Subiect la obiectul Anatomia Omului,

1. Trunchiul cerebral (v2)
Structura
Encefalul este compus din:
- rombencefal: alcătuit din mielencefal (bulbul rahidian) și metencefal (puntea și cerebelul);
- mezencefal;
- prozencefal: alcătuit din diencefal și telencefal.
Trunchiul cerebral este alcătuit din rombencefal, mezencefal și diencefal.
O trăsătură specifică pentru trunchiul cerebral este prezența substanței reticulare.
Conformația externă
Este situat în fosa craniană posterioară. Componentele ce alcătuiesc trunchiul sunt despărțite prin două
șanțuri: bulbo-pontin și ponto-peduncular.
Funcții și particularități
Aici sunt situați nucleii nervilor cranieni III-XII. Este locul de tranzit pentru fasciculele ascendente și
descendente, ce transmit informația somatosenzorială din regiunile corpului spre centrii corticali, precum și
impulsurile motorii pentru mișcările voluntare.
Leziunile trunchiului cerebral sunt fatale, astfel puncția lombară la pacienții cu presiunea intercraniană
ridicată este riscantă, din motiv că trunchiul cerebral poate fi împins în jos de către masa cerebelului.
Bulbul rahidian
Topografie și conformația externă
Se întinde de la măduva spinării până la punte. Este alcătuit din două părți: extraventriculară și
intraventriculară. Are mai multe fețe: anterioară, posterioară și două laterale.
- fața anterioară: deosebim fisura mediană anterioară, de o parte și de alta de care se află piramidele
bulbulare. Fasciculele piramidelor formează decusația piramidei, la nivelul căreia se termină fisura. Lateral
de piramide deosebim olivele, care sunt delimitate prin șanțurile anterolaterale. Prin aceste șanțuri apar
rădăcinile nervilor hipoglos (XII). Superior de olive, în foseta supraolivară, își au originea nervii
glosofaringian (IX), vag (X) și accesor (XI).
- fața posterioară: deosebim șanțul median posterior, de părțile laterale ale căruia se află cordoanele
măduvei spinării. Superior acestea se îndepărtează una de alta continuându-se în pedunculii inferiori ale
cerebelului, care delimitează unghiul inferior al fosei romboide. Acest cordon, prin șanțul intermediar
posterior, se împarte în fasiculele gracial (Goll) și cuneat (Burdach). În regiunea unghiului inferior al fosei
romboide, aceste fascicule formează tuberculii gracial și cuneat.
Olivele sunt delimitate prin șanțurile postero-laterale (retro-olivare).

2. Structura
La exterior deosebim substanța albă, iar în interior substanța cenușie.
În bulbul rahidian sunt localizați:
- nucleii cornului anterior, posterior și lateral (pentru nervii IX și X) al măduvei spinării;
- nucleii motori ai nervilor cranieni IX, X, XI și XII;
- nucleii senzitivi ai nervilor IX și X;
- nucleii vegetativi parasimpatici;
Nucleii proprii ai bulbului rahidian sunt:
- olivar inferior, de formă dințată cu hilul
- formațiunii reticulare
Între nucleii olivari inferiori se află fibrele arcuate interne, care formează lemniscul medial. Acesta se
încrucișează și formează decusația lemniscului medial. Superior de această încrucișare se află fascicului
longitudinal posterior.
Formațiunea reticulară este dispusă profund, printre fasciculele de substanță albă și nucleii de substanță
cenușie. Este constituită din celule și fibre nervoase.
Funcții
Aici sunt localizați centrii circulației sangvine și respirator, precum și cei asociați cu deglutiția, tusea, voma și
mișcările limbii.
Puntea
Topografie și conformația externă
Este de forma unui castan, având limita superioară prezentată de șanțul ponto-peduncular, iar cea
inferioară de șanțul bulbo-pontin.
Fața anterioară este striată transversal, pe linia mediană se află șanțul bazilar (pentru artera omonimă).
Fața dorsală formează triunghiul pontin al fosei romboide, este acoperită de cerebel.
Puntea este delimitată de pedunculul cerebelos mediu prin locul de apariție a nervului trigemen (V).
În șanțul transversal dintre punte și piramidele bulbului rahidian sunt rădăcinile nervului abducens (VI),
rădăcinile nervilor facial (VII) și vestibulocohlear (VIII).
Structura
Deosebim partea anterioară (bazilară) și posterioară (tegumentul). Acestea sunt delimitate prin corpul
trapezoid, constituite din fibre transversale. Printre acestea sunt localizați nucleii corpului trapezoid, care
sunt anteriori, laterali și mediali.
Pe partea anterioară, puntea este constituită din fibrele longitudinale și transversale.
Pe partea posterioară se localizează formațiunea reticulară, nucleii nervilor cranieni V, VI, VII și VIII, fibrele
ascendente.
Superior de corpul trapezoid trec fibrele lemniscului medial, spinal și fasciculul longitudinal posterior.

