2. De-a lungul unei perioade de aproximativ 150 de ani
(sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr.), Dacia a fost înzestrată cu
un adevărat sistem de apărare pentru a putea ţine
piept duşmanilor atraşi de frumuseţile şi bogăţiile
ţării.
Aşezarea cetăţilor în locuri greu accesibile şi
lucrările de întărire a fortificaţiilor urmăreau
obsevarea în permanenţă
a drumurilor şi
îngreunarea planurilor de înaintare şi cucerire ale
inamicilor. Cetăţile erau înconjurate de ziduri
masive, groase de 3 m, construite din blocuri de
piatră sau apărate numai de şanţuri şi de valuri de
pământ cu palisadă*.
*palisadă = obstacol constând dintr-un gard înalt format din pari groşi de lemn
înfipţi vertical în pământ şi legaţi între ei cu scânduri, frânghii etc. şi
având între spaţii împletituri de nuiele, mărăcini, sârmă ghimpată etc.

3. Zona Munţilor Orăştiei a reprezentat,
în perioada respectivă, centrul politic, economic,
militar şi spiritual al Daciei, cunoscând cea mai
avansată şi înfloritoare formă a civilizaţiei
dacice.
După unii istorici, aici se afla
muntele sacru al dacilor, Kogaionon
(identificat, astăzi, cu muntele Sarmizegetusei).
În această regiune, dacii au construit
atât fortăreţe, cât şi aşezări civile,
dens populate în antichiate.

4. Prima capitală a Daciei a fost stabilită la
Costeşti - Cetăţuie şi mutată după
moartea lui Burebista, de către Deceneu
la Sarmizegetusa Regia, construită pe
muntele sfânt al dacilor, Kogaionon.
Deoarece Imperiul Roman ajunsese un
pericol destul de puternic pentru Dacia,
regele Decebal (87 – 106 d.Hr.) a întărit
sistemul defensiv al ţării prin
consolidarea şi mărirea cetăţilor
existente sau prin construirea altora.

5.  Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei constituiau un
sistem defensiv foarte puternic situat în sectorul
central şi vestic al masivului.
Acestea, construite în stilul murus dacicus*, au fost
ridicate pentru apărare şi protecţie contra cuceririi
romane.
*murus dacicus = denumirea latină a tehnicii dacilor
de construcţie a zidurilor.
 După primul război daco-roman (101-102), prin
prevederile tratatului de pace, Decebal a fost obligat
să demoleze o parte din fortificaţii, inclusiv pe acelea
ale capitalei. Dar în anii 103-104 le-a refăcut şi le-a
întărit din nou.

6. Cele şase cetăţi din Munţii Orăştiei care au format
sistemul defensiv al lui Decebal şi care din 1999 fac
parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO sunt:
- Sarmizegetusa Regia,
- Luncani - Piatra Roşie,
- Costeşti - Blidaru,
- Costeşti - Cetăţuie,
- Căpâlna şi
- Băniţa.
Complexul de fortificaţii dacice este unic în Europa.
Aceste monumente stau mărturie a unei civilizaţii
înfloritoare.

7. 1. Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia –
Grădiştea Muncelului sau Dealul Grădiştii (jud.
Hunedoara), cea mai mare dintre fortificaţiile dacice, a fost
capitala Daciei preromane, centrul politic şi religios al
statului dac.
• Aflată pe vârful unei stânci, la 1200 m înălțime, fortărea ța
a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii
Orăștiei.
 Conform descoperirilor arheologice şi cercetărilor istorice,
cetatea era împărţită în trei zone funcţional diferite:
a) cetatea,
b) zona sacră şi
c) aşezarea civilă.

8. Cetatea Sarmizegetusa Regia (ruine) - vedere de ansamblu

9. Dintre edificiile de remarcat de la Sarmizegetusa Regia se numără:
 “Soarele de andezit” – un disc central de andezit*, cu diametrul
de 7 m, reprezentand un soare, care servea ca instrument astronomic;
 Sanctuarele calendar (două sanctuare circulare - micul şi
marele sanctuar) – erau utilizate pentru măsurarea timpului (dacii
au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichităţii);
 sistemul de aducere a apei în cetate – construirea unor conducte
de lut ars;
 sistemul de drenaj – construirea unui canal de calcar cu două
ramuri pentru drenarea* teraselor.
*andezit, andezite = rocă vulcanică de culoare închisă,
folosită în construcţii şi ca piatră de
pavaj
*a drena = a colecta şi a evacua apa de pe un teren,
un loc, etc.

