Psihologie sociala

2. Afiliere, iubire, gelozie
Planul lecţiei
Introducere
1. Afilierea
2. Iubirea (dragostea)
3. Teoria “Triunghiul iubirii”
4. Gelozia

3. Bibliografie
Evans, Dylan [2003](2005) Emoţia. Foarte scurtă istorie.
Bucureşti: Editura BIC ALL.
Gavreliuc, Alin (2006) Dragostea ca fenomen psihosocial.
În De la relaţiile interpersonale la comunicarea socială
(pp.121-142). Iaşi: Editura Polirom.
Iluţ, Petru (2009) Psihologie socială i sociopsihologieș (pp.
251-297). Iaşi: Polirom.
Ivan, Loredana (2008) Atracţia interpersonală: afilierea,
iubirea şi gelozia. În A. Duduciuc, L. Ivan, S. Chelcea
Psihologie socială. Studiul interac iunilor umaneț (pp.
179-203). Iaşi: Editura Polirom.
Sternberg, Robert J. [1998](2010) Săgeata lui Cupidon.
Cursul dragostei în timp (pp. 15-60). Bucure ti: Edituraș
Trei.

4. Iubirea: o analiză psihosociologică
Isabel Allende (n. 1942, Lima), scriitoare iș
ziaristă . ” ara mea inventatăȚ ” (2003)
”Fiica norocului” (1999)

5. Introducere
☺ Cum vă explicaţi faptul că în ziua dinaintea unui
examen studenţii se manifestă mai prietenos unii cu
alţii?
☺ De ce iubirea a constituit relativ târziu obiect de
studiu al psihosociologiei?
☺Iubirea “la prima vedere” este “oarbă”?
☺ Există o logică a iubirii sau ”săgeata lui Cupidon”
nimere te la întâmplare?ș
☺ Mai există emoţia de iubire la vârsta a treia?
☺ Dar gelozie?

7. Precizări terminologice
Iubire = dragoste
Iubire romantică ≠ iubire platonică
Iubire romantică ≠ iubirea pasiune
Iubire-pasiune = dragoste pasională - P. Ilu (2009)ț
Iubire-camaraderie = dragoste compasională - P. Ilu (2009)ț
Dificultă i de traducereț
Romantic love = love = iubire (dragoste)
Love at first sight = iubire la prima vedere
Empty love = iubire goală (fără pasiune i intimitate)ș
Consumate love = iubire deplină (intimitate, pasiune, implicare)
Fatuos love = iubire iluzorie
Arounsal = surescitare; Linking = simpatie
Misatribution of arousal = atribuire eronată a surescitării (transfer de
excitabilitate – P. Ilu (2009, p. 259)ț

8. 1. Afilierea
A = Propensiunea indivizilor de a stabili relaţii cu
ceilalţi.
A – legată de anxietate.
Henry A. Murray (1893 – 1988): prima abordare
psihosociologică a fenomenului (1938)
A creat testul proiectiv Thematic Apperception Test.

9. Thematic
Apperception Test

10. Stanley Schachter (1922 – 1997 )
Social Pressures in Informal
Groups (1950) N.Y.: Harpers [în
colab.].
When Prophecy Fails (1956)
Minneapolis: University of
Minnesota Press [în colab.].
The Psychology of Affiliation (1959)
Stanford: Stanford University
Press.
Emotion, Obesity and Crime (1971).
N.Y.: Academic.
Obese Humans and Rats (1974).
Hillsdale, N.J.: Erlbaum [în

11. ◙ Prima cercetare experimentală (S. Schachter, 1959)
Situaţia experimentală: studente care nu se
cunoşteau între ele invitate pentru experiment la
laborator. Erau anunţate că li se vor aplica şocuri
electrice.
G. experimental: anxietate G. control: calm
Studentele trebuiau să aştepte 10 minute fie în camere
individuale confortabile, fie împreună cu alte
studente.
Rezultatul
G. experimental: 63% au preferat compania altor
studente.
G. control: 33% au preferat compania altor studente.