3. Cerebelul
Topografie și conformația externă
Segment al encefalului, situat în fosa posterioară a craniului, posterior de punte și de partea superioară a
bulbului rahidian, delimitează cavitatea ventriculului IV. Este cea mai voluminoasă formațiune a
romboencefalului.
Este divizat sagital în trei arii și orizontal în trei lobi, și se conectează la trunchiul cerebral prin trei perechi
de pedunculi. Cortexul este alcătuit din trei straturi, este format dintr-o porțiune mediană (vermisul
cerebelului) și două porțiuni laterale (emisferele cerebeloase). Vermisul este separat de emisfere prin
șanțul paramedian.
Cerebelul are două fețe: superioară și inferioară, separate prin fisura orizontală. Fața inferioară prezintă pe
linia mediană valecula. Emisferele sunt separate una de alta prin două incizuri (anterioară și posterioară).
Cea anterioară este orientată către ventriculul IV, în ea pătrunde coasa cerebelului.
Suprafața cerebelului este traversată de șanțuri, care delimitează o serie de lobuli și folii. Funcțional
deosebim trei lobi:
- flocculonudular: mic, situat inferior și posterior de fisura posterolaterală. În perechi cu lingula constituie
arhicerebelul. Rol în monitorizarea echilibrului.
- anterior: situat superior, prezintă paleocerebelul. Rol în coordonarea tonusului muscular.
- posterior: cel mai voluminos, situat între fisurile posterolaterală și primară. Constituie neocerebelul. Rol în
coordonarea actului motor voluntar.
Structura
Deosebim substanța albă și cenușie.
Substanța albă este situată spre interior, formează corpul medular al cerebelului. Este constituită din fibre
aferente, eferente și de asociație. Se continuă cu trei pedunculi cerebeloși, care leagă trunchiul cu
cerebelul:
- pedunculii cerebeloși inferiori: leagă cerebelul cu bulbul rahidian și măduva spinării.
- pedunculii cerebeloși medii: leagă cerebelul cu puntea.
- pedunculii cerebeloși superiori: leagă cerebelul cu părțile superioare ale encefalului.
Substanța cenușie este situată periferic, formează scoarța cerebelului. Constituie nucleii cerebeloși:
- fastigial: aparține arhicerebelului, situat în regiunea anterioară a vermisului.
- globos și emboliform: aparțin paleocerebelului, situați medial de nucleul dințat.
- dințat: aparține neorecerebelului, situat lateral de nucleul globos și emboliform. Conține un hil.
Funcții
Reglează echilibrul, tonusul muscular, coordonarea în timp și în spațiu a mișcărilor voluntare și
semivoluntare.