10. Discul solar (“Soarele de andezit”), Sarmizegetusa Regia

11. Sanctuarul mare circular,Sarmizegetusa Regia

12. Conductă de lut ars pentru circularea apei,Sarmizegetusa Regia
Cu toate că această conductă dacică este veche de peste
2000 de ani, are o singură fisură, cel mai probabil provocată
în timpul săpăturilor arheologice din anii 1950.

13. Canal pentru colectarea şi evacuarea apei,Sarmizegetusa Regia

14. Drum dacic pavat, Sarmizegetusa Regia

15. 2. Cetatea dacică Piatra Roşie de la Luncani (jud.
Hunedoara) a fost ridicată pe o stâncă de calcar situată la
peste 800 m altitudine, aflată la vest de Sarmizegetusa
Regia. Platoul este înconjurat aproape din toate părţile de
prăpăstii, singura cale de acces fiind din direcţia estică.
• Cetatea, cu rol pur militar, a făcut parte din sistemul de
fortificaţii dacice, având rolul de a apăra capitala statului dac
de un eventual atac dinspre nord.
• Construcţia iniţială a început în timpul regelui Burebista.
• Aici au fost găsite importante obiecte din timpul dacilor, cum
ar fi: scutul de paradă, bust din bronz reprezentând probabil
pe zeiţa Bendis, uşă de stejar ornamentată cu ţinte de fier,
conductă de aducerea apei în cetate construită din tuburi de
argilă arsă, urme ale unui sanctuar în care aveau loc slujbe
religioase şi alte obiecte aparţinând secolului I î.Hr.

16. Stânca de la Luncani şi drumul de acces, Cetatea Piatra Roşie

17. Urme ale cetăţii dacice Piatra Roşie de la Luncani

18. Reconstituire a cetăţii dacice Piatra Roşie

19. 3. Cetatea dacică de la Costeşti - Blidaru , cel
mai puternic complex fortificat din ansamblul de apărare
din Munţii Orăştiei întins pe un platou de aproape 6000
mp, a avut un rol strict militar.
• Cetatea a fost construită după domnia lui Burebista, cu
scop de protecţie împotriva cuceririi romane. Se găseşte
lângă satul Costeşti, jud. Hunedoara, pe un deal (peste
700 m altitudine) cu perspectivă către valea Mureşului şi
Sarmizegetusa Regia, controlând drumul antic de acces
către capitala Daciei.
• Utilizarea meşterilor, poate şi a arhitecţilor greci, a
contribuit la introducerea unor inovaţii constructive,
reprezentând o capodoperă a arhitecturii militare dacice.

20. Poarta de intrare în cetatea dacică Costeşti-Blidaru

21. Ruine ale cetăţii dacice Costeşti-Blidaru

22. 4. Cetatea dacică de la Costeşti – Cetăţuie , cea
mai veche dintre fortificaţiile dacice din Munţii
Orăştiei a fost construită la începutul secolului I î.Hr. pe
vârful dealului cu acelaşi nume (satul Costeşti, jud.
Hunedoara), cu scop de protecţie împotriva cuceririi
romane. Importanţa sa strategică era deosebită: de a
controla şi a apăra drumul spre cetatea Sarmizegetusa
Regia.
 Costeşti-Cetăţuie a fost probabil prima capitală a
regatului dac condus de Burebista. În decursul istoriei,
Burebista
cetatea a trecut prin mai multe faze de întărire şi refacere
datorate fie introducerii unor noi tehnici de construcţie, fie
războaielor daco-romane.