12. ▼ Este rândul dvs.
Cum explicaţi rezultatul experimentului?
Explicaţia teoretică propusă de S. Schachter:
● prezenţa altora produce o reducere a anxietăţii,
generând confort, consolare, resuscitare;
● alţii ne dau informaţii despre ce să aşteptăm şi cum
să acţionăm în noua situaţie.

13. ◙ Anxietatea
Emoţie negativă difuză, generată de un pericol potenţial.
Teamă nemotivată de abandon, pedepsire, producerea
unui accident.
Componente:
● cognitive (imagini îngrozitoare)
● fiziologice (palpitaţii, paloare, tulburări de respiraţie)
● trăire internă (senzaţia de neputinţă)
● comportamentale (lipsa controlului)
A – grade de intensitate: de la normalitate la patologie.

14. ◘ Măsurarea anxietăţii
Chestionarul Minnesota (MMPI) cuprinde o scală
a anxietăţii.
State-Trait Anxiety Inventory (STAI) (Spielberger,
1983).
Endler Multidimensional Anxiety Scales (EMAS)
(Endler, Edwards şi Vitelli, 1991).

15. ◘ Abordarea anxietăţii
Există patru moduri de abordare a A.:
● variabilă independentă (provoacă dispepsie,
ulcer peptic, hipertensiune)
● variabilă dependentă (urmare a situaţiilor
stresante, a infarctului miocardic)
● variabilă mediatoare (între viaţa stresantă şi
îmbolnăvire)
● componentă a bolii mentale

16. ◙ Alte explicaţii ale afilierii
George Homans (1950): indivizii conlucrează
mai bine când sunt în faţa unui pericol extern;
succesul → prietenie.
Stanley Schachter (1959): ipoteza catharsisului.
Philip Zimbardo (1961): frică → afiliere
Susan Kissel (1965): familiaritatea subiecţilor →
reducerea stresului în situatiile de afiliere

18. Este rândul dumneavoastră
Ce cupluri de îndrăgosti i din mitologie cunoa te i?ț ș ț
Paris i Elenaș
Orfeu i Euridiceș
Trolius i Crissidaș

19. Paris i Elenaș
Helena - „cea mai frumoasă dintre
muritoare” . Fiica lui Zeus i a Ledei.ș
Căsătorită cu Menelau, devine regină Spartei.
Este răpită de Paris, la îndemnul
Afroditei. („Mărul discordiei”)
Aheii încep războiul împotriva Troei.
„Războiul Troian” (zece ani, sec. XIII î.e.n)
(„Calul troian”)
Paris moare în acest război.
Elena se întoarce la Menelau
(sau se căsătore te cu Ahile, învingătorul Troei.ș
(de Evelyn de Morgan, 1898)

20. "Judecata lui Paris" (de Peter Paul Rubens, cca. 1636 )

21. • Idila dintre Paris iș
Elena (detaliu) , (
1788 de
Jacques-Louis David
(1748-1825) Luvru

22. Eroii ”Războiului Troian”
Homer ”Iliada” i „Odiseea”ș

23. Calul troian

24. 2. Iubirea (dragostea)
Emoţie pozitivă interpersonală multifaţetată implicând
componente psihologice, fiziologice, comportamentale.
Petru Iluţ (2003, p. 152) → componentele iubirii:
☻ cognitiv-atitudinală (gândurile, credinţele despre
celălalt)
☻ comportamentală (tandreţe, daruri, ajutor, apărare)
☻ reacţii fiziologice puternice (tahicardie, insomnie etc.)
Loredana Ivan (2008, p. 182): „Iubirea este o modalitate
fundamentală de întâlnire, fuzionare şi transgresare a
psihologiei celor două sexe, o comunicare simultan
sexuală, psihologică şi spirituală”.

