmare a faptului că preţul de emisiune trebuie să se încadreze într-un interval, astfel:
CPEVN ≤≤
b) Valoarea teoretică a unui drept de subscriere:
DS = C0 – Ct = 1.700 – 1.550 = 150 u.m. sau, simplificat:
150
500.1000.3
500.1
*)250.1700.1(*)
0
( =
+
−=
+
−=
nN
n
PECDS u.m./actiune
c) Datorita drepturilor preferentiale de subscriere, acţionarii vechi pot cumpăra acţiuni din noua
emisiune la preţul de emisiune (1.250 lei), în cadrul termenului hotărât de AGA, dar cu o condiţie, şi
anume: aceştia trebuie să facă dovada ca deţin, pentru fiecare acţiune nouă pe care doresc să o
cumpere, un număr de drepturi de subscriere egal cu raportul de emisiune, NDS. În acest exemplu,
2==
n
N
NDS ceea ce înseamnă că pentru fiecare două acţiuni vechi se emite o acţiune nouă iar pentru a
cumpăra o acţiune nouă la preţul de emisiune un acţionar vechi trebuie să posede 2 DS-uri.
d) Un acţionar nou, dat fiind că nu deţine cele 2 DS-uri va trebui să le achiziţioneze de pe piaţă, astfel
încât preţul plătit de acesta va fi egal cu:
PE + NDS * DS = 1.250 + 2*150 = 1.550 lei. / acţiune = Ct
Asadar, preţul plătit de un acţionar nou este egal chiar cu valoarea teoretică a acţiunii după
majorarea de capital. În felul acesta, noii acţionari nu sunt avantajaţi faţă de vechii acţionari, care
suferă o pierdere, compensată prin acordarea de DS-uri.

65
e) Vom analiza situaţia averii unui acţionar ce deţine un număr de 7 acţiuni vechi, pentru care
primeşte 7 DS-uri iar valoarea averii sale iniţiale este de 7 * 1.700 = 11.900 lei.
El are la dispoziţie două opţiuni:
1. Foloseşte DS-urile pentru a cumpăra acţiuni la PE:
- cumpără 3 acţiuni noi, folosind 6 din cele 7 DS-uri, pentru care plăteşte 381.250 = 3.750 lei
- vinde DS-ul rămas pentru care încasează 1 * 150 = 150 lei
- deţine 10 acţiuni care valorează 10 * 1.550 = 15.500 lei
Averea finală = 15.500 – 3.750 + 150 = 11.900 lei
2. Vinde toate cele 7 DS-uri:
- încasează contravaloarea DS-urilor vândute: 7 * 150 = 1.050 lei
- deţine în continuare 7 acţiuni care valorează acum: 7 * 1.550 = 10.850 lei
Averea finală: 10.850 + 1.050 = 11.900 lei
Aplicaţia 1.2.
Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor. În situaţia în care AGA extraordinară
hotărăşte majorarea capitalului social prin încorporarea a 1.000.000 lei din rezervele societăţii, să se
determine:
a) cursul bursier teoretic;
b) valoarea teoretică a unui drept de atribuire;
c) preţul plătit de un acţionar vechi pentru o acţiune veche;
d) preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nouă;
e) situaţia capitalului (averii) unui acţionar vechi ce deţine un număr de 8 acţiuni.
Rezolvare:
a) Încorporarea rezervelor societăţii în capitalul social presupune distribuirea gratuită (PE = 0) de
acţiuni noi. Valoarea teoretică a unei acţiuni va fi:
0
0
700.1275.1
000.1000.3
0*000.1700.1*000.3*
C
nN
PEnCN
Ct =<=
+
+
=
+
+∗
=