4. Ventriculul IV
Topografia și conformația externă
Este o cavitate ventriculară a romboencefalului, așezată între cerebel și puntea & bulbul rahidian. Are doi
pereți (inferior și superior), patru margini și patru unghiuri (superior, inferior și două laterale).
Peretele inferior (planșeul) formează fosa romboidă, care prin striile medulare ale ventriculului IV
delimitează puntea de bulb. Aceste strii împart rombul în două triunghiuri: inferior (bulbar) și superior
(pontin). Șanțul median împarte fosa romboidă în două părți. De o parte și de alta a acestui șanț se află
eminența medială, care superior formează coliculul facial. Acesta corespunde nucleului nervului abducens
(VI) și nucleul nervului facial (VII).
Triunghiul inferior (bulbar) este alcătuit din trei arii triunghiulare:
- triunghiul nervului hipoglos (XII): corespunde nucleului motor a nervului omonim.
- triunghiul nervului vag (X): corespunde nucleului vegetativ al nervului vag.
- aria vestibulară: corespunde nucleilor vestibulari și auditivi ai nervului vestibulocohlear (VIII).
Peretele superior (tavanul) este alcătuit din trei părți:
- anterosuperioară: formată de pedunculii cerebeloși superiori și vălul medular superior.
- posteroinferioară: formată de vălul medular inferior și de pânza coroidiană a ventriculului IV.
- fața inferioară a cerebelului: aparține vermisului cerebelos.
Cavitatea ventriculului IV comunică inferior cu canalul central al măduvei spinării, iar superior cu ventriculul
III. Mai comunică și cu spațiul subarahnoidian al encefalului, prin trei orificii:
- apertura mediană (orificiul lui Magendi)
- apertura laterală (orificiul lui Luschka)
Situația nucleilor nervilor cranieni în fosa romboidă
Trunchiul cerebral se conectează cu receptorii și efectorii prin nervii cranieni. Substanța cenușie a fosei
romboide conține nucleii nervilor cranieni - V, VI, VII, VIII, IX, X, XI și XII.
Nucleii senzitivi ocupă poziția laterală, cei motori medială, iar între ei se află nucleii vegetativi.
Nervul trigemen (V) are patru nuclei:
- motor
- senzitiz: alcătuit din două regiuni - nucleul pontin al nervului trigemen și nucleul tractului spinal al nervului
trigemen.
- tractului spinal al nervului trigemen
- tractului mezencefalic al nervului trigemen
Nervul abductor (IV) are un singur nucleu: motor.

5. Nervul facial (VII) are trei nuclei:
- nervului facial
- motor
- tractului solitar
- senzitiv și comun pentru nervii cranieni VII, IX, X
- salivator superior
- vegetativ parasimpatic
Nervul vestibulocohlear (VIII) are două grupuri de nuclei: cohleari (ventral și dorsal) și vestibulari (medial,
lateral, superior și inferior).
Nervul glosofaringian (IX) are trei nuclei:
- ambiguu (motor, comun pentru nervii cranieni X și XI)
- solitar (senzitiv, comun pentru nervii cranieni VII, IX și X)
- salivator inferior (vegetativ, parasimpatic)
Nervul vag (X) are trei nuclei:
- ambiguu (motor)
- solitar (senzitiv)
- dorsal (parasimpatic)
Nervul accesor (XI) are nucleu motor.
Nervul hipoglos (XII) are nucleu motor, situat în triunghiul omonim.
Istmul romboencefalului reprezintă formațiunile dintre romboencefal și mezencefal:
- pedunculii cerebeloși superiori
- vălul medular superior
- trigonul lemniscului
Mezencefalul
Topografie și conformația externă
Este cea mai scurtă parte, situată între punte și diencefal, unită cu cerebelul prin pedunculii cerebeloși
superiori. Se prezintă anterior prin doi pedunculi cerebrali, iar posterior prin patru tectule.
Are patru fețe: anterioară, posterioară și două laterale.
Fața anterioară prezintă doi pedunculi cerebrali. Între ei se delimitează fosa interpendunculară, care
conține substanța perforată posterioară. Pe fața medială a pedunculilor, trece șanțul nervului oculomotor.
Fața posterioară prezintă coliculii superiori și inferiori.
Fețele laterale prezintă șanțul lateral al mezencefalului