25. Petru Iluţ (n. 1945)
Iluţ, Petru (2009) Psihologie socială iș
sociopsihologie . Iaşi: Polirom.
Ancheta sociologică şi sondajul de opinie ( ed. a
II-a). Iaşi: Polirom. 2006.
Sociopsihologia şi antropologia familiei. Iaşi:
Polirom. 2005.
Valori, atitudini şi comportamente sociale. Iaşi:
Polirom, 2004.
Sinele şi cunoaşterea lui. Iaşi: Polirom, 2001.
Iluzia localismului şi localizarea iluziei. Iaşi:
Polirom, 2000.
Abordarea calitativă a socioumanului. Iaşi:
Polirom, 1997.
Structurile axiologice din perspectivă
psihosocială. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 1994.

26. Teme de cercetare actuale
Psihoneurologia iubirii: rolul neuro-transmi ătorilor ; iubireț
i activitatea sexuală (Helen Fscher ,2004)ș
Neuro tiin a: sistemele cerebrale ale iubirii.ș ț
(Linden, David J. [2007] (2012) Mintea ca întâmplare. Cum
ne-a oferit evolu ia creierului iubirea, memoria, visele iț ș
pe Dumnezeu. Bucure ti: Editura Herald)ș
Psihosociologia iubirii: respingerea iubirii, diferen e legateț
de gen, de contextul socio-cultural.
Iubirea: emo ie sau motiva ie?ț ț
Respingerea iubirii romantice:
1) revolta, protest;
2) resemnarea, disperare (Lewis, Amini i Lannon, 2000)ș

27. ◙ Tipologia iubirii
Stare emoţională intensă şi adesea copleşitoare, în
care o persoană se gândeşte la celălalt în mod
constant, vrea să petreacă împreună cât mai mult
timp şi devine chiar nerealist în evaluarea acelei
persoane. Există mii de iubiri, diferen eț
individuale. Iubesc femeile altfel decât bărba ii?ț

28. Richard von Krafft-Ebing (1840 – 1902)
Psychopathia Sexualis (1886)
a identificat cinci tipuri de iubire:
Iubire autentică (true love),
Iubire sentimentală (sentimental love)
Iubire platonică (platonic love)
Prietenie (friendship)
Iubire senzuală (sensual love)

29. ◙ Teoria “iubirea-pasiune/iubirea-camaraderie”
Ellen S. Berscheid şi Elaine Walster (Hatfield):
Interpersonal Attraction, Massachusetts, Addison-Wesley
Publishing (1969). Trecere iliniară
Condiţii pentru trăirea iubirii-pasiune:
☻ să înveţi că aşa ceva există
☻ să existe un ,,obiect” asupra căruia să fie
transferată starea emoţională (dragostea la prima
vedere; standarde culturale)
☻ să eticheteze trăirea ca ,,nebunia iubirii”
▲ Relaţiile cu ceilalţi se reduc, atenţia fiind
focalizată de un singur individ (R. Baron şi D. Byrne,
1987).

30. Elain Harper (1985) Love at First Sight
Cred în „iubire la prima vedere”: F = 55%; B = 63

32. ☻,,Nebunia iubirii”
Este rândul dvs.
Când credeţi că va ajunge cu
picioarele pe pământ?

34. Ellen S. Berscheid (n. 1936)
Profesoară de psihologie, University of Minnesota
Notes on the social psychological study of
love. Impulse, 2006, 60, 5-13.
The psychology of interpersonal relationships.
N.Y: Prentice-Hall. (2005) [în colab.].
Measuring closeness: The Relationship
Closeness Inventory (RCI) revisited. În
D.J. Mashek şi A. Aron (eds.), The
handbook of closeness and intimacy (pp. 81-
101). Mahwah, NJ: Erlbaum. (2004) [în
colab.].
Attraction and close relationships. În D.T.
Gilbert, S.T. Fiske, & G. Lindzey (eds.),
The handbook of social psychology (4th ed.,
pp. 193-281). New York: McGraw-Hill.
(1998). [în colab.].

35. Elaine Walster (Hatfield)
Profesoară de psihologie, Universitatea Stanford
Interpersonal Attraction (1978) [în
colab. cu Ellen S. Berscheid]
Equity: Theory and Research (1978)
[în colab.].
Love, sex, and intimacy: Their
psychology, biology, and history.
New York: Harper/Collins (l993)
[în colab.].
Emotional contagion. N.Y:
Cambridge Press (1994) [în colab.]
Love and sex: Cross-cultural
perspectives. N.Y.: Allyn and
Bacon (1995) [în colab.]
Împreună cu Ellen S. Berscheid –
ini iatoarele domeniului deț
studiu.
.