23. Ruinele cetăţii dacice Costeşti-Cetăţuie

24. Treptele la intrarea în cetatea Costeşti-Cetăţuie

25. 5. Cetatea dacică Căpâlna este amplasată pe
Dealul Cetăţii, (satul Căpâlna, jud. Alba), un deal
cu pante abrupte, cu altitudinea de peste 600 m.
 Rolul strategic al fortificaţiei era să supravegheze
principalele treceri peste munţi, pentru a împiedica
pătrunderea duşmanului în Dacia intracarpatică pe
drumul ce venea de la sud de Munţii Carpaţi.
 Potrivit cercetărilor arheologice, construirea cetăţii
a fost stabilită la mijlocul secolului I î.Hr., în timpul
regelui Burebista.

26. Urme ale cetăţii dacice Căpâlna pe Dealul Cetăţii

27. Aici era poarta principală a cetăţii Căpâlna

28. 6. Cetatea dacică Băniţa este situată în punctul cel mai
înalt al dealului Piatra Cetăţii sau Dealul Bolii (jud.
Hunedoara) la o altitudine de peste 900 m. Dealul oferea în
mod natural posibilităţi de apărare deoarece pantele sunt
foarte abrupte cu puţine suprafeţe plate, accesul fiind
posibil doar pe latura de nord. Cetatea avea rolul de a
împiedica înaintarea unui duşman ce ar fi venit dinspre sud,
prin Defileul Jiului.
• Cetatea dacică Băniţa a fost descoperită cu ocazia
săpăturilor sistematice din anii 1961–1962. Cercetările
arheologice au stabilit că cetatea a fost construită la
sfârşitul sec. II î.Hr. şi a funcţionat până în timpul primului
război daco-roman din 101-102 d.Hr., când a fost cucerită
şi distrusă de romani. Pierderea cetăţii de la Băniţa, a
permis armatei romane să avanseze pe drumul către
capitala regatului, Sarmizegetusa Regia.

29. Dealul Piatra Cetăţii, Cetatea Băniţa

30. Piatra Cetăţii, Cetatea Băniţa
Cetatea Băniţa – ruine de zid

31. Cetatea dacică FEŢELE ALBE
• Aşezarea de la Feţele Albe se află pe coasta de sud a dealului
Muncelului (jud. Hunedoara), fiind despărţită printr-o vale îngustă
de înălţimea pe care se păstrează ruinele Sarmizegetusei Regia.
• Aşezarea şi-a început existenţa în secolul I î.Hr. şi a fost arsă în cele
două războaie cu romanii, ca de altfel toate aşezările şi cetăţile dacice.
• Cetatea de la Feţele Albe se spune că ar fi fost închinată
preoteselor zeiţei Bendis, care ar fi trăit aici.
• Zeiţa Bendis este o zeiţă din mitologia dacică (zeiţa Lunii, a
pădurilor, a farmecelor, a nopţii). După unele reprezentări plastice,
precum bustul de bronz găsit la Cetatea Piatra Roşie, este probabil să
fi fost patroana dragostei şi maternităţii. În cele câteva statuete găsite,
poartă o suliţă în mâna stângă şi o cupă de sacrificiu în mâna dreaptă.

32. Ceea ce a mai rămas din cetatea Feţele Albe

33. Cetatea dacică ARDEU
• Dacii au înălţat cetatea tăind în calcarul tare vârful unui deal ce
străjuieşte o vale destul de îngustă, dar destul de largă pentru a fi
accesibilă tot timpul anului (satul Ardeu, jud. Hunedoara). Ei au
fost împinşi de nevoia de a controla drumul de acces către
exploatările de aur din Munţii Apuseni.
• Cetatea Ardeu are ziduri diferite de celelalte cetăţi din Munţii
Orăştiei pentru că dacii au folosit aici o tehnică diferită de aceea
a celorlalte monumente din zona capitalei: nu blocuri masive, ci
piatra locală foarte dură, fasonată sumar, completată cu o
structură lemnoasă, din care au rezultat ziduri groase de circa 2 m
şi înalte probabil de 6 – 7 m.

34. Ruinele Cetăţii Ardeu

35. Cetatea dacică ARGEDAVA
Cetatea Argedava, cea mai importantă aşezare din
Câmpia Munteniei, a fost clădită pe o terasă, dominând
valea Argeşului, fiind apărată din trei părţi de bălţile din
luncă, iar dintr-o parte de trei şanţuri transversale şi de un
val de pământ. Este situată în localitatea actuală Popeşti,
lângă oraşul Mihăileşti, jud. Giurgiu. Se presupune că
regele Burebista a avut reşedinţa aici.
Cercetările arheologice au descoperit între zidurile
cetăţii: colibe, vetre de foc, unelte, depozite de grâne, ş.a.