6. Structura
Pe secțiune transversală deosebim lama cvadrigemină, la nivelul pedunculului cerebral deosebim substanța
neagră (din cauza melaninei). Aceasta împarte pedunculul cerebral în două porțiuni:
- baza peduncului cerebral (anterioară): formată din căile conductoare descendente.
- tegmentul mezencefal (posterioră): formată din căile conductoare ascendente, care se îndreaptă spre
talamii optici, unde sunt localizați nucleii mezencefalului. Deosebim nucleul roșu, care este alcătuit din
două părți: magnocelulară și parvocelulară.
Lama cvadrigemină este alcătuită din patru coliculi: doi superiori (unde sunt localizați centrii subcorticali ai
analizatorului vizual) și doi inferiori (conțin centrii subcorticali auditivi).
Coliculii sunt formați din substanță cenușie (interior) și albă (exterior).
Coliculul cvadrigemen superior primește fibre aferente de la corpul geniculat lateral, scoarța cerebrală,
tracturile optice și măduva spinării, iar de la el pleacă fibrele eferente. Ele se încrucișează formând tractusul
tectonuclear, fibrele căruia se distribuie spre nervii: oculomotor (III), nervului facial (VII) și accesoriu (XI).
Coliculul cvadrigemen inferior primește fibre aferente din calea auditivă, iar de la el pleacă fibre eferente
spre corpul geniculat medial, coliculul superior, la nucleii motori din punte, bulb și măduva spinării.
Apeductul mezencefalic este un canal care unește cavitatea ventriculului III cu cea a ventriculului IV.
Reprezintă cea mai îngustă parte a sistemului ventricular.
În jurul apeductului se află substanța cenușie centrală.
La nivelul coliculilor superiori, se află nucleul nervului oculomotor (inervează mușchii globului ocular).
Ventral de acest nucleu se află nucleul accesor al nervului oculomotor (inervează mușchii netezi ai globului
ocular). Superior de acest nucleu se află nucleul intermediar al substanței reticulare.
La nivelul coliculilor inferiori, ventral este localizat nucleul trohlear. În porțiunile laterale se află nucleul
mezencefalic al nervului trigemen.
Funcții și particularități
Mezencefalul îndeplinește funcții importante în distribuția normală a tonusului muscular, la care participă
nucleul roșu și negru. Centrii mezencefalici intervin în reflexele de orientare. Coliculii superiori participă la
fenomenul vederii. Coliculii inferiori participă la reflexele de orientare.
Substanța neagră de la nivelul pedunculului cerebral contribuie la menținerea tonusului muscular, la
activitatea inconștientă a mușchilor scheletici.
Hidrocefalia obstructivă are loc la nivelul apeductului mezencefalic.

7. Structura
Pe secțiune transversală deosebim lama cvadrigemină, la nivelul pedunculului cerebral deosebim substanța
neagră (din cauza melaninei). Aceasta împarte pedunculul cerebral în două porțiuni:
- baza peduncului cerebral (anterioară): formată din căile conductoare descendente.
- tegmentul mezencefal (posterioră): formată din căile conductoare ascendente, care se îndreaptă spre
talamii optici, unde sunt localizați nucleii mezencefalului. Deosebim nucleul roșu, care este alcătuit din
două părți: magnocelulară și parvocelulară.
Lama cvadrigemină este alcătuită din patru coliculi: doi superiori (unde sunt localizați centrii subcorticali ai
analizatorului vizual) și doi inferiori (conțin centrii subcorticali auditivi).
Coliculii sunt formați din substanță cenușie (interior) și albă (exterior).
Coliculul cvadrigemen superior primește fibre aferente de la corpul geniculat lateral, scoarța cerebrală,
tracturile optice și măduva spinării, iar de la el pleacă fibrele eferente. Ele se încrucișează formând tractusul
tectonuclear, fibrele căruia se distribuie spre nervii: oculomotor (III), nervului facial (VII) și accesoriu (XI).
Coliculul cvadrigemen inferior primește fibre aferente din calea auditivă, iar de la el pleacă fibre eferente
spre corpul geniculat medial, coliculul superior, la nucleii motori din punte, bulb și măduva spinării.
Apeductul mezencefalic este un canal care unește cavitatea ventriculului III cu cea a ventriculului IV.
Reprezintă cea mai îngustă parte a sistemului ventricular.
În jurul apeductului se află substanța cenușie centrală.
La nivelul coliculilor superiori, se află nucleul nervului oculomotor (inervează mușchii globului ocular).
Ventral de acest nucleu se află nucleul accesor al nervului oculomotor (inervează mușchii netezi ai globului
ocular). Superior de acest nucleu se află nucleul intermediar al substanței reticulare.
La nivelul coliculilor inferiori, ventral este localizat nucleul trohlear. În porțiunile laterale se află nucleul
mezencefalic al nervului trigemen.
Funcții și particularități
Mezencefalul îndeplinește funcții importante în distribuția normală a tonusului muscular, la care participă
nucleul roșu și negru. Centrii mezencefalici intervin în reflexele de orientare. Coliculii superiori participă la
fenomenul vederii. Coliculii inferiori participă la reflexele de orientare.
Substanța neagră de la nivelul pedunculului cerebral contribuie la menținerea tonusului muscular, la
activitatea inconștientă a mușchilor scheletici.
Hidrocefalia obstructivă are loc la nivelul apeductului mezencefalic.