37. ◙ Iubirea romantică (Dylan Evans, 2003/2005)
◘ Este o emoţie universală?
◙ Foarte probabil să fi fost prezentă încă în zorii
istoriei omenirii.
◙ Este prezentă în Cântarea cântărilor.
◙ Se întâlneşte şi în alte culturi, care nu au avut
contact cu cea europeană.
◙ A fost identificată în 90% dintre culturile studiate
de antropologi. Din 166 de culturi, în 147 a fost
identificată iubirea romantică (Jankowiak iș
Fischer, 1992). In celelalte 19 culturi cercetarea a
fost ratată.

38. Dylan Evans
University College Cork, Irlanda
Emotion, Evolution and Rationality.
Oxford: Oxford University Press,
2004 (ed.).
Placebo: The Belief Effect . London:
Harper Collins, 2003. Emotion: The
Science of Sentiment. Oxford: Oxford
University Press, 2001.
Introducing Evolutionary
Psychology. London: Icon, 1999 [în
colab. cu Oscar Zarate].

39. ◙ Caracteristicile iubirii romantice
♥ atracţie sexuală faţă de o singură persoană,
considerată „fiin a unică”;ț
♥ nelinişte şi dor când persoana iubită este absentă;
♥ bucurie când este prezentă;
♥ gesturi de curtoazie;
♥ modificări neuro-fiziologice, hiperactivitate,
tulburarea somnului, insomnie, etc.
♥ e ecul iubirii: letargie, resemnare, disperare.ș
♥ este involunară, greu de controlat ra ional.ț

40. Scala pentru măsurarea simpatiei i iubiriiș
(Rubin’s Scales of Liking and Loving)
13 întrenări pt. simpatie
● Simt că _________________ este o persoană
stabilă.
● Am încredere în părerile lui _________________
13 întrebări pt. iubire
● Îmi place cînd _____________ mi se destăinuie.
● Îmi place să fac aproape orice pentru _________

41. Teoria „Simpatie i iubire”ș
privind iubirea romantică (Rubin Zick, 1970)
Trei elemente:
☺ Ata amentș (attachment): nevoia de a primi
iubire (aten iea) celuilalt, contactul fizicț
☺ Grijă (caring): implică valorizarea celuilalt, a-l
face fericit (ca pe el însu i)ș
☺ Intimitate (intimacy): împărtă irea gândurilor,ș
dorin a, plăcerea de a fi cu celălaltț .

43. ◘ Iubirea romantică este o emoţie cu specific
cultural?
“Există oameni care nu ar fi fost nicicând îndrăgostiţi
dacă nu ar fi auzit niciodată vorbindu-se de iubire”
(La Rochefoucauld, Reflecţii morale, 1678/1972, 38)
◙ Iubirea romantică a fost inventată în Europa la
începutul secolului al XII-lea.
(C.S. Lewis, apud D. Evans, 2003/2005, 16)
◙ În secolul al XII-lea “iubirea curtenitoare” a devenit
tema centrală a poeziei europene (vezi iubirea lui
Lancelot pentru Guinevere, soţia regelui Arthur)

44. “Lancelot şi Guinevere” (2004) de Donato Giancola

45. “Romeo şi Julieta” (1595)

46. „Efectul Romeo i Julieta” sau „Atrac ia frustrării”ș ț
(„frustration attraction”)
Helen Fscher (2004), „The drive to love: the neural
mechanism gor mate selection”, Robert J.
Sternberg; Karin Weis (eds.) The New Psychology
of Love (pp. 87-115). New Haven: Yale University
Press.
Chestionar despre I.r.: 437 americani i 402 japonezi.ș
I.r. nu variază considerabil în func ie de vârstă, gen,ț
orientare sexuală sau grup etnic (p. 89)