66
b) Valoarea teoretică a unui drept de atribuire:
DS = C0 – Ct = 1.700 – 1.275 = 425 u.m.
c) Un acţionar vechi va primi gratuit o acţiune nouă cu condiţia să deţină un număr de DA-uri egal cu
raportul 3==
n
N
NDA .
d) Un acţionar nou trebuie să achiziţioneze de pe piaţă cele 3 DA-uri, acestea putând avea calitatea de
titluri negociabile pentru care va plăti 3 * 425 = 1.275 lei, adică exact Ct.
e) Analiza situaţiei averii unui acţionar ce deţine un număr de 7 acţiuni vechi, pentru care primeşte 7
DA-uri iar valoarea averii sale iniţiale este de 8 * 1.700 = 13.600 lei.
El are la dispoziţie două opţiuni:
1. Foloseşte DA-urile pentru a cumpăra acţiuni la PE:
- primeşte gratuit 2 acţiuni noi, folosind 6 din cele 8 DA-uri
- vinde cele 2 DA-uri rămase pentru care încasează 2 * 425 = 850 lei
- deţine 10 acţiuni care valorează 10 * 1.275 = 12.750 lei
Averea finală = 12.750 + 850 = 13.600 lei
2. Vinde toate cele 8 DA-uri:
- încasează contravaloarea DS-urilor vândute: 8 * 425 = 3.400 lei
- deţine în continuare 8 acţiuni care valorează acum: 8 * 1.275 = 10.200 lei
Averea finală: 10.200 + 3.400 = 13.600 lei
Aplicaţia 2.
Să se întocmească tabloul de rambursare pentru un împrumut în valoare de 24.000 lei,
contractat la o rată a dobânzii de 15%, pe o perioadă de 6 ani, pentru cele trei modalităţi de rambursare:
a) Rambursare prin amortismente constante;
b) Rambursare prin anuităţi constante;

67
c) Rambursare integrală la sfârşitul perioadei.
Rezolvare:
a) Rambursare prin amortismente constante
An Valoarea rămasă a împrumutului (Srt) Dobânda (Dt) Amortisment (a) Anuitatea (At)
1 24000 3600 4000 7600
2 20000 3000 4000 7000
3 16000 2400 4000 6400
4 12000 1800 4000 5800
5 8000 1200 4000 5200
6 4000 600 4000 4600
12600 24000 36600
Această modalitate de rambursare presupune rambursarea periodică (anuală, în acest exemplu) a
unei parţi (amortisment) constante din valoarea împrumutului. Relaţiile de calcul sunt următoarele:
n
S
a 0
=
dtt rSrD *=
aSrSr tt −= −1
aDA tt +=
b) Rambursare prin anuităţi constante
An Valoarea rămasă a împrumutului (Srt) Dobânda (Dt) Amortisment (at) Anuitatea (A)
1 24000,0 3600,0 2741,7 6341,7
2 21258,3 3188,7 3153,0 6341,7
3 18105,3 2715,8 3625,9 6341,7
4 14479,4 2171,9 4169,8 6341,7
5 10309,7 1546,4 4795,3 6341,7
6 5514,4 827,2 5514,5 6341,7
14050,1 24000,1 38050,2

68
Rambursarea prin anuităţi constante presupune plata periodică (anuală, în acest exemplu) a unei
sume constante (anuitatea) care conţine o parte de amortisment (crescătoare) şi o parte de dobândă
(descrescătoare), ambele fiind variabile. Relaţiile de calcul sunt:
n
d
d
r
rS
A −
+−
=
)1(1
*0
dtt rSrD *=
ttt aSrSr −= −1
tt DAa −=
c) Rambursare integrală la sfârşitul perioadei
An Valoarea rămasă a împrumutului (Srt) Dobânda (D) Amortisment (at) Anuitatea (At)
1 24000,0 3600,0 0,0 3600,0
2 24000,0 3600,0 0,0 3600,0
3 24000,0 3600,0 0,0 3600,0
4 24000,0 3600,0 0,0 3600,0
5 24000,0 3600,0 0,0 3600,0
6 24000,0 3600,0 24000,0 27600,0
21600,0 24000,0 45600,0
În cazul rambursării la sfârşitul perioadei, întreagă sumă este rambursată în ultimul an iar pe parcursul
perioadei se plăteşte doar dobânda, la întreaga valoare a împrumutului. În acest caz, relaţiile de calcul
sunt:
drSrD *0=
at = 0, )1(,1 −= nt , iar an = V0
0SrSrt =
DaA tt +=

Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara a intreprinderii

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

En vedette

En vedette (20)

Similaire à Gestiunea financiara a intreprinderii

Similaire à Gestiunea financiara a intreprinderii (20)

Gestiunea financiara a intreprinderii