36. Reconstituirea grafică
a aşezării Argedava
Terasa unde se afla
cetatea Argedava

37. Cetatea dacică BURIDAVA
Cetatea Buridava se afla pe teritoriul actualei localităţi Ocniţa,
jud. Vâlcea, la 2 km de Ocnele Mari. Aici s-au descoperit
fragmente de ceramică dacică cu scriere greacă, precum şi
numele unui rege geto-dac, Thiamarcos. Astfel istoricii au datat
cetatea în secolul II î.Hr. – secolul I î.Hr.
• Importanţa cetăţii Buridava era şi apărarea nepreţuitei bogăţii
a locului, sarea.
• În judeţul Vâlcea au mai fost descoperite fortăreţe dacice şi la
Grădiştea, Roteşti şi Tetoiu.
 Cetăţile de la Ocniţa (Buridava), Grădiştea, Roteşti şi
Tetoiu din Vâlcea formau un sistem defensiv ingenios în
partea sud-estică a reşedinţei regilor daci din Munţii
Orăştiei, Sarmizegetusa Regia.

38. Ruinele cetăţii Buridava

39. Cetatea dacică SUCIDAVA
Pe malul Dunării, în cartierul Celei (teritoriul fostului sat Celeiu),
din Corabia, jud. Olt, se găsesc rămăşiţele cetăţii Sucidava, vechea
capitală a tribului geto-dac al sucilor, numită şi “Cetatea sucilor”.
A fost un important centru economic şi militar al tribului getodacic.
Ruinele cetăţii

40. Cetatea dacică APOULON / Piatra Craivii
• Cetatea Apoulon a fost construită pe o uriaşă stâncă (un pisc alb
de piatră numit Piatra Craivii – altitudine peste 1000 m), la poalele
Munţilor Trascău din masivul Apuseni (sat Craiva, jud. Alba).
În urma cercetărilor arheologice şi descoperirilor din zona cetăţii,
s-a stabilit că fortificaţia a fost construită în vremea lui Decebal.
• Construită de meşteri greci într-un stil unic, era una dintre cele
mai puternice fortăreţe. Poziţia aproape inaccesibilă în vârful unui
munte abrupt, făceau din Piatra Craivii un adăpost de necucerit.
• Apoulon – Piatra Craivii a fost ultima cetate dacică cucerită
de romani. Înfrânt la Sarmizegetusa după o rezistenţă îndelungată,
Decebal s-a retras la Piatra Craivii. Pentru a nu cădea viu în
mâinile duşmanilor se sinucide. Romanii i-au tăiat capul şi mâna
dreaptă pentru a fi duse la Roma, drept dovezi ale înfrângerii
Daciei.


41. Piscul Piatra Craivii, Cetatea dacică Apoulon

42. Lucrările de dezvelire a stâncii Piatra Craivii
au scos la iveală urme dacice.
Sanctuarul principal din partea
sud-vest a stâncii dezvelită parţial.
În dreapta, stânca tăiată pentru
a avea o suprafaţă orizontală,
necesară amplasării unui
sanctuar, dezvelit parţial.

43. Fragment din zidul cetăţii dacice Apoulon de la Piatra Craivii
(Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia)

44. Pe următoarea
hartă a Daciei din
timpul lui Decebal,
identificaţi
cetăţile dacice!

45. Cetăţi dacice

46. În timpul celui de-al doilea război daco-roman
(105-106) şi imediat după el, cu excepţia
Sarmizegetusei, toate cetăţile dacice au fost
incendiate şi distruse de romani.
Pierderea de către daci a celui de-al II-lea război
purtat cu armatele romane
a pus capăt existenţei statului dac LIBER.
Dacia este transformată în PROVINCIE ROMANĂ,
iar în locul cetăţilor dacice sau pe alte locuri
strategice, alese de romani, vor fi construite
castre romane.

47. Înv. Lucia Bălan