47. Cel care a învăţat omenirea ce este iubirea
romantică: William Shakespeare
(1564 – 1616)
Prima pagină a colecţiei
operelor lui W. Shakespeare
(1623)

48. Stratford-upon-Avon

49. Royal Shakespeare
Theatre

50. Globe Theatre din Londra (reconstituire)

51. Globe Theatre din Londra (1996)

52. Globe Theatre din Londra (1996)

53. Modelul „Culorile iubirii”
The Colors of Love (John Lee, 1973)
Asemănător modelului „Young-Helmholtz” (1857): trei culori de bază
(ro u, verde, albastru) din combinarea cărora rezultă întreaga paletăș
cromatică.
Trei stiluri de iubire primare:
1) Erotic (iubirea unei persoane ideale, în imagina ie)ț
2) Ludic (iubirea ca joc)
3) Afec iuneț (storge: stor-gay) (provenită din prietenie, similaritate)
Trei stiluri de iubire secundare:
1) Maniacal (eros + ludos) – iubirea obsesivă, pasională, gelozie,
intensitate mare.
2) Pragmatic (ludos + storge) – iubire realistă, practică
3) Agape (eros + storge) – iubirea inpersonală (sefless), pe baza
caracteristicilor obiective (vârstă, situa ie materială, etc.)ț

54. A rezultat cinci tipuri de iubire:
1.Iubire romantică (Romantic love)
2.Iubire-camaraderie (Companionate love)
3.Iubire dezinteresată (Unselfish love)
4.Iubirea ra ională (ț Logical love)
5. Iubirea-joc (Game-playing love)

56. 3. Teoria “Triunghiul iubirii” propusă de
Robert J. Sternberg (1988)
☻Intimitate (intimacy) → legătură psihică puternică
(bucuria relaţiei, sprijin emoţional, înţelegerea reciprocă)
☻ Pasiune (passion) → componentă emoţional-erotică
(exitaţie fiziologică, dorinţa sexuală, fericirea reîntâlnirii
persoanei iubite)
☻ Angajament (commitment) → decizia de a rămâne
împreună “la bine şi la rău” (a face sacrificii pentru
persoana iubită)
Caracteristici: stabilitate, grad de controlabilitate con tientă,ș
proeminen a experen ialăț ț (experiential salience)

57. Robert J. Sternberg (1949)
Profesor de psihologie la Tufts University (Boston)
Intelligence, information processing,and
analogical reasoning: The componential
analysis of human abilities. Hillsdale, NJ:
Erlbaum (1977).
Beyond IQ: A triarchic theory of human
intelligence. N.Y.:Cambridge University
Press (1985).
The Triangle of Love: Intimacy, Passion,
Commitment. N.Y.: Basic Books (1988).
Metaphors of mind: Conceptions of the
nature of intelligence. N.Y.: Cambridge
University Press (1990).
Successful intelligence. N.Y.: Plume (1997).
Wisdom, Intelligence, and Creativity
Synthesized. N.Y.: Cambridge University
Press (2007).

58. „Triunghiul iubirii” (Robert Sternberg, 1988/2010)
Iubire deplină
(intimitate +pasiune + implicare)
Intimitate
(atracţie + plăcere)
Iubire romantică
(intimitate + pasiune)
Iubirea camaraderie
(intimitate + implicare)
Pasiune
Iubirea „nebună”
Implicare
Iubire loialăIubire iluzorie
(pasiune + implicare)

59. Tipuri de iubire Intimitate
Intimacy
Pasiune
Passion
Angajamentul
Commitment
Lipsa iubirii
Non-love
Nu Nu Nu
Simpatie
Liking
Da Nu Nu
Iubire ”oarbă”
Infatuation
Nu DA Nu (temporar)
Iubire ”pustie”
Empty "love"
Nu Nu Da
Iubire romantică
Romantic love
Da Da Nu (temporar)
Iubire camaraderie
Companionate love
Da Nu Da
Iubire iluzorie
Fatuous love
Nu Da Da
Iubire desăvâr ităș
Consummate love
Da Da Da

60. Intimitatea (pp. 20-22)
Robert J. Sternberg iș Susan Grajek (1984)
Intimitatea include 10 elemente:
1) Dorin a de a contribui la bunăstarea persoanei iubite (chiar înț
detrimentul binelui propriu, în speran a reciprocită ii).ț ț
2) Experien a fericirii alături de persoana iubită.ț
3) Stima deosebită fa ă de persoana iubită.ț
4) Siguran a că te po i baza pe persoana iubită.ț ț
5) În elegerea reciprocă.ț
6) Împăr irea tuturor lucrurilor cu persoana iubităț .
7) Primirea de suport emo ional de la persoana iubită.ț
8) Acordarea de suport emo ional persoanei iubite.ț
9) Comunicarea intimă cu persoana iubită.
10) Aprecierea persoanei iubite pentru ce este, nu pt. avere.

61. Pasiunea (pp. 24-27)
Elaine Walster (Hatfield) iș G.W. Walster (1981):
P = „năzuin a pentru uniune cu celălalt”.ț
Expresie a dorin elor i nevoilor: stimă de sine,ț ș
afiliere, dominan ă, supunere, împlinire sexuală.ț
Excita ie psihică i fiziologică.ț ș
P – principalul motiv pt. rela ie, intimitatea sus ine.ț ț
P iș I pot fi în contradic ie (rela iile cu oț ț
prostituată).
Mecanismul „reîntăririi intermitente”: uneori
răsplătit, alteori nu – consolidează rela ia.ț
Reîntărirea intermitentă – efecte mai puternice în

62. Angajamentul (pp. 27-30)
Aspecte:
pe termen scurt: decizia de a iubi pe cineva
pe termen lung: angajamentul de a men ine iubirea.ț
Căsătoria = legalizarea angajamentului de a iubi o
anumită persoană pentru toată via a.ț
A în rela ie cuț I iș P
Divor ul în lumea contemporană.ț

63. Robert J. Sternberg – situa ia ideală:ț ♥ Partenerii
să primească i să ofere cu aceea i intensitate toateș ș
cele trei elemente ale iubirii.
Triunghiurile iubirii: geometria triunghiului depinde
de : 1) cantitatea de dragoste; 2) ponderea dragostei (p. 46)
Triunghiuri reale vs. Triunghiuri ideale
Triunghiuri percepute de tine vs. Triunghiuri percepute de
celălalt .
Triunghiul sentimente vs. Triunghiul ac iuni (a sim i/aț ț
exprima iubirea).
Dezvoltarea triunghiului iubirii de-a lungul timpului.
Măsurarea tri. iub. ”Scala iubirii triunghiulare Sternberg”(p.
73)

64. Este rândul dvs.
“Romeo şi Julieta” – ce tip de iubire?

65. ☻ Iubirea (dragostea) camaraderie
Intimitate şi responsabilitate, nu şi pasiune
Transformarea iubirii “perfecte” în “camaraderie”
Apariţia “iubirii camaraderie” depinde de analiza
“cost/beneficiu”
Angajarea creşte odată cu “beneficiile” şi descreşte
pe măsură ce “costurile” sporesc.
Rela iile conjugale îndelungate nu ucid iubirea-ț
pasiune (Bianca P. Acevedo iș Arthur Aron, 2009)

66. Stiluri de iubire
Shelley E. Taylor, Letitia Anne Peplau, David O. Sears
(1994) Social Psychology. Los Angeles: University of
California,
1) iubire-pasiune
2) iubire-camaraderie
3) iubire posesivă → gelozie
4) iubire pragmatică
5) iubire altruistă
6) jocul de-a iubirea

68. Atractivitatea fizică: rolul
Judith H. Langlois et al. (1991).: copiii de un an preferă să
privească fe ele adul ilor considera i frumo i, decât aț ț ț ș
celor considera i neatractiviț
Elaine Walster et al. (1966) a organizat “computer dance”.
După o oră, interviu separat despre preferin e iț ș
caracteristici: atractivitatea fizică - cel mai important
factor (nu alte caracteristici, precum inteligen a).ț
Persoanele atractive fizic sunt văzute ca fiind mai sociabile,
altruiste, inteligente decât cele neatractive.
Au mai mul i admiratori, li se oferă joburi mai rapid, trăiescț
mai mult.

69. Diferen e de gen în percep ia atractivită iiț ț ț
În toate culturile:
Pentru bărba i – atractivitatea fizică.ț
Pentru femei – statusul social, puterea. Mai puternică în
societă ile în care femeile au un status social inferior,ț
comparativ cu bărba ii.ț
La bărba i, preferin a pentru partenere mai tinere decâtț ț
preferin a femeilor pentru parteneri mai tineri.ț
O explica ie: în evolu ie, predispozi ia de a aveaț ț ț
descenden i: femeile tinere sunt fertile.ț
Femeile – mai selective în alegerea partenerilor sexuali, decât
bărba ii (Explica ie: pentru că investesc mai mult efort înț ț
cre terea copiilor).ș

70. ■ Gelozia
G = “Stare afectivă caracterizată de teama de a te
vedea deposedat de un lucru la care ţii (putere,
dragostea unei persoane)” (N. Sillamy, 1995/1996,
193).
G. implică: anxietate, frică, durere, nelinişti, însoţite
de simptome fizice ca: accelerarea ritmului inimii,
goluri în stomac etc.
G. = Complex de emoţii: mânie, angoasă, iubire, ură,
umilinţă, ruşine, mâhnire.

71. Distincţia dintre gelozie şi invidie:
G = teama de a pierde ce este al tău în mod legitim.
I = dorinţa de a obţine ce este al altuia, fără a fi
legitim.
Tipologia geloziei
● G. normală / patologică
● G. la copii / tineri / adulţi
● G. generată de un pericol real / imaginar
● G. la bărbaţi / femei
● G. sexuală / emoţională

72. G. = emoţia este universală, fixată genetic (H.
Wallon, R. Linton) sau este de origine culturală
(O. Klineberg)?
G. la animale (cimpanzei, elefanţi)

73. Ralph B. Hupka
Profesor de psihologie, University of California
Distincţie:
● culturi cu grad de gelozie ridicat (indienii din
America de Nord)
● culturi cu grad de gelozie scăzut (sudul
Indiei)
Diferenţe culturale în exprimarea geloziei: câte
culturi tot atâtea forme de exprimare a
geloziei.
R. B. Hupka şi Z. Zaleski. Romantic Jealousy
and Romantic Envy in Germany, Poland,
and the United States. Cross-Cultural
Research, 1990, 24, 1-4, 17 - 28.
Sex Differences in Jealousy: Evolution or
Social Construction? Cross-Cultural
Research, 1996, 30, 1, 24-59.
•

74. G. la copii: ia uneori forme dramatice, agresivitate
(uneori simbolică) faţă de cei cu care impart
dragostea mamei (fraţi, surori).

75. Complexul Oedip
Jean Auguste Dominique
Ingres / ̃g / (ɛ ʀ 1780 – 1867)
pictor francez neoclasic.
“Oedip şi Sfinxul”
Este rândul dvs.
Ce l-a întrebat Sfinxul pe
Oedip?

76. "Cine merge dimineaţa în patru picioare, la
amiază în două şi seara în trei?“
Este în continuare rândul dvs.
Ce face Oedip când află că şi-a ucis tatăl (Laios,
regele Cetăţii Theba ) şi că s-a căsătorit cu mama sa
(regina Iocasta)?
Psihanaliză
Sigmund Freud. Zur Psychologie des Sexuallebens"
(1910).

77. Gelozia la adulţi:
în societăţile monogame, adulterul → gelozie când:
● este generator de insecuritate (materială, afectivă)
● este diminuată valoarea personală (onoare, prestigiu).

78. Cupidon în mitologie
La romani: Zeul iubirii
La greci: Eros
(fiul lui Hermes și al Afroditei)
La romani: Zeul iubirii
La greci: Eros
(fiul lui Hermes și al Afroditei)

79. Este rândul dvs.
Comenta i proverbul italianț :
“Nu există iubire fără
gelozie”

80. Sunte i de acord că gelozia naşte monştri?ț

81. Maxime
Gelozia se naşte odată cu iubirea, dar nu moare odată cu ea
(Antichitatea romană).
Uneori, este plăcut pentru un soţ să aibă parte de o soţie
geloasă: aude mereu vorbindu-se despre persoana iubită
(La Rochefoucauld).
Vorbele veninoase ale unei soţii geloase sunt mai otrăvitoare
decât colţii câinilor turbaţi (William Shakespeare ).

83. 1750: scrisoare de la o iubită...

84. Cercetări psihosociologice
Elliot Aronson şi Ayla Pines M. (1988): persoanele
geloase sunt inclinate spre infidelitate (proiectează
acest comportament asupra partenerului).
Chestionar cu 200 de întrebări; răspunsuri scalate (1-7)
Rezultatele susţin ipoteza lui Robert G. Bringle:
Gelozia este corelată cu sentimentul de insecuritate şi cu o
imagine de sine nefavorizantă.
Femeile (6,1) mai înclinate spre gelozie decât bărbaţii (5) (7
= gelozie maximă) şi suferă mai intens (F = 6,3; B =5,4)

85. Bibliografie selectivă
Goldie, Peter. The Emotions, A Philosophical
Exploration. Oxford University Press, 2000.
Parrott, Gerrod W. Emotions in Social Psychology.
Psychology Press, 2001.

86. Bibliografie suplimentară (Gelozie)
Acevedo, Bianca P. iș Aron, Arthur (2009) Does a Long-
Term Relationship Kill Romantic Love? Review of
General Psychology , 13, 1, 59–65.
Buss, David M. et al. Sex differences in jealousy:
Evolution, physiology, and psychology. Psychological
Science, 1992, 3, 4, 251-255.
Chelcea, Septimiu şi Chelcea, Adina (1990) Gelozia sau
“simpatia suferindă”. În Din universul autocunoaşterii
(pp. 79-83). Bucureşti: Ediura Militară.
Lee, John A. (1973). Colours of love: An exploration of
the ways of loving. Toronto: New Press.

87. Mathes, Eugene W. Men's Desire For Children Carrying
Their Genes and Sexual Jealousy: A Test of Paternity
Uncertainty as an Explanation of Male Sexual Jealousy.
Psychological Reports, 2005, 96, 3, 791-798.
Mathes, Eugene W. Relationship Between Short-term Sexual
Strategies and Sexual Jealousy. Psychological Reports,
2005, 96, 1, 29-35.
Sternberg, Robert J. iș Barnes, M. L. (eds.) (1988) The
psychology of love. New Haven, CT: Yale University
Press.
Zick, Rubin (1970) Measurement of Romantic Love, Journal
of Personality and Social Psychology, 16, 265-273.

90. Attraction
5 Factors of Attraction

91. Proximity
• Geographic nearness
Mere exposure
effect:
• Repeated exposure
to something breeds
liking.
• Taiwanese Letters

92. Reciprocal Liking
• You are more likely
to like someone who
likes you.
• Why?
• Except in
elementary school!!!!

93. Similarity
• Paula Abdul was
wrong- opposites do
NOT attract.
• Birds of the same
feather do flock
together.
• Similarity breeds
content.

94. Liking through Association
• Classical
Conditioning can play
a part in attraction.
• I love Theo’s
Wings. If I see the
same waitress every
time I go there, I
may begin to
associate that
waitress with the
good feelings I get
from Theo's.

95. Physical Attractiveness

96. The Hotty Factor
• Physically
attractiveness
predicts dating
frequency (they date
more).
• They are perceived
as healthier,
happier, more honest
and successful than
less attractive
counterparts.

97. What is beauty?

98. Beauty and Culture
Obesity is so revered among Mauritania's
white Moor Arab population that the
young girls are sometimes force-fed to
obtain a weight the government has
described as "life-threatening".

99. Are these cultures really that different?